?"-' .

:- 4 *' *'
trt'!i'.*' r I .J

: -. ?'f!
pr.,"*+ -p 4-u' S

€ *gt:

,l
nr a I *
# .f

r
a.i'
I d' .* *.' F
* tt*
iF
qF *'#

;#l

- -o.Gi---:.--_-

ifr
fr
-4-'Y'

:F*b
+"4-7
.f*E
1|tIF- ' -:+'::: ''F*
 tffii'|,
,:ut *T;
\ Qjffr't: :
C r#

)Q
\

L
 lntroducere ,yiafa la munte"
.s .'sPr
;'.:.*

Cum ia nattere un munte? 8

Care este cel mai inalt munte din !ume? r0
Ce este un sat de munte? 12
Cum recunotti un munte inalt? 14
Cum poti petrece iarna
intr-o cabani? 16
Ce este o stafiune termali? 18
Cat de periculos este muntele? 20
Ce este riul de munte? 22
(
Care este cauza ametelilor? 24
Ce este alpinismul? 26
La ce folosegte echipamentul
unui alpinist? 28
Care sunt primele victorii din alpinism? 30
Trebuie si fii sportiv pentru a face
o drumetie? 32
Unde se practici raftingul? 34
Unde s-a inventat canioningul? 36
\ Ce sunt sporturile de iarn a? 38
Ce este o pirtie de schi? 40
in ce consti schiul fond? 42
ce folosegte un tun de zdpade? 44
-..:"-,:-

pentru zipade? 46
h* Unde te poti da cu sania? 48
# * Ce fel de sinii mai existi? 50
Cum poate fi traversat un munte? 52

f lltr
 ITTRoDUcERE IN

I& mrum*e
Vino cu noi la munte, si urcim pe cet mai inalt vArf,
si vizitim satele pitoregti 9i si poposim pe la cabane.
Trebuie insi si avem griji, pentru ci pericole
existi la tot pasul. Fii previzitor 9i echipeazi-te
ata cum trebuie!
Muntele oferi senzalii nemaiintAlnite: aici po{i practica sporturi
extreme (cum ar fi raftingul sau canioningul) sau sporturi
de iarni, dar poti face ;i drumelii, bucurAndu-te de peisaje
de vis gi oferindu-fi o curi de aer curat.
 -)
Vnln MuNTE

Crnm ia neqtere Hm munte?

& L"nlurite muntoase se formeazi in locut
de intilnire a plicilor scoar-tei terestre. Cind
doui plici continentale se ciocnesc, are loc
o coliziune: rocile se incaleci gi se cuteazi.
Rezulti un proces lent de ridicare a lor. A5a
s-au niscut, de exemplu, munfii Alpi.
Himaldya, in Tibet

Muntii Anzi, in Chile

*'
P LAc rLE CnR E
SE SCUFUNDA
CAnd o placa aflata pe fundul
oceanului, denumiti placa
ocean icd, intal nette u na
continentali, prima se scufunda
sub cealalta, ridicAnd-o pe cea
continentali, apoi cutand-o,
indoind-o. Ata s-au nascut m u ntii
Anzi. Placa oceanici care se
scufunda sfarSeste prin a se topi
pe fundul oceanului, iar magma
care se forme az6, astfel urcd la
suprafata, formAnd vulcani.

L8$
 -"I*IIURT MuNroAsF

Ux TIIMEg-BALME$
Cunoqti suficient de bine lanturile muntoase Pirinei, Himalaya, Ar zi?
incearcd sd le a$ezi in ordine descrescdtoar€r de la cele mai inalte la cele mai scunde.

Aconcagua (Atr zi)

Pico Aneto (Pirinei)
Everest (Himalaya)
Mont Blanc (Alpi)

/W? 2C
"\_
\\,=:-
oISNV OCld '3NV'18 INOht 'Vn9V3NO3V 'IS3Uf n 3 :ltrntos

;r'

Tolr CnESrEM PuTrN CArr PuTrN...

Un ii m u nli su nt foarte vech i, fi ind atacali treptat de ero ziune.
Altii continua sa creascd, de exemplu Mont Blanc-ul continua
si astizi sa se inalte cu cAte un mm pe an. Nu este mult.
Dar durata vietii unui munte se calculeaza in milioane
de ani, adica un km intr-un milion de ani!

I LA o LovrRE, o crocNrRE vToLENTA

I irurRE DouA oBrEcrE, DE EXEMPLU n
I DouA MAgtNt.
|NTRE \'-..
i__
 Vnln

CeFe este eel mei inelt

-/)- tr
&f Este foarte greu si misori exact inilfimea
unui munte. Un lucru este sigur: Everestul
este cel mai inalt munte de pe Planeti, fiind
supranumit ,,acoperi;ul lumii". Cu peste 8 840 de
metri inilfime, virful siu domini imensul lan!
al munfilor Himalaya, intre lndia gi China. Un
alpinist a fost chiar convins ci l-a vizut odati pe
Yeti, Omul Zdpezilor, in munfii Himalaya. Yeti este
un fel de maimufi mare gi infricogitoare care mai
este numit ;i Omul Zilpezilor sau Omul Pidurilor.
Tu ce gtii despre el?

*
lrrrvtNs DE CEIRE oM
Sute de exploratori si-au gasit
sfArsitul pe versantii abrupti si
inghetati ai Everestului. Dar, pe
28 mai 1953, un alpinist foarte
curajos si rezistent, Edmund
Hillary,insotit de priceputul sau
ghid Tensing Norgay, reuteste
si aj unga pe ,,acoperisul Iumii".
M u nte le Eve rest este in sfArs it
cucerit de om !

{0
 -----;-*-<-.*---"*!\
MuNn Jrualn )#

ffi%Hf, ffi{&ffiffi*iil T&w,# e{ffiff€$

inallimea fascinanti a Everestului ii

atrage pe alpini;ti: din 1953, acest
munte a mai fost urcat de peste
600 de ori.

$TIATI C4...
,,gERPA$" ESTE DENUMTREA
MONTAN
GHIDULUI A

_l'_='jl:___( )\
DrN HTMALAYA, DF oRrcrNE ([

-o/,
 Vnln LA

Ce este un sat de munte?

./)_
+/ ^
LanA vorbim despre un sat de munte,
nu ne referim chiar 1a... munte! Aici, oamenii
triiesc de fapt la poalele muntelui, in vii ;i
cimpii inalte, unde pimintul poate fi cultivat.
in zonete muntoase se afli piguni alpine, unde
sunt rispindite, din loc in loc, mici cabane
folosite pe post de locuin{a de vari.

f
'Uru sAruc irvGHEsurr
Pentru a-ti putea construi
satele, oamenii a trebuit
sa !ina cont de relief ti de
clima. Astfel, satele erau
atezate cel mai adesea in
fu nd u I vii i, pe versantu
I

insorit al muntelui, adici pe

versantul sudic. Casele sunt
destu I de inghesu ite, pentru
a ldsa cAt mai mult spatiu
culturilor.
 c'Ln ApAPosr DE Fnrc
intr-o casi traditionali, totul este gandit astfel incdt casa sd reziste
in fata rigorilor iernii. Oamenii triiesc la parter, in bucatarie,
unde se afla si soba, precum 5i langa grajd, aproape de cdldura
animalelor. La primul etaj, depozitul de fan izoleazi casa de frig.
Tot aici sunt pdstrate gi depozitele de alimente pe timpul iernii.

