Lucrarea a fost elaboraté de un colectiv compus din : ALEXANDRU MERICA, STEFANIA PINZARU, MARCELA MILOSOIU, REMUS POP ~ ATLETISM CONSTANTIN ALBU, PAUL FIEDLER — GIMNASTICA LIGIA VASILACHE, EUGENIA RADULESCU, ANGELA MIRZA — GIMNASTICA MODERNA PAUL CERCEL, DAN CONSTANTINESCU — HANDBAL ANCA JURCA, CORNEUIU ZAMA — BASCHET IOAN JACOB, DUMITRA VINATORU — VOLEL IOW SPINEANU ~ FoTBA\ NICOLAE SiRBU INGELA TEODORESCU EDUCATIA FIZICA Coordonator : CONSTANTIN ALBU EDITURA SPORT-TURISM Bucuresti, 1977CUVINT INAINTE rmarea si educarea multilaterald a tineretului nos- tra reprezinta 0 sarcind de mare réspundere a scolii si a ansamblului de tactori educationali. Pregditirea tinerei ge- nerafii in spirit! marilor comandamente ale societafii con- temporane impune, ca o necesitate obiectiva, largirea c- ilor si modalitatilor de actionare in vederea formdrii perso- nalita{ii omului multilateral $i armonios dezvoltat. Trans- punerea in practicd a acestui imperativ are drept conse- cinta cresterea evidentd a influenfelor exercitate de disci- plinele prevazute in planul de invdfamint, care se mani festa prin innoiri ale confinutului programelor, imbundtd- Jiri ale activitdjii educatorilor, folosirea de noi modalitdfi metodice de activizare a elevilor. Inscriindu-se In sistemul mijloacelor prin intermediul cdrora se realizeazé educarea multilaterald a tinerei gene- rafii, educatia fizicd contribuie Ia dezvoltarea armonioasé a personalitajii elevilor, la perfectionarea funcfionald $i structuralé a organismului, ja intdrirea sdndtd{ii, In cres- terea substanfialé a forfelor fizice $i morale ale acestora. Dezvoltarea multilateral si atmonioasé a personali in conditiile In care pedagogu: urméreste, prinire allele, ridicarea nivelului solicitarilor, respectarea si adaptarea confinutulu! programelor Ia parti- tdfii tineriior se real veaz! .cularitfile colectivului de elevi, la posibilitdtile materiale existente in scoald. In etapa actuala eforturile specialistilor sint indrep- tate spre gdsirea unor cdi si modalitaji operative de opti- mizare a procesului de invdjamint. Literatura de speciali- tate prezintd, de obicei, modalitafile de acfionare In direc- Ha indeplinitii obiectivelor instructiv-educative in contex- tul unor condifii de lucru optime. Or, mdiestria pedagogu- Iui, pasiunea pentru profesie, spiritul de daruire si inven- tivitate pot fi puse in evidentd, cel mai bine, atunci cind el reuseste sd gdseascd solufii metodice, st desfdsoare o muned de calitate, sd indeplineascd obiectivele educatiei fizice lucrind intr- scoald a cdrei dotare nu este, deocam- data, la nivelul cerinfelor. In acest context se inscrie Jucrarea de fafd, propunin- da-si sd prezinte unele modalitafi ale preddrii educatiei fi- zice in scolile ale caror conditii se impun a fi Imbundtdfite Lacrarea se bazeazd pe unele date din literatura de specia- Jitate — adecvatd si reconsiderata selectiv — dar si pe ex- petienja acumulata de colectivul de autori de-a lungul anilor. Constienti de faptul cd, in actuala formé, lucrarea este susceptibilé de imbundtdfiri, aducem mul{umiri anticipate tuturor celor care ne vor comunica opiniile si sugestiile lor in legdturd cu prezentarea, sistematizarea si confinutul Ju- crdril de faté. Constantin Albu ef de duce Se ite Nowhe pee 1 INTRODUCERE . Recomandari cu privire la organizarea si desfiisurarea lee} Educatia fizicé scolara este orientata in directia inte- grarii sociale a tineretuluj, in conformitate cu scopu! ur- marit, cu cerinlele impuse de dezvoltarea_societitii. In- scrise In planul de invajamint, educafia fizicé. si sportu scolar urmaresc, ca aldturi de celelalte activitati, s con- tribuie la formarea si educarea multilateralé a elevilor. In acest sens, activitatea este dirijat& spre cultivaree deprinderilor si capacitatilor solicitate In procesul muncii, re asigurarea unui comportament moral care sa fie In de- pliné concordanj{ cu obiectivele societatii noastre so: cialiste. Rolul si funcfiile specifice care Je revin educatiei fi vice si activitafilor sportive in directia pregalirii si forma- ii tinerei generafii sint reliefate atit de obiectivele proprii. cit $i de obiectivele asociate, rezultate din interrelatie cu celelalte activit&ti din planul de invatamint. Obiectivele specifice trebuie sii fie integrate eficient in obiectivele ge nerale ale educatiei — pe planul educatiei morale, intele tuale, estetice etc., in vederea pregitirii tineretului scolar pentru munca si viet. apa actualé se caracterizeazii printr-un ina de automatizare si ritmului impresionant de dezvoltare a stiiniei si t i informafionaie etc. In acest context necanizare, c@ 0 consecin{ii fireasct ¢ invétémint esie solicivat sa in eteze corect raportt tre informativ si formativ, acordind prioritaie laturi! formative $i urmarind in prineipal dezvoltarea gindirii active, practice, inventive si creatoare. Scoala trebuie sa-si directioneze eforturile in sensul inarmarii elevilor cu tehnicile de lucru, s& le dezvolte ca- pacitatea de adaptare la permanentele modificari aduse in procesul muncii. Aspectele amintite impun céutari in leg&tur&é cu mo- dernizarea acfiunilor educationale privitoare la: activiza- rea elevilor, la caile si mijloacele de ridicare a eficientei procesului instructiv-educativ, la adaptarea continutului la condifiile de lucru existente in unitatea scolara. Inscrisé in aria caut&rilor, Iucrarea de fata prezinta o succesiune metodicé de teme | prelucrate dupa programa claselor V—VIII si_ adaptate pentru scolile cu inzestrare materialé inca insuficienta. Consideram utilé prezentarea unor recomandari cu caracter general privitoare la lectia si sistemul de Iectii, sistemul mijloacelor grupate in atletism, jocuri si gimnas- tic, cit sila programarea confinutului activitatii de educa- Vie fizied la clasele V—VIIL. Alcdtuirea lecfiei. Esalonate pe trimestre si clase, suc- cesiunea de teme constituie continutul si mijloacele veri- gilor a I0-a si a TV-a formate din atletism si un joc spor- liv la alegere, sau din gitnnastica de baza ori cea moderna. In consecinta, profesorul procedeaza in felul urmator : sta- bileste in ordine cronologica tema de atletism pentru clasa si trimestrul respectiv, apoi in aceeasi ordine tema pentru jocul sportiv pe care-I foloseste in scoala, stabilind astfel temele pentru lectia respectiva. In continuare, in raport cu temele de lectie, cu scopul urmarit, alcdtuleste primele doua verigi : respectiv organizarea colectivului de elevi si Prelucrarea analitica a aparatului locomotor si ultimele doua verigi: revenirea organismului la starea obisnuita si aprecierl asupra activitalif si recomandari pentru lectia ur- matoare. Sint prezentate teme ce trebuie prelucrate in 2—3 mfinutul acestor teme este mai bogat, prezentin- pe ling mijloacele de baza si o serie de variante. dam ca in prima sia doua lectie si se prelucre: ntinutul de baza, ier in a treia sd se foloseascd varian- fapt ce contribuie la consolidarea deprinderiior. Intrucit lucrarea contine o succesiune de teme pre- jucrate gi adaptate, in special, pentru scolile cu baza ma- 8 terialé inci necorespunzatoare, in continutul ei sint pre- zentate doar unele exemple de planuri care au intreaga structura a lectiei de educatie fizica. S-a insistat mai mult pe exemple utile, renuntind la acele actiuni, chiar verigi, care pot fi realizate fara dificultati, In orice condifii, Fara a minimaliza importanta verigilor care urmaresc incheierea corespunzitoare a lectiei, in lucrare, continutul acestora nu este prezentat. Considerém c& fiecare profesor poate si-si valorifice experienfa acumulatd si sé imbog- feasca materialul oferit in lucrare. Organizarea materiald. Pentru profesorul de educatie fizic&, asigurarea condififlor de lucru reprezinta un obie tiv important. Pe linga materialele procurate din magazi- nele de specialitate, fondul acestora se poate largi si prin confectionarea unor materiale cu ajutorul elevilor. Inc& de la inceputul anului scolar se pot da indicatii privitoare la modalitatile de confectionare a unor mate- riale ca: bastoane, sdculete cu nisip de diferite marimi si greutali, bidoane de ulei din plastic umplute cu nisip, pie- tris sau ciment, covorase individuale din paturi, presuri, rogojini, corzi de sarit, mingi mici etc. Legat de aceasta actiune este bine ca profesorul in fie~ care lectie sa verifice modul in care elevii indeplinesc ce- rinfele privitoare la confectionarea materialelor. Organizarea activitafii elevilor este o actiune de mare importanta in practica didactici, intrucit imprima instruirii 0 orientare problematizata si metodologica cu largi valente formative. Folosirea si adaptarea in lectii a unor procedee de organizare a activitalii elevilor sint legate de o serie de factori: natura si complexitatea temelor, scopul didac- tic urmérit, nivelul de pregitire, efectivul clasei, baza ma- terial etc. — In organizarea lectiei de educatie fizict unele ac- tiuni se pot desfisura simultan cu intreg colectivul de elevi, procedeul fiind cunoscut sub denumirea de lucru frontal. Cind orele se desfasoara in sala de clast, procedeul pre- zint& unele particularitati (vezi pag. 14—16). Acest procedeu este utilizat atunci cind se folosesc exercitii de front si formatii, exercifii pentru prelucrarea selectiva a aparatu- lui locomotor, unele elemente din gimnastica acrobatic’ si moderné, exercitii pentru dezvoltarea unor calititi mo- 8trice, ,,circuitele". In utilizarea circuitelor, pentru c& con- difiile nu permit, elevii ramin pe locurile initiale, urmind s& alterneze doar exercitiile care alcétuiesc circuitul respectiv. — Frecvent utilizat la orele de educatie fizici des- fisurate in sala de clasa este lucrul pe perechi, alternin- du-se rolurile si locurile in raport de scopul urméatit. Procedeul se foloseste 1a exercifiile pentru prelucra- rea analiticé a aparatului locomotor, a unor exercitii de gimnastica acrobatica si moderna, a unor exercifii de forta, mobilitate si suplete. Parteneri pot fi colegii de banc’ sau daca acestia nu sint aproximativ de forte egale, atunci colectivul se orga- nizeaza special pentru a folosi acest procedeu. Frecvent intilnit In lecfiile de educafie fizici este si lucrul pe grupe, pe echipe sau ateliere. Daca lectiile des. figurate In scoli cu condifii materiale deosebite nu ridicii probleme metodice, lecfiile in sala de clasi impun unele adaptati speciale ale acestei forme si anume: un numar de 8—10 elevi pot efectua tema sub conducerea profeso- mului, pe spafiul din fata clasei. Ceilalti, sub conducerea unui clev, instruit in prealabil, efectueazii fie exercitil su- plimentare subordonate temei, fie preferentiale, sau com- plexe. Exercitiile suplimentare subordonate temei sint pirti din actiunes de baz a temei, Ele pot fi executate fara spri jin si ajutor. Ritmul de Incru este individual, elevul repe- Und atit cit este necesar. Exercifiile suplimentare preferentiale sint actiuni in- dividuale pe care le executé elevii in rapori cu inclinatiile si dorinjele Jor. Astfel, elevii cu o foarte buna dezvoltare fizicéi pot efectua exercifii sau structuri prezentate in programa ca facultative. De asemenea, elevii_ cu deficiente fizice pot executa programul de exercitii corective alcatuit de profesor. Exel complexe sint alcdtuite din cfiuni efectuate cu si fri aparate portative. Complexul de exercitii trebuie sé fie usor sub raportul coordonérii, sé se execute in titm lent, exercitiile 58 poaté fi efectuate in spajiu! restrins dintre bénci itiile. supliment 10 ___ Consideram c& se pot executa si alte elemente si ac- tiuni decit cele prezentate mai sus, inst acestea contribule cel mai bine la cresterea eficientei lectiei desfasurate in sala de clasa. Se recomanda a fi folosit acest procedeu pentru: jocuri de miscare, slafete, parcursuri aplicative cu clemente de intrecere, ,,circuite” diferentiate pentru educarea unor calitaji motrice, elemente din gimnastica de baz& si mo- derna. An activitatea practict, procedeele de organizare a activitatii elevilor trebuie sa fie adaptate la conditiile de lucru din scoala, profesorul avind in vedere faptul c& cle trebuie sd conduca la formarea deprinderilor, obisnuintelor si insusirilor cu certé valoare pentru viata’ si activitatea social’ a elevilor. Prezentém, in continuare, unele recomand toare la sistemul mijloacelor folosite in Iucrare. i privi Atletism. Con{inutul programe poate si trebuie sii fic indeplinit integral, intrucit in fiecare scoalé se pot asigura co: diile materiale necesare realizirii obiectivelor instruc tiv-educative. In succesiunea de teme din atletism s-a inceput cv scoala mersului si a alergarii, avindu-se in vedere faptul c& acestea sint deprinderi de baz& cunoscute de catre copii din activitatea lor anterioara. Perfectionarea deprinderilor de baz, in cadrul ore- Jor de educatie fizici, creeazé premise pentru largirea ba- gajului de deprinderi specifice atletismului, cit si celor- Jalte activitaifi cuprinse in programa scolard. Recomandarile privitoare 1a dozarea efortului sint fAcute pentru clovi cu pregitire mediv. Profesorul stab: leste numarui de repetari, distanfele, viteza de execu- fic ete., in raport cu dosibilititile elevilor In lucrare sint prezentate unele mijloace (complexe pentru incalzirea specialé. Locul acestor complexe aste fic in veriga a Ti-a a lectiei, fle inainte de desfisurares pro. priu-zisa a temei respective. Complexele de exercitii care vizeazi educ calilaiti motrice trebtie introduse catre sfirsitul !