Curs 7 (dr.

Scafa) – Resuscitarea cardio-pulmonară

 BLS:
o cel mai sensibil organ afectat de ischemie este creierul
o cu cât pacientul stă mai mult incoștient, cu atât probabilitatea de a-l scoate din stop scade
o prin manevrele de resuscitare, e bine să asigurăm o TAs = 60-70 mmHg
o puseul tensional se poate trata cu furosemid, captopril sublingual, NICIODATĂ cu nifedipină
sublingual, deoarece face vasodilatație inclusiv pe coronarele sănătoase (dar se pot da preparate
retard în tratamentul cronic al hipertensiunii arteriale)
o A – airways, B – breathing, C – circulation
o în masajul cardiac, palma se plasează la nivelul jumătății sternului
o se consideră că facem un masaj cardiac extern eficient atunci când facem 100 compresii / minut
o dacă găsim o persoană înghețată, pentru a o încălzi, nu o luăm în brațe, nu o încălzim extern brusc
(deoarece trimitem căldura către piele, cel mai mare organ, care va face furt coronarian), ci trebuie
administrate substanțe calde (pe venă, per os), lichide calde
o dintre medicamentele cardiace, blocantul de canale de Ca de tip verapamil este cel mai periculos,
mai ales dacă este în formula retard (supradozaj apropiat de dozele terapeutice)
o alte medicamente extreme de periculoase luate în supradoză sunt antidiabeticele orale,
anticoagulantele orale de tip cumarinic
 ALS:
o ritm șocabil = fibrilație ventriculară + tahicardie ventriculară fără puls (unde monofazice)
o ritm neșocabil = asistolie + activitate electrică fără puls
o ritmurile șocabile au probabilitatea mult mai mare de a ieși față de cele neșocabile
o pacienții cu cardiomiopatii fac frecvent aritmii benigne, ventriculare
o ruptură de cord → activitate electrică fără puls
o în general, se folosește modul nesincron al defibrilatorului; butonul de sincron indică dacă aparatul
recunoaște complexul QRS și îl identifică → nu va funcționa, nu va da pulsuri în ritmuri de genul
FV și TV fără puls, deoarece nu recunoaște complexele QRS (dar funcționează în FiA, de
exemplu)
o după ce i-am dat șocul, indiferent ce a apărut pe monitor, continuăm masajul cardiac extern încă 2
minute
o algoritmul FV / TV fără puls:
 după ce am obținut accesul intravenos/intraosos, administrăm adrenalină
 amiodaronă
 dacă nu avem un defibrilator la îndemână dar pacientul e monitorizat și știm că are un ritm
șocabil, îi putem administra un pumn în schimb (lovitură precordială)
o algoritmul asistoliei / AEP
o masca larigiană se folosește în siutații speciale, când nu putem intuba
o concentrația plasmatică administrată intraosos e aproape la fel de mare cu cea administrată direct
intravenos
o atropina se poate administra dacă surprinzi pacientul bradicardic, până să intre în stop prin asistolie
(atunci e ineficientă)