SUPORT DE CURS

ASPECTE CONTABILE ȘI FISCALE PRIVIND

ÎNCHIDEREA EXERCIȚIULUI FINANCIAR ȘI
ÎNTOCMIREA SITUAȚIILOR FINANCIARE

BÂTCĂ- DUMITRU GRAZIELLA-CORINA

PITEȘTI, 2 FEBRUARIE 2018

1
 INVENTARIEREA

1.GENERALITĂȚI OMFP 2.861/2009

➢ Norme specifice

✓ Legea contabilitatii nr. 82/1992

✓ Ordin nr 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea

inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii

✓ OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile

financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate

1. Inventarierea patrimoniului

➢ ESTE OBLIGATORIE:

Legea contabilitatii nr. Persoanele prevazute la art. 1 (Societatile comerciale,

82/1991 societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele
nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si
celelalte persoane juridice, Institutiile publice, asociatiile si
celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial ,
Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate,
care apartin persoanelor prevazute la alin. (1) si (2) , cu sediul
in Romania, precum si subunitatile fara personalitate juridica
din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul in
strainatate) au obligatia sa efectueze inventarierea generala
a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii detinute la inceputul activitatii, cel putin o data in
cursul exercitiului financiar, precum si in cazul fuziunii,
divizarii sau lichidarii si in alte situatii prevazute de lege. (art
7(1))

Ordin nr 2861/2009: În temeiul prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991,

republicata, entitatile au obligatia sa efectueze
inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii detinute, la inceputul activitatii, cel putin
o data in cursul exercitiului financiar pe parcursul
functionarii lor, in cazul fuziunii sau incetarii activitatii,
precum si in urmatoarele situatii:
a) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii
controlului, sau a altor organe prevazute de lege;
2
 b) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in
gestiune, care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere;
c) ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune;
d) cu prilejul reorganizarii gestiunilor;
e) ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta
majora;
f) in alte cazuri prevazute de lege

➢ CÂND SE FACE: (Ordin nr 2861/2009)

✓ Inventarierea anuala a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii

se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si
specificul activitatii fiecarei entitati.

✓ Exceptie: Entitatile care, potrivit legii contabilitatii, au stabilit exercitiul financiar

diferit de anul calendaristic, organizeaza si efectueaza inventarierea anuala astfel
incat rezultatele acesteia sa fie cuprinse in situatiile financiare intocmite pentru
exercitiul financiar stabilit

➢ CU CINE SE FACE: (Ordin nr 2861/2009)

✓ Inventarierea si evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor

proprii se pot efectua:

atat cu salariati proprii, (La entitatile al caror numar de salariati este redus,
inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana  raspunderea pentru
corectitudinea inventarierii revine administratorului)

 cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane

juridice sau fizice cu pregatire corespunzatoare

 În conditiile in care entitatile nu au niciun salariat care sa poata efectua

operatiunea de inventariere, aceasta se efectueaza de catre administratori

➢ ORGANIZAREA PROCESULUI: (Ordin nr 2861/2009)

Administratorul emite o decizie


numeste comisia de inventariere

masuri organizatorice
3
Decizia  ✓ componenta comisiei (numele presedintelui si membrilor
comisiei)
✓ modul de efectuare a inventarierii
✓ metoda de inventariere utilizata
✓ gestiunea supusa inventarierii
✓ data de incepere si de terminare a operatiunilor.
Comisia de ✓ persoane cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica
inventariere  ✓ NU POT FACE parte gestionarii depozitelor supuse
inventarierii, contabilii care tin evidenta gestiunii respective si
nici auditorii interni sau statutari (Prin proceduri interne,
entitatile pot stabili ca la efectuarea operatiunilor de inventariere
sa participe si contabilii care tin evidenta gestiunii respective,
fara ca acestia sa faca parte din comisie)
✓ sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o comisie
centrala, numita prin decizie scrisa

Masuri a) inainte de inceperea operatiunii de inventariere sa ia de la

organizatorice  gestionarul raspunzator de gestiunea bunurilor o declaratie scrisa
din care sa rezulte daca:
– gestioneaza bunuri si in alte locuri de depozitare;
– in afara bunurilor entitatii respective are in gestiune si alte bunuri
apartinand tertilor, primite cu sau fara documente;
– are plusuri sau lipsuri in gestiune, despre a caror cantitate ori valoare
are cunostinta;
– are bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru
care s-au intocmit documentele aferente;
– a primit sau a eliberat bunuri fara documente legale;
– detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea
bunurilor aflate in gestiunea sa;
– are documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta
gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate.
De asemenea, gestionarul va mentiona in declaratia scrisa felul, numarul
si data ultimului document de intrare/iesire a bunurilor in/din gestiune
Declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul raspunzator de
gestiunea bunurilor si de catre comisia de inventariere. Semnarea
declaratiei de catre gestionar se face in fata comisiei de inventariere;
b) sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista bunuri ce
urmeaza a fi inventariate;
c) sa asigure inchiderea si sigilarea spatiilor de depozitare, in
prezenta gestionarului, ori de cate ori se intrerup operatiunile de
inventariere si se paraseste gestiunea
d) sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie,
mentionand data la care s-au inventariat bunurile, sa vizeze
documentele care privesc intrari sau iesiri de bunuri, existente in
gestiune, dar neinregistrate, sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de

4
 magazie si predarea lor la contabilitate, astfel incat situatia scriptica a
gestiunii sa reflecte realitatea;
e) sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din
ziua curenta, solicitand depunerea numerarului la casieria entitatii (la
gestiunile cu vanzare cu amanuntul);
f) sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de
cantarire au fost verificate si daca sunt in buna stare de functionare;
g) in cazul in care gestionarul nu s-a prezentat la data si ora fixate
pentru inceperea operatiunilor de inventariere, comisia de inventariere
sigileaza gestiunea si comunica aceasta comisiei centrale sau
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are
obligatia gestionarii entitatii, conform procedurilor proprii privind
inventarierea. Aceste persoane au obligatia sa il incunostinteze imediat,
in scris, pe gestionar despre reprogramarea inventarierii ce trebuie sa se
efectueze, indicand locul, ziua si ora fixate pentru inceperea
operatiunilor de inventariere.
Daca gestionarul nu se prezinta nici de aceasta data la locul, data si ora
fixate, inventarierea se efectueaza de catre comisia de inventariere in
prezenta reprezentantului sau legal sau a altei persoane, numita prin
decizie scrisa, care sa il reprezinte pe gestionar

➢ DOCUMENTE ÎNTOCMITE CU OCAZIA INVENTARIEII: (Ordin nr 2861/2009)

Listele de inventariere  ✓ Cuprind toate bunurile ce se inventariaza

✓ trebuie sa se intocmeasca pe locuri de depozitare, pe
gestiuni si pe categorii de bunuri
Procesul-verbal privind ✓ Cuprinde rezultatele inventarierii inscrie de catre
rezultatele inventarierii  comisia de inventariere
✓ Contine: data intocmirii, numele si prenumele
membrilor comisiei de inventariere, numarul si data
deciziei de numire a comisiei de inventariere,
gestiunea/gestiunile inventariata/inventariate, data
inceperii si terminarii operatiunii de inventariere,
rezultatele inventarierii, concluziile si propunerile
comisiei cu privire la cauzele plusurilor si ale lipsurilor
constatate si persoanele vinovate, precum si propuneri
de masuri in legatura cu acestea, volumul stocurilor
depreciate, fara miscare, cu miscare lenta, greu
vandabile, fara desfacere asigurata si propuneri de
masuri in vederea reintegrarii lor in circuitul economic,
propuneri de scoatere din functiune a imobilizarilor
corporale, respectiv din evidenta a imobilizarilor
5

Registrul-inventar“ (cod 14-
1-2)
5.2.INVENTARIEREA ANUALĂ ȘI EVELUAREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE
–OMFP 2861/2009 COROBORAT CU OMFP 1802/2014
ETAPELE INVENTARIERII
a)Determinarea fizică prin:
necorporale, propuneri de scoatere din uz a materialelor
de natura obiectelor de inventar si declasare sau casare a
unor stocuri, constatari privind pastrarea, depozitarea,
conservarea, asigurarea integritatii bunurilor din
gestiune, precum si alte aspecte legate de activitatea
gestiunii inventariate.
✓ Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de
inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare
de la data incheierii operatiunilor de inventariere,
administratorului  decide asupra solutionarii
propunerilor facute cu avizul conducatorului
compartimentului financiar-contabil si al
conducatorului compartimentului juridic
✓ Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate in
evidenta tehnico-operativa in termen de cel mult 7
zile lucratoare de la data aprobarii procesului-verbal
de inventariere de catre administrator
✓ este un document contabil obligatoriu
✓ se completeaza doar cu ocazia inventarierii anuale
✓ Elementele de natura activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii inscrise in registrul-inventar au la baza listele
de inventariere, procesele-verbale de inventariere si
situatiile analitice, dupa caz, care justifica continutul
fiecarui post din bilant
✓ Completarea registrului-inventar se efectueaza in
momentul in care se stabilesc soldurile tuturor
conturilor bilantiere, inclusiv cele aferente
impozitului pe profit, si ajustarile pentru depreciere
sau pierdere de valoare, dupa caz
✓ Pe baza registrului-inventar si a balantei de verificare
intocmite la finele exercitiului financiar se intocmeste
bilantul, parte componenta a situatiilor financiare anuale
6
 ✓ Observare directă pentru bunuri corporale: numărare, cântărire, măsurare, calcule
tehnie

✓ Pe bază de documente pentru bunuri necorporale, datorii și creanțe (titluri de

proprietate, extrase de cont confirmate de terți, etc)

b)Evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii

✓ Stabilirea valorilor de inventar pe baza principiului prudenței

✓ Determinarea ajustărilor

✓ Calculul diferențelor dintre valoarea de inventar și valoarea contabilă

ELEMENT INVENTARIEREA EVALUAREA

OMFP 2861/2009 OMFP 1802/2014

IMOBILIZĂRI 11.Inventarierea 187. - O imobilizare

NECORPORALE imobilizărilor necorporale se necorporală trebuie prezentată
efectuează prin constatarea în bilanţ la valoarea de
existenței și apartenenței intrare, mai puţin ajustările
acestora la entitățile cumulate de valoare.
deținătoare, iar în cazul
brevetelor, licențelor,
mărcilor de fabrică și al
altor imobilizări necorporale
este necesară dovedirea
existenței acestora pe baza
titlurilor de proprietate sau a
altor documente juridice de
atestare a unor drepturi legale.