- inte de revenirea organismul ergdrile sint mijloace care programé si in nIn dozarea efortului este necesar s& nu se piarda din vedere faptul ca la aceste exercitii se poate gresi atit prin suprasolicitare, cit si prin cote de efort care sint sub posi- bilitatile elevilor, adica prin distan{a, durata sau numar de repetari prea mare sau prea mic. | peste obstacole dispuse in serie, usurind insusirea ritmu- lui de trei pasi intre obstacole si a pasului peste gard. Ca obstacole se folesese mingi medicinale, bastoane de gim- nastica, finute de elevi, sau elevi in sprijin ghemuit. Sdriturile. Sé se acorde atenfie spatiului pentru elan, a locului de bataie si de aterizare. Sint necesare unele masuri de organizare a colectivului de elevi in vederea asigurarii unei densitati cit mai ridicate. Aruncdrile. S& se organizeze corespunz&tor colecti- vului de elevi pentru a evita aparitia accidentelor. In acest sens aruncérile si se fac&é cu adresa, la inte sau in spatii dinainte precizate Pentru a stimula interesul elevilor, cit si participarea or activa la lecliile cu teme din atletism, trebuie si se organizeze sub forma de joc sau de intrecere intre elevi, intre grupe sau echipe. Jocuriie sportive constituie mijloacele care, prin soli- citdrile la care supun elevii, prin dinamismul si atractivi- iatea lor, asigura o eficien|a sporita lectiei. : : Folosirea mijloacelor din jocuri trebuie sé conduca procesul de instruire spre indeplinirea obiectivelor instruc- tiv-educative, ,,interesind intr-o mai micé méasuré gradul de perfectiune atins in executarea procedeelor tehnice"’. Pentru a realiza inifierea in jocurile sportive, obiec vele instructiv-educative, specifice fiecarui joc, au fost sis- tematizate in structuri de exerciti Procedeele tehnice si actiunile se vor exersa sub forma de stafete, jocuri pregatitoare, jocuri cu tema sau Jocuri cu reguli simplificate. Desi in luctare se prezinté formatiile de lucru si nu- mérul de elevi cintr-o grupa, facem precizarea ca acestea se raporteazé intotdeauna la situatia concreté din scoala. Elevii care nu participa la joc, exerseazi procedecle echnice sau alte structuri recomandate de profesor pind la schimbarea grupelor. + Programa de educatie fizicd, clasele V—VIN, MEL, 1975. In lectii si in sistemul de lectii trebuie pus accent deosebit pe respectarea stricta a regulilor de joc, intrucit ele asigura caracterul educativ al instruirii, formeaz’ ima- gini corecte despre miscare, obisnuiesc elevii cu respecta- rea conducatorului de joc, a arbitrului, cu respectarea ad- versarului, a coechipierului, cu incadrarea in sistemul de cerinfe impuse de logica desfasurarii actiunilor. Invajarea regulilor se realizeazi in condifiile apli- carii_acestora in Situafiile concrete de joc si pe terenuri marcate regulamentar. Jocurile sportive ofera un cadru deosebit pentru ma- nifestarea unor caliti{i psihice. In aceasta privinté reco- mandam ca profesorul si asigure condifii optime pentru ca elevil sai-si dezvolte simtul autoorganizarii si autocon- ducerii. In acest sens, elevii vor primi sarcini concrete pri- vind : arbitrajul, organizarea colectivului de elevi; con- ducerea unei grupe in calitate de ,antrenor™ sau capitan de echipa ; organizator de competifii etc Profesorul supravegheaza intreaga desfasurare a a fiunilor, intervenind numai in cazuri dificile, lisind elevii s& se conduca, sai se organizeze singuri. In felul acesta se realizeazd constientizarea procesu- lui de instruire, se pun bazele activizarii elevilor, se evi- dentiaza o noud relalie intre profesor si elevi. Gimnastica. Continutul programei este defalcat in unitati" didactice, accesibile ca dificullate. Introducerea exercifiilor cu indicafia ,,facultativ" s-a facut in ideea Mir- iri bagajului de mijloace si asigurarii unui nivel mai ri- dicat de pregatire a elevilor cu posibilitafi motrice deo- sebite, Temele sint esalonate, de regula, in sisteme de lec- tii, in sensul c& un obiectiv instructiv-educativ este prelu- crat intr-un numar de 2—4 lecfii. Pentru ca lecfiile cu mijloace din gimnastica de bazé si-si sporeascé contributia la intarirea sdmatatii, le pre- gatirea si clirea fizica a elevilor, unele teme sint prezen- tate pentru a fi predate in aer liber Se recomandd ca lecfia din anotimpul rece sii aiba un caracter cit mai dinamic, si se asigure spatiul si timpu! necesar pentru schimbarea echipamentului, sé se organi- zeze in condifiile in care temperatura aerului este accep- tabila, aIn cazul in care condifiile atmosferice nu permit ac- tivitatea in eer liber, temele se adapteazi Iucrului in in- terior. In aceasta privinta, felul de organizare a colectivului de elevi reprezinta garantia realizarii practice a obiecti- velor instructiv-educative propuse. Avind la dispozifie un spatiu restrins (sala de clasé), profesorul are datoria de a asigura cadrul organizatoric corespunzator pentru desfaisurarea procesului de instruire. Prezentam in continuare unele modalitati de organi- zare a elevilor in sala de clas : Elevii in banca pot fi dispusi : ~~ cu fata spre catedra (fig. 1) ; ~ spate in spate cu colegul de banca (fig. 2) ; fiery ler a 1 re ene Lele lel i Uelse0s0) er ar er] [ef je} ef UsUsOs 0] [| aL sLleL| oy jo] = 2 re Fe merenene | LIGIa_lal | Le sl ra. ric. 2 el lelel je el eel ia 13 enjene LI} ou eu ee 4 e @ e e o o @ o_o o-o 20 e-@ e "7 noO000 [| Seseseses e u ° 205060608 S Q u uu ud oo mia. nic. 5 fala in fata cu colegul de banca (fig. 3) — fala in spate cu colegul de banca (fig. 4) Elevil pe spatiile dintre sirurile de b&nci (intervalele dintre banci) pot fi dispusi : pe siruri in stind la marginea bancii (fig. 5) ; pe doné siruri, pe spatiile din mijioc ( pe rinduri, cu umarul drept spre cate pe dou rinduri, pe spatille din mij in careu fn jurul formatiei de ban un sir agezat in bancd, un sir pe intervalele banci (fig. 9). EEE 1enenene oa 0 848 58n87 O2On enon srPece eae eo 090 Fig. Indicatii privind alcatuirea planului calendaristic Continutul programelor de educatie fizicé asigura ca- irul general orientativ pentru desfasurarea activitafil in condifii de inzesirare materialé neunitara Indiferent de conditiile de lucru, in planificarea acti- vitatii, cerinfele minime, stabilite de programa, trebuie in mod obligator sa fie realizate. Nivelul activitatii de educatie fizict este influentat, printre altele, si de conditiile de lucru din scoala, de aceea, profesorul trebuie s& desfasoare o sustinuta activitate atit in directia asigurarii bazei materiale, cit si adaptarii con- {inutului programei la condifiile existente in unitatea sco- lara respectiva. Pornind de la aceste considerente, prezentim un mod de adaptare a conjinutului programei pentru scolile ale c&ror condifii de lucru pot fi inc& imbunatatite. Asa cum este firese, stabilirea succesiunii temelor, ce reprezinta continutul de baz al Iucrdrii, este oglindita in planurile calendaristice pentru fiecare clasa si trimestra in parte. Ca exemplu oferim planul calendaristic pentru clasa » Vea, trimestrul I. Pentru celelalte trimestre si clase, profesorul isi poate stocmi planificarea prin esalonatea temelor de atletism i un joc sportiv (la alegere) pentru trimestrele I si III si din gimnastica de bazi si moderna pentru trimestrul I. 6 Clase a V-a Trim. I Plan calendarisiic NE ert ‘Temete lector Observait 1. Lectie introductiva Atiotism: Scoala mersulut si a alergérit 2, Alletism: Scoala mersulul gi 9 alergérit Jocuri sportive : H (handbal) — Invajarea prindenti si paststi smingil oe cu regu simplificate B (baschet) — Acomodares cu mingea. = Joe pregititor. V (vole) = Acomodaree cu mingea = Invitarea paset de sus cu ambele F (fotbat) — — Jocuri pentru acomodarea cu imingea — Toe'ta'dous porti pe teren redus, 3. Alletism: Invajerea pasului lansat in tempo moderat Jocurl sportive iF “tavatarea unet structuri de ectiune pentru aac. ioc cu reguti simplificate B — invatarea prinderit si pasirii mingit_ tnso- lite de oprire V—Repetarea peset de sus cu ambele mtn = Joc pregatitor. F = Invaiarea poset de pe toe sf ¢ oprint! mingtt cx talpa, — Soca dous port. 4. Alletism: Repetarea pasutut lansat in tempo moderat Jocuri sportive Hf" ivatarea eruncarii ta poartd de pe loc = Joe la dous portt mic e —Repetaren prinderit si pasarit mingit inso tite de oprire Joc cu tema V = Repeterea pesei de sus din pozitie medie 95 din fandare 2 — Reucatia feted ta clasete V—viEt — ca. 28 aNe, ert ‘Tomelo tectillor Observatit 2 2 3 — Joc pregatitor. FP —invatarea pasei din migcare cu clan de 2—8 pasi sia prelugril mingil cu latul. — Joe 1a doua porti. 5 Afletism: Invajarea startulut din picioare. Repetarea pasului lansat’ in tempo moderat, Jocurl spertive + HW —Invatarea paselor in doi din alergare. — Repetarea aruncarll la poarti de pe loc. —Repetarea prinderii si pasarii mingii in- solité de oprire, — Joc eu teme. = invejarea pasei de jos cu ambele mitini Toe pregatitor F = Repetarea pase! de pe loc i cu elan. = Joe la dowa port 6 mm: Repetarea startului din pleloare si & pasulul lansat In tempo moderat. Jocuri sportive HF. — Repetarea pasclor in dol din alergare. = Repatarea ‘aruncaril la poarts de pe loc. B — Invatarea conducerli mingit (driblingutui). — Joe cu regull simplificate. V— Repetarea pasei de sus si de Jos din poziti diferite. Joe fra requil = Repetarea pase! de pe loc si cu elan, = Joe la dous portl 7. Atletisin : Invajarea pasului alergitor de accele- 318 Jocuri sportive HY = Repetarea structurilor de actiune pentru atac. = “Joe la dou’ portl B — Repetarea conducerii mingit si opririi ~ Joe cu requii simplificate. Vm inwatarea pase de sus cu ambele neste {leu - Joe — mingea la capitan. F — iavatares pasei cu sirett) interior de ps Joc $i din miscare. — Joe ia dou’ port ae Temete 1eetlilor Atletism : Invijarea pasului lansat de vitezd. Jocuri sportive : if — Repetarea. structuriior atac. — Toe Ja dowa port B — Repetarea conducerii mingil si opritit. = Joe cu reguli simplificate. v= Repetarea pasel de sus si de jos cu ambele miini din deplasare — Joe — volei fara regu. F — Repeterea pasei cu siretul interior de pe loc si din miscare, 4 preludiril mingit cu Tatu — Toe Ja dowd port, de actiune pentru Alletism: Repetarea siartului din picioare fata, fiecare echipa are cite o minge. Mingea este arunce catre elevul din faléi, care este obligat sd execute deple- sare, fandare $i pasé de jos cu ambele mini, plecind Ja sfir- situl sirulut 2 .Mingea cézuli": so alcatuiesc mai multe echipe © cite 6—8 clevi, Tieeare echipa formeand un core in care jucdlorii se afl Jo un interval de 2—3 pasi si primese o minge. La semnal incep sé paseze mingea intre ei. Pasa- rea este intrerupta la semnal in momentul in care una din chipe greseste pasa si mingea atinge solul. da Gases Vivi — ea. 29 4sIndicafii metodice ; transmiterea mingii se face prin pasé de sus si de jos cu ambele miini; echipa este penali zat cu un punct cind mingea atinge solul; cistiga echipa care are mai putine puncte penalizare. Vv. Teme — Repetarea pasei de sus $i de jos, din pozitii diferite. — Joc faré reguli. 1. .Mingea cazuta" 2. Joc fara reguli. Se formeaza echipe din 8 elevi, dis- puse in terenul de volei Indicajii metodice : repunerea mingii in joc se face prin pas& de sus peste fileu din zona 6; se limiteazé numa- rul loviturilor la © echipa la 5; se joacé seturi cu punctaj de volei si cu rotatie. VL Teme — Invdjarea pasei de sus cu ambele miini peste fileu - Joc — ,,Mingea Ja edpitan". fare sir paseazé mai repede peste fileu in arc”? 4 siruri, in teren, la 3 m de plasa. In terenu! opus. n dreptul fiecérui sir, la 3 m de piasd, se traseazé cercuri cu diametrul de 1,5 m, Pentru fiecare trimitere a mingii in ere se acord | punct. Cistiga echipa care acumuleaza mai sulle puncte. Jucétorul din cere prinde mingea dupa ce aceasta a atins solul si o paseaza peste fileu urmatorului din sir »Mingea Ja capitan": capitanul lanseaz’ mingea din echipa care o trimite cu pasa de volei peste VI, VIL Teme: Repetarca pasei de sus si de jos cu din depiasare, — Joe: ,,Volei fara reguii’. 1. ,Cine joveste mingea mai repede" ‘si pe siruri, in fala fiecarui sir, Ia o di ele mniial nt de 3m, se afl cite o minge alimnaté : se execula pasd cu mingea care nun. Cistig’ echipa care termina mai ne dispu uri; in fate Recarui m un elev cu minge. Primul pre elevul cu mingea, execu minge aruncata si alearga la sfirgital sirului, 2, Joc: .,Volei fra reguli”. Indicafii metodice : fiecare echipa beneficiaza de 4 1o- vituri; repunerea mingii tn joc se face prin lansare de jos cu o mina peste filew, din iocul unde s-a oprit mingea ; se urmureste deplasarea la minge a elevilor si modul de uti- lizare a pozifiei fundamentale, precum si pozitia corectii = mnfinilor in timpul lovirii. IX, X. Teme: — Repetarea pasei de sus $i de jos cu ambele miir precedata de deplasare $i oprire. — Joc de volei cu minge aruncaté. I. Mingea deasupra cercului". Elevii sint dispusi i cere, in mijloc un jucditor cu minge. Fiecare elev poarta un numér, Elevul din cere strig& un numér, loveste mingea d sus sau de jos si se deplaseaza pe cere in locul celui strig, Indicafii metodize : inainte de a executa pasa, ming solul; se urmaroste pozitia corec a brelelo de 4 mingi" mingea este lo eaza cchipa cu un punct, in » © se afl 4 mingi in terenul propriu; s2 ila 4 puncte; numarul jucétorilor din e i elevi oc de volei cu minge aruncati. Indicajii metodice : echipele sint formate din & juch ori ; se joact cu rotatie ; se permit 4 lovituri hips esic XL Teme — Invdjarea pasei de control, — Repeluren pasei cu traiectorie medie st inaita 7. Colectivul este dispus pe mai multe siruri, fafa in fata, la distaniz de 4—5 m; primi din sirurile cu ming executa pasa de control cu deplasare spre sirul opus, trans mit miugea si se depleseaza la sfirsitul sirului 2, Pase in triunghi (2 de pe o zona pe alta in aceeasi ordine — Suveica peste fileu, utilizind pasa cu a Doua siruri executé pasa cu traiecterie medie, jar alte dous siruri executa pasa cu traiectorie inalta ele 5, 3,4; 1, 3, 2) cu deplasXI, XH Teme: — Repeiarea pasei de control din deplasare. — Joc de volei cu mingea aruncatd. 