ANEXA B

UNELE ASPECTE CALITATIVE PRIVIND CÂMPUL ELECTROMAGNETIC

În prima parte a acestui capitol ne vom referi la regimurile câmpului electromagnetic

c ruia îi revine un rol important în cadrul teoriei macroscopice a fenomenelor electromagnetice,
în leg tur cu transmisia din aproape în aproape, cu vitez foarte mare, dar finit , a
interac iunilor i st rilor electromagnetice. Se va prezenta, mai în detaliu, câteva aspecte legate
de câmpul electromagnetic în regim cvasista ionar.
În finalul acestui capitol se vor prezenta alte aspecte specifice câmpului
electromagnetic: câmpul electromagnetic în semispa iul conductor infinit, difuzia acestuia în
medii conductoare, efectul pelicular i curen ii turbionari.
Prin regim al câmpului electromagnetic în elegem condi iile particulare de manifestare ale
acestuia. În teoria fenomenologic (macroscopic ) a câmpului electromagnetic, m rimile fizice
de stare ale acestuia i ale corpurilor pot fi, sau nu, func ie de timp, varia ia lor în timp i
consecin ele produse fac s existe urm toarele regimuri: regimul static, regimul sta ionar,
regimul cvasista ionar i regimul variabil

B.1. Regimul static

În acest regim m rimile de stare nu variaz în timp sau pot varia foarte lent, efectul
varia iei lor fiind nul, i nu au loc transform ri energetice. Ca o consecin , fenomenele electrice
se produc independent de cele magnetice, cele dou componente ale câmpului electromagnetic:
câmpul electric i câmpul magnetic se pot studia separat.

a. Regimul electrostatic

Pe baza legilor induc iei electromagnetice i a fluxului electric, dar i a rela iei
constitutive D − E , scriem urm toarele ecua ii de câmp:
E dl = 0 ; rot E = 0 (B.1)
Γ

D dS = ρ v dV ; div D = ρ v (B.2)
Σ VΣ

D = f (E ) (B.3)
Preciz ri:
• E = 0 în corpurile conductoare, câmpul fiind echipoten ial/ irota ional;
• E t = 0, componenta tangen ial a câmpului E , la suprafa a corpurilor conductoare
electric, este nul ;
• Dac D = 0 pentru E = 0, rezult c în interiorul corpurilor conductoare nu avem
sarcin electric ;

232
 • Dn = S, adic sarcina electric se distribuie pe suprafa a corpurilor conductoare cu
densitatea superficial S;
• Putem afirma, c în acest regim, sarcinile electrice “creeaz ” câmp electric.

b. Regimul magnetostatic

Pe baza teoremei lui Ampère, a legii fluxului magnetic i a rela iei constitutie B-H,
scriem urm toarele ecua ii de câmp:
B ⋅ dl = 0 ; rot H = 0 (B.4)
Γ

B ⋅ dS = 0 ; divB = 0 (B.5)
Σ

B = f (H) (B.6)
Preciz ri:
• H = 0 în corpurile conductoare magnetic, adic unde = ∞, câmpul este echipoten ial
magnetic i permite introducerea poten ialului magnetic scalar Vm ( H = -∇Vm); (sau H =-
gradVm);
• H t = 0, componenta tangen ial a câmpului H , la suprafa a corpurilor perfect conductoare
magnetic, este nul ;
• Pe baza rela iei (B.5) se poate introduce poten ialul magnetic vector A ( B = rot A );
• Din rela iile prezentate, rezult c avem informa ii despre perechea de m rimi vectoriale ( B ,
H ), prin rot H , div B i prin rela ia B - H , ceea ce presupune c formulând condi ii de
frontier corespunz toare, putem determina unic câmpurile B i H .

B.2. Regimul sta ionar

În acest regim m rimile de stare nu variaz în timp, putând avea loc diferite
transform ri ale energiei electromagnetice în alte forme de energie.

a. Regimul electrocinetic

Pe baza legilor induc iei electromagnetice i a conserv rii sarcinii electrice libere, dar
i a rela iei constitutive E - J , dat de legea conduc iei electrice, scriem urm toarele ecua ii de
câmp:
E ⋅ dl = 0 ; rot E = 0 (B.7)
Γ

J ⋅ dS = 0 ; divJ = 0 (B.8)

J = f( E ) (B.9)
Preciz ri:

