Seren Eovan Kiic s-a nascut in Portland, Maine, in 1947, find al doilea fiu al Jui Donald si Nellie Ruth Pillsbury King. Cand avea doi ani, tatal su sia abandonat familia, iar micul Stephen a avuto copilrie grea, marcata de repetate ‘mutiri dint-un oras in altul. A indragit matineele anilor'S0, unde se proiectau mai ales filme de groaza si SF, iar n 1960 -a descoperit pe H.P. Lovecraft, care a avut oinfluenta decisiva asupra lui ~s-a apucat s8asteama povest la o masing de scris care Ti lipsea tasta ,N", pe care o vom intaini mai tarziu in Misery. Intre 1962 si 1966 a frecventat Liceul Lisbon Fall, iar intre 1966 si 1970 a turmat cursurile Universitatii Maine din Orono. In aceasta perioads a lucrat la biblioteca facuitai sa publicatprimele sale povestir In revista Maine Campus, Unde a finut so rubricd permanenta. In iunie 1970 a obtinut icenta tn iteraturd, Ln certfcat de profesor de liceusio diploma pentru elocutiune si arta dramatic’ 1 1971 s-a césatorit cu Tabitha Jane Spruce, vitoarea scrtoare si poeta. King, siimpreund au trei cop. O veme a trait int-o rulota sia lucrat intro spalatorie industrala, apoi a devenit profesor de engleza la Hampden Academy, Maine. (viata grea, plina de lipsuri, care-1 va duce la alcoolism. A inceput s8 scrie Carrie, dar, fndc8 romanul nu avansa deloc, ka aruncat la gunoi, Tabitha insa, Care nu se indoia de talentul lu, a recuperat manuscrisul si -a convins s8-| duca la bun sférsi. In 1973 declcul sa produs: concernul editorial Doubleday a acceptat spre publicare Carrie, iar New American Library a cumparat drepturile editiei de buzunar cu suma record de 400 000 de dolar. In 1975 familia sa si-a cumparat prima casé la Bridgton, Maine, iar Stephen King a publicat Salem’ Lot. De acum inainte Isl va consacra viaja exclusiv creatiei literare si, Intro. mai mica masura, productiei cinematografice. Aproape toate Tomanele lui au fost ecranizate si King acords permisiunea studentilr la regie 54 adapteze povestirile sale pentru suma simbolic& de un dolar. Autor a peste patruzeci de romane si doua sute de povestiri a doborat toate recordurile de ‘vanzari sa primit numeroase prem, printre care si prestigioasa Medalie pentru Contributii Deosebite in DomeniulLiteraturii Americane oferits de National Book Foundation. STEPHEN KING CIMITIRUL ANIMALELOR Ediiaa V-a ‘Traducere din limba engleza Ruxandra Toma ARMADACUPRINS Partea inti CIMITIRUL ANIMALELOR Partea a doua CIMITIRUL INDIENILOR MICMAC.... 2 Partea a treia (OZ CEL MALE $I TELIBIL ee 451 Epilog. 491Acestia sunt citiva oameni care au scriscdryi fn care au aritat ce au facut si de ce anume au facut ceea ce au ficut: John Dean. Henry Kissinger. Adolf Hitler. Caryl Chessman. Jeb ‘Magruder. Napoleon. Talleyrand. Disraeli. Robert Zimmerman, cunos- cut sisub numele de Bob Dylan. Locke. Charlton Heston. Errol Flynn. Ayatollahul Khomeini, Ghandi, Charles Olson. Charles Colson. Un gentleman din perioada victorian’. Doctorul X. Malti oameni sunt de pirere c& si Dumnezeu a scris 0 Carte, sau mai multe Cart, in care a aritat ce a facut si intr-o oarecare masuri - de ce anume a facut ceea ce a facut. $i, din moment ce majoritatea acestor ‘fameni cred cf specia umani a fost creat dupa chipul si asemsnarea Ini Dumnezeu, atunci El poate fi considerat o persoani... © Persoana. Acestia sunt citiva oameni care nu au scris citi despre ce au fcut.. sice anume au vizut: Cel care La ingropat pe Hitler. Cel care i-a ficut autopsia lui John ‘Wilkes Booth. Cel care la imbilsimat pe Elvis Presley. Cel care ba ‘mbalsimat ~ foarte prost, dup’ pirerea antreprenorilor de pompe fu- nebre ~ pe papa Ioan al XXIIL-lea. Cei vreo patruzeci de ciocli care au curijat Jonestown, cirind de-acolo saci plini cu cadavre, stringind paharele de hartie cu jepuse, folosite si de ingrijitorii din parcuri cind adun’ gunoaiele, impristiind mustele. Cel care -a incinerat pe William Holden. Cel care a acoperit cu aur cadavrul lui Alexandru cel Mare, ca s nu putrezeasc’, Cei care i-au mumificat pe faraoni. Moartea este un mister, iar inmorméntarea este un secret. sau, mai bine zis,PaRTEA iNTAI CIMITIRUL ANIMALELOR Jus lea zis: ,Prietenul nostru Lazar doarme, da’ Ma due sal trezese din somn.