ANEXA C

APLICA II

C1. Aplica ii în Flux 2D

Aplica ia C1.1.
S se realizeze cu Flux 2D modelarea numeric a procesului de înc lzire prin induc ie a unei
bare de sec iune cilindric , având: diametrul piesei, d2 = 80 mm; lungimea piesei a2 = 200 mm;
diametrul inductor, d1 = 86 mm; lungime inductor Li = 220 mm i num rul de spire Nsp=10. S-a
considerat tensiunea pe spir impus . Piesa este înc lzit la o frecven de lucru de f=2500Hz.

În figura de mai jos este reprezentat geometria i datele de operare ale unei aplica ii de înc lzire prin
induc ie

Figura 1. Inductor cu bar cilindric

Propriet ile fizice ale materialului barei

Modelarea unei probleme magneto-termice presupune cunoa terea propriet ilor electrice,
termice i magnetice ale diverselor materiale din ansamblul inductor-bar . Un material poate avea în
acela i timp propriet i electrice, termice i magnetice, dar în timpul calculelor particulare sunt folosite
numai propriet ile relevante, de exemplu în timpul rezolv rii unei probleme magnetice, propriet ile
termice vor fi ignorate.
Pentru un studiu numeric cât mai realist al problemei fizice trebuie luate în considerare
aspecte legate de neliniaritatea magnetic i de varia ia cu temperatura a tuturor propriet ilor fizice

244
ale materialului barei. În aceast etap piesa va transfera c ldura mediului înconjur tor (aer), presupus
la temperatura θa = 20 C. În modelul din Flux 2D al acestui transfer termic suprafa a barei este
caracterizat de un coeficient de convec ie cu valoarea α = 20 W/m2/°C i de un coeficient de radia ie
(caracteristic transferului termic prin radia ie), ε = 0,5.
Aceste valori corespund urm toarei dependen e αe (θ), a coeficientului de transfer termic
echivalent (prin convec ie i radia ie) de valoarea temperaturii locale θ:
αe (θ) = α + ε·Cn [(θ +273) + (θa+273)][(θ + 273)2 + (θa+273) 2] (1)
2 4
unde: Cn = 5,73E-08 W/m /°C .
Materialul din care este alc tuit piesa este o elul (Steel_2) cu urm toarele propriet i:

- permeabilitate magnetic µr neliniar , depinde liniar de temperatur model B( H , T ) ;

- rezistivitatea electric care depinde liniar de temperatur
ρ=2.5*10-7 Ωm;
- conductivitatea termic depinde liniar de temperatur
λ=47(1-0.25*10-3)W/m/°C; (2)
- permeabilitatea magnetic relativ ,
µρ2(Β,θ) = {[α + εξπ(β.τ2 − Β))/(χ.εξπ(Β))] − 1}∗τ2 + 1;
unde a = 10-4; b = 3,2; c = 0,0465.
t2 = 1 - exp[(θ - 760)/130], pentru θ < 746,3 °C i
t2 = exp[10⋅(716,37 - θ)/130] pentru θ > 746,3 °C;
- c ldura specific Rocp are model Gaussian+Exponen ial,care depinde liniar de temperatur ,
temperatura Curie Tc=760 °C;
- capacitatea caloric specific ,
(γCp) = 0,5.109.exp{-0,5*[(θ - 760)/100]2}/100/(2π)0,5 –
- 0,16.107.exp( - θ /260) + 0,51.107 J/m3/°C.
Cuprul (copper) este materialul din care sunt alc tuite spirele inductorului, are rezistivitatea
electric ρ=2*10-8 Ωm i permeabilitatea magnetic µr=1.
Materialul Con_ra_3 modeleaz schimburile termice dintre pies i aerul din jurul
dispozitivului. Acest material este definit doar printr-un coeficient constant de schimb prin convec ie i
coeficient constant de schimb prin radia ie.
- coeficient constant de schimb prin convec ie izotrop,
Conv_R=20 W/m2/°C; (3)
- coeficient constant de schimb prin radia ie izotrop,
Rad_R=0.5; (4)
- conductivitate izotropic termic care variaz liniar cu temperatura,
k=47 (1-0.25*10-3 ) W/m/°C. (5)

245
Rezultate ale procesului de înc lzire prin induc ie a barei de sec iune cilindric în urma procesului de
modelare numeric :

Figura 2. Geometria i re eaua de discretizare

În figurile 3 i 4 sunt reprezentate liniile induc iei magnetice la începutul i la sfâr itul
procesului de înc lzire. Dac domeniul frontierei este destul de departe, condi iile de frontier sunt
date corect.

Figura 3. Liniile câmpului magnetic la începutul procesului de înc lzire

246
 Figura 4. Liniile câmpului magnetic la sfâr itul procesului de înc lzire

Liniile câmpului magnetic nu sunt netede, deoarece nu s-a ales domeniul de discretizare
foarte fin, pentru c necesit timp mare de calcul, deoarece scopul acestei aplica ii fiind optimizarea
parametrilor inductorului este necesar solu ionarea unui num r foarte mare de cazuri, deci timpul de
calcul trebuie redus cât mai mult.
În figura 5 este dat evolu ia temperaturii în timpul procesului de înc lzire în mijlocul piesei.

Figura 5. Evolu ia temperaturii în timpul procesului

de înc lzire în mijlocul piesei

În figura 5 avem evolu ia temperaturii în timpul procesului de înc lzire în mijlocul piesei,
În figura 6 sunt afi ate liniile termice la sfâr itul procesului de înc lzire.