1. Colectivul este dispus pe siruri, elevul cu minge executé pasa de control pind la reper (4—5 m) si inapoi — Elevii, dispusi pe siruri-perechi, fata in fata (4—3 m) ‘executa pasa de control din deplasare. Cind elevul cu min- gea ajunge la 1 m in fata sirului opus, executa pasi spre primul din sir si se deplaseaza Ja sfirsitul sirului. — Varianté: primii elevi din fiecare sir, cu cite o sninge, se deplaseazd executind concomitent past de con- ‘ol. Se desftisoara si sub forma de concurs 2. Joc d2_volei ca minge aruncata. Echipele formate din 6—8 elevi, Profesorul se afl linga stilpul de sustinere a Hicului de unde aruned cite o minge Ja una din echipe. La primirea mingii se execut&é 0 pasd de control, dupa care nipa mai beneficiaza de trei lovituri XIV. Teme: Repetarea deplasdrii laterale, @ opririi si a pasei de sus sau de jos cu ambele miini. — Joc de volei cu minge aruncatd. 1. Joe »Mingea cazuta". Se alcéituiesc doud echipe a clic 8—10 elevi. Fiecare echipa formeaza un cerc, avind © minge. La semnal jucdtorii incep 58 paseze mingea intre ei, Pasatea este intrerupté la semnal in momentul in care una din echipe greseste pasa si mingea atinge solul. Pentre ecare greseali se acordé un punct echipei adverse. Se paca pina la 10. 2. Joc de volei cu minge aruncaté Indicajii metodice : se joaca fara pasa de control ; se rmit 4 lovizuri numai la primirea mingii de la profesor. XV, XVI. Teme -— Repetarea paszlor de sus si de jos cu ambele mint si @ pasel de control — Joc cu tema. levil sint dispusi pe siruri, fale in fata, Jao dis- ania de m. La flecare dona siruri este data o min: 2 8 1ambele miini, iar celalalt posa ios cu ambeie miin’, Deplasarea se face ja sfirsitu siru- 52. Colectivul este dispus in formatie de triunahi. Se executa pasa de control, pasa de sus cu ambele miini 5i de- plasare la sfirsitul sirului pe directia de Lransmitere a mingii 2. Joc cu tem, cu repunerea mingii In joc din zona 1, Ecitipele sint formate din 6—8 jucatori. Mingea este repusd in joc prin lansarea ei cu o min& din interiorul terenului {zona 1). Se permit 4 lovituri; preluarea este urmata de pase de control. XVIL XVII. Teme: — Repetarea paselor la fileu si peste fileu. — Joc cu tema. 1, Elevii sint in formatie de triunghi, in siruri, pe zo- nele 5, 3, 4 si 1, 3, 2, Se executa pase cu deplasare pe ctia de transmitere a mingii. — Elevii sint dispusi pe siruri, fata in fata, de o parte si de alta a fileului: suveica cu folosirea pasclor de sus 3i Co jos, deplasare pe stb fileu la sfirsitu! sirului opus. 2. Echipele sint formate din 6—8 jucdtori. Mingea este in joc din spatiul de serviciu prin lansare de jes cu. mind, Trecerea mingii peste fileu se face prin pasa de ulambele miini, de pe zonele 2, 3, 4 FOTBAL 1 Teme — Jocuri pentru acomodarea cu mingea. — Joc ta doud porji pe teren redus. 1. .Mingea afara din cerc’. Elevii formeaz’ unui sav slows cercuri, finindu-se de miini si pastrind intre e: un in- terval de un pas. Un elev sta la mijloc si incearcé sa scot din cere o minge prin lovituri de picior pe sub miinile pe linga picioarele elevilor. Para sa dea drumu! la clovii opresc mingea cu piciorul drept sau sting, dupa indi- celiile primite, Elevul care greseste ia locul celui din cere Variant : acelasi joc f4rii ca elevii sa se tind de miini Indicafii metodice : elevii din cere asteapla mingea in lie fundamentalé. 2, Joc Ja dou& porti. pe toren redus: 5 la 3:9 la 6 Se v gra de vedere fizic si tehnic. de ative a elev fh punct 53u, Teme — Invafarea pasei de pe oe si a opririi mingii cu talpa. — Joc la doud porti. J. Pe doua siruri, fata im fata, la distant de 5—6 m. Primul elev loveste mingea cu Iatul din pozitie statica, cel din fafa lui opreste cu talpa mingea rostogolita, apoi o re- transmite cu acelasi procedeu. Elevul care a lovit mingea alearga in spatele sirului propriu. Indicafii metodice : mingea se loveste de pe loc, résu- cindu-se laba piciorului in afara, iar piciorul de sprijin este asezat in dreptul mingii, putin indoit din genunchi. 2. Joc aplicativ : 3 la 3; 4 lad; 5 la 5 fara porti. _in joc se urmareste pasarea cozectii cu Jatul si intra- in posesia mingii. HL Teme — Invejaree pasei din miscare cu elan de 2—3 pasi, a preludris mingii cx Jabal, Joc ja doud porfi 1. Pes) de 10-12 m, Pri- mut elev loveste mingea cu jatul, ce igi face un elsn de 2—3 pasi—cel din fata executa o preluare cu Jalul, apo © retransmite. Col ce a lovit mingea alearga In spatele $1 rodui din fata (fig. 19) Numérul sirurilor este in raport cu numarul-mingiior Indicafii metodice ; axa longitudinal a labei_pici ebuie sé fie perpendiculara pe direclia de sosire < mingii, iar laba piciorului suficient de relaxata. ului 34 Concurs pe sizuri: Cine paseaza si preia mai corect si mai repede cistigt”. 2, Joc aplicativ ; fara porti, apoi_cu porti 3 la 3; 41a 4;5 la 5; Gla 5 etc. Se urmareste pasarea si preluarea corecta a mingii. IV, V. Teme: — Repetarea pasei de pe loc si cu elan. — Joc Ia doud porfi. 7. Pe 3—4 siruri, fata in fata, la distanta de aproxi- mativ 10 m. Primul elev loveste mingea cu latul de pe loc, apoi cu elan de citiva pasi. Cel din fata executé o preluare cu latul, apoi o retransmite. Cel ce a lovit mingea alearga spetele sirului propriu sau in spatele sirulul din fata. 2, Joe aplicativ : 3 la 3; 4 lad; 5 la 5; 7 la 7. In joc se urmiareste executarea cit mai corect cedeelor tehnice invatate, VL VIL Teme - Invatarca pases en siretul interior de pe toe miscare sia preludrii mingii cu Jota! — Joe ia dowd porti 1. Colectivul se afld pe dowd rinduri, fata in fata, la distant& de 8—10 m. Se paseaza mingea de pe loc cu siretul Partenerul preia mingea cu latul, ap: 2 prin acelasi proceden. Dup& mai mutte repetari mingea se loveste cu doi-trei pasi elan, trans Mingo, paseaza de la capatul rindului in zigzag le fiocare jucato: Coneurs pe yrupe : ,,Cine paseaza mai corect si mui re pede cistiga". Indicafii metedice : in momentu! lovirii mingii se ur- este pozifia corectl a piciornhi de spriji @ pictoruiui care loveste ming trunchiului si a pendiiaree ea, poritia corscia & siclor Inainte si dupii lovires: ming 2, Joe aplicatiy Gla G;7la7.i sig pasares si preluarea corecté a mine meraztior ¢! folosires spatiilor liber de joc la Ss 35VIIL, IX. Teme: ~ Repetarea pasei cut siretui interior de pe loc si din miscare sia preludrii mingii cu latul. — Joc la doud porti. 1, Clasa este dispusa pe doua rinduri, fata in fata. Pri- mul elev paseazé mingea cu siretul interior partenerului, ecesta preia mingea cu latul, apoi o retransmite prin acelasi procedeu. Cind numarul de mingi este redus, colectivul se orga- nizeazit pe siruri, fata in fata, executind aceleasi procedee. Indicajii metodice : le inceput se executa pasa de pe oi cu elan. recomanda incorderea Jabei piciorului in momentul judrii mingii. Coneurs: Cin paseaza 1 Joc Ja dona porti: 5 la considera punct cu siretul reme Invdlarea pretudtii mingil cu sitet] interior sf exterior. Joe Ja doud porti. 1. Colectivul este impartit in grape de n semicerc, Un elev, situa: la distanta de >e rine fiecéruia din semicerc. Intrind in posesia mingii vievul execula 0 preluare cu siretul interior, apoi o re- LVansmite Dupa ce tof: elevii au execulat de citeva ori pretua- ea, se schimbii elevul de Je mijloc. Tocul : ,,Pisica cu mingea Se formeaza unul sau doua cercuri, elevii find cu fa ve interior ; un elev trece la mijloc, facind pe pisica. $ pascazé rostogolind mingea, preluare apoi pasi unui par- sver din cere. Pisica se straduieste s& atinga mingea cu pi- ciorml, Daca reuseste trece in Jocul celui ce a pasat mingea dofectuos sau a fost in posesia ci atunci cind a fost atin le pisica Indicajii metodice : inainte de preluare, corpal t fie usor flexat ‘in pozifia fundementala), Piciorul cu care oe executa preluarea irebuie sé fie relaxat. Acordarea Jovilurii libere directe : artico! ment (greseli si incorectitudiniy '—6 elevi aflat sie 2! 12 din re- 2. Joc bilateral : 11 la 11 (8 la 8) Se unmareste executarea corecta a procedeclor tehnice invatate. XI, XI. Teme — Repetarea preludrii mingii cu siretul interior sf exterior. — Joe Ia doud porti. 1. Pase urmate de preluari cu latul, siretul interior, extetior, din careu si semicerc (fig. 20). Repetarea jocului ..pisica cu mingea’ Exersarea preluarilor din formatiile: pe perech te 3; cite 4 Preluarea si pasa la capitan” — Stafete cu caracter de intrecere : elevii sint dispusi in 3—4 grupe; in sir, la aproximativ 5 m; in fata fiecarui sir cite un capitan’ de echipa care paseaza mingea cu latul (siretul). Primul elev din sir preia mingea cu unul din p:ocedecle indicate de profesor si o retransmite céipitanul Cel ce a executat preluarea si pasa trece Ja sfirsitul propriu Varianta : dupa executie alearyé 5—6 m in sp pitanului de echipa. Stefeta se reia in sens invers. Echipa care @ executat preludirile si pasa ma cistigas Indicatii metodice : preluiirile se fac later dreapta si inainte, pe rind. cu ambele picioar# Ja indicasi! profesorului2. Joc la dowd porti pe teren redus: 2 1a 3; 4 la 3; Sia Bete. La inceput jocul se desfagoara fAré a se trage la poarta, urmarindu-se exersatea preluarilor din pase. Golul este valabil numai daca este precedat de pre- juare. XUL Teme — Invatarea pase? din deplasare, preluare. — Joc la dowd porti. 1. Elevii sint asezali pe doua siruri, la intervale de 4-5 m intre ei, pe perecht. Mingea se paseaza din aler- gare usoara, urmata de preluari de pe sol. Dupa ce parte- peri ajung la linia de fund a terenului se reintorc, execu- tind aceleasi procedee si, pasind la urmatoarea pereche, tree Ia sfirsitu! sirurilor. Verianté : elevii sint asezati pe patra siruri, fate In faté. Dupa ce elevii executdé aceleasi procedee, paseaza je perechii din fata si irec la sfirgital aceluiasi sir. in ambele formatii mingea se poate pasa direct, fara Concurs: Cine paseazi mai corect cistiga”. Indicalii metodice ; cind se primeste pasa din partea fa, preluarea se face cu latul picicrului drept, spre stinga’ preluarea se face cu latul piciorului drept inainte, apoi cu acelasi picior se retransmite mingea partenerului din partea stinga si invers. 2. Jou aplicativ pe teren redus: 31a 3;41a4;5 a3; 6 la 6. mai repede, joc se urmareste executia core: tehnice Invatate, XIV, XV. Teme Repetarea pasei din deplasare Jor la dowd porti, 1, Elevii sint dispusi pe dowd siruri, cu fata i, Ja centrul terenului (pe perechi). La semnal clevii Gin fata pleacd in alergare usoard. pasind mingea oblic si preiuind-o pin la suprafata de pedeapsé < trage la poart& elovul din partes dreaplai Varianté : in f elowii sint obligali sé soi trag le poarté. @ procedeclor ala sirurilor se esaze Cteva jaioan ire aceste jaloane, paseze mingea pr Indicafii metodice : pasa se face cu latul, iar trasul la poart& cu siretul 2. Joc aplicativ: 3 la 3; 41a 4; 6 1a6;7 la7. In joc elevii nu au voie sa ating’ mingea mai mult de 3 or}. XVI Teme: — Invatarca sututui la poarté de pe Joc si din miscare. — oc Ia doud porti. I. Pe grupe de 5—6 elevi, in sir, la aproximativ 10 m in fata porfii. In poarté un elev cu aptitudini pentru acest post. Se trage pe rind la poarta de pe loc, apoi cu elan de 2—3 pasi — cu mingga rostogolita, Variant: se executd concomitent pe doua siruri la ambele porti sau pe doud siruri la aceeasi poarta. Concurs : Cine loveste mingea mai corect si mal cis, cistiga”. Pe doua, trei siruri, faté in fatd. la distanla de i2—14 m; la jumatatea acestei distante se asazai o portita improvizalii (gard de atlotism sau dona pictre). Blevii su- ieazdi mingea pe jos coleqului din fala, cantind in acelasi timp sé introduca mingea prin portita Indicafii_metodice : cistiga sirul care a marcat cate mai multe goluri; mingea se loveste cu siretul plin. Directia elanului trebuie s& corespundé cu directia lovirii mingji, Sc recomanda trasarea unei linii drepte ping la minge, indicind directia elanului. La lovire taba picio- rului trebuie sa fie perfect inlinsa si Incordata, orientats cv virful in jos. 2. Joc bilateral: 7 1a 7 (11 la 11). In joc: se pune accent pe aplicarea procede © insusite. Invatarea regulii ,aferé din joc": ofsaid, art. 11 dir regulament. Elevii care nu au Joc in echip& vor excculs pe mer gine procedecte tehnice insusite mai slab, apoi intr > Fotatie in joc XVI XVII. Teme — Repeturea sutuhti la poartd, de pe to! care. Degajarca. Joc la doud porfi »Suteaza in poarta goala”. 7. Elevii sint dispus! pe dows siruri, in fala porti Froape de colturile suprefetel de pedeapsa execute pre- or teh- 39mai multe suturi la poarta, flecare sir cautind s& Inserie cit mai multe goluri in poarta goalé. Dupa executie elevii trec in spatele sirului advers. Indicajii metodice : elevii din coltul drept al suprafe- i de pedeapsa executa lovitura la poarta cu piciorul drept, r cei din coltul sting cu piciorul sting. Din aceste formafii, se exerseaz’ loviturile de pe loc si cu elan de 2—3 pasi; mingea poate fi lovita cu siretul interior, exterior si plin, Concurs : Cine marcheazé mai multe goluri in poarta cistiga’ \Cine-i el mai bun tragator Elevii sint dispusi in doud-trei_cercuri cu raza de --12 m; in interiorul fiecdruia se aflé un elev ; cei de pe neearca sé] ating’ cu mingea (sutata). Regal de joc: tragatorii nu au voie s& micsoreze cind pasi spre linta, nici si suteze mai sus de unchiicr; mingca poate fi lovilé cw sires rior seu plin. cu picioral sting seu drept, este linta vie inlocuieste elevul din FIG. FIG. 4 AAS rR xt ! care nimes $ Coruplex tehnic: sub forma de slafete pe siruri: vasé-preiuare-tras la poarta ; elevii sint noteti dupa corec~ execulici, aplicind foele procedesie invélal | COMPLEX Gm ASTICA GIMNASTICA DE BAZA wh a R 1 Peme dor ‘ invatares rostogolicii in ghenwit Staiete rainte 3i inaps lin ghemuit uplicativ Mers pe loc, mers cu serpuire inte ban! loc de atentic : la comanda ,,stop |“ el fee) ienei, iar Ja comanda ,,stai!" pozitia ghen t Usoarii alergare pe loc, cu accent pe Ficice ——— = ee LL} Pas cle horg in formatie de ce a 2. Exercitii « de baza penira aperatal locomotor (< / vesub nr I, fig. 21-27) pees ie 6 t‘ozind : diferite miscari de brate. indicajii metodice : miscarea bratelor este combinata cu indoirea si intinderea picioarelor (fig. 21). @® Sezind in banca : aplecari si extensii ale trunchiu-/ ~ tui, schimbind pozitia bratelor (fig. 22) Ly ® Indoiri Jaterale_ale trunchiului cu miinile la ceafa— pin& se atinge banca cu cotul, spatele—drept; capul sus fig. 23) © Exercitiul se executé cu piciorul sting si drept (fig. @ executa allernativ pe siruri, pe intervale (ig ® Din sprijin ghemuit se intind picioarele, palmele ramin pe SOMLIg-267-—— @ Saritnri pe loc. In Jectiile urmitoare se com na ga forfecari ale picioarelor (fig. 27) ZB. Asezat cu spatele spre covoras (saltea), se exe- ia Tulare pe spate inainte si inapoi indicalii metodice spatele rotun{it, barbia in piept sichii se apucdi cu miinile, rulare inapoi din sprijir ait —'sprijin ghemuit, rulare tnapoi pe spate si revenire in sprijin ghem — Sprijin ghemuil, rostogolire inainte cu ajulor (pe inclinat) In agezat Ghemuil (sprijin ghemuit). Indicatii metodice : barbia in piept, indoirea bratelor, impingere cu picioarele. Ajutorul se acorda cu o mina pe “iar cealalté ajuté rastumarea bazinului. 