* Atunci, ucenicii sau uitat unul la altul si au surds, pentru ca ei credeau ca Isus vorbeste despre odidma venita prin somn. Doane, daca doarme, se va face bine." Atunci, Isus lea spus pe fag: Lazy a mirit., dar hai sd mergem la el” EVANGHELIA DUPA IOAN (parafraza)nu si-a cunoscut niciodati bunicul, nu isi inchipuise ci 0 sisi descopere un nou tata tocmai cind se apropia de varsta de mijloc, insa exact asta sa intdmplat... desi il numea prieten pe omiul acesta, aga cum trebuie si faci orice adult atunci cind giseste, relativ tarziu in viata, o persoana care ar fi putut si-i fie tata. La cunoscut in seara in care, impreuna cu sofia si cei doi copii ai sti, s-a mutat in casa mare si alba din Ludlow. Tot cu ei s-a mutat si ‘Winston Churchill. Church era motanul fiicei sale, Eileen. Comitetul universitar insircinat cu gisirea unei case la o dis- tanta care si permit naveta zilnicd spre campusul universitar se miscase ingrozitor de incet, iar treaba se dovedise mult mai com- plicata decit se crezuse la inceput. $i, in timp ce se apropiau de locul in care Louis isi inchipuia ca sar afla casa respectiva (toate borele eran asa cum trebuia sa fie... la fel ca semnele ceresti fn noap- tea dinaintea asasinarii lui Cezar ~ fu gindul lugubru care ii trecu prin minte), erau cu totii extenuati, incordati si nervosi. Lui Gage fi iegeau ding si se foia mai tot timpul. Nici chip si doarma, in- diferent cit de mult |-ar fi leginat si i-ar fi cantat Rachel. L-a imbiat chiar sal alapteze la sin, desi nu era inca ora pentru cin. Se dovedi ‘cd Gage isi cunostea programul de masi tot asa de bine ca mama sa-chiar mai bine - $i o mused iute cu dintii lui cei noi. Rachel, care nu era inca pe deplin convinsi de avantajele acestei mutiri in Maine, de la Chicago, unde locuise intreaga ei viata, izbucni in plans. Imediat i se altura si Eileen. {n spatele dubitei, Church continua L ouis Creed, cae sa pierdut tat la virsta de tei ani si careia | STEPHEN KING si se plimbe nelinistit, asa cum facuse in toate cele trei zile cit durase calitoria de la Chicago. fi tnnebunise cu urletele lui cit timp il finusers in cused, dar, dup’ ce -au dat drumul, in cele din urma, fajdiala lui fi enerva la fel de tare. Parca si lui Louis ti venea si pling’. fn minte fi incolfi o idee nebuneasci, insi atrigatoare: o si le propuna si se intoarca la Bangor si si manance ceva, in timp ce asteptau camionul care le transporta mobila si, atunei cAnd cei trei ostatici intr-ale norocu- ui su aveau si coboare din masini, 0 si apese pedala de accele- ratie pina la refuz si o si plece unde o s& vada cu ochii, fird si se uite fnapoi, pe cand uriagul carburator al dubitei o si infulece lacom benzina scump’. Avea si se indrepte citre sud, pina la Orlando, Flora, unde o si-gi giseascd un post de medic la Disney World, sub un nume fals, Inst fnainte de-a intra pe autostrada - ruland pe Drumul National 95, vechi si urdt, in direcyia sud -, 0 si opreasca masina gi 0 si goneasci si afurisitul ala de motan, Dupa ce luara ultima curba, in fafa lor se inalya casa pe care numai el o vizuse pind atunci. Cand fusese propus pentru postul de la Universitatea statului Maine, venise cu avionul si aleag’ din cele sapte variante pe care consiliul Universitatii le gisise pentru el si se decisese asupra acesteia: 0 casi mare si veche, in stil colo- nial Noua Anglie (insi proaspit