FTECARE CU UMBRA LuT

fi o
o
r
.{t-
!T
J

F
N
p
(^,

.o
F
m

ffi

ffi

f\-1
4\ {ruruDul^vAu$rrATr cA...
I r FOARTE INTUNECATAJoAsA A vAu,
ESTE 4oNA
IARNA DIN CAUZA
I UMBREI FACUTE DE VARFURILE
I MUNTILOR INVECINATI.
L--

:
I
 Vnrn

Cunr Feeuno$ti un
munte innlt?
& Putem vorbi despre un munte inalt
cind ineltimea sa pornegte de Ia 2 800
de metri . in Franta, in mun{ii AI pi, virful
Mont Blanc este inalt de 4 8O7 de metri . Ghetari gi zipadi in zona alpini inalti

insi lanful Himataya depetegte recordut

lumii cu virful Everest, Ia o ine[ime de
8 848 de metri . Al pinigtii escaladeazi
stAncile 9i ghefarii vard, cAnd vremea
este frumoasi, gi mai rar iarna, cAnd este
foarte periculos.

.t
'VTATA
PE uN MuNTE lrunlr
Pe rrntii inalti nu mai cresc nici
macar brazi sau pini. Pe timpul
verii, versantii stAncosi su nt
acoperiti de gentiane, flori-de-colt
sau rododendron. Pana la
3 000 de metri pot fi intAlnite
diverse animale salbatice: mufloni,
capre negre, marmote. Oamenii
nu triiesc aici: in aceste zone exista
doar adaposturi si refugii special
construite pentru alpinistii care
rdmin peste noapte pe m u nte.

\_! 4
 /\
lruAlTrMt RecoRD -

ST MERGEM LA MUNTE
*J
A Care este cel mai inalt vdrf din lume? SE UnMAM
GHIDUL!
Versantii de pe muntii
1.Everest
inalti sunt foarte
2. Mont Blanc periculoti. Pentru
3. Kilimanjaro a escalada acesti munti,
trebuie neaparat
si fi i insotit de un ghid
montan: doar el te poate
Gdseqte denumirea animalului care nu ind ru ma in sigu ranta in
se potriveqte in lista de mai jos: afara potecilor si te poate
Muflon - Coprd n eagrd - Facocer - scipa de pericolul de
a cadea in vreo crevasi.
Marmotd - Vultur

--

'fo'rvc rruv-i
N! tc'llNnw vt u6rryur nN ifurstw to trclds yrsvf Jv Vo nurN3d'lnuf co3vl g'r v 'rlinrds

$TlATl CA...
TERMENUL ,,cREvRsA- sr nereRA
LA o DEsPrcArunA irurn-uru
GHETAR MONTAN, CARE
NU PoATE Fr MEREU oBSERVnTA
CU OCHIUL LIBER.
 Vnrn

& 0 ."U"ni este special construiti pentru

a rezista in fafa rigorilor iernii de la munte.
in primul rind, cabana este agezati spre sud: are
ferestrele, u9a ;i balconul orientate spre soare.
Cabana este astfel construiti pe versantul sudic,
acolo unde soarele este cel mai puternic. Fafada
indreptati spre nord nu are ugi sau ferestre. Cabane

c
7
AoAposruRt
DE PNIMAVNRA
Pe vremuri, cabanele erau
niste simple adaposturi
constru ite d in scand u ri,
raspind ite pe paj isti sau
gru pate in catu ne. Taran ii
locuiau aici doar cand era
vreme fru moasa, cAnd
i;i aduceau animalele
la pa;unat. Cabanele
au d eve n it apo i , tre ptat,
ad evirate case d in le m n .
 \ -_
CnenNA
*:1"^:,:" a*r.-<.F -. *n/

ffi#
v
SA CoNsERvAnn CALDURA
La o cabana de munte, planul inclinat al acoperisului care
ajunge uneori pana Ia sol folose;te la retinerea zapezii: un
strat gros de zlpada este un bun izolant, la fel cum sunt
fAnul si paiele. Din acest motiv, pe vremuri, fAnul si paiele
erau depozitate in podul casei.

Jocul DE-A Cese

Cabana este o cas5 construitd la munte. Cu ajutorul definitiilor sau al indiciilor

de mai josr incearcd si descoperi denumirea celorlalte tipuri de case.

t Q casd cu acoperiqul din paie este o

O casd rnicd este o

O casd cn acoperiqul inclinat pAnd aproape

de sol este

VNV8V3 't VrnSV3 'Z Vgt-lo3 'L :3trn10s

$TrATr CA...
cEA MAr irunlra cABANA DtN TARA
NOASTRA ESTE CEA DE PE VARFUL
oMU, srrunrA LA o ALTITUDINE
Cabane tipice DE 2 5O5 DE METRI.

de munte din Austria

J*tT
 €e este & s@$me 6effiml*?
./)- ;
&/ )t"tiunile termale sunt construite acolo
unde izvorisc apele termale. Aceste izvoare
sunt de multe ori calde: unele au chiar
200-300oC. Aceste ape sunt imbogifite cu
multe minerale, benefice pentru sinitate.

lnsula Sf. Lucia, Caraibe

Statiunea Eger, Ungaria

f
-NUMERoAsE

PNOPRIETATI BENEFICE
Apele minerale contribuie
la curitarea organ ismu lui
in interior si Ia revigorarea sa.
Acestea au proprietati diferite,
in functie de cantitatea continutd
de fier, iod sau brom... Mai
sunt folosite si la tratarea unor
probleme de sdnitate. Pacientii
care u rm eazd aceste cu re beau
apa termala in fiecare zi, fac
bai de nimo I sau d u5u ri cu apa
termala pentru hidromasaj .
 €ATr uN r LE Tr RMALE D r rv AnrrcH rrArE
ln Antich itate existau terme, ad ica locu ri special
amenajate unde oamenii veneau pentru a face
baie in ape minerale. Aici ei i;i tratau problemele
de sinitate. Romanii au fost cei care au construit
cele mai multe terme.

T:r"iT: ffiFaffi ffiil$ t g fl$ ffi Ej#*fi #

CUvINTELE LIPITE
Minnie a plecat intr-o stafiune termal6 pentru a se reface.
Ea i-a trimis veqti lui Mickeyr insl toate literele au ajuns
lipite unele de altele!