4\Colectivul este Impartit pe doua siruri, cite un “ovorag Ja capatul intervalelor. Linia de plecare la 6—8 m avstanta - Saritura broscujel pina la covoras, intoarcere 180°, wlore pe spate, revenire in stind, alergare si predarea fotei Indicafii metodice : sariturile se execula cu miinile pe unchi, coatele lipite de trunchi, rularea se cfectuea: cL in ghemuil; cistiga echipa care termina mai r sgeut& mai corecl. Complex de excrcifii pentru niotrice nr. UI (fig. 24 —S1). ndicalii metodice © Indoirea si intinderea bratelor (fig. 23 dozyoltares calita. @ Indoirea trunchiului inainte si indreptarea Iui in asezat (fig. 29). @ Ridicarea picioarelor Indoite la piept si revenire (fig. 30) @ Sarituré cu extensie si revenire in ghemuit (fig. 31) Indicajii metodice : fiecare exercitiu este dozat dupA sistemul ,,15 s lucru, 30 s pauza”. COMPLEXUL NR. 11 Hl. Teme — Repetarea rosiogolitii Inainte si inapoi. sfoaré cultativ) invdjare. Stafetd aplicative 1 — Adunare in linie pe doua rinduri pe spatint a ncilor ~ Mers si var te de mers: pe virfuri, pe cdilciic erst! piticulai, mers furisat, mers cu pasi incrucisati, i: sistind asupra corectitudinii execntiei 5 nerale. — Alergare cn diferite variante : pendularea ambele Snapoi, cu pas aléturet, cu pas saltat, pas de ,hotosancd" 682 — Asezat cu spatele spre covorase (saltea) : rulare ,apoi, rulare inainte in sprijin ghemuit cu ducerea accen- aia a umerilor inainte, pentru a mari viteza rularii. — Rostogolire Ineinte din sprijin ghemuit in sprijin jhemuit pe un plan inclinat. : prijin ghemui: : rulare inapoi cu asezarea miinilor . nivelul umerilor, rulare inainte in sprijin ghemuit, Indicafii metodice : coatele ridicale, genunchii se apro- pie mult de piept — Sfoara (element facultativ) : fandari inainte cu ar- cuiri; stind departat; genuflexiuni cu arcuiri, cu miinile pe genunchi. Stind pe interval, cu sprijin lateral pe banci, in- cerciri repetate de execulie a sforli si schimbarea pozitiei picioarelor Semisfoaré cu sprijin lateral al bratelor si ex de relaxare intre repetari 3 — Dowd saw mai multe echipe in sir. Linia de ple re la capalul din spate al sirului de banci: mers pe patra labe, rostogolire inainle pe covorase, sarituri pe wn picior gare si prodarea stafetei, orci. HL Teme — Repetarea rostogolitii inapoi, sfoard (iacultativ). — Invéjarea tractiunii $i impingeri — Stafeta acrobatic. 1 — Sprijin ghemuit cu spatele spre covorase {sal- tole): rostogolire inapoi in sprijin ghemuit, pe un plan in- clinat, cu ajucor Ja nivelul bazinului : — Repetarea exercifiilor pentru marirea_mobilitatit efectuate in lectia anterioara (cele pentru sfoara) — Semisfoara pe un picior si pe celiilalt, — Sfoari cu lendinla de a ajunge cu coapsele pe sol, sprijin. lateral pe bénci. — Cite doi in banca, fata in fata, bratelc de miini apucat : tractiuni si impingeri alternative rezistenta. uma asez, tu te ridici’: doi elevi stind fata i pucat, picioatele pe acceasi | pe bar inaint fard 5! 438, pe interval, de miini virl la virl}, bratele intinse : un elev se asazé i in timp ce partenerul se ridicé in stind, Indicafii metodice : la asezare se efectueaza tractiune energica de bralele partenerului pentru a-l ridica in stind, bratele intinse. — Elevii de linga perete si fereastra lucreaza pe in- terval in lungul acestuia. 3 — Elevii organizati pe siruri pe intervale, in spa- tele unei linii de plecare, executa alergare, rostogolire ina~ inte, intoarcere 180°, rostogolire inapoi, alergare si preda- rea stafetei. IV. Teme — Invatarea unei structuri acrobatice. — Tractiune si impingere. 1 — Repetarea rostogolirilor inainte, inapoi si a sfo- rii cu accent pe corectitudinea executici. — Sfoar&, revenire in ghemuit, trecere in asezat, ros- togolire inapoi in ghemuit, rostogolire inainte in ghemuit, saritura cu extensie in stind. 2 — Asezat pe hanchete, fata in fafa, de miini apucat, picioarele indoite, sprijinindu-se reciproc ; se executa jocul Eu ma agez, tu te ridici". Indicajii metodice : se atrage atentia asupra actiunilor de echilibrare ; apucarea se menfine pe toata durata exe- cutiei. — Asezat spate in spate In banci, miinile pe spatarul si pupitrul bancii : impingeri simultane cu tendinja de a do. Plasa partenerul prin impingeri progresive, fara socuri — Stind pe genunchi, fata in faja, pe bancheta, de miini apucat : tractiuni alternative cu rezisten|a redusa si crescinda. Teme: Invatarea echilibrului static — Invatarea rostogolirii inapoi in stind departat. J — Adunare in careu, trecere in coloana de depia- sare in sir. — Mers in figuri: bucli deschisé in jurui siruiai a bucla inchisa se executé in jurul sitului de banc dar se inchide in fata acestuia (fig. 32) Indicalii_metodice : se stabilesc dimensiunile bucie- Jor in raport cu numarul bancilor incedrate (in sitnalia in care elevii se pol deplasa intre bancheta si pupitrit) bainei 65 GS — Baveatia tick In clawle Vow — ed. 2 &_— Mers obisnuit, mers cu incrucisarea _picioarelor inainte, ci cresieree treptata a tempoului. “In sir, cu mlinile pe solduri, se executi pas de uhategana"; trei pasi inainte, apropierea piciorului din urma cu bataie sting-drept-sting-poc! (cu. dreplul ling’ stingul), in continuare, drept-sting-drept-poc ! (cu stingul Minga dreptul). [ess feel (eam) a) | (eee) | eee) lee] | j exercitii de baz& pentru aparatul lo- 39). Complex 4 otor nr. TLL (fig. 2 — Slind pe interval, pe un picior, miinile pe sol- balansarea picioruiui liber inainte, Inapoi si schim- \ picioraiui de sprijin — Acelasi exercitiu cu ridicarea brajelor prin ina- jcioruhi inapoi, coborirca brajelor via cu ducerea piciorului inainte. inte jos, inepoi, ¢ Indicafii_ metodice Hi inapoi si ar « teunchiuiu: vie, Se mentine extensia tranchiuiui, & alternativ pe si de baci — Kepetare lor inainte $i ai s ruiare pe spate cu ducerea picioa: : peste cap si atingerea solului cv z 8 FIG. 39— Rostogolire inapoi in stind departat aplecat, cu ajutor. ; Indica{ii metodice : se departeaz& accentuat picioa- rele, palmele se asaza linga cap, pe sol, coatele sus. Aju- torul se acorda din lateral: se ridic& umerii executantului. 4 — Complexul de exercifii pentru dezvoltarea calita- tilor motrice nr. II Ja care se adauga exercifiul ilustrat in figura 40 inaintea sériturii. —— FIG. 40 Indicajii metodice : exercitiul se efectueazé alternativ si in tempo sustinut, VI. Teme: Repetarea echilibrului static. — Repetarea rostogolirii inapoi in stind departat. i — Stind pe intervale, bratele sus: intoarceri pe -virful picioarelor (360°), odata cu rotarea bratelor cu incru- sare prin inainte, jos. — Cumpiina pe un genunchi, cu sprijin inainte, cu duceree bratelor prin fnainte lateral, mentinere. Indicajii metodice ; trunchiul se arcuieste, privirea inainte ; se executé alternativ pe ambele picioare. 2 — Repetarea rostogolirii inainte si inapoi din ghe- mait in ghemuit cu mérirea vitezei de executie. — Rostogolire inapoi in stind departat Indicafii metodice : se repeta exercifiile pregititoare ealrp rostogolire inapoi in departat, invatate in lectia an- ioar’, se accentueazé asupra pozitiei capului si palmelor, xecuta [ard ajutor pe un plan Inclinal. ‘Trimestrul I GIMNASTICA. GIMNASTICA DE BAZA VIL, VIII. Teme Repetarea rostogolirilor sia cumpenei pe un ge- nunchi — Invéfarea unor structuri acrobatice. — Stafete aplicative. 1 — Sprijin ghemuit, rulari pe spate inainte, inapoi tn sprijin ghemuit. — Repetarea rostogolirii inainte, serii de doud ro: togoliri — Repetarea rostogolirii ghemuit. Indicalii metodice : se urmareste corectitudinea exe- cutiel si se mareste viteza. — Repetarea rostogolitii inapoi, din sprijin ghemuit in stind departat aplecat, pe plan inclinat’ si orizontal. — Cumpana pe un genunchi cu schimbarea pozitiei piciorului liber si a brafelor. 2 — Rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit ; ri- dicare cu intoarcere 180°, cu rotarea bratelor cu incruci- sare; pas, cumpané inainte pe un picior, revenire cu bra- fele sus; ghemuire, rostogolire inapoi in stind departat aplecat bratele lateral; asezarea miinilor pe sol, rostogo- lire inainte in ghemuit ; sdrituré cu extensie in stind 3 — Primul elev, cu bastonul apucat cu ambele mini la Jitimea umerilor; mers ghemuit cu sprijinul alternativ al capetelor acestuia pe sol. Sarituri in ghemuit cu bastonul Ja ceafé, rostogolire inainte din ghemuil in ghemuil, ridi- care in stind, sarituri pe un picior (6 pe piciorl sting, 6 pe picioru! drept), La intoarcere alergare pind la capatul siru- hui si predarea stafetei (hastonului). Indicatii metodice : anatoare vislirii in canotaj; fetele execu cite patru sk&- turi pe fiecare picior inapoi din ghemuit in deplasarea cu bastonul este ase- 69IX. Teme: -— Repetarea echilibrului static. — Invafarea sdriturilor libere. — Stafete aplicative. 1 — Stind pe intervale, bastonul la ceafai: ghemuit, pe virfuri, cu bastonui sus, spatele drept si mentinerea po- zitiei 3—4 8. —'stind pe intervale, bastonul inainte sprijinit_pe banca : ridicarea unui picior inapoi, odata cu tidicarea bas- tonului inainte sus (cumpéna) si menfinerea pozitiei 3—4 s — Stind pe intervale, doua bastoane alaturate. ase- zate inainte pe sol: se executa stind pe bastoane si menti- nerea echilibrului cu bratele lateral. — Stind pe intervale cu miinile pe solduri : sérituri pe loc ca mingea, pe un picior si pe celalalt. — Un pas si sérituré Inainte cu aterizare pe ambele picioare. — Un pas si sariturd cu int pe ambele picioare, — Un pas si siriluré cu forfecarea picioarelor si, ate- rizare in ghemuit pe ambele picioare $—" Mers pe patru labe, mers in echilibrn pe trei bastoane asezale cap la cap; cu un pas clan, sdrituréi cu forfecare si aterizare in ghemuit, sdrituri ca wribiuta (cu miinile pe genunchi) $i predarea stafetei. Indicafii metodice : deplasarea pe bastoane se executs cu virfurile in afara, bratele lateral, picioarele iau puncte de sprijin pe soi — Mers pe patru labe cu picioarele inainte, in sprijin inapoi, mers lateral pe trei perechi de bastoane, asozate cay la cap, sarituri dim ghemult in Inlins, piedarea stafetei 4 — Compiex de cxercitii pentru dezvoltarea caliti- tilor motrice nr. II (vezi pag. 63) la care se adaug’ wrma- torul exercifiu : stind cu miinile pe pupitra si spatar; ridi- carea picioarelor indoite Ia piept in sprijin si revenire areore de 180°, aterizare Teme -- Invétarec hui dl Invdiarea iransportuiui de sbiecte 2 culeat. Stafete aplicative Cuicat inainte cu brajele sus: raléri rea") Sulcat pe spate cu picioarele indoite, paimele ase. zate pe sol lingé urechi, coatele sus: ridicaré lenta in pod cu ajutorul a doi colegi. — Ridicare in pod cu ajutor, mentinerea independenta a pozitiei yi coborire in culcat cu ajutor. 2 — Deplasar2 pe interval cu transportul séculefului finut cu ambele miini: inainte, jos, cu bratele Intinse, cu bratele indoite, saculetul la piept, la umar etc. — Deplasare cu transportul saculejului pe cap. — Transport cu o mina la umair, cu bratul intins sus, lateral sau inainte. 3 — Colectivul pe siruri in intervalele dintre banci primii elevi aleargé cu doua saculefe in braje (6—8 m) si le depun intr-un cere desenat pe sol, alearg’, executé ros- togolire inainte si predau stafeta. Urmatorii alearga, exe- cut rostogolirea si aduc inapei cele doua saculete. — Echipele, dispuse pe sirnri, pe intervale, doua fata spre tablé, doua cu spatele spre tabla. Fiecare elev cu 1 sdculef in brale, La comandé echipele schimbé locvl colind in alergare cap&tul sirului de banci. Cistiga echipe care a schimbat locul mai repede gi s-a aliniat. XL Teme Repetarea podului din cutcat Repetarea transportului de obiecte. stafele aplicative. 1 — Complex de exercitii de baz’ pentru aparatul locomotor ar. TV cu bastoane (fig. 4) 2 — Stind pe interval, pe rinduri, cu spatele sprijinit do pupitru : oxtensi cu arcuiri cu tendinja deo atinge pu- pitre cu palmele sau capul, bavinul se deplaseazé inaint odul din culcat cu ajutor ; menfinere s revenir in culeat. 3 —~ Se repeté transporiul de obiecte! din lecti — Se execuli deple . lateral, s napoi (cu mina slingd si dreapia » corecterea poxitiel corpului in ar ul deplasir plasare cu sdeulelul in echiliben pe cap, bratelCOMPLEXUL NR. IV ath idk = Ag XH, XII. Teme = — Invajarea ridicdrii $i transportului de persoane S| in grap. | — Invajarea sdriturilor cu courda fe | — Stateta aplicativa ee 1 — Ridicarea unui partener din culeat in stind, de cétre doi elevi (elevul in culcat cu corpul intins, bratele netodice : se introduc pe parcurs rostogoli pe ling corp). inainte cu sacule|ul in mina; s&culetul este mentinut ee miini In simpul, rostogolicit» la Intoarcere depla Fy or ce face prin sarituri cu palmele pe genunch 2_— Ridicarea si transportul unui elev de catre patru elevi, pe brate, pe distanta de 8—10 m (fiecare elev va de- fine rolul de transportat si transportor). Indicajii metodice : ridicarea si transportul elevilor se executa numai in spatiul din fata clasei. 