IMOBILIZĂRI 12.Inventarierea terenurilor 85. - (1) Evaluarea

CORPORALE se efectuează pe baza imobilizărilor corporale şi
documentelor care atestă necorporale, cu ocazia
dreptul de proprietate al inventarierii, se face la
acestora și a altor documente, valoarea de inventar, stabilită
potrivit legii. de comisia de inventariere sau
de evaluatori autorizaţi,
Clădirile se inventariază prin potrivit legii. Fac obiectul
identificarea lor pe baza evaluării şi imobilizările în
titlurilor de proprietate și a curs de execuţie.
dosarului tehnic al acestora.

7

Construcțiile
echipamentele speciale cum
sunt: rețelele de energie
electrică, termică, gaze, apă,
canal, telecomunicații, căile
ferate și altele similare se
inventariază potrivit regulilor
stabilite de deținătorii
acestora.
Surse externe de informaţii:
și ✓ Valoarea de piață
✓ modificări
semnificative, cu efect
negativ asupra entităţii
asupra mediului
tehnologic, comercial,
economic sau juridic în
care entitatea îşi
desfăşoară activitatea
sau pe piaţa căreia îi
este dedicat activul etc.
Surse interne de informaţii:
✓ indicii de uzură fizică
sau morală
✓ modificări în modul de
utilizare al activului
(restructurare, activ
nerpoductiv)
✓ rezultate economice
mai slabe decât cele
planificate
Evaluarea imobilizărilor
corporale la data bilanţului se
efectuează la cost, mai puţin
amortizarea şi ajustările
cumulate din depreciere, sau
la valoarea reevaluată, aceasta
fiind valoarea justă la data
reevaluării, mai puţin orice
amortizare cumulată şi orice
pierderi din depreciere
cumulate.
a) Pentru elementele de natura
activelor înregistrate la cost,
diferenţele constatate în minus
între valoarea de inventar şi
valoarea contabilă se
evidenţiază distinct în
contabilitate, în conturi de
ajustări, aceste elemente
menţinându-se la valoarea lor
de intrare. (pct. 84(2) OMFP
1802/2014 cu modificările și
completările ulterioare)

8
 b) Pentru imobilizările
corporale reevaluate, dacă
rezultatul reevaluării este o
descreştere a valorii contabile
nete, aceasta se tratează ca o
cheltuială cu întreaga valoare
a deprecierii, atunci când în
rezerva din reevaluare nu este
înregistrată o sumă referitoare
la acel activ (surplus din
reevaluare) sau ca o scădere a
rezervei din reevaluare
prezentată în cadrul
elementului „Capital şi
rezerve”, cu minimul dintre
valoarea acelei rezerve şi
valoarea descreşterii, iar
eventuala diferenţă rămasă
neacoperită se înregistrează ca
o cheltuială. (pct. 111 (2)
OMFP 1802/2014 cu
modificările și completările
ulterioare)

IMOBILIZĂRI 13. În listele de inventariere a 231. - (1) Imobilizările în

CORPORALE ȘI imobilizărilor necorporale și curs de execuţie reprezintă
NECORPORALE ÎN CURS corporale, aflate în curs de investiţiile neterminate
DE EXECUȚIE execuție, se menționează efectuate în regie proprie sau
pentru fiecare obiect în parte, în antrepriză. Acestea se
pe baza constatării la fața evaluează la costul de
locului: denumirea obiectului producţie sau costul de
și valoarea determinată achiziţie, după caz.
potrivit stadiului de execuție,
pe baza valorii din
documentația existentă
(devize), precum și în funcție
de volumul lucrărilor realizate
la data inventarierii.
Materialele și utilajele primite
de la beneficiari pentru montaj
și neîncorporate în lucrări se
inventariază separat.

14. Investițiile puse în

9
 funcțiune total sau parțial,
cărora nu li s-au întocmit
formele de înregistrare ca
imobilizări corporale, se
înscriu în liste de inventariere
distincte. De asemenea,
lucrările de investiții care nu
se mai execută, fiind sistate
sau abandonate, se înscriu în
liste de inventariere distincte,
menționându-se cauzele
sistării sau abandonării,
aprobarea de sistare ori
abandonare și măsurile ce se
propun în legătură cu aceste
lucrări.

IMOBILIZĂRI 30.Inventarierea titlurilor pe b)Evaluarea inițială -– pct.

FINANCIARE termen scurt și lung se 266, 78 (2) OMFP 1802/2014
efectuează pe baza cu modificările și
TITLURI PE TERMEN documentelor care atestă completările ulterioare
LUNG deținerea acestora (registrul 266. - Imobilizările
acționarilor, documente care financiare recunoscute ca
au stat la baza achiziției sau activ se evaluează la costul de
primirii cu titlu gratuit) cu achiziţie
respectarea legislației în 78 (2) În cazul valorilor
vigoare. mobiliare pe termen scurt care
nu sunt admise la
tranzacţionare pe o piaţă
reglementată, precum şi al
valorilor mobiliare pe
termen lung, costul de
achiziţie include şi costurile
direct atribuibile achiziţiei lor
(de exemplu, costuri legate de
onorarii plătite avocaţilor,
evaluatorilor).
c)Prezentare în bilanț - pct.
267 OMFP 1802/2014 cu
modificările și completările
ulterioare
267. - Imobilizările
financiare se prezintă în
bilanţ la valoarea de intrare
mai puţin ajustările cumulate

10
 pentru pierdere de valoare
265. - (1) La alte creanţe
imobilizate se cuprind
garanţiile, depozitele şi
cauţiunile depuse de entitate la
terţi.
(2) În conturile de creanţe
imobilizate reprezentând
împrumuturi acordate se
înregistrează sumele acordate
terţilor în baza unor contracte
pentru care entitatea percepe
dobânzi, potrivit legii.
(3) Entităţile care au
evidenţiate în contul de
creanţe imobilizate creanţe
imobilizate cu scadenţa mai
mare de un an, vor prezenta în
bilanţ, la imobilizări
financiare, numai partea cu
scadenţa mai mare de 12 luni,
diferenţa urmând a fi reflectată
la creanţe.
Evaluarea la bilanț
91 (2) Titlurile pe termen
lung (acţiuni şi alte investiţii
financiare) se evaluează la
costul istoric, mai puţin
eventualele ajustări pentru
pierdere de valoare.
Evaluarea la valoarea justă
a instrumentelor financiare
117. - (1) Prin derogare de la
prevederile pct. 58 alin. (1) şi
sub rezerva condiţiilor
prevăzute la prezenta
subsecţiune, entităţile pot
evalua în situaţiile financiare
anuale consolidate
instrumentele financiare,
inclusiv instrumentele
financiare derivate, la valoarea
justă.

ACTIVE CIRCUANTE Inventariere, ajustări de

11
STOCURI valuare, evaluarea la
inventar – pct. 292 OMFP
1802/2014 cu modificările și
completările ulterioare
292. - Activele de natura
stocurilor nu trebuie
reflectate în bilanţ la o valoare
mai mare decât valoarea care
se poate obţine prin utilizarea
sau vânzarea lor. În acest
scop, valoarea stocurilor se
diminuează până la valoarea
realizabilă netă, prin
reflectarea unei ajustări
pentru depreciere

CREANȚE 28. - (1) Creanțele și b)Evaluarea – pct. 231 (1)

obligațiile față de terți sunt OMFP 1802/2014 cu
supuse verificării și modificările și completările
confirmării pe baza extraselor ulterioare
soldurilor debitoare și
creditoare ale conturilor de 353. - Pentru deprecierea
creanțe și datorii care dețin creanţelor din conturile de
ponderea valorică în totalul clienţi, decontări în cadrul
soldurilor acestor conturi, grupului şi debitori, cu ocazia
potrivit "Extrasului de cont" inventarierii la sfârşitul
(cod 14-6-3) sau punctajelor exerciţiului financiar, se
reciproce scrise. reflectă ajustări pentru
Nerespectarea acestei pierdere de valoare.
proceduri, precum și refuzul 332. - (1) În scopul
de confirmare constituie prezentării în situaţiile
abateri de la prezentele financiare anuale, creanţele se
norme și se sancționează evaluează la valoarea
potrivit legii. probabilă de încasat.
(2) Atunci când se estimează
(2) În situația entităților care că o creanţă nu se va încasa
efectuează decontarea integral, în contabilitate se
creanțelor și obligațiilor pe înregistrează ajustări pentru
bază de deconturi interne sau pierdere de valoare, la
deconturi externe periodice nivelul sumei care nu se mai
confirmate de către parteneri, poate recupera.
aceste documente pot ține 89. - (1) Evaluarea la
locul extraselor de cont inventar a creanţelor şi a
confirmate. datoriilor se face la valoarea
lor probabilă de încasare sau

12
 de plată. Diferenţele constatate
în minus între valoarea de
inventar stabilită la
inventariere şi valoarea
contabilă a creanţelor se
înregistrează în contabilitate
pe seama ajustărilor pentru
deprecierea creanţelor.
(2) Pentru creanţele incerte
se constituie ajustări pentru
pierdere de valoare.
328. - La scăderea din
evidenţă a creanţelor şi
datoriilor ale căror termene de
încasare sau de plată sunt
prescrise, entităţile trebuie să
demonstreze că au fost
întreprinse toate
demersurile legale, pentru
decontarea acestora.
89 (3) Evaluarea la bilanţ a
creanţelor şi a datoriilor
exprimate în valută şi a celor
cu decontare în lei în funcţie
de cursul unei valute se face
la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naţională
a României, valabil la data
încheierii exerciţiului
financiar. În scopul prezentării
în bilanţ, valoarea creanţelor,
astfel evaluate, se diminuează
cu ajustările pentru pierdere de
valoare.