AMEACUTDEJAOiMP
ACHETARECUNAMO
L$TEUNIXCEPUTBUN!

iNns rndaoN! Nn r rS rowyN ng ruvr:rHovdnt o vrso rn3VJ wv :glintos

9TlATl CA...
o cunA TERMAIA esrE o METooA
DE TRATAMENT SAU DE RELAxARE A
*x
\
l'_'l"i::":i:1'=*MALE
-'_'
-o,
 Cfu de perieulos
este muntele?
& L" munte, cAnd schiezi sau cAnd
te plimbi, trebuie si fii foarte prudent.
Existi multe locuri periculoase: grohotituri,
Elicopterul vine in ajutorul
pripistii, plici de zdpade... Nu trebuie victimelor unei avalanse.
si te aventurezi daci nu te-ai informat Ajutor acordat unui alpinist cizut
bine inainte. Acest lucru este foarte
important, deoarece ajutoarele intervin
de obicei mai greu.

*
lr.rntNTE DE A PoRNI
in primul rdnd, nu trebuie
sa pleci singur, trebuie sa ai
pe cineva care ar putea chema
aj utoarele in caz de accident.
Mai trebuie si ai cu tine si
o trusa de prim aj utor si
si consulti buletinul meteo:
nu trebuie sa pleci Ia drum daca
-h\ se anunta vreme urAti, nici duPi
ce a nins mult, deoarece exista
,\ riscul producerii unei avalanSe.
hr
 Ux ServeroR PE PerRU PrcroARE

Daci urmezi fiecare pdrtie a salvamontiqtilor, vei putea aqeza

t, IPA DE SnLVARE
H
DE PE MUNTE
literele in ordine qi vei afla numele unui ajutor foarte prefios (SALVAMoNT)
folosit de acegtia. Un instructor de schi
care preda cursuri poate
acorda aj utor pe munte in
1234 5 I 2 3 4 5 6 7I I caz de pericol, deoarece
deline un permis de prim
aj utor. intr-o statiune
de sch i mai su nt si alti
oam e n i care pot face acest
lucru: ei sunt jandarmii
sau pompierii.5i cei care
lucreazd pe pArtiile de schi
mai pot acorda aj utor.
Ei sunt cei care evacueazi
rdn itii.

-\
\
\k\\
ouNVNUSS rNrVS 3NtV3 :StlntOS

$TTATI c4...
GROHOTT$UL ESTE O GRAMAD
DE STANCI PRAVALITE
An
":
DE PE MUNTE.
-)-\
-{yr
 Ce este r*ul de munte?
& Cu cat altitudinea este mai mare, cu atit
aerul este mai rarefiat. La 4 000 de metri
inilfime, existi de doui ori mai pufin oxigen
decAt la malul mirii! Aici este foarte greu
si respiri, drept urmare obosesegti mult mai
repede atunci cAnd mergi. Acesta este riul de
munte, care se manifesti prin dureri de cap,
oboseali excesivi, greafi. Uneori chiar mult
mai grav!

ry
\\___/ .Jo Expeditiile la munte
trebuie si fie minutios
pregitite.

qRICINE POATE SUFERI

DE RAU DE MUNTE
Chiar si alpinistii cei mai
antrenati pot suferi de rau
de munte. Poate din cauza
intrecerii pentru a aj unge
primul in vArful muntelui.
De la 1 000 de metri in
sus, ei trebuie sd faca pauze
mai dese; peste 3 500 de
metri, sunt sfatuiti chiar
sa nu urce mai mult de
500 de metri pe zi.

,?2$
 MuNTE i

irl ? t.TE?
: .1 urci incet
: ;-;i treptat cu
:: --=aza. Oamenii
:^,rzii din
::inrp.

Drx Rnu ix MAr RAU!

Ce te doare cdnd suferi de:

torticolis

migrend

anghind

otitd

grea[d

rn3vwors'9 f'uH3tun'" rnrvg'e -rndvo'z vgv:tc'r :alintos

'rd' "";4'$'-ft't $TIATI CA...

Aerul este foarte ATUNCI CAND NU TE SIMTI
curat la mare
BINE gr[rvrNE sA vorvnlr,
sureni oe srARr DE cnenrA
inilfime, insi mult
mai rarefiat!
 "')
Vnrn MuNTE

Care este eaunil ametelilor? )

,\
V11 II n virful
^ unui munte, la ultimul etaj
al unui bloc sau in vArful Turnului Eiffel,
unele persoane suferi de vijAit de urechi sl
a

accelerarea pulsului. Ele au impresia ci

igi pierd echilibrul ;i ci vor cidea in gol:
aceasta este starea de ameteali. Creierul
uman ne controleazi toate activititile, precum
;i funcfiile indeplinite de organism, prin trei
sisteme legate de simful vizului, al auzului
(urechile) ;i al mugchilor. Orice problemi care
intervine in aceste trei sisteme duce la tulburiri
de echilibru.

*'
FRICA DE Gol-
Ameteala te poate cuprinde
atunci cAnd etti pe telescaun,
intr-un teleferic, in matind,
pe un drum de munte,
la capatul unei scari sau
chiar... pe un taburet. Trebuie
sa iti past rezi calm u l, sa n u
privesti in jos si sa nu te
panichezi. in avion nu te
poate cuprinde ameteala,
deoarece nu mai esti in
contact cu solul.
 AUETEALA

GAsn$rE CuvANruL
Cenn NU sE PoTRIVE$TE Persoanele care suferi de riu de iniltime,
chiar daci le e frici, sunt atrase de iniltime.
CAnd te cuprinde ame(eala?

CAnd sch iezi.

Cand eEti intr-un teleferic.

Cand stai pe Lrn taburet.

in avion.

'lnlOs nC ISVINO3 N! |ISS IVW nN GNV3 ll:tl lV lIOd nN 33:|UVOSO

'rnNornv Jlsr rr$rnrurod 3s nN iuvJ tnrNvn no ::lintos f\-,
4\(){ gnArr cA...
PANTcA EsrE o sFNzAnE DE
, SPAIMA PROVOCATA DE IMPRESIA
cA SUNTEM AMENINTATI
DE UN PERICOL.

?2s
 *)
Vnln LA MuNTE

€,@ esh,e IpiHfismHI?