2 — Sarituri cu coarda scurta, invirtité de doi elevi, la capatul fiecdrui interval. Indicajii metodice : coarda nu se opreste la intrarea elevului care urmeaza sé sara, se invirte in continuare, elevil intra pe rind la s&rituri sau executa In torent. 3 — Echipele dispuse in sir pe intervale, grupate spre spatele clasei: mers pe patru labe cu rostogolirea unei mingi (5 m), rostogolire inainte; transportul a doua sécu- le{e si depunerea lor intr-un cere desenat pe sol; alergare 4-5 m, sarituri pe piciorul sting pind Ja un reper, ocoli rea acestuia, saritari pe piciorul drept; preluarea sacule- jelor, transportul lor inapoi, rostogolire inainte, preluarea mingii, alergare si predarea acesteia urmatorntui XIV. Teme — Invafarea stinduiui pe omoplati — Invajarea sariturilor cw sprijin. - Staieta aplicativa. i — Stind pe intervale, bratele sus : indoiri inainte si extensii cu arcuiri, cu amplitudine crescinda. — Repetarea podului din culcat, cu si firs ajutor. — Stind pe omoplafi, miinile sprijiné bazinul : culeat pe spate ridicarea genunchilor la piept, miinile sprijin& mijlocul. Indicajii metodice : se repeté de 3—4 ori, urmarind menjinerea trunchiului pe verticala. elagi exercitin cu intinderea piciearelor la ver- ticalé, cu ajutorul partenerului care corecteazi_executia, 2 —— Colectivul este dispus in siruri pe intervale. In spatiu! mare din fata clasei, in fata fiecdrui sir se plascazi cite un elev in stind dep&rtat aplecat (,capra”) : sérituri cu sprijin cu picioarele departate peste capra vie", cu desprindere intr-un spatiu marcat pe sol — Repetarea sta niirind corectitudir or motr san cite doud sticulete a1 kg fiecare} (fig. 48- Indicafii metodice : — se executa cite 8 tim] i ee pi cu fiecare brat, urmind 8 = Pe,timpul 1 : brajele inainte (fig, 49) : — Indoire inainte pina ce s&culeful a i indreptarea energica a trunchiului (fig. oe — indoire laterala pina ce cotul atinge banca < cuté cu si fra arcuire (fig 51) a COMPLEXUL NR. V RR +4 inf RAK, be og} FIG. 82_— genunchii sint adusi la piept si coboriti in pozitia initiala in mod ritmic (fig. 52) + —"Sarituri pe loc din ghemuit in intins, sdculeful tinut strins (fig. 53). XV. Teme: — Repetarea stindului pe omoplati. — Repetarea sdriturilor cu sprijin. — Parcurs aplicativ. 7 ~~ Rulari pe spate inainte, inapoi, in ghemuit. Rostogoliri inainte si Mapoi (legate cu intoarceri de 180° in sprijin ghemuit). _'Se repeta exercitiile pentru invatarea stindului pe omoplati cu sprijinul miinilor pe bazin, cu si far ajutor. "Exercitii speciale pentru prelucrarea articulatiilor coloanci vertebrale si umerilor; stind departat cu bratele Sus, aplecari si extensii cu arcuiri, stind usor departat, mii- nile pe bazin, impingerea acestuia inainte si arcuiri — Repetarea podului din culcat fara ajutor. 2 — Repetarea exercifillor din lectia anterioara. Indicajii_metodice : sariturile peste capré se executé astfel ; locul de bataie la un pas si jumatate distanta ; ate- tizare cu picioarele in doua cercuri, desenate pe sol, sau Intre ele, Variantele de sdrituri se schimb& dupa 2—3 repe- tari; se urmareste corectitudinea executiilor ; se complica cu sarcini diverse si se adopta un sistem de penalizare: 3 Colectivul, impartit in echipe omogene. si pe sexe, dispuse in sir pe intervale executa : sarituri ca vré- biuta (3 m), deplasarea a doua s&culefe pe banca aléturats. trecere printre picioarele unui elev (in stind departat la capatul sirului de béinci), rostogolire fnainte si ocolirea unui reper. La inloarcere alergare, trecere printre picioa- tele aceluiasi elev, asezarea sculefelor la loc si prin aler- gare predarea stal XVI, XVII. Tem ~ Repetarea stindului pe omoplati, invafarea unei structuri acrobatice _— Repetarea tractiunii si impingerii ] — Complexui de exercitii de baz pentru aparatul ,comotor nr. VI, cu séculete cu nisip (fig. 54—60). Indicajii metodice ducerea bratelor in partea stinga (fig. 54) sus, asezarea siculetului pe banca 6 MPLEXUL NR. VI 5s Fl FIG. 54 FIG. s7 Fra— la ridicarea in stind, privirea spre séculet (fig. 55) + — extensie accentuata, sprijinind_spatele pe spatar, aplecare atingind banca cu pieptul (fig. 56) stculejul la ceafé, coatele lateral, spatele drept. Acelasi exercitiu cu arcuiri (fig. 57) + — se executa de 5—6 ori (fig. 58); — se schimba pozitia prin intoarcere de 180° (fig. 59) ; — sarituri ca mingea ; saiculetul este dus succesiv la uméarul sting, la piept, la umarul drept (fig. 60). 2 — Stind: ducerea brafelor sus, ghemuit, aruncarea picioarelor inapoi in sprijin culcat, revenire, rostogolire §nainte in ghemuit, rulare inapoi si revenire In ghemuit, rostogolire inainte in culcat pe spate, stind pe omoplati menfinut, cu indoirea alternativé a picioarelor, revenire in culcat pe spate, podul, intoarcere in cumpana pe un genun- chi, trecere in ghemuit si ridicare in stind. 3 — Stind, fala in fafS, pe interval, de miini apucat, un picior ling linia trasaté pe sol intre executanti: adu- rea partenerului peste linie prin tractiani progresive. ~ Din aceeagi pozitic : impingerea partenerului peste linia trasaté.in spatele acestuia, lupta avind loc intr-un spatiu de 1,5—2 m —— Jn'banca, asezat_umar Ja umar, cu mlinile apro- piate, apucate jos; miinile departate apucate sus: trac- jiuni pentru aducerea partenerului fn propria jumatate de banca, peste linia care marcheazi jumatatea bancii. ~~ Deplasare cu impingerea parttenerului (fig. 61). XVII Teme: 2e Repetarea sti ii acrobatice. — Repetarea sdriturif cu sprijin. = Parcurs aplicaliv 1 — Se repel cu_intreg colectivul structura acrobatica Invatata, apoi_se no- teaza execuliile, individual sau pe grupe de 2-2 elevi (fig. 62). ria. 61 2 — Sarituri cw picioarele departate peste parteneri (,,capra vie"). Indicatii metodice : bataia se face cu ambele picioare, iar elanul bratelor inainte sus; aterizare Intr-un cere de- -nat pe sol; distanja de la locul de desprindere la parte- ner 50—60 cm, marcaté cu creta pe sol ; Se va corecta {inuta membrelor 78 L1G -1 Se bl Ts ib ALE 6 on 7X— Joc Capra cu figuri"': sdrituri_cu sprijin pe o mina, cealalti pe sold; sarituri cu intoarceri de 90° la ate- rizare. 3 — Doni echipe asezate pe siruri, la capatul rind jui de banci : primul elev alearga cu patru saculete cu nisip in brate. Pe bincile a 3-a si a 4-a (in sensul de alergare) asaza cite un saculet cu nisip, apoi executa sdrituri ca wbroscuta", cu miinile pe genunchi, pind la capatul traseu- jui. Atinge reperul, se intoarce in mers pe patru labe pind la Séculele, ii recupereaza, alearga si li pred’ urmatorului. Indicajii metodice : s&culetele sint asezate mai inti be pupitre apoi pe banchete; elevii se pot deplasa si prin sarituri ca ,,iepurasul" XIX. Teme Repetarea structurilor acrabatice. — Repetarea sdriturifor cu sprijin 7 — Pasi de dans popular : cu piciorul drept inainte, te pasi alaturati spre dreapta; sapte pasi alaturati spre stinga; trei la dreapta, trei le stinga. Indicajii metodice : se executa la Iceput rar si rit- mat. apoi treptat se mareste tempoul; se executé si cu ri- dicarea piciorului inainte pe timpul 7 — ‘Complex de exercitii libere pentru aparatul loco- motor nr. VII (fig. 63—69} Indicafii metodice : — bataia palmelor inainte (fig. 63) ; — dou batai de palme sus, doud la spate (fig. 64): — se executé fandare lateralé apoi intoarcere 90° Wig. 65): ‘ating solul cu palmele, picioareie Intinse (fig. 66) : — bratul intins sus, se executa fara arcuire apoi cu areuire (fig. 67) : — se executé cu un picior si cu celalalt, se schimb& pozitia picioarelor, succesiv apoi simultan (4—6 ori) (fig. 68) - sarituri ca mingea cu forfecarea _picioarelor 69) ; se complica introducind actiuni de brete (duceree bratului opus inainte). 2— Cumpiind pe genunchi; rostogolire inainte in ghemuit ; rostogolire inapoi in departat cu picioarele in- tinse ; revenire in stind (trecere prin sprijin ghemuit) ; in- toarcere 180°; fandare inainte cu asezarea genunchiului EB EXUI © — maueatia sixiea tn clasele V—vias — €a. 219 FIG. €7 FIG. FIG. 69 FIG. eedrept pe sol, brajele sus; indoire inainte cu ducerea bra- jelor prin inainte jos, inapoi sus; balansul bratelor prin inainte sus si revenire in stind departat, cu intoarcere de 90° spre dreapta, rotarea bratelor cu incrucisare, in stind. ‘3 — Se repeta sariturile din lecfia anterioar’. Indicafii metodice : se mareste dis- tanja de la locul de balaie la capra; se insista asupra corectitudinii aterizéri XX. Teme: — Repetarea structurilor acroba- tice. Fic. 70 — Repetarea transportului de par- teneri. 1 — Mers accentuind pasul cu piciorul sting, mers cu accentuarea pasului cu dreptul, sting-drept accentuat, sting-drept neaccentuat ete. — Pasi de dans popular: pasi de ,Oas", ,,Alunelul’'. Indicafii metodice : crestere treptaté a tempoului + accent pe pasii 5 517 (3—5). . 2— Se repeta structura acrobaticé din lectia anteri- oara la care se adauga: podul din culcat cu revenire in culcat ; rostogolire lateralé in culcat inainte; retragere pe genunchi ; ridicare in stind prin sprijin ghemuit. i Indicafii metodice : se insista asupra corectitudinii si ritmului de execufie ; fetele continua cu pas de vals ine inte, sdritura inchisa si cumpana. — In grup de patru elevi, cite doi, falé in fafa, de miini apucat: transportarea unui coleg pe brate. — Aceeasi pozitie cu mfinile prinse ca In figura 70, deplasarea facindu-se pe spatiu! din fata sirului de banci — ,Roaba" pe distanja de 6—8 m XXI. Teme — Repelarea sariturilor cu sprijin. — Repetarea transportului de parteneri. — Stateta aplicativa. 7 — Sarituri cu picioarele departate artene Indicafii metodice : se repetti ,Capra cu figuri" cu ac- cent pe corectitudines des} sprijinului si amortizé- ri la atorizare. 2 ~- Se repeta procedeele din lectia anterioara, — Se transporté un elev de alti patru, pe distanta de 8—10 m dup’ urmatorni procedeu: doi apucd cu am- a bele miini-cite un picior, ceilalti doi apucd cu ambele miini pe sub axile. — Transportul in perechi : ,Roaba”, 3 — Colectivul, organizat "in dowd echipe, pe pe- rechi, executd : deplasare in ,,roabi"" 3—4 m, elevul trans: portat se ridic& in stind departat, partenerul trece printre Picioarele acestuia si se asaz& in depéirtat (schimba rolu- rile), pe spajiul din fata clasei sarituri peste ,,capra vie". “Schimba rolurile si la intoarcere executd aceleasi actiuni. Indicatii metodice ; se executa mai intii faré intrecere apoi cu intrecere; in clasele mixte se alcdtuiesc grupe pe sexe. XXII. Teme: — Repetarea elementelor de gimnasticd acrobatica Invafate. — Repetarea striturilor cu spr! — Stafeta aplicativa. 1 — Cite doi, brat la brat : rostogolire inainte cu spri- jin pe brafele din exterior. — Aceeasi pozitie initiala : rostogolire in torent, ine- poi. Pe perechi, stind departat aplecat unul in spatele ce- luilalt, elevul din fafa duce bratele inapoi printre picioare si apucé miinile ce.ui din spate. Elevul din fafa executa rostogolire inainte in asezat cu bratele sus; fara a parasi apucarea, cel din spate trece In departat peste partener. schimbind rolurile. — Colectivul organizat, pe intervale, elevii in stind depéirtat aplecat, breul drept inainte, apucd mina stinga a celui din faf&, bratul sting, printre picioare inapoi, apuca bratul drept el celui din spate. In fata clasei se executé rostogoliti succesive in culeat. Actiunea continua pina co toti elevii din sir au trecut prin pozifia culcat, Indicajii metodice : dupa rostogolire picioarele ramin usor departate ; cei care executi deplasarea evita lovirea colegilor in culcat, prin departarea accentuata a picioare- lor (covorasele sint asezate cap la cap in fata clasei), fetele alctituiesc siruri separate si execut&i aceleasi actiuni. 2 — ,,Capra mergitoare" se executi in perechi, pe spatiul din fata clasei. 3 — Elevii, fmpartiti_ pe echipe, sint dispusi in spa- fille dintre banci si executé patru sArituri pe picioral stin cu deplasare inainte, patru s&rituri pe piciorul drept, pa 83tru s&rituri pe ambele picioare, pina la reperul stabilit. La intoarcere alearga si predau stafeta Indicajii metodice : in cerculetele desenate pe sol se noteaza piciorul pe care se sare; se schimba succesiunea sariturilor ; cerculefele sint la aproximativ 60—70 cm unul de celélalt. XXII. Teme — Repetarea elementelor de gimnasticd acrobaticd sub forma de joc. — Stafete aplicative. 1 — Se repeta exercitiile acrobatice efectuate in lec- tia anterioara sub forma de intrecere: ,,Cine executa mai corect si mai repede 2". 2 — Elevii asezati in banci, sirurile numerotate : da © bataie din palme sirurile fara sot alearga, ocolesc sirul propriu de banci si revin pe vechile Jocuri. La dowd batai din palme alearga sirurile cu sot. Cistigé echipa care @ ajuns mai repede pe vechile locuri in banci. Indicafii metodice : sirul de elevi din mijloc, cu sof sau fara, alearca in sens opus celorlalte, evitind ‘astfel ciocnirea intre echipe ; in clasele mixte se reparlizeaza fe- tele in mod egal la fiecare echip. — Flevii, organizati pe echipe aflate pe intervale. grupafi in spatele clasei, efectueazi deplasare cu sprijinul bratelor pe pupitrele vecine si balansarea picioarelor apro- piate inainte, peste un ,,sant" trasat pe sol in dreptul fie~ carei banchete (se trece prin sprijin simplu temporar, cu balans inainte al picioarelor). Trecind prin sprijin stind, elevul muta sprijinul pe pupitrele urmatoare. Continua de- plasarea in acest mod pind la capatul sirului de banci unde executa o rostogolire. La intoarcere executé aceleasi ac- {iuni, dar picioarele se asaz& pe sol alternativ. Indicatii_metodice : sprijinul pe fiecare pupitru este obligatoriu, iar ,sanjurile" trasate pe sol nu sint cdlcate la ducere. XIV, XXV. Teme — Invdfarea unei structuri acrobatice. driluri cu picioarele depdrtate peste ,,capra vie" ‘tafete aplicative 1 — Rostogolire din ghemuit In culcat pe spate stind pe omoplati, indoirea picioarelor si rostogolire inapoi in sprijin ghemuit, cumpan& pe un genunchi; revenire in “ sprijin ghemuit ; rostogolire inapoi cu picioarele departate si intinse ; indreptarea trunchiului cu brafele lateral : séri- turd cu intoarcere 180° in stind. 