Curs 4

II COSTUL CAPITALULUI

Un activ financiar reprezintǎ, pentru cumpǎrǎtorul sǎu, achiziţia unui drept asupra valorii
portofoliului de active productive constituite de societate. Prin achiziţia activelor financiare
investitorii schimbǎ o valoare prezentǎ pe o speranţǎ de valoare viitoare, în timp ce antreprenorul
vinde o speranţǎ de valoare viitoare, care are ca suport activele reale, pe o valoare monetarǎ
prezentǎ. Locul în care se realizeazǎ acest transfer este piaţa financiarǎ, loc în care investitorul
poate alege varianta care îi aduce cea mai bunǎ rentabilitate.

Pieţele financiare îndeplinesc un rol economic cheie şi anume: ele “asociază un preţ viitorului şi
incertitudinii”. În condiţiile în care viitorul este necunoscut, incertitudinea este inerentă atunci
când ne referim la economisiri şi investiţii.

Pieţele financiare permit celor care economisesc să reducă riscul total pe care şi-l asumă prin
deţinerea averii sub diferite forme. Diversificarea poate fi oferită de piaţă sub forma unor
elemente compozite în cadrul unui mixaj sau portofoliu de active.
O trăsătură a pieţelor financiare este faptul că participanţii sunt angajaţi într-o permanentă
căutare de oportunităţi de a obţine profit, fie pentru clienţii lor, fie pentru ei înşişi. Datorită
sumelor considerabile puse în joc şi vitezei cu care circulă informaţiile, oportunităţile de profit
care nu presupun riscuri suplimentare sunt rapid exploatate de agenţii care tranzacţionează pe
piaţă.

Oportunităţile de arbitraj presupun obţinerea unui câştig fără asumarea vreunui risc prin
exploatarea dezechilibrelor existente pe piaţă în timp (în diferite momente) şi în spaţiu (în
diferite locuri de tranzacţionare). În cazul unei subevaluări a titlului, investitorul va fi motivat să
achiziţioneze titlul pentru a profita de o viitoare creştere a acestuia. Dimpotrivă, în cazul unei
supraevaluări, investitorul va dezinvesti activul deţinut prin titlul respectiv.
O piaţă eficientă este aceea în care preţul activelor financiare dă indicaţii corecte asupra alocării
resurselor. Preţul titlurilor reflectă, în fiecare moment toate informaţiile disponibile pentru
fundamentarea valorii intrinseci, a valorii reale a activului vândut/cumpărat.

II.1. Costul capitalului împrumutat

Datoriile financiare ale unei întreprinderi, angajate pe termen lung provin cu precădere din trei
surse: împrumuturi bancare, împrumuturi obligatare şi leasing.

Din punct de vedere financiar costul unui împrumut reprezintă rata de actualizare care egalează
suma împrumutată cu valoarea actualizată a rambursărilor şi cheltuielilor financiare după
aplicarea impozitului pe profit.

n RBt  CFt (1  i p )
Suma imprumutata  
t 1 (1  k d ) t

RBt = suma rambursată în anul t;

CFt = cheltuieli financiare (dobânzi şi comisioane) plătite în anul t

A. Costul împrumutului bancar (ordinar)

Din perspectiva unui manager costul unui împrumut este rata de actualizare care egalează
valoarea fondurilor împrumutate (intrări) cu valoarea actualizată a sumelor de rambursat (ieşiri).

Fonduri împrumutate = Sume de rambursat actualizate

Anuitatea include dobânzile anuale şi tranşele în care se restituie împrumutul.

n
At n
Tt  Dt
Fonduri împrumutate = 
t 1 (1  k )
t
 
t 1 (1  k )
t

At = anuitatea în anul t; Tt = tranşa rambursată în anul t; Dt = dobânda plătită în anul t;

t = 1, n numărul anilor de rambursare a împrumutului.

Costul unui împrumut bancar C0 este egal cu rata dobânzii contractate dacă nu se ţine cont de
incidenţa impozitului şi respectiv a cheltuielilor de emisiune şi de derulare a serviciului
împrumutului.

n
At
C0  
t 1 (1  k d ) t

Sub incidenţa impozitului, costul capitalului se determină după impunerea profitului. Dacă
întreprinderea debitoare este profitabilă, dobânda pe care ea o varsă în fiecare an creditorului său
îi permite să realizeze economii de impozit pe profit. Pentru determinarea costului capitalului
împrumutat k d , întreprinderea va diminua suma anuităţilor vărsate cu economiile la impozite
realizate datorită dobânzilor plătite.

At  Tt  Ct 1  rd  (1  i p ) , i p = impozit pe profit;

n Tt  Ct 1  rd  (1  i p )
C0  
t 1 (1  k d ) t

Întreprinderea va suporta de asemenea diferite cheltuieli şi comisioane (cheltuieli de întocmire a

dosarului de credit, cheltuieli de asigurare) care trebuie luate în calculul costului capitalului
împrumutat.