renovata si modernizata, ale ci- rei costuri de intretinere, desi ingrozitoare, nu le depageau pe cele normale pentru un asemenea consum); avea trei camere mari la parter, alte patru la etaj si o magazie mare, ce putea fi transfor- mati, mai trziu, in alte camere de locuit. lar toati clidirea era finconjurata de o bucati de gazon bogat, verde si suculent, chiar fn cildura torida a lunii august. {in spatele casei se intindea o cimpie pe care copii se puteau juca, iar dincolo de aceasta incepea pidurea, ce pirea nesfirsit’. Resedinta cu pricina se invecina cu niste terenuri aflate in proprietatea statului, fi explicase agentul imobiliar, ins& nu existau proiecte de dezvoltare urbana in zona pentru viitorul apropiat. Urmasii tribului indienilor ‘Micmac au emis pretentii privind aproximativ opt mii de acri de teren in Ludlow si in orasele de la est, dar sar fi putut ca acest litigiu CIMITIRUL ANIMALELOR | complicat, in care erau implicate, deopotriv’, guvernul local federal, & dureze pina in secolul urmitor. Rachel se opri bruse din plins. Se indrepta in scaun - Asta... ~ Asta e, spuse Louis. Se simyea temator ~ nu, se simfea speriat. De fapt, se simyea ingrozit. Pentru casa aceasta ipotecase doisprezece ani din vietile lor; 0 sifie complet achitata de-abia cind Eileen o si implineasca saptesprezece ani. {si simi gura uscata si inghiti greu. ~ Ce crezi? ~ Cred c& e frumoasd, zise Rachel si, prin aceste cuvinte, fi rridicd greutate uriasi de pe piept - si din minte. {si didu seama cA nu glumeste; se observa asta din felul in care privea clidirea cind intrara pe aleea asfaltata din fat’, ocolind apoi magazia. Ochii ei cercetau cu atengie ferestrele, in timp ce minteai alerga printre posibilele tipuri de perdele, de musamale pentru rafturile din bucatarie, si Dumnezeu stie ce altceva. ~ Tati? spuse Eileen din spate. Nici ea nu mai plngea. Pana si Gage isi incetase foiala. Louis savuri clipa de liniste. ~ Cee, iubito? in oglinda retrovizoare observa cum ochii caprui ai fetigei, sub parul blond-inchis, examinau casa, peluza, acoperisul altei case care se zrea in departare, cimpia uriasa ce se intindea pana la marginea padurii. ~ Aici e acai? ~ Aici va fi casa noastr’, scumpo, ii explica el. ~ Uraaal striga fetita, aproape perforindwi timpanul. $i totusi Louis pe care uneori Ellie reusea si-l enerveze din cale afar hotart c& nu-i past citusi de putin daci nu pune vreo- data piciorul tn Disney World, Orlando. Parc in faya magaziei si opri motorul dubit14 | STEPHEN Kine Motorul se stinse cu un ticait slab. in linistea ce se asternuse acum, dup Chicago si zarva de pe autostrada, se auzi trilul dulce al unei pisiri care cinta in dupi-amiaza tirzie, ~ Acasa, sopti Rachel, cu ochii ined ayintiti asupra casei. ~ Acasa, spuse si Gage, din poala ei, impacat acum cu sine $i cu lumea din jur. . Louis si Rachel se holbari unul la celalalt. in oglinda retrovi- zoare, ochii lui Eileen se mérir& uimiti. -Ai -A. ~ Asta a fost... Vorbira tori deodats, apoi izbucnir’ impreun’ in ris. Gage nu {i lua tn seama; continua si-si sug degetul. De aproape o lund Jncepuse si spuna .ma‘, siincercase de vreo cateva ori si rosteasci ceva care ar fi sunat ca ,taa sau asta putea si fie numai doringa arzitoare a lui Louis. insa de aceasta data, fie dintr-un accident sau printr-un simplu act de imitare, rostise un cuvint adevarat. Acasd. Louis il lui din bratele soriei sale si fl imbratig. ‘Aga au ajuns la Ludlow. vrajita - pe de-o parte, poate, pentru ci intr-adevir era vri- jit, dar mai ales pentru c& restul serii sa desfigurat intr-un virtej de forte ostile. Nici linistea si nici vraja nu au mai aparut in urmatoarele tei ore. Louis pusese bine cheile casei (era ordonat si metodic, acest dom doctor Louis Creed) intr-un plic pe care scrisese: ,Casa din Ludlow ~ chei primite la 29 iunie*. Bagase apoi plicul in compar- timentul pentru manusi din bordul masinii. Era absolut sigur de asta. Acum, cheile nu se mai aflau acolo, {in timp ce le ciuta, devenind din ce in ce mai nervos, Rachel il ridict pe Gage in brate si-l sprijini de sold, apoi o urma pe Eileen catre copacul din c&mp. Cotrobaia pentru treia oar’ pe sub scaunele masinii, cind fiica lui ipa si apoi incepu sa planga. ~ Louis! il striga Rachel. $-a tliat! Eileen cizuse din leaginul atirnat de ramura copacului si isi lovise genunchiul de o piatra. Taietura nu era deloc adanca, inst fetita urla de parca i-ar fi fost tAiat un picior, fu gindul (prea putin ‘mirinimos) al lui Louis. Aruncs o privire citre casa de peste drum unde se vedea o lumina aprins§ fn camera de zi. ~ Bine, Ellie, spuse. Ajunge. Oamenii din jur o si creada cae omorit cineva. - Da’ ma doaaaaare! Louis se lupta si-gi pind firea in friu si, fart si mai rosteasca vreun cuvant, se inapoie la masind. Cheile disparusera, insd trusa I n amintirile lui Louis Creed clipa aceea a fost intotdeauna16 | STEPHEN KiNG de prim ajutor se gisea inc in compartimentul din bord. © lui sise intoarse. Cind Ellie o vizu, incepu si urle si mai tare. = Nal Nu aia care stural Nu vreau aia care ustura, tatil Nu. ~ Eileen, nu e decit apa oxigenata i nu ustura... ~ Esti fat& mare, spuse si Rachel. Nu e decit... = Nu-nunu-nienil. Daca nu incetezi in clipa asta, o si te usture fundull spuse Louis. ~E obosit’, Lou, zise incet Rachel. = Mda, mi-e cunoscuta senzaia asta. Tine: piciorul! Rachel il puse jos pe Gage si tinu piciorul lui Eileen, peste care Louis turna ap’ oxigenata, in ciuda miorlaielilor ei din ce in ce mai isterice. —E cineva pe veranda casei de peste drum, spuse Rachel. fl ridica in braye pe Gage, care tocmai incepuse si se tarasci prin iarba, = Splendid! mormai Louis. -Lou, = Obosita, stiu. fnguruba la loc capacul sticluyei cu ap’ oxigenara gi tsi privi incruntat fiica, ~ Gata. $i nu te-a durut niciun pic. Nu mai face pe nebunal ~ Ba dal Ba ma doare! Doaaaaare... fl minca palma de dorinta de-a o plesni, asa ca igi striinse pum- nul si il big’ in buzunar. ~ Ai gisit cheile? intreba Rachel. ~ inca nu, rispunse Louis si tranti capacul trusei de prim aju- tor. Se ridica. O si... Gage incepu si urle. Nu era doar agitat si nici nu plingea, pur si simply, ci urla de-a dreptul, zvarcolinduse in brajele mamei sale. ; — Cee are? strig’ Rachel, aruncindw, aproape fara si se uite, inspre Louis. CIMITIRUL ANIMALELOR | 17 area si fie unul dintre avantajele faptului de a fi cisatorita cu tun doctor ~ puteai si-ti trintesti copilul in bratele soyului ori de cite ori aveai senzatia c& respectivul copil e pe moarte. ~ Louis! Ce e... Copilul isi freca innebunit gitul, zbierind ca din gura de sarpe. Louis il intoarse si observa o umflitura urata si alba pe o latura a gitului lui Gage. $i mai era gialtceva pe umarul puloverului sau: ceva pufos, care se migca greoi. Eileen, care tocmai se potolise, incepu si tipe din now: ~- Albina! Albina! ALBINAAAAAAA! Facu citiva pasi in spate, se impiedica de aceeasi piatr de care se lovise ceva mai devreme, cizu in fund si incepu iarisi si pling, {intr-un amestec de durere, uimire gi team’. Annebunesc, gindi uluit Louis. Uraaaal ~ Fa ceva, Louis! Nu poti si faci ceva? ~ Trebuie sa scoatem acu’, se auzi o voce tariginata in spatele lor. Astai chestia. Scoatem acu’ si punem niste bicarbonat de sodiu. O si se dezumfle imediat. Accentele din acest glas erau atit de pure, atit de specifice statului Maine, incat, o clips, mintea obosita si tulburatd a lui Louis refuzi si traduca dialectul: Tre’ scoatem acu’ sis punem ceva praf de copt. O” sa se dasumfle. Se intoarse si vizu un batrin de vreo saptezeci de ani - voinic si simatos