2 — Sarituri cu picioarele departate peste partener cu desprindere in zona mareata cu creta pe sol. Indicajii metodice : se urmareste corectitudinea exe- cutiei fazelor sariturii. 3 — Colectivul este impartit in echipe aflate pe si- ruri: se asazé (in raport cu numarul bancilor) bastoane, alcétuind un tunel, unul pe pupitru, altul pe bancheté, iar elevul se deplaseaza peste bastonul de pe bancheta si pe sub celalalt. La capatul sirului de banci se efectueaza ros- togolire inainte, atingind reperul. Aceleasi actiuni se exe- cuta si la intoarcere. Indicatii metodice : ating’ bastoanele. — Aceeasi dispunere a colectivului; bastoanele sé asaza pe banchete. Primul elev se deplaseaza pe patru labe sub primele 2—3 bastoane, paseste peste celelalie, executé © rostogolire inapoi, atinge reperul, executa o rostogolire inainte, trece pe sub cele trei bastoane apropiate, paseste peste celelalte si predi stafeta prin atingerea palmei ele- vului urmator. XXVI. Teme: Repetarea structurii acrobatice. — Parcurs aplicativ. 1 — Stind; rostogolire inainte in culcat pe spate podul din culeat, revenire in culcat; ridicare in asezat, rulare pe spate si ridicarea picioarelor prin echer in stind pe omoplati; revenire in sprijin ghemuit; s&rituré cu in- toarcere 180° in stind. Indicafii metodice ; in prealabil se executa exercifii speciale pentru prelucrarea musculaturii si articulatiilor coloanei vertebrale si umerilor ; se repeta separat podul si stindul pe omoplati, elevii parcurg traseul fara s& 2 — Colectivul este organizat pe siruri; primul elev la capatul spatiului mai mare din fata clasei executa dowd rostogoliri inainte, Jegate, deplasare in patru labe (4—5 m), sarituri ca ,,vrabiuta” (5—6 m), deplasare pe intervalul dintre banci, cu sprijin pe pupitre si balansarea picioarelor inainte, apoi mutarea sprijinului ‘Inainte, mers ghemuit 59,(4-5 m), alergare serpuiti printre repere aflate pe sol (4—5 cerculete) si revenire 1a coada sirului. Indicajii metodice : elevii se deplaseazi unul dupa altul, la distanfe de 2—3 m, in jurul clasei; se mareste viteza de executie la repetarea parcursului. © GIMNASTICA MODERNA i Teme: — Invajarea pasului de poled. — Mersul ugor, mersul cu pas adéugat inainte, ina- poi, lateral. — Adunarea, raportul, anuntarea temelor lectici. — Repetarea intoarcerilor la dreapta si la stinga de pe loc. — Mers pe virfuri si pe calciie. — Alergare cu pas usor: 8 pasi inainte cu bratele lateral, 8 pasi deplasare in are de cere spre stinga, reve- nind pe locul initial, capul spre stinga, bratele spre dreapt: — Mers cu misciiri de respiratie. — Stind : — 1 — ducerea bralelor inainte ; 2 — duce rea brafelor prin jos lateral ; 3— ridicarea bratelor coroana sus ; 4 — coborirea bratelor prin lateral. — Stind cu miinile pe solduri: 1 — ridicate pe vir- furi ; 2— ghemuit cu bratele fnainte ; 3 — ridicare in stind cu ducerea bratelor lateral ; 4 — revenire in pozitia initiala. — Stind departat, mina dreapta pe sold, bratul sting Jateral : 1 — indoirea trunchiului lateral dreapta cu ducerea bratului sting rotunjit deasupra capului; 2 — revenire; 3— aceleasi miscari de 1a timpul 1 ; 4— rasucirea trunchiu- Ini spre dreapta cu mina sting’ pe sold, bratul drept late- ral; 5—8 — se repeta exercifiul in partea opusa. — Stind pe genunchi: 1—2 — ducerea bratelor prin lateral sus ; 3—4 — aplecarea trunchiului Inainte cu agezare pe célciie, bratele intinse cu palmele pe sol ; 5-6 — reve- ire pe genunchi cu indreptarea trunchiului si ducerea bra- telor lateral ; 7—8 — coborirea bratelor. — Stind : 1 — indoirea genunchiumui sting Ja piept cu rotunjirea spatelui si indoirea piciorumi de baza, bratele rotunjite inainte ; 2 — indreptarea trunchiului cu ducerea picioruiui sting inapoi, bratele lateral gi intinderea picioru- lui de bazi; 3 — balansul piciorului sting inainte 4 — revenire. 86 — Stind departat, brafele ‘lateral: 1 — aplecarea trunchiului la orizontalé cu incrucisarea bratelor ; 2 — in- dreptarea trunchiului cu bratele lateral ; 3 — bataia palme- Jor deasupra capului ; 4 — revenire in pozifia initial. — Stind cu m‘inile pe solduri ; 1—2 — doua sarituri ca mingea ; 3 — departarea picioarelor prin s&ritura, cu du- cerea bratelor laterel ; 4 — revenire. 1 — Elevele asezate in gir, cu miinile pe solduri; pas schimbat cu deplasare inainte. Din aceeasi fermatie se executa siiltarea pe loc, cu accent pe intinderea piciorului, virful intins. Cu miinile pe solduri: pas de polca tnainte cu numa- ratoare : 1 — pas schimbat inainte cu un picior ; 2 — sal- tare pe el, celalalt picior Intins balanseaza inainte. Indicajii metodice : pasul are caracter juctius, se exe- cuta individual, apoi in perechi ; trunchiul se inclin& usor lateral, m&sura este 2/4. 2’ — Mersul usor consté in deplasare pe virfuri, cu foarte usoara indoir> a genunchilor, abdomenul retras, bra- tele lateral Elevele, dispuse in sir, se deplaseazi inainte cu mers usor, intoarcere 180°, din nou mers usor si intoarcere. Ma- sura muzicala a pasului este de 1/6. Indicafii metodice ; la inceput se foloseste numara- toarea, executindu-se cite doi pasi pe un timp muzical. Se fac corectari, insistindu-se asupra unei executii line, cu as- pect de plutire. Pe doud sav mai multe siruri, stind cu miinile pe sol- duri: 1—2 — doi pasi inainte (sting-drept) ; 3—4 — pas adaugat inainte cu piciorul drept. Se executé de 2—3 ori legat. Acelasi Iucru inapoi. Mers cu pas adaugat lateral : stind cu miinile pe sol duri: 1 — pas lateral cu piciorul sting spre stinga : 2 apropierea piciorulei drept ; 3—4 — se repet, Mers pe virfuri, mers usor, alergare cu pendularea gambelor inapoi, mers cu pasi adaiugati (inainic, inapoi. 1a- teral), mers cu pas gimnastic Exercilii in perechi pentru mem} ticulatia coxo-femurala. — Fata in fala, stind umar ling umar, cu mina din spre uméru! apropict al colegei sprijinits, prin fata piepty- lui, pe umarul opus al acesteia. Din aceasti pozitie se ‘ele inferioare si a %executé simultan in plan lateral balansuri ample‘cu piciorul din exterior. — Fandat inainte, miinile pe solduri : impingerea ba- zinului inainte. Partenera stind departat la spatele execu- tantei, mfinile sprijinite pe soldurile acesteia, ajuta la im- pingerea bazinului inainte. = Stind, spate in spate, trunchiul indoit inainte, de miini reciproc epucat. Din aceasta pozitie, prin tractiuni de brate ; indoiri accentuate de trunchi si arcuiri, céutind sé ating genunch‘i cu fruntea. — Departat Inainte-inapoi cu bratele lateral se exe- cul ridicari si coboriri in sfoara. Ajutorul se aflé la spa- tele executantei cu picioarele departate, trunchiul aplecat inainte si mfinile sub axile. i Teme: — Invdijarea pasului de gaiop Jateral. Repetarea mersului si a alergarii cu pas ascutit. i — Sting, un pas lateral, indoind usor genunchii, im- us gi desprindere cu apropierea picioarelor in aer. Se aterizeazti pe piciorul alaturat. Se executi 8 timpi intr-un sens, 8 timpi in celalalt sens (cu Intoarceri de 180°). Indicajii metodice : se insisté asupra desprinderii de pe sol si fntinderii virfurilor in timpul zborului. Sting, un picior pe virf sprijinit inainte cerea rapida a greutatii pe piciorul din fata, piciorul poi balanseazii ajungind cu virful pe sol. Indicafii metodice : accent pe schimbarea rapidi a picioarelor, virful bine intins. Alergarea ascutita se executa prin sdrituri de pe un picior pe celalalt, piciorul oscilant se ridica la 45°, bine in- tins, bratele lateral. Masura muzicalé este de 2/4, execu- tindu-se cite dei pasi pe fiecere timp. ML-IV . Teme Invdfarea pasului de vals inainte. Repetarea pasului de poled si alergarea moale. J — Pasul de vals este compus din trei pasi egali ca durata, dar deosebifi ca tehnic’. Primul se executi pe talp&i cu usoart indoire a genunchilor, ceflalti doi pe vir- Surf cu genunchii intinsi. Primul pas este mai lung si ac- centuat, ceilalti doi mai mici. — Intregul colectiv este organizat pe siruri, numara cu glas tare 1, 2, 3, marcind primul timp printr-o bataie din palme. ~ Acelasi exercifiu din mers. ~~ Acelasi exercitiu, inlocuind bataia din palme cu usoara indoire a genunchilor, miinile pe solduri Pep bratele lateral : pasul de vals inainte. Indicajii metodice : executia trebuie s& fie continua a cease t ie fie continu. 2 — Repetarea pasului de polca si a alergarii moale. — Alergarea moale seaman& ca mersul moale, avind in plus faza de zbor. Pasul este mai mult inalt decit lung. V. Teme: Invajarea pasului de hora. Repetarea pasului de galop lateral si a alergdrii cu asi addugafi. 1 — Pas inainte cu piciorul sting si trecerea greutalii pe el, in timp ce piciorul drept se alatura celui sting, pr! luind greutatea corpului si permifind piciorului sting 4 p&seasca din nou inainte Indicafii metodice : corpul este drept, iar miinile pe solduri, ori prinse de umeri sau de mijloc cind se dan- feazd In grup. Se executa inainte, inapoi intr-un itm jen 2 — Repetarea pasului de galop lateral. ,__Pe linii, executarea pasului de galop, la semnal in- toarcere de 180° si executarea pasului in sons opu: -— Alergare inainte cu pas adaugat, schimbind pi- floral dupa fiecare patra pasi. Miinile sint pe solduri sau jateral. VI Teme — Invdfarea balansului cu intreg corpul. — Repetarea pasului de vals inainte. 1 — Stind cu mina stingaé sprijinité: 1 oo neinte eu piciorul drept, eu indoitee genunchilor, brats drept lateral si trecerea greutatii pe picioral drept, picioru: sting sprijinit pe virf inapoi, in continuare bratul drept se duce sus, trunchiul in extensie; 3—4 — trecerea groutétii inapoi pe piciorul sting cu indoirea qenunchilor, piciorul rept sprijinit pe virf inainte, bratul drept prin jos later 89— Stind: 1—2 — pas lateral spre dreapta cu indoi- rea mare a genunchilor si trecerea greutatii pe piciorul drept, cu impingerea bazinului leteral, miinile sprijinite pe bancé sau solduri. Indicafii metodice : balansurile cu intreg corpul se executa inainte si lateral cu trecerea greutafii de pe un picior pe celailalt sau cu deplasare de 1—2 pasi. In Invatarea acestui element se folosesc exercit} arcuire. 2 — Repetarea pasului de vals indinte. Pas de vals simplu cu val de brate lateral, cu rotarea bratelor in plan frontal, sau cu rotarea unui singur brat, urmati de rotarea celuilall. de VII, VIL Teme: Invéitarea balansului de picioare. Combinatii executate individual si in perechi cu Sariafiile de mers, alergare si pasii de dans invdtaii. Palansuri de picioare inainte, inapoi si lateral eu sprijinul miinflor pe banca Indicafii metodice : se execuli separal in fiecare di- rectie, apei legal inainte, lateral, inapoi, lateral; intoar- cere 180", schimbind brajul de sprijin. Acelasi. Incru cu celalalt picior. 2 — Combinatii in sir: 1—4 — mers usor; 5—8 — aiergare ascujita; 1—4 — mers cu pes ascufit; 5—8 — alergare cu pendularea gambei pe coapsii; 1—4 — pas de polca; 56 — halansu! piciorului drept. mainte si Intoar- cere 180°; 7—8 — aceeasi cu stingul; [—4 — mers pe virfuri; 5-8 — alerqare cu pagi schimbeti; 1—4 — aler- gare moale ; 5—8 — pas de poled. Faja in fat&, de miini apucat; 1—4 — pas de ga- lop lateral ; intoarcere 360° cu pasi succesivi, bra- tele lateral; 1—4 — pas de poled; 5—3 — alergare moale. — Cite dou, de miini apucat: 1 mers pe vir~ 8 —— pas de vals ina ie, apucat + re. fini: I-8 — pas de hora ral dreapta cu piciorul ng spre dreapta ; 3— wea piciorului s oruin! suing, apropieree dreptalui spre sings, incepind cu piciorul sting. IX. Teme: — Invdjarea valuiui de brate jateral. — Repetarea balansului cu intregul corp. _ 1 — In sir: balansuri de brafe lateral cu indoiri si intinderi din cot, palma raminind in urma. Aceeasi miscare, dar cu indoire mai mic din cot, brajul moale. : Se va executa apoi miscarea de val Sn cu un brat si ca Pentru valul de braje se recomanda. urmatoareie exercitii im scopul dezveitarii suplejei miinii — apasarea reciprocé a palmelor lipite, faja in faja, cu coatele si antebrafele lateral ; — aceeasi miscare, dar numai cu degetele, palmele mai jos; — inchiderea $i deschiderea pumnului cu accent pe extensia fortata @ degetelor ; ~~ deschiderea pumnului prin intinderea succesiva < articulaliilor. 2 — Repetaree. balansului_cu intregul corp inainte, Inapoi, lateral si din deplasare, Insofit de miscari de brat la alegere (val sau balans de brave) X. Teme — Invdjarea valului de tranchi din pozifia pe ge- nunchi sezind pe cdlciie. — Combinafii cu balansurile si miscdrile in forme de val. i — Din pozitia pe genunchi, pe caletie sezind, cu bratele Ja spate, deyetele Inclestate: apiecare inainie inceput cu extensie in regiunea iombaré, umo: Féminind in urma, apoi cu rotunjirca spatehi, capul coboaré. Urmeaza indreptarea succosiva lombaré, loracalé si cervicala pind plecare. Indicafii metod cesive a trunchiului. _ Stind : | — pas inainie cu stingal ou jor inainte; 2 — spropierea picioruiui drept si val trunchi cu rolarea bratelor pe jos, inapoi, sus; lateral si capui umerii » regiune se revine in pozitia ce se insisté asupra ind pre stinga cu val de trunchi lateral si balansi rea brafe in arc de cerc spre stinga; 4 — revenire (miscai s ccuta si In 8 timpi © Posting: 1-2 — pas schimbat_cu_stingul, miinile, pe golduri ; 3 — pas eu dreptul inainte, balans de trunchi Ina- inte cu. sting Inainte sus si i inte cu ducerea drafului sting i sia bratulut i ‘ing sprijinit pe vir, inapoi, gre dept lateral, piciorul sting spri dnapol greu- i —"recerea greutatil pe p fatea pe piciorul drept: 4 — t tail pe_picio- ful sting, piciorul drept sprijinit pe virf inainte; 5—8 iscarea se reia cu piciorul drept. XI. Teme Invajarea sdriturli drepte : : — Repetarea combinatiilor cu balansurile si misca rile In forma de val. fini ri: Indoirea ugoara a —Stind cu miinile pe solduri : indoirea usoa gomunchilon, impuls, desprindere si zbor pe verticala, ct toate atticulatiile bine intinse, aterizarea pe locul desprin- ura dreapta cu rotarea brajelor in plan —— Stind, sar frontal, — _- Stind, séritura dreapta cu intoarceri de 90°, 180°. 