TERȚI a) (3)Evaluarea la bilanţ a

Furnirori, Clienți creanţelor şi a datoriilor
-în lei exprimate în valută şi a celor
-în valută cu decontare în lei în funcţie
de cursul unei valute se face
la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naţională
a României, valabil la data
încheierii exerciţiului financiar
b)Utilizarea contului 408 și a

13
 contului 418 pentru prestații
pentru car nu s-a
întocmit/primit factura până la
sfârșitul exercițiului financiar
c)Înregistrarea reducerilor
acordate la sfârșitul
exercițiului financiar
CLASA 5 TREZORERIE ȘI 29. - (1) Disponibilitățile 90 (2) Disponibilităţile băneşti
ALTE VALORI bănești, cecurile, cambiile, şi alte valori similare în valută
biletele la ordin, scrisorile de se evaluează în bilanţ la cursul
garanție, acreditivele, de schimb valutar comunicat
ipotecile, precum și alte valori de Banca Naţională a
aflate în casieria entităților se României, valabil la data
inventariază în conformitate încheierii exerciţiului
cu prevederile legale. financiar. (OMFP 1802/2014
cu modificările și
(2) Disponibilitățile aflate în completările ulterioare)
conturi la bănci sau la
unitățile Trezoreriei Statului -Diferențe de curs
se inventariază prin favorabile: 5124 = 765
confruntarea soldurilor din -Diferențe de curs
extrasele de cont emise de nefavorabile: 665 = 5124
acestea cu cele din
contabilitatea entității. În acest
scop, extrasele de cont din
ziua de 31 decembrie sau din
ultima zi bancară, puse la
dispoziție de instituțiile de
credit și unităăile Trezoreriei
Statului, vor purta ștampila
oficială a acestora. În cazul
entităților care, potrivit
prevederilor Legii nr. 82/1991,
republicată, au optat pentru un
exercițiu financiar diferit de
anul calendaristic, sunt avute
în vedere informațiile aferente
ultimei zile a exercițiului
financiar astfel ales.

(3) Disponibilitățile în lei și

în valută din casieria
entității se inventariază în
ultima zi lucrătoare a
exercițiului financiar, după

14
 înregistrarea tuturor
operațiunilor de încasări și
plăți privind exercițiul
respectiv, confruntându-se
soldurile din registrul de casă
cu monetarul și cu cele din
contabilitate.

B)INVESTIȚII PE 30. Inventarierea titlurilor Evaluare conform

TERMEN SCURT pe termen scurt și lung se reglementărilor contabile
efectuează pe baza
documentelor care atestă a)Reflectarea plusurilor de
deținerea acestora (registrul valoare pentru titluri cotate
acționarilor, documente care
au stat la baza achiziției sau 501 = 768
primirii cu titlu gratuit) cu
respectarea legislației în b)Reflectarea minusurilor de
vigoare valoare

b1)pentru titluri cotate

668 = 501

b2)pentru titluri necotate

6864 = 59x

DATORII PE TERMEN a) Elementele monetare

SCURT/LUNG exprimate în valută
(disponibilităţi şi alte elemente
asimilate, cum sunt
acreditivele şi depozitele
bancare, creanţe şi datorii în
valută) trebuie evaluate şi
prezentate în situaţiile
financiare anuale utilizând
cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naţională
a României şi valabil la data
încheierii exerciţiului
financiar. Diferenţele de curs
valutar, favorabile sau
nefavorabile, între cursul de
schimb al pieţei valutare,
comunicat de Banca Naţională

15
 a României de la data
înregistrării creanţelor sau
datoriilor în valută, sau cursul
la care acestea sunt
înregistrate în contabilitate şi
cursul de schimb de la data
încheierii exerciţiului
financiar, se înregistrează la
venituri sau cheltuieli din
diferenţe de curs valutar, după
caz.
b) Pentru creanţele şi
datoriile, exprimate în lei, a
căror decontare se face în
funcţie de cursul unei valute,
eventualele diferenţe
favorabile sau nefavorabile,
care rezultă din evaluarea
acestora se înregistrează la alte
venituri sau alte cheltuieli
financiare, după caz.
Determinarea diferenţelor de
valoare se efectuează similar
prevederilor lit. a). (OMFP
1802/2014 cu modificările și
completările ulterioare)
92. - Pentru elementele de
natura datoriilor, diferenţele
constatate în plus între
valoarea de inventar şi
valoarea contabilă se
înregistrează în contabilitate,
pe seama elementelor
corespunzătoare de datorii.
(OMFP 1802/2014 cu
modificările și completările
ulterioare)

CAPITAL ȘI REZERVE 93. - Capitalurile proprii

rămân evidenţiate la valorile
din contabilitate.

3.EVIDENȚIEREA ÎN CONTABILITATE A REZULTATELOR INVENTARIERII

16
 IMOBILIZĂRI CONSTATATE PLUS LA INVENTAR  se înregistraează la valoarea
justă pe baza procesului-verbal de recepţie ca o subvenție pentru investiții:
Exemplu:
La sfârşitul anului 2017 cu ocazia inventarierii ALFA a constatat că o instalație nu era
evidenţiată în contabilitate. Comisia tehnică a stabilit că valoarea justă a instalației este de 50.000
lei, iar durata normală de utilizare de 8 ani.

✓ Plusul la inventar:

50.000 lei 2131 = 4754 50.000 lei

Echipamente tehnologice Plusuri de inventar de
natura imbilizărilor

În 2018:
✓ Amortizarea lunară = 50.000 lei/8 ani/12 luni = 521 lei
521 lei 6811 = 2813 521 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea
privind amortizarea instalațiilor și
imobilizărilor mijloacelor de transport

✓ Transferul lunar al veniturilr în avans la venituri curente:

521 lei 4754 = 7584 521 lei
Plusuri de inventar de natura Venituri din subvenții
imbilizărilor pentru investiții

✓ Cheltuiala este deductibilă integral dacă instalația este utilizată în scopul

desfăşurării activităţii firmei iar venitul rezultat este impozabil în cazul
plătitorilor de impozit pe profit.

✓ La microîntreprinderi suma de 511 lei NU intră în baza de impozitare

IMOBILIZĂRI CONSTATATE MINUS LA INVENTAR. Minusul poate fi cauzat

de:
calamități naturale:
281x = 2xx
6587
de persoane fizice sau juridice:
281x = 2xx
6583

dacă minusul este IMPUTAT:

4282/461 = 7588

17
 Și
635 = 4426

✓MINUS IMPUTABIL  cheltuiala cu valoarea neamortizată a activului este

deductibilă. (prin imputare se obține un venit impozabil)
✓ Pentru bunurile lipsă din gestiune care sunt imputate  ajustarea TVA (sumele
imputate nu sunt considerate contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a TVA).
(pct. 78 Norme art 304 (6) a)

✓Pentru active corporale fixe neamortizate integral (altele decât cele care sunt
considerate bunuri de capital) ajustarea taxei se face pentru valoarea rămasă neamortizată în
funcţie de cota de taxă în vigoare la data achiziţiei activului corporal fix.

Exemplu:

La inventarul din data de 31 decembrie 2017 ALFA a constatat lipsa unor calculatoare costul lor
fiind de 20.000 lei iar amortizarea cumulată de 8.000 lei. Calculatoarele au durata de amortizare
de 4 ani si au fost cumpărate cu cota de TVA de 24%. Ulterior s-a constatat că un angajat al
firmei a furat calculatoarele. Prin urmare ALFA a emis o decizie de imputare valoarea de
înlocuire 15.000 lei.

✓ Lipsa la invrntar:
8.000 lei 2814 = 214 20.000 lei
Amortizarea altor Mobilier, aparatură
imobilizări corporale birotică, echipamente
de protecție a valorilor
umane și materiale și
alte active corporale
12.000 lei 6583
Cheltuieli privind activele
cedate și alte operații de
capital
✓ Decizia de imputare:
15.000 lei 4282 = 7588 15.000 lei
Alte creanțe în legătură cu Alte venituri din
personalul exploatare

✓ ajustarea TVA aferenta minusului din gestiune, in functie de valoarea neamortizată a

activului (12.000 lei x 24% = 2.880 lei):

635
4426
2.880 lei Cheltuieli cu alte impozite, = 2.880 lei
TVA deductibilă
taxe și vărsăminte asimilate
18
 ✓ Venitul obţinut de 15.000 lei reprezintă un venit impozabil, iar cheltuiala de 12.000 lei si
cea de 2.880 lei sunt integral deductibile
✓
Cheltuielile privind imobilizările corporale constatate lipsă din gestiune sau degradate,
NEIMPUTABILE, precum şi TVA aferentă
Nu sunt încheiate contracte de asigurare Sunt încheiate contracte de asigurare
 
Nedeductibile Deductibile  venitul din asigurări
impozabil

Imobilizări distruse, pierdute sau furate

Situațiile sunt demonstrate sau confirmate în Situațiile NU sunt demonstrate sau
mod corespunzător de persoana impozabilă confirmate în mod corespunzător de persoana
impozabilă
 
Nu se ajustează TVA (art. 304 (2) a) Se ajustează TVA

✓Demonstrarea: pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare

Exemplu:
Cu ocazia inventarierii efectuate la 31 decembrie 2017 ALFA a constatat dispariţia unei instalații
având costul total de 50.000 lei, iar amortizarea cumulată de 15.000 lei. Imobilizările corporale
au fost asigurate.
În urma cercetărilor efectuate, organele de poliţie au emis dovada prin care s-a constatat furtul
bunurilor. ALFA a considerat că bunurile dispărute sunt neimputabile neputând fi identificate
persoanele vinovate. Societatea de asigurare a acordat despăgubiri entității ALFA în sumă de
40.000 lei

✓ Constatare lipsă la inventar:

15.000 lei 2813 = 2131 50.000 lei

Amortizarea instalațiilor și Echipamente
mijloacelor de transport tehnologice
35.000 lei 6583
Cheltuieli privind activele
cedate și alte operații de
capital

✓ Despăgubirea:

40.000 lei 5121 = 7581 40.000 lei

Conturi la bănci în lei Venituri din
despăgubiri, amenzi şi
19
 penalităţi

✓ Venitul de 40.000 lei reprezintă un venit impozabil, iar cheltuiala de 35.000 lei este
deductibilă. Chiar dacă entitatea nu a colectat TVA, aceasta nu va ajusta TVA dedusă la
achiziţia calculatoarelor (Operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare sunt scutite de
TVA)

Exemplu:
Cu ocazia inventarierii efectuate la 31 decembrie 2017 ALFA a constatat dispariţia a 5 birouri
costul acestora fiind de 20.000 lei, iar amortizarea cumulată de 5.000 lei. ALFA a achiziţionat
birourile în luna mai a anului 2014, TVA dedusă fiind de 20.000 lei x 24% = 4.800 lei. ALFA nu
a asigurat birourile. În urma cercetărilor efectuate organele de poliţie au emis dovada prin care s-
a constatat furtul birourilor. ALFA a considerat lipsa neimputabilă.