233
• Din rot E = 0, avem: E = - gradV, deci câmpul E este un câmp poten ial/ irota ional,
provenind din poten ialul scalar V;
• E = 0 în corpurile conductoare, acesta are liniile de câmp echipoten iale;
• E t = 0, componenta tangen ial a câmpului E , la suprafa a corpurilor conductoare este nul ;
• Dac D = 0 pentru E = 0, rezult c în interiorul corpurilor conductoare nu avem sarcin
electric ;
• J n = 0, componenta normal a câmpului J ( J fiind densitatea curentului electric de
conduc ie) în vecin tatea corpurilor perfect izolante este nul ;
• Cele prezentate mai sus se constituie în condi ii de frontier pentru câmpul electrocinetic
caracterizat prin J i E.
b. Regimul magnetic sta ionar

Pe baza teoremei lui Ampère, a legii fluxului magnetic i a rela iei constitutive B-H ,
scriem urm toarele ecua ii de câmp:
H ⋅ dl = J ⋅ dS ; rot H = J (B.10)
S

B ⋅ dS = 0 ; divB = 0 (B.11)

B = f( H ) (B.12)
Preciz ri:
• H = 0 în corpurile perfect conductoare magnetic, adic unde = ∞;
• H t = 0, dac la suprafa a corpurilor perfect conductoare magnetic nu exist pânz de curent;
• Fluxul magnetic pe suprafa a corpului perfect conductor magnetic este nul;
• Cele prezentate mai sus se constituie în condi iile de frontier pentru câmpul magnetic
sta ionar caracterizat prin B i H.
B.3. Regimul cvasista ionar

Aceste regimuri, numite cvasista ionare, se ob in prin neglijarea varia iei în timp a
fluxului electric din legea circuitului magnetic sau a fluxului magnetic din legea induc iei
electromagnetice. În cele ce urmeaz ne om referi la corpuri imobile.

a. Regimul cvasista ionar anelectric

Pe baza legii circuitului magnetic, în care s-a neglijat curentul de deplasare

∂D
(iD = dS ) i a legilor induc iei electromagnetice i fluxului magnetic, dar i a rela iilor
SΓ
∂t
constitutive B - H i J - E , scriem urm toarele ecua ii de câmp:

234
 H d l = J dS ; rot H = J (B.13)
S

d ∂B
E dl = − B dS ; rot E = − (B.14)
dt S ∂t
B = f( H ) , H = g( B ) (B.15)
h (E) în medii conductoare
J= (B.16)
J 0 în medii izolante
B dS = 0 ; div B = 0 (B.17)

Din sistemul de ecua ii (B.13) – (B.16), unde consider m B = H (B.15’) i J =

E + J 0 (B.16’), putem ob ine, prin susbstitu ie, ecua ii diferen iale cu derivate par iale, de
ordin superior, dar con inând o singur necunoscut . Astfel, din rela iile (B.15’) i (B.14),
ob inem:
1 ∂H
rot E = −
∂t
Aplicând operatorul rot i inând seama de ecua iile (B.13) i (B.16’), ob inem:
1 ∂E
rot( rot E) + =0 (B.18)
∂t
În mod similar, inând seama de rela ia (B.16’), ecua ia (B.13), pentru medii
conductoare, devine:
1
rot H = E
Aplicând operatorul rot i inând seama de ecua iile (B.14) i (B.15), ob inem:
1 ∂H
rot( rot H ) + =0 (B.19)
∂t
Ecua iile ob inute, (B.18) i (B.19) sunt ecua ii diferen iale cu derivate par iale de tip
parabolic, ele descriu procese de difuzie a câmpului electromagnetic.
În cazul unui mediu conductor omogen, =ct. i =ct. din ecua ia (B.17), rezult :
div H = 0, iar din ecua ia (B.13), prin aplicarea operatorului rot, avem: div J = 0. Evident, într-
un mediu conductor i omogen cu J = E , va rezulta: div E = 0.
Rela ia (B.18), se mai scrie:
∂E
rot(rot E) + =0
∂t
Cu: rot(rot E ) = grad(div E ) - ∆ E = - ∆ E , ob inem:
∂E
− E+ =0 (B.20)
∂t
În mod similar rela ia (B.19), devine:

235
 ∂H
− H+ =0 (B.21)
∂t
Observa ie.
Ecua iile (B.20) i (B.21) se întâlnesc în literatura de specialitate ca fiind “Ecua iile de
ordinul 2”.

