Aspecte EKG in afectiuni

extracardiace
• Tulburari electrolitice
• Hipotermia
• Febra
• Medicamente
• Boli ale sistemului nervos central
• Boli tiroidiene
• Boli digestive
 Tulburari electrolitice
• Hiperpotasemia
K>5,5 mEq/l‐unde T inalte, subtiri,
ascutite (cortul ionilor de potasiu e
mare, plin)
Potasiu pana in 6,5 mEq/l‐ 22%
dintre pacienti nu au semne EKG
Peste 6,5 mEq/l apar si modificari QRS
largire complex QRS‐ dig. diff. bloc de
ramura sau preexcitatie
 Hiperpotasemia
• Se cauta semnele de bloc de ramura in
alte derivatii, undele S si modificarile de
ST‐T secundare ce apar in blocurile de
ramura
• Cu cat hiperpotasemia creste cu atat
complexele QRS sunt mai largi,
bradicardice sugerand ,,dying harts’’
AVR

AVL Y5

V6!
 Hiperpotasemia
• Peste 7‐8 mEp/l unda P se lareste
se aplatizeaza sau chiar dispare
• Intervalul P‐R (cand unda P este
vizibila) se prelungeste
• Peste 9‐10 mEq/l apar ritmuri ventriculre
de scapare care simuleaza fibrilatia atriala
lenta
• Peste 12‐14 mEq/l apare fibrilatia
ventriculara sau asitola
• Ekg cu ritm idioventricular
 Hipopotasemia
• Potasiu sub 2,7 mEq/l apar anomalii ale:
‐segment ST
‐unda T
‐unda U
• 3 modificari importante:
‐subdenivelare segm. ST>0,5mm
‐unde T aplatizate (cort gol)
‐unda U mai mare decat unda T
‐aritmii ventriculare, bradicardii
 Hipercalcemia
• Cauze:
• Hiperparatiroidism (primar sau tertiar)
• Mielom multiplu
• Metastaze osoase
• Sindroame paraneoplazice
• Sarcoidoza
• Exces de vitamina D (iatrogen)
• Cresterea nivelului Ca seric induce o
accentuare a contractilitatii si a
excitabilitatii inimii
• Scurtarea segmentului ST
• supradenivelare a segmentului ST in V1V2
• Prelungirea intervalului PR, complex QRS ingust
• Uneori – blocuri AV gr II, III
• Efecte asemanatoare cu toxicitatea digoxinei
(dg dif!)
 Hipocalcemia
• Calciu ionic normal = 2.2 – 2.6 mmol/L.
• Hipocalcemie moderata = 1.9 – 2.2 mmol/L.
• Hipocalcemie severa = < 1.9 mmol/L.
• Cauze: hipoparatiroidism, deficit de vitamina
D, pancreatita acuta, hipomagneziemie,
hipofosfatemie, exces de diuretice (furosemid),
septicemie
• Simptome:
• Excitabilitate neuromusculara, spasm carpopedal,
tetanie, semn Chvostek si Trousseu pozitiv,
 Hipocalcemia
convulsii.
 Hipocalcemia:
• Prelungire a segmentului ST si a
intervalulului QT
• Unda T poate fi normala, cu o forma
ascutita si uneori negativa
• Sunt asociate deseori HVS si BRS
Hipocalcemie
 Hipotermia
• Scaderea temperaturii corpului 34˚ 22˚
• Cresterea duratei potentialului de actiune
prin cresterea platoului, cresterea duratei
timpului de depolarizare si de repolarizare
• Hipotermia moderata ‐ afectarea undelor T
• Hipotermia accentuata modificari si QRS
• Aparitia undei Osborne‐deflexiune pozitiva in
prima portiune a segmentului ST in
derivatiile DII, DIII, aVF, V5, V6
• Temp. corpului 34˚ ‐ bradicardii
‐ largirea complexului
QRS 32˚ 25˚ ‐ fibrilatia
atriala
‐ritmuri
jonctionale sub 25˚ ‐
tulburari de ritm
ventriculare, asistolie
Hipotermia
 Efectul medicamentelor asupra
aspectului EKG
• Frecventa cardiaca:
‐crescuta medic. simpatic stimulante
‐scazuta medic. vagal stimulante, beta
blocante
• PR alungit‐beta blocante
‐blocanti de calciu, adenozina
• Complex QRS alungit‐bloc.can.de sodiu (antiaritmic)
• QT interval alungit‐bloc.can.de potasiu
‐scurtata digitale
• Antiaritmicele:
• Clasa IC. Propafenona prelungeste QRS si
interval QT‐tahicardii cu complex larg
• Clasa II‐beta blocante: scad frecventa
sinusala, cresc intervalul PR, pot produce
bloc sinoatrial sau atrio ventricular
• Clasa III‐sotalol, amiodarona, dofetilide‐