Lipsa la inventar:

5.000 lei 2814 = 214 20.000 lei

Amortizarea altor imobilizări Mobilier, aparatură
corporale birotică, echipamente
de protecție a valorilor
umane și materiale și
alte active corporale
15.000 lei 6583
Cheltuieli privind activele
cedate și alte operații de
capital
✓ Cheltuiala de 15.000 lei este nedeductibila fiscal. Nu se ajustează TVA.

✓ Cheltuielile privind imobilizările corporale distruse ca urmare a unor calamităţi naturale

sau a altor cauze de forţă majoră
✓ Cheltuielile privind imobilizările corporale amortizabile distruse de epidemii,
epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice,
conjuncturi externe şi în caz de război

Deductibile și NU se ajustează TVA(condiție): să fie situate în zone declarate, potrivit
prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu, afectate de calamităţi naturale sau de alte
cauze de forţă majoră) (de exemplu incendiul se dovedește prin documente de asigurare și sau
alte rapoarte oficiale).

SCOATEREA DIN GESTIUNE A MIJLOACELOR FIXE COMPLET

AMORTIZATE

20
Aprobarea consiliului de administrație, respectiv a responsabilului cu gestiunea patrimoniului,
pe baza concluziilor și propunerilor comisiei de inventariere;

valorificarea bunului respectiv prin vânzare sau prin casare (casare)

✓ Definiție casare

Impozit pe profit

 Prin casarea unui mijloc fix se înțelege operația de scoatere din funcțiune a activului
respectiv, urmată de dezmembrarea acestuia și valorificarea părților componente
rezultate, prin vânzare sau prin folosirea în activitatea curentă a contribuabilului (Norme
art. 28 alin. (17) CF ).

TVA

 Prin casare se înțelege operația de scoatere din funcțiune a activului, urmată de dezmembrarea
acestuia, indiferent dacă părțile componente rezultate sunt sau nu sunt valorificate.
Casarea activelor corporale fixe care sunt bunuri de capital nu implică efectuarea de
ajustări ale taxei deduse.

✓Cheltuielile înregistrate ca urmare a casării unui mijloc fix cu valoarea fiscală incomplet
amortizată sunt cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității economice

✓ Nu se colectează TVA și nu se ajustează TVA deductibilă în cazul bunurilor de capital

casate

✓ Componentele rezultate din casare trebuie să fie evaluate de un expert independent sau
de o comisie tehnică formată la nivelul entităţii şi trebuie recunoscute în categoria
stocurilor, în corespondenţă cu un cont de venit (7588 „Alte venituri din exploatare”).
Acest venit este considerat din punct de vedere fiscal un venit impozabil.

IMOBILIZĂRI ÎN CURS DE EXECUȚIE CARE NU SE MAI FINALIZEAZĂ

Impozit pe profit:

Cheltuieli nedeductibile: (dacă nu au fost valorificate prin vânzare sau casare):

✓ valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuție care nu se mai finalizează și se

scot din evidență pe seama conturilor de cheltuieli, în baza aprobării/deciziei de sistare

✓valoarea rămasă a investițiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate

sau luate în locație de gestiune, în situația în care contractele se reziliază înainte de termen

21
 TVA (art 297 (4):

✓Pct 67 (17) – Norme: În cazul imobilizărilor în curs de execuție care nu se mai finalizează,
în baza unei decizii de abandonare a executării lucrărilor de investiții, fiind scoase din evidență
pe seama conturilor de cheltuieli, persoana impozabilă își poate păstra dreptul de deducere
exercitat în baza art. 297 alin. (4) din Codul fiscal, indiferent dacă sunt sau nu valorificate prin
livrarea imobilizărilor ca atare ori după casare, dacă din circumstanțe care nu depind de
voința sa persoana impozabilă nu utilizează niciodată aceste bunuri/servicii pentru
activitatea sa economică, astfel cum a fost pronunțată hotărârea Curții Europene de Justiție în
Cauza C-37/95 Statul belgian împotriva Ghent Coal Terminal NV.

STOCURI:

Atenție la criteriile de compensare!

➢ să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiași bun material, din cauza asemănării
în ceea ce privește aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte
elemente;
➢ diferentețe constatate în plus sau în minus să se refere la aceeași perioadă de gestiune și
la aceeași gestiune.

listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje și alte valori materiale care întrunesc
condițiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual de către
administratori, ...

Compensarea se face pentru cantități egale între plusurile și lipsurile constatate.

Dacă cantitățile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat plusuri/lipsuri, sunt mai
mari decât cantitățile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat lipsuri/plusuri, se
va proceda la stabilirea egalității cantitative prin eliminarea din calcul a diferenței în plus
începând cu sorturile care au prețurile unitare cele mai scazute, în ordine crescătoare.

Pentru bunurile la care sunt acceptate scăzăminte, în cazul compensării lipsurilor cu

plusurile stabilite la inventariere, scăzămintele se calculează numai în situația în care
cantitățile lipsă sunt mai mari decât cantitățtile constatate în plus (normele privind
limitele admisibile la perisabilitate sau cele stabilite intern nu se aplică anticipat, ci numai
după constatarea existenței efective a lipsurilor și numai în limita acestora).

Bunurile constatate în plus se evaluează și se înregistrează la costul de achiziție (funcție de

prețul pieței la data constatării sau de costul de achiziție al bunurilor similare).

Exemplu: În urma inventarierii s-au constatat:

-plus inventar 10 buc țeavă 10 x10 mm la preț evaluat de 16 lei bucata.

22
-minus inventar 6 buc teava 10x9 mm la preț de inventar 11 lei bucata.

S-a hotărât compensarea plusului cu minusul conform legislației în vigoare

1.Înregistrarea plusului in gestiune

160 lei 371 = 607 160 lei

2. Înregistrarea minusului la inventar

66 lei 607 = 371 66 lei

PLUSURI DE INVENRAR:

Produsele și producția în curs de execuție

Produse finite: 345 = 711

Produse în curs de execuție: 331=711
Lucrări și servicii în curs: 332=712

Stocurile cumpărate: 3xx = 6xx

Stocurile în depozit: 3xx=758

MINUSURI DE INVENRAR:
Produsele și producția în curs de execuție

Produse finite: 711 = 345

Produse în curs de execuție: 711=331
Lucrări și servicii în curs: 712=332

Stocurile cumpărate: 6xx = 3xx

Calamități naturale: 6587=3xx

Minus imputabil:
Imputarea: 461 sau 4282 = 7588 Baza + TVA
Ajustarea TVA: 635 = 4426, cheltuiala fiind deductibilă, valoarea TVA fiind
inclusă în suma imputată

Impozit pe profit:

Art 25 (4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

23
 cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și taxa pe valoarea
adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII.

Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situații/condiții:

1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamități naturale sau

a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme;
2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare;
3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada
distrugerii; Norme metodologice: condiția referitoare la distrugerea stocurilor sau a mijloacelor
fixe amortizabile se consideră îndeplinită atât în situația în care distrugerea se efectuează prin
mijloace proprii, cât și în cazul în care stocurile sau mijloacele fixe amortizabile sunt predate
către unități specializate.
4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare,
altele decât cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 și 2, dacă transferul acestora este
efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele aflate în
situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 - 3, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit
prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă
direcționarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea
acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
7. alte bunuri decât cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 - 6, dacă termenul
de valabilitate/expirare este depășit, potrivit legii

TVA:
Art 304 (2) Nu se ajustează deducerea inițială a taxei în cazul:

a) bunurilor distruse, pierdute sau furate, în condițiile în care aceste situații sunt
demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de persoana impozabilă. în cazul bunurilor
furate, persoana impozabilă demonstrează furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare emise de
organele judiciare

Norme:
a) calamitățile naturale și cauzele de forță majoră, demonstrate sau confirmate în mod
corespunzător;
b) furtul bunurilor demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
d) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate și pentru
care se face dovada distrugerii

!!!!(12) Obligația de a demonstra sau confirma în mod corespunzător că bunurile au fost

distruse, pierdute sau furate, …, revine persoanei impozabile. În situația în care organele de
inspecție fiscală nu consideră suficiente dovezile furnizate de persoana impozabilă, acestea pot
obliga persoana respectivă să efectueze ajustarea taxei. Conform principiului

24
proporționalității, organele fiscale nu pot solicita persoanei impozabile mai mult decât ceea ce
este necesar pentru dovedirea incidentului care a condus la pierderea, distrugerea sau furtul
bunului, astfel încât sarcina persoanei impozabile să nu devină practic imposibilă sau extrem de
dificilă.

Exemplu: Din punct de vedere al ajustarii TVA, nu se ajusteaza taxa deductibila daca sunt
indeplinite in mod cumulativ conditiile:

- degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente.