Preciz ri:
• Neglijarea curentului de deplasare (iD), men ionat mai sus, se realizeaz prin impunerea unei
permitivit i = 0, de aici denumirea de regim cvasista ionar anelectric;
• Sistemul de ecua ii prezentat descrie problema de câmp electromagnetic în conductoare
masive, valoarea lui J este necunoscut , din acest motiv, aceasta este întâlnit ca i o problem
de curen i turbionari;
• Impunerea lui J0, a rela iei constitutive B - H care poate s nu treac prin 0 i/ sau a
condi iilor de frontier nenule, fac ca, câmpul electromagnetic cvasista ionar s fie unic
detrminat ( B , H , E ,
J );
• Cu rela ia p = E J determin m densitatea puterii de volum cedat de câmpul
electromagnetic.

b. Regimul cvasista ionar periodic

În acest regim, la sistemul de ecua ii (B.13) - (B.17), se mai adaug condi ia ca toate
m rimile s fie periodice, cu aceea i perioad de timp.

c. Regimul cvasista ionar sinusoidal

Dac toate m rimile câmpului au o varia ie sinusoidal cu aceea i pulsa ie , vorbim

de regimul cvasista ionar sinusoidal. Folosind reprezentarea în complex a m rimilor sinusoidale,
pentru medii liniare, scriem urm torul sistem de ecua ii:
H dl = J dS ; rot H = J (B.22)
S

E dl = − j B dS ; rot E = − j B (B.23)
SΓ

B = H , sau H = B (B.24)

σE în medii conductoare
J= (B.25)
J 0 în medii izolante
B dS = 0 ; div B = 0 (B.26)

Ecua iile (B.18) i (B.19), în form complex , se scriu:

1
rot( rot E) + j E=0
(B.27)

236
 1
rot( rot H ) + j H = 0,
iar ecua iile (B.20) i (B.21), ob in forma:
− E+ 2
E=0 (B.28)
− ∆H + γ H = 0
2

unde:
ωµσ
γ 2 = α (1 + j) cu α = (B.29)
2

d. Regimul cvasista ionar anamagnetic

Pe baza legilor induc iei electromagnetice (în care s-a neglijat derivata fluxului
magnetic), a circuitului magnetic i a fluxului electric, dar i a rela iilor constitutive D -E, J -
E , scriem urm torul sistem de ecua ii:
E dl = 0 ; rot E = 0 (B.30)

d ∂D
H dl = J dS + D dS ; rot H = J + (B.31)
S
dt SΓ ∂t
D dS = v dV ; div D = v (B.32)
V

D = f( E ) ; J = g( E ) . (B.33)
Preciz ri:
• Din rela ia (B.30) se constat c se poate defini poten ialul scalar V;
• Dac admitem o valoare nul pentru permeabilitatea magnetic ob inem acela i regim, de
unde denumirea de anamagnetic;
• Acest regim îl întâlnim în vecin tatea dielectricilor în regim de radiofrecven i în cazul
desc rc rilor par iale în mediile neconductoare.

Observa ii:
1. Se ob ine regimul cvasista ionar anamagnetic periodic dac toate m rimile de câmp sunt
periodice cu aceea i perioad ;
2. Dac toate m rimile de câmp au o varia ie sinusoidal cu aceea i pulsa ie , se ob ine
regimul cvasista ionar anamagnetic sinusoidal, sistemul de ecua ii (B.30) – (B.33) se scrie în
complex, folosind imaginile în complex ale m rimilor sinusoidale.

Astfel, pentru regimul cvasista ionar anamagnetic sinusoidal, folosind reprezentarea în

complex, ob inem:
E = −grad V (B.34)
rot H = J + j D (B.35)
D= E (B.36)

237
 J= E (B.37)
În rela ia (B.36) lu m permitivitatea complex :
ε = ε'
− jε" (B.38)
Pierderile în dielectric fiind descrise de constanta dielectric ’, factorul de pierderi ”
i tangenta unghiului de pierderi (numit i factor de absorb ie):
ε"
tgδ = (B.39)
ε'
Ecua ia poten ialului devine:
div ⋅ grad V = 0 (B.40)
Conductivitatea complex include i pierderile prin conduc ie:
σ = (σ + ωε" ) + jωε ' (B.41)

B.4. Regimul variabil

d
În acest regim, curentul hertzian, D ⋅ dS , din legea circuitului magnetic nu mai
dt SΓ
este neglijabil, ansamblul ecua iilor câmpului electromagnetic prezentate descriu acest regim.
Este folosit pentru analiza propag rii câmpului electromagnetic (cazul undelor
electromagnetice) i pentru determinarea parametrilor dispozitivelor de microunde.

Obsera ii:
1. Dac toate m rimile de câmp sunt periodice, cu aceea i perioad , se ob ine regimul variabil
periodic;
2. Evident, se obtine regimul variabil sinusoidal dac toate m rimile de câmp au o varia ie
sinusoidal cu aceea i pulsa ie .