la aceasta varsta ~ care se apropiase de ei, Purta o salo- peti peste o cimasa albastra, al cirei guler descheiat ti dezvaluia pielea groasa si ridata a gitului, Avea chipul ars de soare si fuma o tigard fara filtru, Cénd intilni privirea lui Louis, batranul stinse tigara intre degetul mare si cel aratator si o puse grijuliu in buzu- nar. {ntinse mainile si schiya un zimbet strimb... zimbet care fi merse instantaneu la inima lui Louis, iar el nu era tipul care si se atageze prea usor de oameni. ~ Si nu crezi cd as vrea si te-nviy cum siti faci treaba, doctore, zise bitrinul, Si aga La cunoscut Louis pe Judson Crandall, cel care ar fi putut sii fie tata.ajutorul in clipa in care i se piruse cf au necazuri. in timp ce Louis sinea copilul pe umar, Crandall se apropie, privi cu atentie umflatura de pe gitul lui Gage si intinse mana citre el. O mana uriasi si noduroasa. Rachel deschise gura si se impotriveasc’ acestui atac - mana bitranului prea foarte neindemanatica sila fel de mare ca si capul lui Gage -, dar, inainte de a putea rosti vreun cuvint, degetele lui facurd o singur’ mis- care horarita, tot atdt de iscusita si rapid’ ca a unui prestidigita- tor. lar acum tinea acul in palma. = Marisor, observa el. Nu al mai mare din cite am vazut, da’ ‘o mentiune tot merita. Louis izbucni in ras. Crandall il privi cu acelasi zimbet strimb si zise: - Baban, ei? ~Ce spune, mami? intreba Eileen. ; Rachel izbucni, si ea, in hohote de ris. Desigur c& era ingrozi- tor de nepoliticos, dar, cumva, pirea afi in ordine. Crandall scoase tun pachet de Chesterfield Kings, isi vari o tigara in colyul incretit al gurl, facu un seman ineintat cu capul catre sotii Creed, in timp ce acestia rideau ~ pina si Gage chicotea acum, in ciuda ingepatu- ri de pe git - si scapara un chibrit din lemn de unghia degetului mare. Batrdnii stiu o sumedenie de smecherii, gindi Louis. Smeche- rii neinsemnate, dar unele dintre ele sunt tare reusite, I e-a spus ci fi vizuse venind si traversase ca si le ofere CIMITIRUL ANIMALELOR | 19 inceta si mai rida si fntinse mana care nu sprijinea funduleyul lui Gage - fundulet, evident, umed acum. ~ Ma bucur si va cunose, domnule, ~ Jud Crandall, spuse bitrinul si-i strinse mina, Cred ca ‘mneata esti doctoru’ cel nou. ~ Da. Louis Creed. Aceasta este sotia mea, Rachel, ea e fica mea, Ellie, si pustiul inyepat de albina e Gage. ~ fmi pare bine de cunostinta. - N-am vrut si rid... adic’, noi n-am vrut si ridem... doar... s-a intdmplat aga pentru cA suntem... putin obositi. ‘Afirmatia aceasta ~ de fapt, trecerea sub ticere a starii lor re- ale ~ iI facu st chicoteasca din nou. Se simyea extenuat, Crandall didu tnjelegator din cap. ~ Sigur cd sunteti, spuse, iar cuvintele lui sunari: Se uita la Rachel, Ce-ar fi sti duceti pe fetit si pe baieyel pina la mine acasi, céteva minute, doamna Creed? Vom pune o compres cu bicarbonat de sodiu pe umflituri, si asta o sii mai aline dure- rea, Nevasti-mea ar fi, siea, bucuroasi si va salute. Nu prea iese din casa. in ultimii doi sau trei ani, a inceput s-o necajeasca tot mai tare artrita, Rachel arunci o privire fugara spre Louis, care aproba din cap. ~E foarte amabil din partea dumneavoastra, domnule Crandall. ~ A, am uitat si-va spun, nu rispund decit la numele de Jud, specifica el. Se auzi un claxonat puternic, sunetul unui motor care inceti- neste si apoi se zAri, inaintand greoi pe aleea din faya casei, uriagul camion albastru care le aducea mobila -Dumnezeule, si nu stiu unde-mi sunt cheile! se lament Louis. ~ Nui nimic, zise Crandall. Am si eu un set de chei. Cred ca, of, au trecut paigpe sau cinspe ani de cind domnul si doamna Cleve- Jand ~ care au locuit aici inaintea voastri - mi leau dat. Au stat aici multa vreme. Joan Cleveland a fost cea mai bund prieteni a