Procesul verbal intocmit de Directia de Sanatate Publica ar trebui sa reprezinte dovada ca marfa
are termenul de valabilitate expirat. Cauzele obiective care au dus la aceasta situatie va trebui sa
le dovedeasca societatea (de exemplu: referate, note explicative, etc. care sa arate de ce a fost
achizitionat un stoc ce nu s-a putut vinde in perioada de valabilitate).

- se face dovada ca bunurile au fost distruse.

Este necesara existenta unei dovezi ca bunurile nu se mai intorc in circuitul economic. Aceasta ar
putea sa fie un contract intocmit cu o societate de colectare si reciclare a deseurilor, sau alta
forma de reciclare, dupa caz.
Bunurile degradate trebuie distruse si predate apoi catre o firma specializata in
colectarea/distrugerea produselor degradate (spre exemplu, firma de salubritate), pe baza de aviz
de insotire a marfii, in care se mentioneaza "Nu se factureaza, bunuri expirate/degradate
calitativ/distruse, fara valorificare".

Caz particular – perisabilități (HG 831/2004)

Perisabilitati (HG nr. 831/2004): scazamintele care se produc in timpul transportului,

manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt:
uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la
peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare,
ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese
biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati
comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica).

Nu sunt considerate perisabilitati:

✓pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru
fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu
✓pierderile produse prin neglijență, furt și cele produse din alte cause imputabile
persoanelor vinovate.

Impozit pe profit:

ART. 25 (3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

25
 d) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru
fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;

TVA:

NORME: persoana impozabilă nu are obligația ajustării taxei deductibile… în situații cum ar
fi, de exemplu:

e) pierderile tehnologice sau, după caz, alte consumuri proprii, caz în care persoana
impozabilă nu are obligația ajustării taxei în limitele stabilite potrivit legii ori, în lipsa acestora,
în limitele stabilite de persoana impozabilă în norma proprie de consum. În cazul depășirii
limitelor privind normele tehnologice ori consumurile proprii, se ajustează taxa aferentă depășirii
acestora.
f) perisabilitățile, în limitele stabilite prin lege.

Caz particular – mărfuri expirate:

Impozit pe profit:

Art 25 (4) lit c) Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situații/condiții:

alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare

TVA: Se ajustează

Norme pct. 30 (3) de aplicare a art. 286 (1) c): …în cazul bunurilor de natură alimentară al căror
termen de consum a expirat și care nu mai pot fi valorificate, fiind acordate gratuit unor
organizații fără scop patrimonial, instituții publice sau unități de cult și structuri ale cultelor
religioase recunoscute în România, conform prevederilor în vigoare privind libertatea religioasă
și regimul general al cultelor, care fac dovada că le vor acorda gratuit în scopuri sociale sau
filantropice, baza de impozitare este zero.

AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERI:

Ajustări pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile:

ART. 26 - Provizioane/ajustări pentru depreciere și reserve

(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor și provizioanelor/ajustărilor pentru

depreciere, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:

n) ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile constituite pentru situațiile în

care:

26
1. sunt distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în
condițiile stabilite prin norme;

2. au fost încheiate contracte de asigurare.

Ajustări pentru deprecierea creanțelor clienți:

ART. 26 - Provizioane/ajustări pentru depreciere și reserve

(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor și provizioanelor/ajustărilor pentru

depreciere, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:

c) ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile

aplicabile, în limita unui procent de 30% din valoarea acestora, ...dacă creanțele îndeplinesc
cumulativ următoarele condiții:

1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;

2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului

j) ajustările pentru deprecierea creanțelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile

aplicabile, în limita unui procent de 100% din valoarea creanțelor, ...dacă creanțele
îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
1. sunt deținute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a
falimentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această situație, sau la o persoană
fizică asupra căreia este deschisă procedura de insolvență pe bază de:
- plan de rambursare a datoriilor;
- lichidare de active;
- procedură simplificată;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului

CREANȚE PRESCRISE LA INVENTAR:

654 = 4118

Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al creditorului împotriva debitorului care

nu şi-a achitat datoria la scadenţă este termenul de drept comun în materie de obligaţii
comerciale, respectiv de 3 ani,potrivit art. 2.517 din Codul Civil.

În cazul obligaţiilor contractuale de a da sau de a face, termenul de 3 ani începe să curgă

de la data când obligaţia devine exigibilă şi debitorul trebuia astfel s-o execute, adică termenul de
plată/scadenţa stabilit(ă) prin contract/factura.
27
 Pentru a scădea din evidențe creanțele prescrise, este nevoie de o justificare (notă,
memoriu, referat etc.) întocmită de departamentul financiar-contabil, din care să rezulte situația
acestor sume (natura lor, vechimea, demersuri întreprinse, cauzele neîncasării/neachitării, starea
la zi a clienților/furnizorilor respectivi) și să se constate prescrierea lor, cu propunerea de a fi
scăzute din evidențe.

Această notă justificativă, după aprobarea ei de către administratorul societății, va

sta la baza înregistrării scăderii din contabilitate a creanțelor prescrise fiind documentul
justificativ utilizat în acest sens.

Impozit pe profit:

ART. 25
(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

h) pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor, pentru partea neacoperită de

provizion, potrivit art. 26, precum și cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:

1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentință judecătorească, în

conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;
2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești;
3. debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;
4. debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat,
fără succesor;
5. debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul;
6. au fost încheiate contracte de asigurare;

TVA:

ART. 287 - Ajustarea bazei de impozitare

Baza de impozitare se reduce în următoarele situații:
d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate
încasa ca urmare a falimentului beneficiarului sau ca urmare a punerii în aplicare a unui
plan de reorganizare admis și confirmat printr-o sentință judecătorească, prin care creanța
creditorului este modificată sau eliminată.

Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de

confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul falimentului beneficiarului, începând cu
data pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii prevăzute de legislația
insolvenței, hotărâre rămasă definitivă/definitivă și irevocabilă, după caz. Ajustarea se
efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunțat
hotărârea judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv hotărârea
judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de legislația insolvenței, sub sancțiunea
decăderii
28
 Procedura:

✓Ajustarea bazei de impozitare se face la cota de TVA în vigoare la data faptului

generator. Regimul de impozitare şi cotele aplicabile sunt cele în vigoare la data operaţiunii de
bază care a generat astfel de evenimente.

✓Reducerea bazei de impozitare se efectuează la nivelul sumei neîncasate înregistrate

în soldul debitor al contului 4111 sau al contului 4118 existent la data începerii
formalităţilor de declarare în stare de faliment a clientului.

✓Pentru a ajusta TVA aferentă, entităţile trebuie să emită facturi cu valorile înscrise
cu semnul minus care, în această situaţie, nu trebuie să fie transmise şi clienţilor.

✓Pe aceste facturi emise se face referire la factura iniţiala şi se înscrie menţiunea
„ajustare baza de impozitare”. Factura de ajustare a bazei de impozitare a TVA poate fi
considerată o factură de stornare.

✓Pe factura de ajustare se trec următoarele informaţii necesare pentru identificarea

operaţiunii:
- baza legală a ajustării efectuate (Cod fiscal, articol 287, litera d));
- numărul şi data Hotărârii judecătoreşti.

✓Ajustarea bazei de impozitare se raporteaza in decontul de TVA - rand 16

„Regularizări taxă colectată”.

✓Facturile emise pentru ajustarea bazei de impozitare NU trebuie raportate în

Declaraţiile informative 394 intrucat intrucat clientul declarat în stare de faliment este radiat de
la Registrul comerţului.

✓Ajustarea bazei de impozitare a TVA este perminsă pentru facturile emise care se
află în cadrul termenului de prescripție!!

1.ALTE ASPECTE DE URMĂRIT LA ÎNCHIDEREA EXERCIȚIULUI FINANCIAR

 PROGRAME DE FIDELIZARE A CLIENȚILOR – VENITURI ÎN AVANS SAU

PROVIZIOANE?

OMFP nr. 1.802/2014 precizează:

„Unele entități pot practica programe de fidelizare a clienților, care presupun acordarea de
puncte cadou acestora. Aceste puncte cadou pot fi utilizate pentru a achiziționa bunuri sau
29
servicii gratuite sau cu preț redus, ca parte a unei tranzacții de vânzare de bunuri sau prestări
de servicii, sub rezerva îndeplinirii unor eventuale condiții suplimentare. Entitatea
contabilizează punctele cadou ca o componentă identificabilă a tranzacției în cadrul căreia
acestea sunt acordate (contul 472 «Venituri înregistrate în avans»/analitic distinct). Suma
corespunzătoare punctelor cadou se recunoaște drept venit în momentul în care entitatea își
îndeplinește obligația de a furniza premiile sau la expirarea perioadei în cadrul căreia clienții
pot utiliza punctele cadou. Dacă se estimează că nivelul cheltuielilor necesare îndeplinirii
obligației de a furniza premiile depășește contravaloarea primită sau de primit pentru acestea,
la data la care clientul le răscumpără, pentru diferența aferentă entitatea înregistrează în
contabilitate un provizion.” (pct. 437-(1))
„Condiția pentru înregistrarea ca venituri în avans a valorii punctelor cadou este ca programul
de fidelizare practicat de entitate să permită cunoașterea, în orice moment, a următoarelor
informații: valoarea punctelor cadou acordate, termenele la care expiră valabilitatea acestora,
valoarea punctelor cadou onorate și valoarea punctelor cadou existente, ce urmează a fi onorate
în perioada următoare.” (pct. 437-(2))
„În situația în care entitatea nu dispune de un sistem de evidență a punctelor cadou, care să
permită cunoașterea informațiilor menționate la alin. (2), sau în cazul în care entitatea practică
alte sisteme de fidelizare a clienților, cum ar fi cupoane valorice, tichete, aceasta înregistrează
venituri curente în clasa 7 «Conturi de venituri» pentru suma totală și, concomitent, un
provizion aferent costurilor estimate a fi suportate pentru onorarea obligațiilor asumate.” (pct.
437-(3))