B.5. Câmpul electromagnetic în semispa iul conductor infinit

Se consider un semispa iu conductor limitat de y0x, presupus infinit extins, axa de

coordonate 0x fiind spre interiorul conductorului, Fig.B.1.
Se presupune c m rimile de stare ale câmpului electromagnetic variaz numai dup
axa 0x (und plan ) i admitem ca punct de plecare c intensitatea câmpului electric este dup
axa 0y, deci:
E = j⋅ E y (B.42)

238
 a. b.

Fig. B.1

Exprimând ecua ia diferen ial pentru E în coordonate carteziene i tiind c E are

componente doar dup 0y, se ob ine:
∂E
∆ E − µσ=0
∂t
∂2E y ∂ 2E y ∂ 2E y ∂E y
+ + − µσ = 0, (B.43)
∂x 2
∂y 2
∂z 2
∂t
∂ ∂
dar fiindc am considerat cazul undei plane, = = 0 , ecua ia (B.43) devine ecua ia
∂y ∂z
difuziei în regim armonic:
∂2 Ey
− γ E y =0 (B.44)
∂x 2
În mod analog se poate scrie ecua ia diferen ial pentru H , inând cont c H are
component dup 0z.
∂2 Hz
− γ H z =0 (B.45)
∂x 2
S-a notat cu γ constanta de propagare:
γ = αj + β = α(1 + j )
dac :
ωσµ
α = β = πfµσ = (B.46)
2
iar cu α - constanta de atenuare i cu β - constant de faz .
Intensitatea câmpului electric reprezint solu ia ecua iei diferen iale (B.44) cu
E = E y , i ea este de forma:
− γx γx
E = C1e + C 2e (B.47)
sau:

239
 E = C1e − αx ⋅ e − jαx + C 2 e αx ⋅ e jαx (B.48)
- ecua ia undei directe i inverse, unde C1 , C 2 sunt constante complexe ce se determin din
condi iile de frontier .

Observa ii:
1. La distan foarte mare de suprafa a conductorului ( x → ∞ ) câmpul se anuleaz (nu exist
und invers ), deci C 2 =0, atunci avem:
E = Ce − γx = Ce − αx ⋅ e − jαx
C1 = C (B.49)
2. Dac la x = 0, not m cu E0 amplitudinea câmpului în acel punct, pentru C se ob ine expresia:
C = E 0 e jωt , (B.50)
iar solu ia (B.49) se poate scrie:
E = E 0 e − αx ⋅ e j ( ωt − αx ) (B.51)
Valoarea momentan a lui E, este:
E ( x , t ) = E 0 e − αx sin(ωt − αx ) , (B.52)
ecua ia undei directe atenuate.
Se observ c amplitudinea undei sinusoidale scade exponen ial cu x (prin termenul
− αx 1
e ). Pentru x = 1/ amplitudinea undei este ( E 0 e ), ceea ce înseamn c x = = δ.
α
Se mai pot defini urm toarele m rimi:
- viteza undei vu egal cu:
ω
vu = = δω (B.53)
α
- lungimea de und :
v u δω
λ= = = 2πδ (B.54)
f f
Observa ie. Cunoscând expresia lui E, din ecua iile lui Maxwell, rezult expresia intensit ii
câmpului magnetic:
∂H z
−
= σE y (B.55)
∂x
− γx
unde E y = E = Ce , iar dac x= ∞, H = 0 , deci rezult C = 0 .
Deci:
π
σ(1 − j) σ − j4
H= E= e E, (B.56)
2α 2α
iar valoarea momentan a lui H este:
π
H ( x , t ) = H 0 e −αx sin(ωt − αx − ) (B.57)
4

240
 σ
unde: H0 = E 0 este amplitudinea intensit ii câmpului magnetic.
2α
Puterea dezvoltat în semispa iul conductor infinit este:
1 * W
S= EmxHm (B.58)
2 m2
1 * 1 *
S = jE m x k H m = i E m ⋅ H m (B.59)
2 2
1 * σ 2 − 2 αx
S = Em ⋅ Hm = E 0e (1 + j) (B.60)
2 4α
Dac x=0, ob inem:
σ 2
S= E 0 (1 + j) (B.61)
4α
Partea real din rela ia (B.61) reprezint c ldura dezvoltat în semispa iu, egal cu:
σ 2
Pact = E0 (B.62)
4α

B.6. Difuzia câmpului electromagnetic în conductoare

Pentru a justifica ipoteza de baz caracteristic unui câmp electromagnetic

cvasista ionar: difuzia, calcul m raportul dintre amplitudinile densit ii curentului de deplasare
JDm i a densit ii curentului de conduc ie Jm în regim armonic. Consider m un conductor
parcurs de un curent i, sinusoidal, ca în Fig.B.2.