2 — Repeterea combinatiilor cu balansurile si mis- arile In forma de val. XH. Teme: — Invéjarea intoarcerii eu pasi succesivi. Joc muzical ,Recunoaste accentul”. : 1 — Din stind pe virfuri: mers usor cu intoarcere 90) a fiecare pas, privirea Insoteste miscarea Indicatii metodice : Ja primele executii se fac Intoar- eri de 180°, apoi intoarceri de 360° spre dreapta si spre — Joe muzical: elevele sint organizate pe echipe sir. in cere sau alt formatie. La inceperea jocului se splaseaza ew mers usor in ritm vioi (cu muzicé, aumaré- are, metronom). Prin surprindere se accentueaza un su- ol gray (jos, gros} 1a care toate elevele se ghemuiesc, sau se ridica pe sunet inall (sus, subtire) le care elevele rfuri cu bratele sus. ev Cistigd echipa care ere cele mai puline grese! XII Teme: — Invajarea intoarcerii prin invaluire. — Repetarea sdriturif drepte si a intoarcerii cu pasi succesivi. 1 — Din stind: ducerea piciorului drept incrucisat inaintea piciorului sting cu usoara indoire a genunchilor, intoarcere 180° Ja stinga cu ridicare pe virfuri, bratele sus. La inceputul intoarcerii capul raémine in urma. — Elevele dispuse in sir, cu un brat sprijinit, exe- cuté: invaluire, ridicare pe virfuri si intoarcere’ 180°, schimbind bratul de sprijin. Se lucreazi spre dreapta si spre stinga. — Acelasi exercitiu, fara sprijin. Indicafii metodice : cu cit intoarcerea este mai mare, incrucisarea se executé mai aproape de calcliul piciorului de haz: 2 — Repetarea sariturii drepte. Stind : 1—4 pasi de polcé; 5—8 — sarituré dreapta cu miinile pe solduri. Stind: 1—4 — doi pasi de vals inainte, saritura dreapta cu rotarea brajelor In plan frontal si de 180°, XIV. Teme: — Invatarea sdriturii deschise. — Joc muzical ,,Repede la locuri*. 1 — In sir, cu sprijin lateral: pas mainte cu un pi- cior cu balansul energic al celuilalt picior inapoi. — Acelasi exercifiu cu ridicare pe virful piciorului de sprijin. Indicalii metodice : se controleazi ca piciorul care balanseazi inapoi si fie bine intins, cu virful in jos si dus cit mai sus. Trunchiul in extensie, bratul liber lateral. — In sir cu bratele lateral: ridicarea unui picior inapoi, menfinut, trunchiul si capul in usoara extensie. — Acelasi exercifiu cu desprindere si aterizare pe Joc, cu un picior si cu celalalt ~~ Pas cu un picior, impuls, desprincere $i zbor odata cu ducerea piciorului oscilant inapoi, bratele trunchiul in extensie. Acelasi exercifiu schimbind picioarele. — Joc muzical: echipe cu numar egal de eleve organizate pe doud sau mai multe siruri cu muzicd sau intoarcere 93numératoare, elevele executé usoard alergare si sdrituri mici, iesind din formatia in care au inceput jocul. Prin surprindere se comanda ..repede Ja locuri’. Ele- Yele alearga si refac formatia. Cistigd echipa care se or- ganizeaza mai repede. Dupa invafarea jocului comanda este inlocuilé cu accente grave ale mudicii, baétai mai accentuate sau intro- ducerea altor semnale in muzicé. XV. Teme: — Invafarea sdriturii inchise. Joe muzical ,,Piticii $i uriasii" 1 — Stind cu sprijin lateral: pas cu un picior, ba- Jansul celuilalt picior inainte, indoit la unghi obtuz. Se executé de trei-patru ori in continuare, apoi se schimbé piciorul, — Stind cu brate pas inainte cu piciorul drept, ridicarea piciorului iq inainte, indoit Ja wn obluz, spatele rotunjii, bérbia in plept, bratele rotunjil incadreazii capul. — Acelasi exercitin cu desprindere si aterizare. Din stind; pas Inainte cu piciorul drept, brafele Ja teral, impuls, desprindere pe vertical, odaté cu duceres piciorult! oscilant la unghi obtuz, spatele rotund, barbia in piept, bratele coroana in jurul capului. Indicafii metodice : la inceput se insisti asupra pozi- ici piciorului care se ridic& 1a unghi obtuz, cu genunchiul in afara, virfut bine intins, calciiul inauntru. Joc muzical: elevele sint asezate pe doui-trei siruri si executa pasul de gulop invélat. Prin surprindere se da un accent jos, gray (cn muzicuja sau alte instru- mente Ja indemina} la care elevele se qhemuiese devenint pitici. Jocu! continad. Se intervine cu nn accent inalt (su- net subfire) Ja care elevele se ridicé cu bralele sus si devin uriasi, Elevele care uresese sinl penalizate cu cile un punct XVI Teme — Legareg sdritarii inchise de cea deschisd co pas schimbat Recunouste accertu! 1 ls pas schimbat cu pi ciorul sariiuré deschisa, pas schimbe cu piciornt ssrituré inchisé cu indoirea picioraln oa drept inainte. Se repeta in aceeasi succesiune de 3—4 ori La reluare se incepe cu piciorul sling, 2— Repetarea jocului muzical ,Recunoaste ac- centul' Trimestrul UE ATLETISM Tema: ~ Repetarcu pasului alergdtor jansat in tempo mo- derat. — Pe grupe de 6—# elevi in linie, mers cu cresterea frecventei si trecere in alergare in tempo moterst 60 ms 2-3 repelari : — Alleinari de alergare usoara si alergare in tompo moderat, cu pauzé de mers intre repotari (exemple + 40m aletgare usoaré, 2a m alergare in tempo moderat, 40 1 mers cu exercifii de respiratie) 2 repels! fiicati! metodice': se insists asupra coordondeit res piraliel in timpul alergarii, Tempout de © este pirate! In Gmpul alergéril, Tempou! de ulergare este dat “Se corecteazt urmitoarele greseli : alergarea sirita leginarile laterale si alergarea dezordonata, — ,Ghiceste timpul scurs". Grupe de 4—6 elev! alearga in tempo moderat pe distanta de 100—200 m. Ta sfirsilul fiecérei porttuai, elevil trebuie sa aprecieze timpul realizat, Se poate indica timpul in care elevii au parcurs 0 irsime sau 1/2 din distenia totala 2 repel ve Repetarea pasuhis alergéior i derat. ased in fompo mo: =~ Alergare pe grupe de Ja o linie ja alla, pastrind repel erese. Tempoul rémine acelagi {100 a 200 7 1-2 repelari — Alergati in tempo prestabilit pe 1n0 m: tempou 100 m in 32s); 1—2 repetari. : meIl. Tema: — Invatarea finisului in alergare cu pas lansat de semifond. ; — ,Alearga spre inainte". Elevii se aflé in sir, din joc de glezne, la semna) accelereaza pin in fata sirului; 2-3 repetari. — Alergari cu finis. Elevii alearga in tempo moderat in grupe de 6—8 in linie, la semnal accelereazi pind la linia de sosire ; 3 repetari — Coneurs de alergare cu finis. Colectivul se im- parte In mai multe echipe egale ca numar. Iau startul pri- mii din fiecare echipa, aleargé in tempo moderat si se mentin pe aceeasi linie. La o noua comand accelereazi pina la linia de sosire. Cistigatorul primeste 3—4 puncte, al doiiea sosit cu un punct mai putin s.a.m.d. Cistiga echipa cu cel mai mare numar de puncte ; 2—3 repetari Indicajii metodice : se insisté ca in timpul finisului ranchinl sé fie inclinal Inainte, frecventa pasilor_ mare, contactul cu solul.s& se faca pe pingea, bratele sa Iucreze amplu inainte si inapoi V,V. Tema: — Repetarea startului din picioare, a pasului alerga- tor de accelerare gi a pasului lansat de vitezd. — Stind cu ambele picioare inapoia liniei de plecare. Gezechilibrare inainte si accelerare pe 20 m, pind la un tempo de 3/4 ; 2 repetari. — Ocuparea pozitiilor : ,,Ja start !", pe locuri, gata!" si plecare la comanda ; 2—3 repetari. — Cu start din picioare, alergare cu accelerare pind la un tempo de 4/4, pe 20—25 m 3 repetari. — Alergare cu accelerare pina la un tempo de 4/4, pe 20 m, cu mentinerea vitezei dobindite pe 10 m si micso- rarea treptata a acesteia ; 2—3 repetiiri Indicafii metodice : se tucreaz%i pe grupe omogene, dispuse in linie. Se traseazé pe sol repere vizibile, care sé marcheze porfiusea de accelerare, de mentinere a viteze si de scdidere a acesteia. Leapsa pe perechi” cu start din picioare ; 2—3 re- VL Tema: — Invéjarea startului de jos — pregatire. — Alergare cu plecare la semnal din pozifia: a) cu palmele sprijinite pe genunchiul piciorului din fata, care ~ este mult flexat, iar trunchiul aplecat inainte ; b) cu am- bele palme sprijinite pe sol, cu o talp& inaintea piciorului din fafa ; 2 repetari, _ _Indicafii metodice : se lucreaz& simultan cu o treime din colectiv, ceilalti urmaresc executia colegilor si corec- tarile care se fac. — »Leapsa pe perechi" cu plecare din ghemuit, Dis- tanja dintre elevi 1,5—2 m, teren de joc: 10—15 m; 2—3 Tepetari. Varianta : inainte de start, elevii se deplaseazi 23 m in mersul piticului. — Exercifii speciale pentru alergare : — alergare cu joc de glezne, — alergere cu pendularea gambelor inapoi, — alergare cu genunchii sus, se executd In vitezi pe 10—15 m; 2 repetari. VU. Tema: — Invéfarea startului de jos. — uCrabii si crevetii", cu plecare din ghemuit; 2-3 repetiiri. — Plec&ri la comand din stind ghemuit cu un pi- cior mai in fat{ cu o jumatate de talp’ ; 2—3 repetari. ~~ Ocuparea de citre elevi a pozitiilor ,la start”, Pe locuri", gata" si revenire in pozitie .,pe locuri"; 2-3 repetari. = Ocuparea de citre elevi a pozifiilor ,Ja start", pe Jocuri", ,,gata", urmate de plecare liber ; 2—3 repetari, — Starturi cu lansare pe 15—20 m sub forma de in- trecere ; 3 repetari. Indicafii metodice : exercifiile se executa simultan de catre 1/2—1/3 din efectivul clasei. VII. Teme — Repetarea startului de jos si a lansdrit de ia start. — Concurs pe clasd: alergare pe 25 m. 7 ~ Bdueatia fizica ta clasele V—vur — ca. 215 7— Repetarea startului de jos, pe grupe de 8—10 elevi in linie ; 2—3 repetiri. — ,Leapsa” cu avans de 2m $i lansare pe 15 m. — Concurs pe clasa pe distanta de 25 m. Se orga- nizeaza seri, semifinale si finale, stabilindu-se clasamen- tul pe clas’. — Exercifii speciale pentru alergare, pe 10—15 m: — alergare cu pendularea gambelor inapol ; — alergare cu genunchii sus, 2 repetari. IX. Tema — Sdrituri libere peste stachetd. Inc&lzire speciali: cu sprijin lateral, pendularea li- bera a piciorului din exterior in plan sagital. — Sarituri usoare, execulate pe loc, cu bataie pe un picior, celalalt se ridicd cu gemunchiul flexat; 12—14 re- petari —- Sarituri executate pe loc cu béitaie alternativé pe un picior si pendularea piciorului liber; 12—14 repetari. — Sirituri ghemuite peste stacheta joasé cu elan perpendicular de 5—7 pasi: 4—5 repetari. Le fel cu batal din palme in timpul zborului. — Sarituri ghemuite peste stacheta joasa cu elan perpendicular, cu intoarcere 90° spre piciortl de bataie si aicrizare in ghemuit; 4—5 repetari. Sarituri peste stacheta cu avintarea piciorului os- cilant intins inainte ; 3—4 repetari. — Acelasi exercitiu cu elan oblic si intoarcere 90° spre piciorul de bataie ; 3—4 repotari Tema {nvéjarea sdriturti Gn indlime prin procedeul ros- fogolire ventrald. Imitarea misc&rii piciorului de atac cu aterizare Se executé pe acesta, deasupra unor linii trasale pe sol din mers, apoi cu 3 pasi de alergare ; 6—8 repetari — Sirituri Ja stacheta asezaté inclinat, indlfate de partea elanului, celilalt capat pe sol, Se execuls cu elan oblic de 3 pasi din mers 51 alergare: 6—€ repetiiri 98 Indicafii metodice : elevii se impart in doud grupe, in functie de piciorul pe care executa b&taia. Cei care bat pe Piciorul sting trec in stinga stachetei si invers. Dupa ce sare o grupa, se schimba inclinarea stachetei si sare grupa care bate pe piciorul opus. Se urmareste pendularea ampl& si rapida a piciorului de atac, rasucirea labei picio- rului deasupra stachetei, aterizarea pe piciorul de atac; invaluirea in jurul stachetei este favorizataé de rasucirea capului, astfel'ca executantul sa priveasca pe sub stachetaé la locul de bataie. Se pot introduce sdrituri cu rostogolire ventrala cu sprijin pe brate, executate peste capra sau peste sprijin viu ; 4—6 repetari. XI Tema — Repetarea sdriturii in inditime, procedeul rostogo- lire ventrala, — Sirituri cu elan de 3 pasi, la oblic ; 6—8 repetiir, - Masurarea elanului de 5—? pasi. Se traseazii o linie de unde executanfii pleacé, executind un elan de proba cu simularea bataii fra a continua cu sarituri. Li- nia de plecare se stabileste in raport de distanta dintre locul de bataie si stacheti. Indicafii metodice : pe elanul oblic se fixeazi semne orientative, care ajut& la asezarea tilpilor inainte de des- prindere. Sarituri cu elan etalonat, ridicindu-se capiitul cobo- nit al stachetei, dupa fiecare tur de sdrituri, cu cite 5—10 cm; stacheta asezata Repetarea sériturii in-indllime, procedeul rostogo- re ventrald. Sarituri cu elan de 5—7 pagi peste stacheta ase- zalé oblic ; 6—10 repetéri Sarituri peste stacheta orizontala la indltimi mo- dii, cu marcarea jocului de biitaie; 4—6 repetari. Indicafii metodice eselile frecvente ca: lipsa vitezei in avintarea piciorului oscilant, ,,sutul” extensia sau résucirea inversi a trunchiului deasupra sta- se corecteaz 99chetei, lipsa invaluirii stachetei sau a coboririi controlate a piciorului de atac, aterizare pe brate etc, — Saritur! cu ridicarea stachetei din 5 in 5 cm, dupa fiecare Incercare. XUL Tema: — Consolidarea tehnicii sdriturii in inditime prin procedeul rostogolire ventral. — Sfrituri cu elan de 3—5 pasi la stacheta asezaté oblic ; 3—4 repetiri. — Siritur! peste stacheta aproape orizontal&, la inal- simi medii, cu corectari ; 4—5 repetari. — Concurs de rezistent& si siguranta : 2—4 incercari la 4 inaltimi diferite, Cistiga elevul care nu doboard sta- cheta, executind cu acuratefe tehnicé toate sériturile. XIV. Tema: — Repetarea arunceirii mingii de oind de pe loc si cu elan de 3 pasi. Inc&izire speciala: pe perechi, exercifii de trac- tiune, cu usoara rezistenta, din pozitia de aruncare de pe loc. — Aruncari din asezat, pe genunchi, executate sub forma de joc, pe perechi ; 10 repetari. — Arunciri de pe loc cu mina dreapt’ si stinga, dis- tanta dintre parteneri 810 m; 6—8 reretiri. — Aruncari_cu_elan de 3 pasi, pe perechi, distanta dintre parteneri de 15—20 m; 4—6 repetari. — Arunciri cu elan de 3 pasi cu opi 2--3 repetari. V. Tema — Repetarea aruncdrii_mingii de oind cu elan de 8 pasi, precedafi de alergare liberd. — Aruncéri cu elan de 3 pasi: 2—3 repetéri. Arunciri cu elan liber, in care atentia elevilor se ndreapti spre legarea elanului preliminar cu pasii de aruncare ; 4—6 repetari. Indicajil metodice ; se urmBreste stabilirea elanului preliminar, astfel ca elevii sé ajung&i la s=mnul de con- trol, care marcheaza& fnceperea pasilor de aruncare, cu pi- ora] opus brafului cu care aruncéi; 4-6 repetari. e la prag; 100 — Aruncari executate in vitezi, cu oprire la pra 2-3 repetairi. : preg? =-Joc Aruncarea in zone“. In linie cite 3—4; arunc&ri Intr-un teren impérfit in zone. fn functie de de- partarea aruncrilor creste si num&rul punctelor pe care M1 obfin executanfii. Exemplu: pentru zona I de 15 m se acorda 1 punct; pentru zona a Il-a, pind la 18 m, 2 puncte 5.a.m.d, Indicajii metodice : se arunc& de pe loc, cu elan de 3 pasi sau cu elan liber, cu conditia ca pragul si nu fie depasit. XVI. Tema: —— Aruncarea mingii de oind cu elan liber sub forma de concurs. — Incalzire speciali, executati individual si pe pe- rechi, sub forma de joc. — Aruncari cu elan de 3 pasi; 3—4 repetari. -— Aruncéri sub forma de concurs, pentru verifica- Tea posibilitatilor de aruncare ale elevilor; 3—6 repetfri, Indicajli metodice : se recomand’ marcarea terenu- Jui de aruncare prin linii paralele, din metru in metru, sau din 2 in 2 metri, pentru a se usura masurarea. JOCURI SPORTIVE HANDBAL 1. Teme: — Invéjarea unei structuri de misedri spi cului. — Joc la doua porti. 