& Exista mai multe feluri de a escalada
un munte. Cel mai utor este si te ca{eri pe un
perete stAncos, cu ajutorul unor corzi 9i a unor
scirite. Existi ;i escalade mai dificile, doar cu
o coardi, sau la care se folosegte un intreg
echipament care te ajuti si escaladezi crevase,
creste 9i pripistii.
AIpi n i;ti profesionigti

*'
EsCALADAREA
Gn ETARILoR
Alpinismul inseamni,
de obicei, escaladarea stdncilor
si a ghetarilor. Sportivul trebuie
sd fie echipat cu crampoane
si pioleti. Chiar si alpinistilor
experimentati Ie este frica de
ghetarii acoperiti de zApadd,
deoarece stratul de zapada
poate ascunde cripaturile.
Din fericire, ei sunt legati cu chingi:
daci unul dintre ei se desprinde
si cade, ceilalti il pot sustine.
-r-

e
I REKKING.UL
Un munte mai poate fi urcat 5i fira
a te cilira, doar din mers. Acestea sunt
drumeliile; parcurgerea unor trasee mai lungi
se n u me;te ,,trekking" . Sensu I acestu i cuvint este
,,migralie": o mici excursie la munte. Trebuie
si iei cu tine un intreg echipament pentru a fi
pregatit si dormi in aer liber.

rTTT RANDUL TAU A(UI"I !

iN FhuNrEA GnuPULu DE AIpINI$rI

DacS mergi pe urmele de mai jos, vei putea afla numele unui
savant elvefian.

678
uuj
fr
in insofit de 17 ehizi conduqi
17 60,
de Balmat, acest savant a fost primul
care a escaladat Mont Blanc:
ru
R.USASUSE Horace Benedicte de...

runssnvs ::ltJ.nlos

$TrATl c4...
PRTMELE EscAmoAnl
Avur LOC
IUNTE AU AVUT
PE MUNTE Loc iru
IN ALPI,
Rtpl, N

3'-Tl'Y:t -r \
!
!
T
DE UNDE $l DENUMIREA \ \r
--
i
ri

-d,D
 {HoLA

Ln ce folose$te
eehipamentul unui alpinist?
& Un alpinist care vrea si escatadeze
un munte trebuie si aibi cu el un intreg
echipament: casci, haine care si il
protejeze de vint gi de umezeali (chiar
daci vremea este frumoasi, este foarte
schimbitoare Ia mari ineltimi) gi bocanci
antiderapanti. Acesta este echipamentul
minim.
Alpinigtii nu se ca{iri firi coardi!

s
"
PE GHrnrA sE AruNrcA
Pentru a escalada un ghetar,
alpinistul trebuie sa aiba
un piolet. Acest instrument
seamana cu u n tArnacop, avAnd
o lama care se poate infige in
gheala: pentru a te cdtira, te poli
agata de acest piolet. Alpinistul
mai trebuie sa i;i prinda de
inciltari niste crampoane: cramponu
este o talpa din metal cu un fel de
cu ie care se infig in zapada.

,,28f
- Gslll_y.:T' ::gRrlu)

Cu Cepur, ix Nonr
In lista cu tot ce trebuie si ia cu el, acest alpinist )rc
s GUUR ANN'IT AI CrorR2z II
distrat a inlocuit unele cuvinte cu altele. Ai aaf'lat
A l; dej ej;ja ci, a1rturn( r ci
IC

Cuvintele au insi legdturd intre ele. cinc

ci rdI ialpalg rinini:i;t:ii irlnnti:alrnee:]S c
Gdseqte perechile corecte de cuvinte. un cobbst
u r sta .olrl, ei tr
aco treebruiririe I

Itcto1ti irnICCO;d l'tr('dla,

t-

sa
si s( sel r leg
le1 3et
u NLul (de
unul de altItr:UIl, irNS
, tii.
rsiriruriti
I

Astfr
A st:fe]1, I l, dI ac;caarunLulrl
(

alu
allutne( n eci
rci,, c€ ceililia lti
i

iliI pc
ploti tii su ;tirintep)eenrtrr'u
s usti
SU
1) Vizierd 2l lederd 3) Vioard 4l Tarndcop a nu
a ntu ccadcir
JI

adJea )ar irn$rIo ol..C,el I

care
ci I 'ee
l'r est ;te
: ste ep DT,rirmu rl rdCinrt ;ir
ii bshorh icdea eaazd,p)ecCCeililalIti

a) Piolet b) Crampon c) Cascd dl Coardd

(rnaocyNuvr n3 VNywvrs ruvo rN:rrunursNr Nn rrs:t rnra-tolal v v

{rouvoc no rNtrunursNt Nn Jrst vuvotn } o e
(rruvoaruvu3 r$ rrrwnN tNns rvru :ruv3 'urNv'rd 3TV riuya rrrulJro rd yfionz3o 3s
:tuvo tNtoyoyu Vorov'Jn rrNlnov rNr3VaVu no'ruvoryiygv yrNvld o rts:r vu:o:ll s z
(couozoc tS vruwvasNr rvru 'vtgH3sv3 vr vurJru as vu:nzrn) c r :ltintos

I
$TlATl CA... I

,,A PIRONI'' PROVINE DE LA CUVAN TUL I

P|RON (CUU Qr ARE SENSUL I

DE A BATE, A INFIGE, A FIXA. I

SE

f'
-
r[glt_l$rul }*RIrv):

Cu Cepul, ix Nonr
In lista cu tot ce trebuiesd ia cu el, acest alpinist s)IGGU RTANNT, A(c OFRZ II
distrat a inlocuit unele cuvinte cu altele. Ati aaf l;laltcdej eja ci,c attuunci
r

Cuvintele au insi legdturd intre ele. rdr arp

ciAnc nistiiii innt:AIr
ia,lprini lnes C
ulrn cobbsta
bs ;taacool, ei
:AC ei trtrtebtbuie
Giseqte perechile corecte de cuvinte. 'l( coe
sel
sias( r le Ieg let
ge
eg( totiti in oa rd a,
ul de
uirnul cdrei)aalttu I , inlrtiiru
, ru iti.
i

:ferl,
A\stfr :1, d
I laciauunulrl
d;
Ca
lflet
alLlun ec5., [,, (C€eilalt
3Ci5., a lti
iIIpc ti sr
>oti ustirneepeernrtrru
;US
SU
1) Vizierd 2l lederd 3) Vioard 4l Tarndcop aL 11lu
U cid
cciadJea in-) gool .C el
de I

C;are'ee ep flm
;te
CSste
fr e :e nullcddin tir
iiish
o
brh id ea
ic ea
:AZ ,Q C€eiililal ti
azd pe

a) Piolet b) Crampon c) Cascd d) Coardd

(rnaocyNuvr no VNyl,\rv3s ruvo rNtwnursNr Nn ars:t tnra-tolal v u

(eguvor n3 lN3wnutsNt Nn arsa vuvotn ) o e
trruvoanvuo lS aurunN tNns rvru :ruv3 'nrNv-rd 3'rv riuya rrru:Jto 3d yrronzlo 3s
f uv3 tNtsyovu vSrav'snrrNSnov rNrsvovu n3':ruvolviycv YrNvld o 3ts3 vu:otl) s z
{couozoc l$ vtuhtvfsNr rvru'vr3H3svc vr vurrru rs vuarzrn} c t :rlinros

$TtATt C4...
I

,,A PrRoNr PRovrNE DE LA cuvArur ULr

PIRON (CUr) qr ARE SENSUL I
DE A BATE, A INFIGE, A FIXA. I
 MuNTE )