Fig. B.2
J = J m sin ωt = σE m sin ωt (B.63)
iar:
∂D ∂E
JD = =ε = εωE m cos ωt
∂t ∂t
J D = J Dm cos ωt (B.64)
deci, rezult :
J Dm ε
= ω = τω (B.65)
Jm σ
ε
unde: τ = este constanta de relaxa ie.
σ

241
 J Dm
Pentru metale, la 50 Hz, avem: = 10−17 ÷ 10−15 .
Jm
J −13 −1
Pentru semiconductori, la 50 Hz, avem: Dm = 10 ÷ 10 .
Jm
J −1
Pentru dielectrici, la 50 Hz, avem: Dm = 10 ÷ 10 .
5

Jm
Observa ie. În cazul metalelor, curentul de deplasare este într-adev r neglijabil pân la cele mai
înalte frecven e utilizate în tehnic . În cazul dielectricilor (izolan ilor) predomin curentul de
deplasare.

B.7. Efectul pelicular

Efectul pelicular este unul din principalele efecte ale

difuziei câmpului electromagnetic în metale.
Acesta se refer la reparti ia neuniform a densit ii de
curent în sec iunea conductoarelor parcurse de curen i variabili
(c.a.), densitatea de curent fiind mai mare spre suprafa a lateral a
acestora (Fig.B.3).
În cazul unui conductor parcurs de c.a. efectul pelicular are
ca rezultat cre terea rezisten ei echivalente a acestuia fa de
rezisten a aceluia i conductor în regim electrocinetic sta ionar.
Raportul dintre rezisten a electric R în c.a. i rezisten a Rc
în c.c. a conductorului se noteaz cu ka i se nume te factor de
cre tere a rezisten ei în c.a. Fig. B.3

R c .a
ka = ≥1 (B.66)
R c .c
Dac reparti ia neuniform a densit ii de curent în sec iunea unui conductor se
datore te câmpului magnetic produs de curen ii variabili din conductoarele vecine se vorbe te
despre efectul de proximitate.
Efectul de proximitate între dou pl ci paralele, parcurse de curen ii din acela i sens
pune în eviden refularea curentului spre fe ele exterioare ale pl cilor pe când în cazul acelora i
pl ci, dar parcurse de curen i de sens opus,curentul este refulat spre fe ele interioare ale pl cilor.
O no iune deosebit de important în studiul difuziei este adâncimea de p trundere “δ”
a câmpului electromagnetic. Din cauza efectului pelicular, m rimile E , H i J dintr-un
conductor scad de la suprafa a conductorului spre interior.
Se nume te adâncime de p trundere “δ” a câmpului electromagnetic, distan a m surat
de la suprafa a mediului conductor pân în punctul în care amplitudinile acestor m rimi ( E , H
i J ) scad la a “e” a parte din valoarea lor de la suprafa .
1 1
δ= = (B.67)
πfµσ α

242
unde:
f - frecven a;
µ - permeabilitatea mediului;
σ - conductivitatea mediului;
α - constanta de atenuare.
Mai sunt i alte interpret ri ale lui δ. În tabelul urm tor se prezint valorile lui δ pentru
Cu i Fe la câteva frecven e.

Tabelul B.1.

Materialul
δ [mm]
f = 50Hz f = 103Hz f = 106Hz
Cu 9,44 2,11 0,066
Fe µ r = 200 1,8 0,41 0,013

În Fig.B.4 se poate urm ri, calitativ, varia ia lui δ cu temperatura în cazul Fe, la
frecven constant . Se observ o cre tere brusc , la temperatura Curie, când materialul
feromagnetic devine paramagnetic obi nuit ( r=1).

Dac compar m adâncimea de p trundere δ, cu dimensiunea liniar L (cea mai mic ) a

sec iunii transversale a conductorului, efectul pelicular poate fi:
- slab δ >> L
- mediu δ ~ L
- net δ << L.

Fig. B.4

B.8. Curen i turbionari

Un alt efect al prezen ei unui câmp electromagnetic în metale (al difuziei) îl constituie
curen ii turbionari. Ace tia reprezint curen ii stabili i într-un mediu conductor masiv datorit
tensiunii electromotoare induse de un câmp magnetic variabil în timp. Puterea corespunz toare
acestor curen i, care apare sub form de c ldur reprezint pierderile prin curen i turbionari.

243