Etica profesională ca fenomen social

Nechita Petru Razvan

AMCTL anul I

Grupa 401

Inca de la originile activitatii profesionale, au existat, in diferitele

societati, juraminte, legi, regulamente privind activitatea profesionala
care contin elemente ce apartin eticii profesionale. Nu trebuie decat sa
ne gandim la prototipul juramantului – juramantul lui Hyppocrate – care
reprezinta angajamentul etic tipic profesiei medicale.

Ramas singular in peisajul activitatilor profesionale, devenite atat

de diverse, pana la inceputul secolului trecut, modalitatile de
reglementare a indatoririlor profesionale s-au diversificat pe parcurs,
manifestandu-se pe mai multe planuri. In primul rand, codificarea,
clasificarea ocupatiilor si profesiilor, prin acte normative nationale si/sau
regionale , au impus readaptarea codurilor profesionale pentru aproape
toate profesiile.

O serie de legi speciale reglementeaza astazi cele mai variate

domenii de activitati economio-sociale si administrative, continand
conceptele, notiunile si termenii de referinta cheie, definind principalele
competente si atributii, structurile administrative si functionale, gestiunea
resurselor si a personalului, sistemul raporturilor interne si externe .

Daca privim evolutia serviciilor publice, parte importanta a

segmentului administratiei publice de stat si mai nou a colectivitatilor
locale, vom observa pretutindeni tendinta de a institui norme si reguli de
etica si deontologie specifice categoriilor de functionari si agenti publici,
materializate in coduri etice sau coduri deontologice.

Adoptarea unui cod etic sau a unui cod deontologic are o

importanta simbolica, in primul rand, intrucat vrea sa indice faptul ca acel
segment, acel serviciu public, precum si functionarii sau angajatii sai se
angajeaza sa respecte un anumit numar de valori, norme si reguli
specifice in activitatea lor practica, ca o garantie a calitatii, eficacitatii si
eficientei serviciilor furnizate clientilor.

Este evident ca numai adoptarea codurilor nu este suficienta

pentru bunul mers al organizarii si functionarii unei autoritati sau
organism administrativ, insa, etica profesionala poate fi analizata din
punctul de vedere al societatii ca mecanism de reglementare a practicii
profesionale, ca dispozitie specifica ce are menirea de a sustine
indeplinirea functiei sociale a uneia sau alteia dintre autoritatile publice.

Pentru intelegerea eticii profesionale, ca una dintre manifestarile

importante ale cererii de introducere a acesteia, trebuie sa ne intoarcem
putin la geneza sa si la comportamentele sale, la instrumentele
deontologice, la domeniile de reglementare.

In fine, trebuie sa evaluam in ce masura aceste coduri etice sau

deontologice sunt insotite de crearea unor organisme abilitate cu
implementarea codurilor in cadrul autoritatilor, iar acolo unde nu exista,
sa gasim raspuns la intrebarea legata de inexistenta lor.

Daca aceste organisme exista, este important sa stabilim care sunt

atributiile lor in raport cu implementarea codurilor, intrucat astfel vom
obtine informatii importante cu privire la natura, forta juridica si finalitatea
codurilor.

Pe un alt plan, este important sa mai stabilim daca experienta

castigata prin implementarea unui cod intr-un anumit domeniu poate fi
valorificata si in alte domenii. In general, raspunsul nu poate fi decat
negativ.

De altfel, vedem ca problematica profesionala a diferitelor institutii,

servicii publice si intreprinderi private este total diferita si este necesar sa
fie analizata in cadrul unor studii sau seminarii rezervate exclusiv
fiecaruia dintre ele. Totusi, aceasta tendinta de specializare excesiva pe
domenii risca sa ne conduca la exclusivisme.

Aceasta realitate sociala a eticii, care trece prin codurile de etica

sau prin codurile deontologice si prin comisiile sau comitetele de etica
din institutii si intreprinderi, ridica o serie de probleme aplicabile tuturor
domeniilor. Prima are conturul unei constatari; instrumentele
deontologice sunt supuse la doua constrangeri: procesul de elaborare al
instrumentului (codului) si procesul de implementare.

Indiferent de institutie, publica sau privata, un cod este elaborat

dupa un anumit tipic procesual, si acest cod, daca se doreste sa-si
indeplineasca menirea sa in cadrul institutiei, trebuie implementat. O
serie de alte elemente permit conturarea sensului si domeniului in care
este implementat.

Apoi, trebuie sa luam in considerare faptul ca numai un cod etic

sau deontologic nu este suficient. Este necesar, pentru ca acesta sa
prinda viata si a fi eficace, ca el sa inspire conduita personalului.