6,nre sunt primele vietorii

din &Ipinism?
& Primii alpinigti care au escaladat primul
munte foarte inalt au fost niste savanti care
voiau si studieze acest munte ;i si afle
ce ineltime are. Au urmat apoi alti sportivi.
Mai intai, ei au explorat Al pii 9i Pirineii:
Mont Blanc-ul a fost cucerit in 1 786, iar
Pico Aneto in 1842. Pe Mont Blanc, in timpul ascensiunii

Trecitoare in Himalaya

t7
\
\.\ ,
tn *7
CucERTREA LuMu
La inceputul secolului
al XX-lea, alpinistii au incercat
sd cucereasci cele mai inalte
vdrfuri din lume: de exemplu,
in m u ntii H imalaya, la peste
B 000 de metri. Primul a fost
francezul Maurice Herzog care
aj unge, in I950, pe varful
Annapurna. Dupa trei ani,
britanicii reutesc si aj unga pe
\\ acoperisul lumii, Everestul.

r39
f
 {IMELEVTcJgS-.,

GAsn$rE PsnsoNALrrAlrLE Cenn wNor

Y
PRovocAnl
NU SE POTRIVESC Alpinistii au cucerit
in lista de nume de mai josr sunt cdteva care nu toli muntii. Astdzi, ei
nu mai vor doar sa
au nicio legdturd cu alpinismul. Care sunt acest ea? aj u nga pana in virf,
dar si sa bata toate
reco rd u rile:
sa esca Iad eze
m u ntele cAt mai
Grandes Jorasses repede, pe versantul
Pico della Mirandola cel mai anevoios sau
sa se catere Ia peste
Cervin, Hillary qi Tensing B 000 de metri fara
butelii cu oxigen.
Marie Paradis
Eric Tabarly, Muntele Palatin

('cNvrg rNoru
lnJUVn SNIIV V 3UV3 3l;ll l:ll Vl llud ISOJ V SloVUVd 3luvl l
'lnls:lufn3 llUSCnO nV:IUVC lll llud ISOJ nV 9Nlsru:f lS,,tUVff tU)
'vwou Nro vNnoS
o Srst Ntrvlvd tntv3o 'uotv9tnvN Nn rsoJ v A]uvSvl 3lu3
'uornuos Nn rsor v vroaNvurhr v-rr3q o3rd :ttintos

$TlATl CA...
BRITANICII SUNT LOCUITORII
MARII BRITANII. EI SUNT ENGLEZI,
scoTrENr sAU GALEZT.
Cucerirea unui munte este
mereu o mare victorie.
 MUNTE
s*"-"tj
)

Trehuie sf, fii sportiv

pentruafaeeodrumetie? )

& D".a pleci in vacanfa la munte, pofi

si invefi si intreprinzi drumefii. Este un minunat
mod de a descoperi natura. in toate zonete
mai silbatice se pot face astfel de trasee.
Este suficient si faci rost de o harti. Traseele
sunt marcate cu panouri indicatoare gi semne
colorate atezate pe copaci, pentru ca drumetii
si nu se riticeasci.
Traseele sunt impirfite in
functie de dificultate si de
lungime.

*
lrucAITAMtNrE
AoEcvArA
Pentru o drumetie la munte,
iti trebuie neaparat un rucsac
in care sa iei cu tine: apd,
hrani, o busola pentru
a te orienta, ochelari de
soare, o haini mai groasi,
una de ploaie... incepe
drumetia cu un ritm mai lent,
apoi adapteaza-ti mersu I

in functie de drum, facand

pauze regulate. Dar, mai ales,
incalta-te adecvat: altfel risti
sa alu neci sau si te alegi cu
batatu ri!

r32
 DnuMETULE

c
'SA DrscopEnrm LucRURt Nol cu A;uronul SponruLUt
Drumetia este un sport de anduranld potrivit pentru oricine, chiar si pentru copiii
de 6 sau 7 ani. Drume{ia tonificd mu5chii, care sunt mereu solicitati, si activeazd
oxigenarea organismului. Ritmul accelerat al respiratiei stimuleazi activitatea inimii.

GlsEgrE CuvANruL NnporR rvrr

O familie a hot5rfit sd plece in drumetie la [ar6.
Iatd ce Ei-BU luat cu ei in rucsas au nevoie de tot?

O tLrt6cutilt
O busold
Batoane de ciocolata
Un piolet
O hart6 a regiunii
Pansamente

'fINnUU :Id nN 'yUVi

V-l :lguul-ld :lS VS UOn l3l'lllitvJ lluglilf l l :l33UVOf O 'Snld Nl fISf lnlS-lola :llinlos

Pentru drumefii este mai $TlATl CA...

SPORTUL DE ANDURANTA ESTE
bine si pleci in grup, SPORTUL CARE SE PRACTICA
cu mai multi prieteni. PE DISTANTE LUNGI, SOLICITAND
Astfel, cAnd etti obosit, cAPAc'tot=il'J;'i;;;1fi'" n
ceilalli te incurajeaze Tj'_":'_'i'': _-2)
si mergi mai departe. -aD
 f"-4'>€*"-"--

Ilnde se praetieil

& 11 R"rt" este un cuvint englezesc care

inseamni barci pneumatici. Raftingul
inseamni si mergi cu pluta pe un riu.
Astizi, existi birci pneumatice, in care pot si
incapi pAni la gase pasageri. Raftingul mai
permite gi coborirea rapidi a unui guvoi sau
a unui riu de munte firi prea multe riscuri:
briul de acostare amortizeazd, loviturile daci, Daci practici rafting,
poti admira nigte peisaje
de exemplu, barca se lovegte de o stinci. superbe.

f
'CAPRTcnLE Apn
CAnd navighezi pe
un Suvoi sau un rdu
capricios, poti intAlni
in calea ta vdrtej u ri
ti, din loc in loc,
m ic i o bstaco le, stdn ci
ascutite, bucati de
lem n. . . Dar mai poti
cobori si cascade
(inalte uneori de
3 metri) sau tot felul
de curenti violenti.
 RnTnNGUL

c
' O ArueARcATrunr SrnalLA
Raftingul este cel mai uSor mod de a cobori un rdu. Mai ugor chiar decdt daci practici caiac sau
canoe. Aceste mici ambarcatiuni, in care pasagerii stau aiezati in genunchi, nu sunt atdt de stabile
precum barca pneumatica. Cand se clatind, este greu si le indrepli.O mici noutate: riverboard-ul
este o placd pe care te intinzi pentru a aluneca pe apd.