Exemplul 1:
Magazinul Alfa acordă clienților săi puncte cadou la fiecare achiziție pe care aceștia o fac, ei
putând folosi în viitor punctele pentru achitarea produselor cumpărate. Magazinul acordă
punctele cadou astfel: pentru fiecare 10 lei cheltuiți se acordă un punct cadou, care valorează 0,8
lei. În luna septembrie N, magazinul a înregistrat vânzări de mărfuri în valoare de 300.000 lei. În
luna octombrie, un client cumpără mărfuri în valoare de 30.000 lei și folosește pentru plata
acestora 1.000 din punctele pe care le-a acumulat. Cota de TVA este de 20%.
Prin urmare:
a) Înregistrarea vânzării mărfurilor și a punctelor cadou acordate în luna septembrie:
Calcule preliminarii:
TVA aferentă vânzării = 300.000 lei x 20 / 120 = 50.000 lei
Numărul de puncte acordate = 300.000 lei / 10 lei/punct = 30.000 puncte
Valoarea punctelor acordate = 30.000 puncte x 0,8 lei/punct = 24.000 lei
Venitul din vânzarea mărfurilor recunoscut = 300.000 lei – 24.000 lei – 50.000 lei = 226.000 lei
300.000 lei 4111 = % 300.000 lei
Clienți 707 226.000 lei
Venituri din
vânzarea mărfurilor
472 24.000 lei
Venituri înregistrate
în avans
4427 50.000 lei
TVA colectată

30
b) Încasarea sumelor de la clienți în luna septembrie:
300.000 lei 5121 = 4111 300.000 lei
Conturi la bănci Clienți
în lei

c) Înregistrarea vânzării mărfurilor și încasarea clientului în luna octombrie:

Valoarea punctelor folosite de client = 1.000 puncte x 0,8 lei/punct = 800 lei
Suma de încasat de la client ca urmare a folosirii punctelor sale = 30.000 lei – 800 lei = 29.200
lei
TVA aferentă prețului de vânzare = 30.000 lei x 20 / 120 = 5.000 lei
Venitul din vânzarea mărfurilor recunoscut = 29.200 lei – 5.000 lei = 24.200 lei
– vânzarea:
29.200 lei 4111 = % 29.200 lei
Clienți 707 24.200 lei
Venituri din
vânzarea mărfurilor
4427 5.000 lei
TVA colectată
– veniturile în avans din utilizarea punctelor se reiau la venituri curente:
800 lei 472 = 707 800 lei
Venituri înregistrate Venituri din
în avans vânzarea mărfurilor
– încasarea clientului:
29.200 lei 5121 = 4111 29.200 lei
Conturi la bănci Clienți
în lei
Exemplul 2:
Magazinul Alfa acordă pentru unele produse aflate în promoție tichete valorice care pot fi
folosite ulterior pentru reducerea sumei datorate în cazul unor achiziții. În luna septembrie N,
magazinul vinde produse aflate în promoție în valoare de 60.000 lei, acordând tichete valorice
în sumă de 1.000 lei. În luna octombrie N, un client achiziționează bunuri de 15.000 lei folosind
tichetele valorice pe care le deține, în valoare de 300 lei. Cota de TVA este de 20%.

a) Vânzarea mărfurilor în luna septembrie și încasarea clientului:

TVA aferentă vânzării = 60.000 lei x 20 / 120 = 10.000 lei
Venitul din vânzarea mărfurilor recunoscut = 60.000 lei – 10.000 lei = 50.000 lei
60.000 lei 4111 = % 60.000 lei
Clienți 707 50.000 lei
Venituri din
vânzarea mărfurilor
4427 10.000 lei
TVA colectată
– concomitent, se constituie un provizion pentru valoarea tichetelor acordate:
1.000 lei 6812 = 1518 1.000 lei

31
 Cheltuieli de exploatare Alte provizioane
privind provizioanele

b) Vânzarea mărfurilor în luna octombrie și încasarea clientului:

Suma de încasat de la client ca urmare a folosirii tichetelor valorice = 15.000 lei – 300 lei =
14.700 lei
TVA aferentă vânzării = 14.700 lei x 20 / 120 = 2.450 lei
Venitul din vânzarea mărfurilor recunoscut = 14.700 lei – 2.450 lei = 12.250 lei
14.700 lei 4111 = % 14.700 lei
Clienți 707 12.250
Venituri din
vânzarea mărfurilor
4427 2.450 lei
TVA colectată
– şi încasarea clientului:
14.700 lei 5121 = 4111 14.700 lei
Conturi la bănci Clienți
în lei
– concomitent, provizionul aferent reducerii se reia la venit:
300 lei 1518 = 7812 300 lei
Alte provizioane Venituri

din provizioane

 CONCEDII DE ODIHNĂ NEEFECTUATE – DATORII SAU PROVIZIOANE?

OMFP nr. 1.802/2014 prevede:

„Sumele datorate și neachitate personalului până la sfârșitul exercițiului financiar (concediile
de odihnă și alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate
de la acesta, aferente exercițiului în curs, dar care urmează a fi plătite/încasate în exercițiul
financiar următor, se înregistrează ca alte datorii și creanțe în legătură cu personalul.” (pct.
338-(1))
„Concediile de odihnă se înregistrează pe seama datoriilor atunci când suma lor este
comensurată în baza statelor de salarii sau a altor documente care să justifice suma respectivă.
În lipsa acestora, sumele reprezentând concedii de odihnă se recunosc pe seama provizioanelor.
Prevederile prezentului alineat referitoare la recunoașterea unor obligații față de salariați, pe
seama datoriilor sau a provizioanelor, se aplică și în cazul bonusurilor acordate angajaților.”
(pct. 338-(2))

Codul muncii prevede:

„Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării
contractului individual de muncă.” (art. 146-(3))
„Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu,
care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter

32
permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.”
(art. 150-(1))
„Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute
la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu
numărul de zile de concediu.” (art. 150-(2))

Exemplul 1:
Entitatea Alfa înregistrează la 31.12.N datorii aferente concediilor de odihnă neefectuate ca
urmare a încetării contractului de muncă pentru un salariat, în sumă de 5.000 lei/lună. Salariatul
a lucrat 12 luni în N şi a avut dreptul la 25 de zile de concediu, iar la 31.12.N mai avea de
efectuat 15 zile de concediu.

Prin urmare:
a) Salariul brut pentru concediul neefectuat:
Salariul brut aferent ultimelor 3 luni = 3 luni x 5.000 lei/lună = 15.000 lei
Numărul de zile lucrătoare în ultimele 3 luni (presupunând că luna are 30 de zile, 4 sâmbete și 4
duminici) = 3 luni x 30 zile – 3 luni x 8 zile libere = 66 zile
Media zilnică = 15.000 lei / 66 zile = 227,2 lei
Suma datorată pentru zilele de concediu neefectuate = 227,2 lei/zi x 15 zile = 3.408 lei
3.408 lei 641 = 4281 3.408 lei
Cheltuieli cu salariile Alte datorii în
personalului legătură cu personalul

b) Reținerile din salarii:

Contribuţia personalului la asigurările sociale = 3.408 lei x 10,5% = 358 lei
Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate = 3.408 lei x 5,5% = 187 lei
Contribuţia personalului la fondul de şomaj = 3.408 lei x 0,5% = 17 lei
Impozit pe venituri = (3.408 lei – 358 lei – 187 lei – 17 lei) x 16% = 455 lei
1.017 lei 4281 % 1.017 lei
Alte datorii în = 4312 358 lei
legătură cu personalul Contribuţia personalului
la asigurările sociale
4314 187 lei
Contribuţia angajaţilor
pentru asigurările sociale
de sănătate
4372 17 lei
Contribuţia personalului
la fondul de şomaj
444 455 lei
Impozitul pe venituri
de natura salariilor

c) Plata salariilor nete (3.408 lei – 1.017 lei = 2.391 lei):

2.391 lei 4281 = 5121 2.391 lei

33
 Alte datorii în Conturi la bănci
legătură cu personalul în lei

Exemplul 2:
Entitatea Alfa înregistrează la 31.12.N datorii aferente concediilor de odihnă neefectuate ca
urmare a încetării contractului de muncă pentru un salariat care primește o remunerație fixă de
3.000 lei/lună plus un bonus trimestrial şi o primă anuală. Bonusul se calculează după încheierea
trimestrului, iar prima, după întocmirea situațiilor financiare anuale. Din datele estimate, aceste
venituri suplimentare sunt de 1.500 lei. La data bilanțului nu se cunoaște valoarea totală a
veniturilor aferente ultimului trimestru din anul N . Numărul de zile de concediu anual = 25 zile;
numărul de luni lucrate în cursul anului N = 10 luni; numărul de zile de concediu efectuate în
cursul anului = 10 zile

Salariul brut aferent ultimelor 3 luni = 3 luni x 3.000 lei/lună = 9.000 lei
Remunerație totală = 9.000 lei + 1.500 lei (venituri suplimentare) = 10.500 lei
Numărul de zile lucrătoare în ultimele 3 luni (presupunând că luna are 30 de zile, 4 sâmbete și 4
duminici) = 3 luni x 30 zile – 3 luni x 8 zile libere = 66 zile
Media zilnică = 10.500 lei / 66 zile = 159 lei
Numărul de zile de concediu la care salariatul are dreptul, corespunzător perioadei lucrate = 25
zile x 10 luni / 12 luni = 21 zile
Concediu neefectuat = 21 zile – 10 zile de concediu efectuat = 11 zile
Valoare estimată = 11 zile x 159 lei/zi = 1.749 lei
1.749 lei 6812 = 1517 1.749 lei
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru
privind provizioanele terminarea contractului
de muncă