1 — Stafeté cu transmiterea rapidi a mingii prin Jateral, peste cap, printre picioare, serpuind printre elevi — Repetarea prinderii, conducerii si pastrit mingi din deplasare in lungimea terenului. 2 — Joc la doua porti. Indicafii : se wrméreste acomodarea cu mingea. Res- pectarea regulilor de joc cunoscute, 308WU. Teme: — Repetarea aruncarii la poarta. — Joc cu pase. « 1 — Repetarea prinderii si pasarii mingii pe perechi. Pasele se dau la nivelul pieptului, al capului, al ge- nunchilor, iar céusul palmelor se adapteaza in mod cores- punziitor. Rostogolirea mingii, alergare, culegerea ei, dribling mplu, rostogolire. Exercitiul se efectueazi in perechi, cind un elev rostogoleste mingea, celalalt o culege. 2 — Repetarea aruncarii la poarta de pe loc, de la m (vezi fig. 10) 3 — Jocul de pase .,Care echipa paseazi mingea de mai multe ori”. Indicafii metodice : echipele au tricouri de culori di- te (pieptérase). Conducdtorul jocului supravegheaza si aplica regulile de baza ale jocului. Un elev scutit fine evi- rienta paselor fiectirei echipe: MI. Teme — Invajarea paselor cu peimintul. — Joe de pase. 1 — InvStarea paselor cu pimintul se face in perechi sau sub forma unei suveici cu retragerea dupa pasd. Indicafii metodice : mingea se arunci in sol in a doua reime a distantei dintre parteneri, pentru ca s& ricoseze la aivelul abdomenului. — Repetarea paselor in doi in deplasare, fara si cu itibling 2 — Joc cu pase si fintire ,,Vindtorii si rajele". Efec~ tivul clasei se imparte in patru grupe, o grupa (..ratele") ‘ntrai in cercul format de celelalte tei grupe (,,vinatorii'). i de pe cere, pasind una sau dou& mingi de oina intre cauta sé finteascé jucatorii aflati in interiorul cercului. C21 alins trece pe cere. Indicafie : dup& un timp stabilit se scl IV, V. Teme — fnvajarea paselor in adincime. - Joc Ja doud porti, cu temé. 1 — Pasele in adincime se efectueaza rasucind trun- cniul spre minge, picioarele pastreaza directia si ritmul de ba rolurile. alergare. Elevii, dispusi in sir cite cinci, se deplaseazi de la o poarta la cealalté, mingea pornind’ de la ultimul din sir se paseazi dinapoi-inainte. Cind mingea a ajuns la pri- mul elev se executé o intoarcere de 180° si se continua pasele. 2 — Joc la doug porfi urmarind —prinderea cu ambele miini, pa: peste umar ; —prinderea din deplasare, cu ambele miini, conducerea mingii spre poarta adversi sau in suprafaja libera de teren, reprinderea min- gii si pasa azvirlita peste umar; — alergare, culegerea mingii de pe sol, dri bling, pas& azvirlité peste umar. Indicafii metodice : temele se pot alterna sau efectua concomitent. V, VL Teme — Repetarea prinderli, pasdrii i conducerii mingii. Joc cu aruncare ta fintd. 7 — Suveicai in lungimea terenului : iesire 1a minge. prindere, conducerea ‘ningii, pas azvirlila cu 0 mina peste umar si deplasare la sfirsitul sirului. 2.— Joc cu aruncare la finla, perechi de elevi in- tesc, alterativ, cu o minge de oina, o minge medicinalé asezata pe sol la mijlocul distantei dintre ei. Cistigd cel care a fintit de mai multe ori din cinci incercari. Jocul se repetii. Momeni teoretic: despre echipamentul jucitorilor. VII, VII. Teme: — Invétmen aninedrii ia poarta din alergare. — Joc la dou porfi. 1 rinzind mingea din deplasare se duce sus pe deasupra umarului inapoi, se arcuieste spatele si se arunctt imediat in poarta (corpul are ca punct de sprijin piciorui din partea brajului de aruncare). — Prinderea mingii si pasarea ei din deplasare sul forma de suveica. — Sase jucitor: asezafi in stea. Elevul cu mingec executa dribling spre centrul cercului, reprinde mingea 5 © arunca celui din fata, care iese Ja minge s.a.m.d azvirlita 108Structur& de actiuni (fig. 71). Executantul porneste in alergare 5 m, culege 0 minge, executa dribling, arunc& la poarta din alergare, recupereaaa, executd dribling multi- piu si apoi depune mingea. Urmatorul Incepe actiunea in fnomentul cind coechipierul arunca la poarta. 2 — Joc de handbal la dou porti. ; [ oO oO : FIG. 1 : ix. Teme — Repetarea unor structuri de acfiuni folosite de atacant. —. Joe la doud porfi 1 — Repetarea urmatoarei structuri de miscari: dri- bling, pasa laterala spre dreapta, unui partener, alergare primirea mingii din lateral: pas& din alergarea primului din sirul opus: deplasare dupa minge (fig. 72). Invajarea urmatoarei structuri: pasa lateralé, aler- gare, primirea mingii din alergare, dribling si aruncarea la poarta din alergare. 2 — Joc la doua porti cu aplicerea celor invatate. xX. Teme: — Repetarea aruncdrii la poarta din alergare. —— Joc la doud porti. 1 — Stafeta cu dribling multiplu si pas& cu_penali- zarea greselilor de dribling (dublu dribling mingea con- dusi). — $tafeta: prinderea mingii din alergare, pasarea ei lateral, reprimire din alergare, conducerea mingii si arun- care la poarta din alergare. 6 . om 2 : 3 ee | 00 0 Ora gh yO 000 joe, eee? 2 —~ Joc la doua porti cu respectarea regulilor de bazi ale jocului. XI. Teme: — Invajarea unei structuri de miscdri pentru atac — Joc la doud porfi. 1 — Joc ,Mingea la capitan": cite cinci_elevi_ pe semicercul punctat primese si retransmit succesiv mingea capitanului aflat pe semicercul de la 6 m. Stafeta: start si alergare rapid’, culegerea unei mingi de pe sol si pas& la pivot, deplasare spre interiorul terenului si reprimirea mingii, depunerza ei pe locul mar- cat si retragerea Ja sfirsitul sirului propriu (fig. 73). 2 — Joc la dowd porti. XIL Teme: — Repetarea prinderii, pasdrii, conducerii mingii si aruncérii la poartd din alergare. — Joc la doud port 1 — Pase, folosind jocul ,Fereste capul” 2 — Legarea actiunilor de atac, pornirea tn dribling, pasarea mingii lateral, alergare si primirea mingii, dribling, nosaruncare la poarté din alergare, recuperarea mingil, dri- bling si pasé urmatorului din sir (fig: 74) : oe peo la dou porti cu aplicarea structurilor de exercifii invatate. XIU, XIV. Teme: — Staieta cu dribling multiplu (repetare} — Repetarea unef stiucturi de exerci{il specific atacului. : 4 — Stafet& cu dribling multiplu: start si alergare pind Ja cereul indepartat de unde se culege 0 minge cu are dribleazé pina la cercul apropiat sirului de unde @ nit elevul, depunerea mingii in cerc, alergare rapid’ si rea stafetei i Repetarea structurii ; prinderea, conduce! gi, aruncarea la poarté, recuperarea mingii, pas& pert ralui. : 2 — Joc la dou’ porti. pred 106 Fig. 1 )XxVL Teme: Aprecierea prin note a execujici unef structuri de exercitii — Joc la doud porti. Aprecierea 5! notarea executiei urmétoarei struc- turi: dribling, pasd din alergare Ja un partener fix, aler- gare, reprimirea mincii, dribling si aruncare Ja poarté din alergare. Indicafii metodice : fiecare elev efectueazi proba de dova ori, se noteaz’ cea mai buna executie. — Joe la doua 3orfi in care se apreciaza, prin note, nivelul insugirii cunostintelor predate si respectarea re- gulilor de baza ale handbalului BASCHET 1 il. Teme Repetarea paselor de pe joc si din deplasare. - Joc pregatitor. — Stafeti: pe siruri, faté in fata, elevii_executé pasa le sirul opus si trec Ja sfirsite! sirului propria sau le siral unde au pasat. 107— Pase in doi, din alergare. Elevul care primeste mingea executi 1—2 driblinguri si apoi paseaza. Exerci- fiul se termina cu aruncare la cos din dribling (fig. 75). — Pase in doi din alergare, la fluier schimbarea di- ectiei de deplasare. — Elevii dispusi pe doua siruri sub fiecare panou. Pe fiecare laturi a terenului sint 2—3 elevi la distante egale. Primii din fiecare sir executa past la primul elev, egale. Primii din fiecare sir exe- cuta pasé la primul elev, alergare, reprimirea mingii, pas la al doi- lea elev 5.am.d. ping ajung la sirul din partea opus. Elevii de pe laturile terenului se schimba. 2 — Joc pregititor: .,Cine fine mingea mai mult", Elevii nu au voie S& dribleze. Se foloseste pasa cu ambele miini, oprire si pivot. Cistigi echipa care fine mingea mai mult. FIG. 75 Il, IV. Teme: — Repetarea structurii : conducerea mingii, oprire, pasarea mingii sau aruncare Ia cos. — Joc cu temd. 1 — Pe siruri, fala in fata, elevii executa dribling, oprire, pasa la sirul din fata, deplasare la sirul respectiv. Se desfdsoara si sub forma de stafeta. — Pe siruri, orientate cu fata spre panou, elevii exe- cuta dribling, oprire intr-un timp, aruncare la cos. Indicajii metodice : elevul care aruncé revine in dri- bling, pasind mingea urmatorului. ‘2 — Joc cu tema : aruncare la cos, precedata de dri- bling si oprire. Indicafii metodice : elevii care nu particip& la joc exe- cut aruncari la un cos imaginar. V, VI Teme: Repetarea structurii: iesire Ia minge, prindere, oprire, pivot, pasaree mingli sau aruncare Ia cos. — Joc cu temd. Pe siruri, fafi in fata, elevii execut& iesire la 1 minge, prindere, oprire intr-un timp, pasé la sirul opus si Geplasare la sfirsitul acestuia. 108. Indicafii metodice : prinderea mii ae PI a mingli se face fn faza — Pe siruri orientate cu fata spre a : , Panou, se executa iesire la minge, prindere, oprire, pivot, dribling cu arun- care la cos din dribling (fig. 76). 2 — Joc cu tema: prinderea mingi i i : c : ii insotita de i la minge si oprire. Se reamintesc regulile Invahate. VI, VII. Teme: —Invafarea _structurii : prinderea_ mingii, dri- bling, aruncare Ia cos. — Joc cu tema. 1 — Pe siruri, orientate cu fafa spre panou, se executa fent& de placare in dribling, dribling cu aruncare la cos. Indicajii metodice : se insista asupra insusirii ritmului de doi pasi. __— Aceeasi formatie, in fata fiecdri sir un clev cu mingea, care executa pasa primului din sir si trece la sfir- situl sirului. Elevul din sir executa: prindere, dribling, aruncare la cos si revine cu mingea in fafa sirului. 2 — Joc cu tema : aruncarea Ia cos se face numai din dribling. IX, X. Teme: — Repetarea structurii invatate in lecfia anterioard. — Joc cu reguli noi. 1 — Pase in doi din alergare pina la jumatatea tere- nului. Elevul de pe partea dreapt& executa dribling si arun- care la cos din dribling. Indicatii metodice ; la urm&toarea executie se schimbi Jocurile. ___7 Pe siruri, orientate cu fata spre panon, in fata fie- c&rui sir un elev. Elevul din sir executti pasi, alergare, prindere, oprire, dribling cu aruncare la cos din dribling (fig. 7).— Pase in trei din alergare. Elevul de pe partea dreapta exe- cut& dribling cu aruncare la cos Oo} din dribling, x 2, — Joc cu tema : arunca- . rea la cos numai din dribling. Re- “| gulinoi: angajarea mntre dot. XI, XI Teme — Invéfarea_structurii: ie- ria. 7 sire la minge, prindere din deplasare, dribling cu aruncare Ja cos din dribling. — Joc cu temd. 1 — Pe giruri, orientate cu fafa spre panou, elevii executé iesire la minge, prindere, oprire, dribling, aruncare Ja cos din dribling. Elevul care a pasat trece Ja sfirsitul eeasi formatie, elevii executé iesire la minge, prindere din deplasare, dribling si aruncare Ia cos. Indicajii metodice : daci nu sint cosuri suficiente, exercitin! se desfasoara in fata unui perete pe care sint trasate revere. 2 — Joc cu tema : — prinderea mingii se face numai din deplasare. Se reamintesc regulile invatate. Indicatii metodice : elevii care nu participa la joc execut aruncari din dribling la un cos imaginar. XII, XIV. Teme: — Repetarea structurii in- vafate. ¥ — Joc bilateral. 1 — Pase In doi din ater- “ gare, intercalate_cu_dribling si =— aruncare la cos (fig. 78). — Elevii sint dispusi_ pe siruri, sub fiecare panou, orien- tali spre panoul opus. La juma- tatea terenului, cite un elev pen tra fiecare sir, orientat cu fata spre sir, Primul execula dribling, pasa, alergare, reprimirea ngii, dribling si aruncare la cos din dribling (fig. 79). Dup& are clevul trece in locul celui care @ pasat. Joe bilateral, Se aplic& toate regulile invajate. XV, XVI. Teme: — Repetarea structurii: past, alergare, prindere, oprire, pivot, dribling cu aruncare Ia cos. — Joc eu tema. 1 — Pase in doi pind la jumiitatea terenului. Elevul din dreapta executa prindere, oprire, pivot, dribling cu aruncare la cos. Indicafii metodic2 : dupa insusite se executi si pe par- tea stinga — Stafeta baschetbalistului. 2 — Joc cu tem’: — se dau sarcini de apérare. De- plasirile se fac in pozitie fundamentala si cu pas adaugat. — In lectia a XVI-a se face aprecierea fiecarui elev dup structura: iegire la minge, prindere din deplasare, conducorea n igii si aruncare la cos din dribling. VOLEI Teme: — Invétarea serviciului de jos, din fatd, ia percie. — Joc Ia fileu. 1 — Blevii dispusi pe 6—8 siruri, la distanja de 7 mn de un perete, pe care sint trasate cercuri cu dianetru! de 1 m, executa serviciu! de jos din fata in cere. un