-#-.&L$
Y-%TY ffi&ffiffiffi1 safl $-€g

MESAJUL CONAT

ETOL

Codul:
L = raftingul
T = place
E, - imi
O = mult

+\ { gnATrcA...
vARTEJUL EsrE o poRTlqryEllN _c4RE
O APA, D^IN CAUZA UNUI OBSTACOL
tvtr tN CALE, ARE O MI$CARE
DE ROTATIE, CURENTUL FIIND
'rnoNrrrvu rrnw rcv'td lrut :ltintos MAI PUTERNIC.
I

t
 Vnrn LA MUNTE

Innile s-& inventat

emfionfin$Hffi
& Pentru a practica acest sport numit
canioningul gi pentru a cobori un rAu
de munte, trebuie si mergi pe jos mulfi
kilometri, si faci escaladi, si cobori in
rapel versanfi foarte abrupfi. De-abia dupi
aceea vei avea plicerea si sari ;i si inofi in
curenfi de api rece. Acest sport s-a niscut in
Pirinei, iar in Rominia una dintre destinafiile
preferate pentru canioning este Cheile Nerei.

Pentru a practica ascensiunea

pe pereti stAncogi in general
;i canioning in special, ifi trebuie
o conditie fizicd, foarte buni.

* 'ATENTTE
LA CucurE!
Pentru canioning este nevoie
d e u n costu m reziste nt pe ntru
c5,, de obicei, curentii sunt reci
ca gheala. Mai trebuie chingi
si corzi, folosite la escalada,
fara a uita de cascd,, absolut
necesard in cazul in care cazi ti,
bineinteles, de o micd trusa
d e farm ac ie.
 rTTT HANI}UL TAU A(I'f'I!

S,q, VrNA VncaNla!

Daci vrei s[ afli*care este vacan{a ideali pentru Minnie,
desparte cuvintele in locul potrivit.

SPR EDEOSEBI R EDETI NEMICK ET

EUVI SEZSAM.A,I NTI NDLASoAR EPENTRUAMRSnowzI.
EPR EAOBOSI TOR PENTRUVTI NBSAFACSPORT!

iruods 3vJ vs 3NilAr nurNlrd uoJ.tsogo vSud 3 'vzNoug YW v

nUINld Zlsln nf 'ASXOIUU '3NlI f O f U|SSSOf O f UdS :3lInlOS
:IUVOS V'l ONIINI Vl l VS

4TAcEREA ir.rArNrE DE ToArE

Canioanele sunt uneori atit de inguste incat iti dau grlATI c4...
impresia cd etti speotog. insa spectacotul eroziunii CHINGA ESTE O CUREA
este maret.Succesiunea de mici bazine naturale DrN PIELE sAU DrN pnruzA cnonsA
IIE sE
cARE LEAcA pe
:'ts LtsAIJA oupA GAT
I'E UUT'A
N eAr
umplute cu apa iti oferd o minunati priveli5te care
-r \
PENTRUATRANSPORTA \ \
merita tot efortu I. Pentru a transporta tot materialu
sunt necesare niste bdrci micute.
I _ _:iY]=j'l: _oD
 de lam
& C"l mai cunoscut sport de iarni
este schiul alpin. Mai existi schi fond,
sau alunecarea pe zdpadi, rachetele
9i patinajul. Iarna mai po{i cobori cu
siniu{a pe partii sau te mai pofi plimba cu
snowmobilul pe zdpadi. Bobul se practici Patinaj artistic
pe pArtii inghefate, fiind un sport de mare
vitezd,, inclus 9i la Jocurile Olimpice.

CoborAre cu snowmobilul

c
7
Cu ToTIt Pr
PARTTE
in tarile intapezite din nordul
Europei, locuitorii merg incaltati

)ffi cu rachete sau cu talp i inalte care

alunecd pe zapada. Ei au mai
inventat ni5te placi micule si bete,
cu care au putut aluneca pe pArtii:
astfel s-a niscut schiul.

#
138$
 AnnvAnAT Snu Elr,s?

Jocurile Olimpice de iarnd existd incd din L924.

Skateboardingul este un sport de iarn5.
Rachetele pentru zdpadd te ajutd sd inain tezi Jro CURILE OTIMPICE
fdrd, a te afunda in stratul de zdpadd. DE InnNA
Jcocurile Olimpice de
laarni su nt formate d in
ntu m e roase co m petiti i
dtesfis u rate in m u nli .
A,ceste jocu ri existi
\ in ci din 1924. Cele
m ai u rmdrite p ro be
\ u nt co m petitiile d e
SL
sl,lalom. Slalomul este
\ o cobordre rapida pe
\ chiuri pani Ia locul de
SC

5Cosire, alunecand printre

jaaloane fixate pe partie.

rvuYnSov'e tlou td y3vrd o no rvcrr3vud tuods Nn trst's'tvl'z lvuvnlov'l :trintos

fr-,
+\(){ $rrATr cA...
BoBUL EsrE uN spoRT cARe trupllcA
FOLOSIREA UNEI SANII DE METAL
FOARTE PERFORMANTE, CU CARE
sE ALUNEcA PE PARTU DE cxenrA
SPECIAL AMENAJATE. DOAR SPORTIVII
sE Por AVENTUnn sA ALUNEcE cu
A$A O VTTEZA PE PARTIE.
 ile ffehfi?
-/)- ILa crearea primelor stafiuni de sporturi
lj
de iarni din Europa, prin 1 930, s-au construit
drumuri in mun1i, de-a lungul versan{ilor
inzipezifi, pentru a veni in ajutorul schiorilor.
Pentru a crea o pirtie, este nevoie de un versant
destul de lat, firi copaci, cu o panti moderati
de inclinatie.

c
'40 000 DE PARnt
ir.r Alpl
Astizi, in Alpi exista 40 000
de partii si 1 3 000 de
teteschiuri. in Franla, regiunea
Savo ie, Tro is Va I I ees reve n d ica
titlu I de cea mai intinsd zoni
de schi din lume, cu
660 de km de pArtii: aici poti
schia toatd ziua, fara sa fie
nevoie sd cobori de doui ori
aceeati partie. Un adevdrat
paradis pentru schiori! Partiile
se intretin cu aj utorul unor
tu n u ri care aru nci zepada in
zonele unde aceasta lipsegte,
precum si cu aj utorul unor
magini de batatorit zepada.
 ':5 .if- iin'u

AnnvARAT Sau Ea,rs?

P0rtiile roqii sunt cele mai dificile.

Pe pdrtii se adaugd zdpadd cu ajutorul unor tunuri

care arun cd, zdpadd.

Schiul in afara pdrtiilor amenajate este periculos.

La munte nu trebuie sd te temi de soare, deoarece aici

este foarte frig.