STABILIREA TRATAMENTULUI SCHIMBĂRILOR DE POLITICĂ PENTRU

IMOBILIZĂRILE CORPORALE DE LA REEVALUARE LA COST

Entităţile care, în baza prevederilor de la pct. 62, decid ca în cazul imobilizărilor corporale să
treacă de la metoda reevaluării la metoda costului, procedează la ajustarea sumelor
evidenţiate în contul 105 «Rezerve din reevaluare» în funcţie de modalitatea în care, pe perioada
în care a fost efectuată reevaluarea, au transferat sumele în rezultatul reportat (contul 1175
"Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), după cum
urmează:
a) entităţile care au avut ca politică contabilă transferul rezervei din reevaluare în contul
de rezultat reportat, pe măsura amortizării activului, închid rezerva din reevaluare (soldul
contului 105 «Rezerve din reevaluare») pe seama imobilizării căreia îi corespunde rezerva
respectivă (articol contabil 105 «Rezerve din reevaluare» = 21 x Imobilizări corporale);

Exemplu. În luna octombrie anul N ALFA achiziționează un utilaj la costul de 100.000 lei,
amortizat liniar în 10 ani. La sfârșitul anului N+1 ALFA reevaluează utilajul la valoarea justă de
110.000 lei și alege drept politică contabilă transferul rezervei din reevaluare la rezultatul
34
reportat pe măsura amortizării activului. La data de 01.01.N+3 ALFA decide să treacă de la
modelul reevaluării la modelul cost.
a)Înregistrarea amortizării lunare în noiembrie și decembrie anul N: 100.000 lei/10 ani/12
luni = 833 lei/lună
833 lei 6811 = 2813 833 lei
Cheltuieli de Amortizarea
exploatare privind instalațiilor și
amortizarea mijloacelor de
imobilizărilor transport

b)Reevaluarea: Valoarea rămasă la 31.12. N+1= 100.000 lei – 833 lei/lună x 14 luni = 100.000
lei – 11.662 lei = 88.338 lei
b1)Anularea amortizării cumulate:
11.662 2813 = 2131 11.662 lei
lei
Amortizarea Echipamente
instalațiilor și tehnologice
mijloacelor de (mașini, utilaje și
transport instalații de
lucru)
b2)Înregistrarea plusului de valoare: 110.000 lei – 88.338 lei = 21.662 lei
21.662 2131 = 105 21.662 lei
lei
Echipamente Rezerve din
tehnologice (mașini, reevaluare
utilaje și instalații de
lucru)

c1)Înregistrarea amortizării lunare la valoarea justă: 110.000 lei valoare justă/(10 ani x 12
luni – 14 luni=106 luni rămase) = 1.038 lei pe lună

1.038 lei 6811 = 2813 1.038 lei

Cheltuieli de Amortizarea
exploatare privind instalațiilor și
amortizarea mijloacelor de
imobilizărilor transport
c2)Transferul lui 105 la 1175:
Amortizare calculată la valoarea justă = 1.038 lei/lună
-Amortizare calculată la cost = 88.338 lei/106 luni = 833 lei/lună
=Valoarea lunară de transferat = 205 lei/lună
205 lei 105 = 1175 205 lei
Rezerve din Rezultatul
35
 reevaluare reportat
reprezentând
surplusul
realizatdin
rezerve din
reevaluare

d)Situația activului la 31.12. N+2:

Sold 105 = 21.662 lei - 205 lei/lună x 12 luni = 19.202 lei

19.202 105 = 2131 19.202 lei
lei
Rezerve din Echipamente
reevaluare tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de
lucru)
e)Anul N+3:

Sold 213 = 110.000 lei valoare justă la 31.12.N+1 - 19.202 lei = 90.798 lei

Sold 281 = 1.038 lei/lună x 12 luni = 12.456 lei

Valoare rămasă = 90.798 lei - 12.456 lei = 78.342 lei

Durată de amortizare rămasă = 106 luni – 12 luni = 94 luni

Amortizare lunară = 78.342 lei/94 luni = 833 lei/lună (amortizarea înainte de reevaaluare)

Deci opțiunea nu conduce la subevaluarea activului.

b) entităţile care au avut ca politică contabilă transferul rezervei din reevaluare în contul
de rezultat reportat, la scoaterea din evidenţă a imobilizării pentru care s-a constituit rezerva
respectivă, procedează astfel
-transferă din contul 105 «Rezerve din reevaluare» în contul 1175 «Rezultatul reportat
reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare» rezerva corespunzătoare sumelor
amortizate din valoarea imobilizării;
-reduce valoarea imobilizării cu rezerva din reevaluare aferentă valorii care nu a fost amortizată
(articol contabil 105 «Rezerve din reevaluare» = 21 x Imobilizări corporale).
Exemplu:. La sfârșitul anului N-1 ALFA achiziționează un utilaj la costul de 100.000 lei,
amortizat liniar în 10 ani. La sfârșitul anului N+1 ALFA reevaluează utilajul la valoarea justă de
84.000 lei și alege drept politică contabilă transferul rezervei din reevaluare la rezultatul reportat
36
la scoaterea din evidenţă a imobilizării La sfârșitul anului N+3 ALFA decide să treacă de la
modelul reevaluării la modelul cost.

a)Înregistrarea amortizării anului N: 100.000 lei/10 ani = 10.000 lei/an

10.000 6811 = 2813 10.000 lei
lei
Cheltuieli de Amortizarea
exploatare privind instalațiilor și
amortizarea mijloacelor de
imobilizărilor transport

b)Reevaluarea: Valoarea rămasă la 31.12.N+1 = 100.000 lei – 20.000 lei = 80.000 lei
b1)Anularea amortizării cumulate:
20.000 2813 = 2131 20.000 lei
lei
Amortizarea Echipamente
instalațiilor și tehnologice
mijloacelor de (mașini, utilaje și
transport instalații de
lucru)

b2)Înregistrarea plusului de valoare: 84.000 lei – 80.000 lei = 4.000 lei

4.000 lei 2131 = 105 4.000 lei
Echipamente Rezerve din
tehnologice (mașini, reevaluare
utilaje și instalații de
lucru)

c)Înregistrarea amortizării anului N+2: 84.000 lei valoare justă/8 ani rămași = 10.500 pe an
10.500 6811 = 2813 10.500 lei
lei
Cheltuieli de Amortizarea
exploatare privind instalațiilor și
amortizarea mijloacelor de
imobilizărilor transport
În urma reevaluării se înregistrează anual un plus de amortizare de 10.500 lei – 10.000 lei = 500
lei.

d)Trecearea de la modelul valorii juste la modelul cost:

37
d1) transferul lui rezervei din reevaluare la rezultatul reportat pentru rezerva
corespunzătoare sumelor amortizate din valoarea imobilizării: 500 lei anul N+2 + 500 lei
anul N+3 = 1.000 lei.
1.000 lei 105 = 1175 1.000 lei
Rezerve din Rezultatul
reevaluare reportat
reprezentând
surplusul
realizatdin
rezerve din
reevaluare

d2) reducerea valoarii imobilizării cu rezerva din reevaluare aferentă valorii care nu a fost
amortizată: 4.000 lei sold cont 105 – 1.000 lei suma transferată la 1175 = 3.000 lei:
3.000 lei 105 = 2131 3.000 lei
Rezerve din Echipamente
reevaluare tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de
lucru)

La sfârșitul anului N+3 activul va figura în bilanț cu valoarea= 84.000 lei – 2 ani x 10.500 lei –
3.000 lei = 60.000 lei

Valoarea rămasă la 31.12.N+3 dacă activul nu era reevaluat = 100.000 lei – 4 ani x 10.000 lei =
60.000 lei

Deci opțiunea nu conduce la subevaluarea activului.

(2) Entităţile care modifică politica contabilă aplicabilă imobilizărilor corporale în sensul că
decid să treacă de la metoda reevaluării la metoda costului aplică prevederile alin. (1), prin
excepţie de la cerinţele pct. 63 alin. (1).(3) Entităţile care, în baza prevederilor de la pct. 62,
decid ca în cazul imobilizărilor corporale să treacă de la metoda reevaluării la metoda costului,
vor urmări ca aplicarea acestei opţiuni să nu conducă la subevaluarea activelor respective,
faţă de valoarea care ar fi fost recunoscută în bilanţ dacă acele imobilizări corporale nu ar
fi fost reevaluate.

(4) Prevederile prezentului punct se aplică indiferent dacă reevaluarea a fost efectuată prin
aplicarea unui indice sau prin recalcularea valorii nete a imobilizării."
REMARCĂ:
38
Art 63(1) din OMFP 1802/2014 prevede: Efectele modificării politicilor contabile aferente
exercițiilor financiare precedente se înregistrează pe seama rezultatului reportat (contul 1173
„Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile”), dacă efectele modificării
pot fi cuantificate.

Entităţile care modifică politica contabilă aplicabilă imobilizărilor corporale în sensul că decid să
treacă de la metoda reevaluării la metoda costului aplică prevederile de mai su prin excepţie de
la cerinţele pct. 63 alin. (1).Concluzie: modificarea politicii contabile aplicabilă imobilizărilor
corporale care decid să treacă de la metoda reevaluării la metoda costului NU SE
CONTABILIZEAZĂ în contul 1173.

ACTUALIZAREA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR PLĂTIBILE ÎN VALUTĂ

OMFP 1802/2014:

89 (3) Evaluarea la bilanţ a creanţelor şi a datoriilor exprimate în valută şi a celor

cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.
În scopul prezentării în bilanţ, valoarea creanţelor, astfel evaluate, se diminuează cu ajustările
pentru pierdere de valoare.

94. - La fiecare dată a bilanţului:

a) Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieţei
valutare, comunicat de Banca Naţională a României de la data înregistrării creanţelor sau
datoriilor în valută, sau cursul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate şi cursul de
schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli din
diferenţe de curs valutar, după caz. (665 sau 765)
b) Pentru creanţele şi datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul
unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora
se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz. Determinarea diferenţelor
de valoare se efectuează similar prevederilor lit. a). (668 sau 768).