prelungesc interv. QT fara prelungirea QRS‐
cresc interv. JT
• Clasa VI‐blocanti de calciu‐scad frecventa
sinusala
(verapamil si diltiazem)
si cresc conducerea atrioventriculara
• De pus ekg cu torsada, cu bloace
 Intoxicatia
• digitalica
Prelungesc intervalul PR
• Determina o inclinare in jos a segmentului
ST care ii da aspectul mustatii lui Salvador
Dali
• Scad amplitudinea undei T
• Scurteaza intervalul QT
• Apar aritmii specifice:
‐ bigeminism ventricular
‐ tahicardi ventriculare
‐ tahicardi atriale cu bloc
‐ bloc atrioventricular gradul I, II si III
 Intoxicatia
• digitalica accelerat
Ritm idioventricular
 amiloidoza
• Unde Q
• Aspecte de hipertrofie ventriculara
• Aspect de hipertrofie atriala, biatriala
 Caz clinic
• 35 F, sincopa adusa la departamentul
de urgenta
• Febra, palida, frisoane in ultimele 48 de
ore, TA 110/70 mmHg, av 36/min
EKG:
 Caz clinic
• 40 F, departament urgenta dispnee acuta
• TAS 100 mmHg , av 100/min
• Anamneza: vacanta exotica, avion
 Hipertiroidism
• Tahicardie sinusala
• Incidenta crescuta de tahiaritmii atriale, in primul rand FIA (20‐
25%)
• 50% dintre pacientii cu tireotoxicoza au AV>100/min
• Tireotoxicoza severa poate evolua cu tahicardii atriale la o
rata > 200/min
• Modificarile EKG in tireotoxicoza sunt in principal legate
de cresterea activitatii sistemului nervos simpatic si de
efectele stimulante ale hormonilor tiroidieni asupra
miocardului
• Tesutul atrial este foarte sensibil la efetele hormonilor tiroidieni,
de unde si preponderenta tahiaritmiilor atriale in aceasta
patologie
• !! La pacientii cu tahicardii sau FIA inexplicabile trebuie
determinate TSH si fT4, pentru a cauta o posibila
 Hipertiroidism
tireotoxicoza
• Tahiaritmiile aparute pe fondul tireotoxicozei trebuie tratate
cu betablocante
 Hipotiroidism
• Bradicardie sinusala
• Voltaj redus al tuturor undelor P, QRS, T,
unde T negative, intervale PR si QT
prelungite
• Tratamentul eficient duce la reducerea
sau disparitia modificarilor EGK, odata
cu ameliorarea clinica
Hipotiroidism – dupa
initierea
tratamentului
 Bolile sistemului nervos
• Afectiunile SNC modifica in general
repolarizarea atriala si ventriculara, prin
afectarea influentei vegetative asupra inimii
• Afectiunile care modifica frecvent EKG
sunt: hemoragia subarahnoidiana, AVC
ischemic, interventiile chirurgicale,
traumatismele cerebrale, electrosocul
• Modificari de segment ST (supra/subdenivelare),
unde T negative, prelungirea intervalului QT,
artimii (bradicaride sinusala, tahicardii sinusale,
extrasistole, tahicardii ventriculare)
 Bolile digestive
• EKG‐ul contribuie in mica masura la dg clinic
al bolilor digestive, dar permite
diagnosticul diferential dintre unele boli
digestive si bolile cardiovasculare (ex. Ne
permite un dg diferential rapid intre
pancreatita acuta/ulcerul perforat si IMA)
• ! Oricare dintre bolile digestive care
evolueaza cu stare de soc, varsaturi, diaree
poate produce modificari EKG nespecifice
sau poate releva semnele electrice ale unei
cardiopatii latente
 Pancreatita acuta
• Denivelari ale segmentului ST, unde T bifazice
sau negative – simuland o ischemie miocardica
acuta, infact miocardic subendocardic
• Este posibila implicarea inflamatiei pericardice
si chiar subepicardice prin atac enzimatic
sau/si necroza grasa de vecinatate; alte
explicatii: reactia circulatiei coronariene la
starea de soc, tulburari electrolitice secundarea
varsaturilor, deshidratarii
• Revenirea modificarilor EKG odata cu
normalizarea valorilor amilazei si lipazei serice
Va multumesc pentru
atentie!