'tn-r3uvos fl3zva fo f uldv tr vs 1uv3 Ylvlcfds vr,uru3

o nc vivr rzlrfroud rir vs f tnstul vfacv fo 'clNu:rrnd 3ruvoJ trs:t ftf uvos'tlurirvrur ruvlu v'r 'slvJ 't
. 'rSruvrvnv yzvrSnrVicfo'rftrsv vzvrHcs luvc titnn'liNfrv tuvn JluvoJ v-11615rnr'frvrNfnctul
Nrind tvrru 3rNnlu fd ro runco'r tJ.lv rutdocslq v nurN:td'flvtvNil tv uolltluvd vuvJv N! lnrHcs'rvuv^3ov'e
'v_rvf H5
fo 3'lvlsruc N!'rnln9ruJ vznvc Nto'vwuoJsNvur 3s f,uvc'vdv ldvJ 30 vcNnuv tunNnr rrsscv'lvuv^A3ov'z
'1U0!tN tlltlu-vd ltudslo vsuo^ Slsr's'rvJ'1
:tunsNndsvu

*7
PARTTT sr CuLoRr
Odatd cu instalarea teleschiurilor, telescaunelor,
telecabinelor si telefericelor, au devenit accesibile din
ce in ce mai multe pArtii, care sunt insa si mai inclinate $TIATI C4...
si mai pericutoase! in functie de gradul de dificuttate, A coMPAcrA zApnon irusenrvrruA
A o eArAroRr, PENTRU cA scHroRu
le sunt atribuite culori: verde pentru partiile foarte sA ponrA ALUNEcA MAr
u$oR PE EA.
utoare, albastru pentru cele utoare, rosu pentru partiile
grele si negru pentru cele foarte grele.
& Scni ul fond se practici pe teren plan sau
pe pante fo arte line, in general pe fundul viilor
inzdpezite. De aici ii vine li denumirea, spre
deosebire de schiul alpin. Pentru a inainta,
schiorul afundi befele in sol gi merge alunecAnd,
cu pagi regulafi. Urcirile se fac in foarfeci.

Schiul fond implici

plimbiri in mijlocul
unor peisaje splendide.

*'
SCHIURI ADAPTATE
Schiurile fond sunt mai
utoare decit cele pentru
schiul alpin, sunt mai subtiri
si au n iSte Iegatu ri care lasd
calcaiul liber, numite legaturi
articulate.
 Scnr

% PIIMBARE PnIru PADURE

in toate statiunile de iarni sunt amenajate partii
marcate. Unele statiuni aflate pe platouri
au partii care acopera mai mult de 100 de km
prin paduri, in jurul satelor sau lacurilor. PArtiile
su nt marcate cu sageti. Mai exista si pu ncte
de prim aj utor.

CuvrNrE LrPrrE
DacS vrei si afli ce mormiie Donald, desparte cuvintele de mai jos in locurile potrivite.

ZAP ADA EB U N A PEN TRU S CH I AT,

DAR EPTJTI NCAM R ECEDACAV
REISATEARUNCIINEA!

ivi N! rcNnuv lr ys lrUA Vcvo t3JU wvc Ntind f uvo'rvtHos nurNf,d VNns i vovdvz :rtinros

Cei care practici schiul

fond sunt sportivi de
performan{i foarte
rezistenti.

;l
 In sefolose$teun tun
p ru*ped*?
& C. se intimpli
cAnd nu existi
suficienti zdpadi pe pArtiile de schi? Omul
poate mereu si ajute natura gi poate Tunuri pentru zipadi pe pArtiile de
schi, care funcfioneazi atit ziua, cAt
face, de exemplu, si cadi de sus fulgi de gi noaptea.

zApadi. Pentru asta, el are Ia dispozi{ie

o armi de temut: tunul pentru zdpadi!
Numeroase stafiuni de schi sunt dotate
cu astfel de echipamente.

a2
'
TnArnscA ZApnDA AnnFIcrnH!
Pentru ca zdpada sd poata fi fabricati,
termometrul trebuie si fie sub 0"C.
Apoi, mai sunt necesare apa ;i aer
comprimat. CAnd aerul comprimat
este eliberat, acesta atrage dupa sine
si mici picdturi de apa. Norul astfel
format ingheata si cade apoi sub
forme de fulgi.
 AnnFlclA

LSTT ffiAruilffit TAII A{[JM!

Penrrr lNzApszrrp
Minnie este o schioare cu experien[d.
Dar sportul este obositor!
Ajut-o si ajungi la caban6.
c 7
Ur.r Tur.r GURMAND
intr-o singuri ori, un tun
pentru zapadd consumi
aproape 4 000 de litri de
apa si mai mult d e 200 000
de litri de aer! Astfel, tunul
poate acoperi 200 de m2
de pirtie, cat un teren de
tenis, cu un strat de zapada
gros de 10 cm. Cu cit
este mai frig, cu atit mai
multe picdturi de apa
se transforma in fulgi
de nea.

I 'UN tnu\tnuo :ttrntos

$TIATI C4...
AERUL COMPRIMAT ESTE
AERUL irucAncnr iru BUTELn
CU AJUTORUL UNUI DISPOZITIV
NUMIT COMPRESOR; ASTFEL,
r VOLUMUL AERULUI COMPRIMAT 41
I SCADE, IAR PRESIUNEA \ I'r

I- - -- l'
liTi$It-.'---7,
\2
 F@mffi rompe*&$
& Racheta pentru zipadi poate fi confecfionati din lemn sau din
plastic, fiind subfire, ugoari 9i rezistenti. Este fixati foarte bine de
incilfiri printr-un sistem special. Unele sunt ovale ca o racheti de tenis
firi miner; altele ascu{ite la spate. Suficient de late, acestea permit
celui care merge pe ele si i9i menfini echilibrul gi si inainteze pe zipada
afAnati firi si se afunde prea mult in ea. De foarte mult timp, locuitorii
din zonele montane din Canada, Alaska sau Elvetia folosesc rachetele
pentru zipadi pentru a se deplasa.

mif

* 'ZrLNrc,
Pnlru TAnTLE Rrcl
Racheteie pentru iapada mai sunt
folosite si astdzi pentru a merge pe
jos dintr-un sat in altul. Nu foarte
rapid, acest mijloc de transport
permite totusi parcurgerea in
siguranti a unor distante lungi sau
a unor versanti destul de abrupli.
Pentru drumetiile la munte, pentru
zapada batatorita trebuie folosite
schiurile, pe cand rachetele sunt
de preferat pentru zapada afAnatd.
CnpsTror{AR
{ Rachetele pentru zdpadd ajuti la:

coborArea pan tel or inzdpezite

alunecarea pe polei

inaintarea pe zdpada af6natd,

r] GAsn$TE CuvnNTUL NppoTRrvrr:

Schi, snowmobil,
sanie, rach etd, su rf , role, larna, pofi face nigte
plimbiri minunate
maqind de bAtLtorit zdpada. la munte cu ajutorul
rachetelor.