✓Veniturile sunt impozabile iar cheltuielile sunt deductibile

PRINCIPIUL CONTABILITĂȚII DE ANGAJAMENTE

OMFP 1802/2014:

Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi
evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau
plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor
aferente.(Pct.53. - (1))

39
Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent
de data încasării veniturilor sau data plăţii cheltuielilor (Pct. 53. - (2))

Costuri cu energia electrică, gaze, telefonie, întreținere

Trebuie să ținem cont de costurile facturate după 31 decembrie 2017 dar care se referă fie
integral fie parțial la perioada dinainte de 31 decembrie 2017. Dacă este posibil informațiile se
preiau din facturile emise de furnizori, dacă nu valoarea care trebuie recunoscută drept cheltuiala
în timpul exercițiului financiar va trebui estimată
Exemplu: Factura de telefon se emite în 5 ianuarie 2018 și cuprinde abonamentul lunii
ianuarie 2018 - 300 lei și convorbirile aferente lunii decembrie 2017 - 250 lei.

Costurile convorbirilor din 2017 se vor recunoaște în exercițiul financiar 2017:

250 lei 626 = 408 250,5 lei

Cheltuieli poștale și Furnizori - facturi nesosite
taxe de
telecomunicații
47,5 lei 4428
TVA neexigibilă

Același tratament se aplică și veniturilor realizate în cursul exercițiului financiar 2017

pentru care documentele justificative se emit în ianuarie 2018.
Exemplu: la începutul lunii ianuarie 2018 se emite o factură reprezentând chiria lunii
decembrie 2017 în sumă de 2.000 lei.
Pentru exercițiul financiar 2017 se înregistrează:
2.380 lei 418 = 706 2.000 lei
Clienți facturi de Venituri din redevențe, locații de gestiune și
întocmit chirii
4428 380 lei
TVA neexigibilă

Dobânzi, majorări și penalități de întârziere facturate de furnizori după data

închiderii anului fiscal, dar care se referă la anul fiscal încheiat

Pentru sfârșitul anului fiscal se analizează contractele pentru care există clauze de
penalități sau majorări de întârziere. Majorările / penalitățile astfel calculate trebuie
recunoscute în anul fiscal la care se referă.

40
 Trebuie să ținem cont de penalitățile facturate după 31 decembrie dar care se referă fie
integral fie parțial la perioada dinainte de 31 decembrie.
Sumele aferente fiecărui an pot fi stabilite pe baza proporționalității directe.
Exemplu: facturarea de penalități în ianuarie 2018 în sumă de 6.000 lei pentru perioada de
30 zile cuprinsă între data de 10 decembrie 2017 și 10 ianuarie 2018:

• 20 zile pentru luna decembrie 2017: 6000 lei x 20 zile/30 zile = 4.000 lei
• 10 zile pentru luna ianuarie 2018: 6000 lei x 10 zile/30 zile = 2.000 lei

Pentru anul 2017 se va înregistra:

4.000 lei 6588 = 408 4.000 lei

Alte cheltuieli de Furnizori - facturi nesosite
exploatare

Majorări la bugetul de stat calculate până la data închiderii anului fiscal

Avem în vedere sumele reprezentând penalități calculate pentru plată cu întârziere a

debitelor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, TVA, impozite și taxe locale sau alte
debite se vor calcula și înregistra la sfârșitul anului curent conform prevederilor legale
Valoarea 6588 = 4481
penalităților
Alte cheltuieli de Alte datorii față de bugetul statului
exploatare

Cheltuieli financiare cu dobânzi și comisioane:

Avem în vedere dobânzi calculate pentru anul curent și achitate după închiderea
exercițiului financiar curent.

Exemplu: La data de 01.05.2017, o societate primeşte în contul curent un credit bancar în

sumă de 50.000 lei, pe o perioadă de 10 ani. Rata anuală a dobânzii este de 30%. Dobânda se
plăteşte anual. Rambursarea împrumutului se face la scadenţa finală.
Dobânda anuală de 50.000 lei x 30% = 15.000 lei nu este exigibilă şi se recunoaşte ca
datorie.
Dobânda anului 2017 (de la 1 mai la 31 decembrie, adică 8 luni) = 15.000 lei / 12 luni x 8
luni = 10.000 lei:
10.000 lei 666 = 1682 10.000 lei
Cheltuieli Dobânzi aferente
privind dobânzile creditelor bancare
41
 pe termen lung
Venituri din dobânzi neîncasate

Avem în vedere dobânzile de încasat pentru conturile la bănci care se regăsesc în

extrasele de cont ale lunii ianuarie 2018 care care fac referite o parte pentru luna decembrie
2017, alta pentru luna ianuarie 2018.

Exemplu: În extrasul de cont din 20 ianuarie 2018 se înregistrează o dobândă aferentă

ultimelor 30 de zile de 200 lei pentru un depozit.

La 31.12. 2017 se înregistrează dobânda aferentă celor 10 zile din decembrie 2017: 200
lei x 10 zile/30 zile = 67 lei

67 lei 5187 = 766 67 lei

Dobânzi de âncasat Venituri din dobânzi

Reduceri comerciale acordate ulterior livrării

Avem în vedere reducerile comerciale acordate pentru operațiuni efectuate în cursul
exercițiului financiar 2017 dar facturate în ianuarie 2018.

Exemplu: Pe data de 15 ianuarie 2018 se acordă o reducere comercială de 3.000 lei

pentru toate livrările aferente semestrului III al anului 2017.
Reducerea trebuie recunoscută la sfârșitul anului 2017 fiind aferentă semestrului III al
aceluiași an.

(3.570 418 = 709 (3.000 lei)

lei)
Clienți facturi de Reduceri comerciale acordate
întocmit
4428 (570 lei)
TVA neexigibilă

ESTIMAREA PRAGULUI DE SEMNIFICATIE AFERENT SITUATIILOR

FINANCIARE AFERENTE

Pentru?

OMFP 1802/2014:

67 (2) Corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se

efectuează pe seama rezultatului reportat (contul 1174 "Rezultatul reportat provenit din
corectarea erorilor contabile").

42
 (3) Erorile nesemnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se corectează, de
asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totuşi, potrivit politicilor contabile aprobate, erorile
nesemnificative pot fi corectate pe seama contului de profit şi pierdere.

467 (2) Notele explicative se prezintă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ
din situaţiile financiare anuale trebuie să existe informaţii aferente în notele explicative.

Remarcă: Nu există prevederi în OMFP 1802/2014 legate de modul cum se determină

acest prag de semnificație. În practica internațională există o multitudine de astfel de determinări
care trebuie adaptate la specificul fiecărei entități.

✓ valoarea vânzărilor anuale din activitatea de bază (între 3%-7%)

✓ valoarea cheltuielilor înregistrate în cursul perioadei între (3%-7%)
✓ total active 1%-3%
✓ capitaluri proprii (între 3%-5%)

Există și alte practici care folosesc atât valorile de mai sus, dar și un procent din:
✓ profitul brut anual (între 5%-10%)
✓ marja brută din vânzările anuale (intre 1%-2%)

ASPECTE DE VERIFICAT ÎNAINTE DE DISTRIBUIREA DIVIDENDELOR

✓Dividendele prescrise ar trebui înregistrate ca venituri ale entității.

✓„În situaţia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se

face nicio distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile
pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.”
(OMFP 1802/2014 pct. 185-(3))

Exemplu: La sfârşitul primului an de la înfiinţare, o entitate prezintă în bilanţ cheltuieli

de constituire neamortizate în sumă de 900 lei, iar capitalul propriu este format din: capital
social 500 lei; profit net al exerciţiului curent (inclusiv cel destinat rezervei legale) 1.680 lei.
Rezerva legală de constituit din profitul curent, potrivit prevederilor legale, este în sumă de 100
lei.

Din profitul net al exerciţiului de 1.680 lei se poate distribui o sumă maximă de 680 lei
(1.680 lei (profit net al exerciţiului) – 100 lei (rezervă legală) – 900 lei (cheltuieli de constituire
neamortizate)).

✓Înainte de a distribui orice profit, trebuie mai întâi acoperită pierderea contabilă!
AGA (asociații și nu contabilul) decide de unde se acoperă pierderea: din rezerve, capital etc.

43
 Legea 31/1990 cu modificările și completările ulterioare nu prevede în mod expres că
trebuie acoperită pierderea înaintea distribuirii de dividende, dar specifică faptul că :
"(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii."(art. 67)
și că
"Se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul general,
directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al
societății care:
(…) b)încasează sau plătește dividende, sub orice formă, din profituri fictive ori care nu
puteau fi distribuite, în lipsă de situație financiară sau contrarii celor rezultate din aceasta." (art.
272^1).

OMFP 1802/2014 Pct. 423. - (1) Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul
exerciţiului financiar curent, după aprobarea situaţiilor financiare anuale conform legii, şi cel
reportat aferent exerciţiilor financiare precedente, din rezerve, prime de capital şi capital social,
potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor
legale.

✓Dacă se constată o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui reîntregit
sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit. (art. 69 Legea
31/1990 cu modificările și completările ulterioare).
ART. 153^24 Legea 31/1990 cu modificările și completările ulterioare:

(1) Dacă consiliul de administraţie, respectiv directoratul, constată că, în urma unor
pierderi, stabilite prin situaţiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii,
determinat ca diferenţă între totalul activelor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai
puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de îndată adunarea
generală extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată.
(4) Dacă adunarea generală extraordinară nu hotărăşte dizolvarea societăţii, atunci
societatea este obligată ca, cel târziu până la încheierea exerciţiului financiar ulterior celui în
care au fost constatate pierderile … să procedeze la reducerea capitalului social cu un
cuantum cel puţin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, dacă
în acest interval activul net al societăţii nu a fost reconstituit până la nivelul unei valori cel
puţin egale cu jumătate din capitalul social.

✓Pentru veniturile care generează profit dar nu generază cash, ar trebui din prudență
ca acestea să nu fie repartizate pe dividend întrucât se pot considera (pot interpreta) ca fiind
nereale.

✓Atenție la repartizarea pe dividende a sumelor din analiticele contului 117 care nu

provin din profit ci din ajustari contabile ! : nu ne grăbim cu repartizarea contului 117 pe
44
profit înainte să verificăm ce sume sunt înregistrate și dacă ele provin dintr-un profit sau sunt
ajustari.

45