'l'tVJSV fd :lIlSO-lOJ
rNns 3HV3'UO'l:l-lOU Vli.aa3x3 n3'VOVdVZ:ld:trtsolol lNnS IIVOI'8't V:llinlOS

fr-( cA...
1\' /) A srA ^grrATr
iru ecxrLrBRU irusrnrvrrun
,

:
I A TE MENTINE PENTRU A NU CADEA I

Nrcr iru rnrA, Nrcr itu spnre, rurcr iru

DREAPTA sAu iru srnrucA.
r DE EXEMPLU, PEN tllu A MERGE
PENTRU MERGE f
r cu
CU BrcrcLETA TREBUTe SA-rl
BICICLETA TREBUIE sA-n \ ,.-

'--< )'-D
i- - - -t1t-tlt-='-=:"]tlBRul' ,-,o
 Vnln LA MUNrE

Ilnde pppdaeu
sania?
& S"ni" este un mic vehicul pentru
zepadi. Seniile traditionale sunt
confecfionate dintr-o placi atezati pe
doui talpi din lemn, intirite cu fier. Astizi,
siniile sunt confectionate din plastic turnat Siniugul este o plicere,

;i sunt foarte utoare. Siniile sunt folosite li pe cAnd bobul este un sport
de performanti.
la practicarea sportului numit ,,bob"
(care inseamni un tip de sanie mai mare).

f
'ToBoGANUL
ZApEztLoR
Pe un teren neted sau ascendent,
sania trebuie trasi. Pentru a cobori,
este suficient sd te asezi si sania
va aluneca singura. Cu cdt panta
este mai abruptA si zapada mai
batitorita, cu atAt sania alunecd
mai repede. Poti folosi si pArtiile
speciale, dar iti mai poti alcatui
si propriul circuit, in zonele unde
stratul de zapadd este destul de gros.

Lry
e
7
CoNcURSURT DE SArruulA
in 1 87 2 p r-i nr e le co ncu rsu ri de sdn iuta erau organ izate pe

tobcgarie metalice, cu sinii pe care concurentii stiteau pe

bunA. D';pa ;apte ani, au inceput si se organizeze si probe
la care co rcurentii stiteau pe spate. Partiile inghetate
aveau c ;ungime de un kilometru. Cu o diferentd de nivel
de 150 de n-ietri, saniile atingeau 150 de km/ora.

',ig- # in: ',

ffi: ffi FBe% $ flc $ * il u:i+ffi

'*' ri t
1t ilr,,r..''l.
$ $: il$ $-* g

Fn AZA SncRET^A,.
Daci vrei sd afli ce strigd Mickey qi Donald, citeEte mesajul in oglind6.

\
\
5c tu zerc if qa-N \
acenula itop ad apdz ep
lerat ed ffita

iSuvt :to lvrv v3f Nn'tv lioa vovdvz fd vc lnztuJ tr sv-ru :llintos

fr-( cA...
1\(l $rrATr
oexrvELAREA EsrE DTFERENT, A
t

r DE NIVEL INTRE DOUA PUNCTE. I

LA SANIE, LOCUL DE PLECARE n

-"j'il:'-':i':'iT ) \
ESTE SITUAT MULT MAI SUS ( I

-
-oD
 MUNTE )

Ce fel d E S&NI InWI

O

a
exrs ? e

& M"i existi gialtfel de sinii, mai mari,

confecfionate din lemn, cu talpi netede.
Folosite in firile nordice la transportul
obiectelor 9i al persoanelor, aceste sinii
sunt trase de cai sau de ciini puternici, Sanie traditionali

precum ciinii Husky. Acegtia pot si

parcurga 50 pini la 100 de km pe zi, iar
in alergare 6-18 km.

CAinii sunt legati doi cAte doi gi sunt

despirfiti intre ei cu ajutorul unei
bare lungi din lemn.

*
' CURSELE DE SAnru !
in Norvegia, Suedia, Finlanda ti
Alaska se organizeazi curse de
sanii. Atelajul este compus dintr-un
cAine care, uneori , poate conduce
si un grup de alti 1 0 caini! Cel
care manevreazd sania conduce
si incu rajeazd cAin ii verbal sau
folosind un bici.
Cn rARE Pr$cA Fhrcur!
Pentru a afla la ce se gdndeqte Donald,
ai o singurd solu{ie: sd aqezi cuvintele de mai jos
in ordinea potriviti.
c 7
Dnn SArrruLE Tirnsr
PE NISIP?
Oamenii folosesc saniile
de aproape 5 000 de
IxFRUNTI IEI SA iTt PRECAI_ITIE, ani. Egiptenii le foloseau
la deplasarea blocurilor
Dtr, BII{tr, E,STtr, GE,Rt]L DACA SA enorme de piatri,
MAST]RI VREI folosite la construirea
impresionantelor lor
piramide. Pe atunci, pe
post de talpi se foloseau
tru nch iu ri netede de
copaci.

i:rinvcrud ro runsyhr nr ri1 ys

3Nrg 3rs3'-rnurc rirunHJNr vs r3un v3vo :rrintos

t-

$TrATr c4...
I

I
TALPA SANIEI ESTE O PATINA I
DrN FIER cu o LAMELA,
CARE AJUTA SANIA SA ALUNECE
PE GHEATA.
C
 Cum poate fi traversat
un munte?
& L" rnunte, cea mai simpli modalitate de
a construi un drum este de a folosi fundul viilor.
Apoi, pentru a trece de la o vale la alta, drumul Pentru ca metroul si poati
gerpuit poate urca pe munte ;i poate trece trece pe sub un orat, sunt
sipate tuneluri.
printr-un pas. Daci insi nu existi niciun pas sau
daci muntele nu poate fi ocolit, ru mai rimine
decit o singuri solufie: siparea unui tunel.

f
' MUNTELE GAuRrr
Primele mari tunele au fost
construite in secolul al XIX-lea.
Pe atunci, muncitorii sipau
galerii in m u nte cu ajutoru I

tdrndcoapelor. Procesul era

lung ;i foarte dificil. in zilele
noastre se folosesc explozivi.
Dacd roca nu este foarte tare,
sunt suficiente masinile de
forat.
 TnnvERSAREA

15 T Y ffiF+ru fl trJ L TA tj &{#J t1x

f
7
O ScuRrAruRA Pnln Alpl fr-(
Din 196) -.-^= r'^ ,',1ont Blanc leaga Franta de ltalia. cA...
in realiia:= l:==-- :--: :tu trece exact pe sub fl U $Tt^ATt
,,A-FoRR- iNsenrvlruA AsApA
I

Mont B,a- : - :: )-: -: i'nunte apropiat, Aiguille

:

i cAURr. o MA9TNA DE FoRAT

--'7.:-s: zzA masivul pe o lungime I cnne f
Es-rF o ruAgltuA
r

du Mii i. - -': I SAPA lN STANCA, PENTRU \.

de aprcap=
': .
- -: -:: de construirea tunelutui, l - - - i-o1Ti1"]'j'-'- )'\
muntele'-::: - : : :- -- := : :istanti de 1 50 de km.
- O/j