247
 Figura 6. Liniile câmpului termic la sfâr itul procesului de înc lzire

Înc lzirea tranzitorie a piesei se poate observa pe harta de temperatur la sfâr itul procesului
de înc lzire.

Figura 7. Harta temperaturii piesei la sfâr itul procesului de înc lzire

Aplica ia C1.2.

S se realizeze cu Flux 2D modelarea numeric a procesului de înc lzire prin induc ie a unui
inductor cu pas variabil între spire. Piesele care se introduc în inductor au sec iune cilindric . Distanta

248
dintre dou spire consecutive este variabil , la mijlocul inductorului distan a între spire este de 5mm,
iar la cap t distan a între ultimele spire este de 1 mm.
Se cunosc din calcule:
- densitatea de curent Ji= 23 A/mm2;
- frecven a f = 2500Hz;
- lungimea inductorului Li = 420 mm;
- lungimea piesei a2 = 100 mm;
- diametrul piesei d2= 80 mm;
- num rul de spire Nsp= 20.

Figura 1. Geometria sistemului inductor pies . Domeniul de calcul pentru problema magnetodinamic .

Figura 2. Re eaua de discretizare (Mesh-ul)

249
Figura 3. a)Condi iile de frontier pentru problema de câmp magnetic
b)Condi iile de frontier pentru problema de câmp termic

Figura 4. Liniile câmpului magnetic la începutul procesului de înc lzire

250
 Figura 5. Liniile câmpului magnetic la sfâr itul procesului de înc lzire

Liniile câmpului magnetic nu sunt netede, deoarece nu am ales domeniul de discretizare

foarte fin, pentru c necesit un timp mai mare de calcul.
Harta câmpului magnetic:

Figura 6. Harta câmpului magnetic pentru faza 0° a) i pentru faza 30° b) în pies .

251
Figura 7. Harta densit ii de putere în pies

Figura 8. Harta permeabilit ii relative în pies

252
Harta temperaturilor în pies pentru diferi i timpi:

Figura 9. Harta temperaturilor Figura 10. Harta temperaturilor în pies la timpul

în pies la timpul 1 sec 10 sec

Figura 11. Harta temperaturilor în pies la Figura 12. Harta temperaturilor în pies la
timpul 35 sec timpul 55 sec

253
Acest inductor are distan a între spire variabil , spre capetele inductorului distan a între spire este de
1mm crescând spre mijlocul inductorului pân la 5 mm între spire. Din acest motiv se observ c la
sfâr itul procesului de înc lzire (figura 11 i figura 12), piesele dinspre capetele inductoarelor au
temperaturi mai ridicate.
Evolu iile temperaturii în punctele 1- (5 100), 2- (30 100), 3- (5 200), 4- (30 200), (figura
13) în cazul inductorul care are între spire pas variabil.

a) b)

Figura 13. a) Pozi ionarea punctelor 1, 2, 3, 4 unde se face analiza câmpului de temperaturi;
b) Evolu ia temperaturilor în punctele 1, 2, 3, 4.

Aplica ia C1.3.

S se realizeze cu Flux 2D modelarea numeric a procesului de înc lzire prin induc ie a unui
inductor cu pas constant între spire. Piesele care se introduc în inductor au sec iune cilindric . Distanta
dintre dou spire consecutive este constant i egal cu 2,8 mm.
Se cunosc din calcule:
- densitatea de curent Ji =23 A/mm2;
- frecven a f = 2500Hz;
- lungimea inductorului Li = 420 mm;
- lungimea piesei a2 = 100 mm;
- diametrul pies d2= 80 mm;
- num rul de spire Nsp=20.

254
 Figura 1. Re eaua de discretizare (Mesh-ul);

a) b)

Figura 2. a) Condi iile de frontier pentru problema de câmp magnetic

b) Condi iile de frontier pentru problema de câmp termic

255
 Figura 3. Liniile câmpului magnetic la începutul procesului de înc lzire

Figura 4. Liniile câmpului magnetic la sfâr itul procesului de înc lzire

Liniile câmpului magnetic nu sunt netede, deoarece nu am ales domeniul de discretizare

foarte fin, pentru c necesit un timp mai mare de calcul.

256
Figura 5. Harta câmpului magnetic pentru faza 0° a) i pentru faza 30° b) în pies

Figura 6. Harta densit ii de putere în pies

257
Harta temperaturilor în pies pentru diferi i timpi:

Figura 7. Harta temperaturilor în pies Figura 8. Harta temperaturilor în pies la

la timpul 0,2 sec timpul 11 sec

Figura 9. Harta temperaturilor în pies Figura 10. Harta temperaturilor în pies la

la timpul 30 sec timpul 58,8 sec

258
 C 2. Aplica ii în FEMM

FEMM este un pachet de elemente finite pentru rezolvarea problemelor de magnetism de joas
frecven i electrostatic .
Metoda elementelor finite (FEM) este o procedur numeric ce poate fi aplicat pentru a ob ine solu ii
pentru o varietate de probleme în inginerie i tiin . Probleme neliniare in electromagnetice, analiza structural
i dinamica fluidelor Steady, tranzitorie, liniar i pot fi analizate i rezolvate cu ea. Principalul s u avantaj este
capacitatea sa de a trata orice tip de geometrie i materiale neomogent ii f r a fi nevoie de a modifica
formularea de cod de computer care implementeaz aceasta oferind fidelitate geometric i tratament de material
f r restric ii.
Ideea metodei este de a descompune problema într-un num r mare de regiuni, fiecare cu o geometrie
simpl . Ca urmare, domeniul descompune într-un num r de elemente mici i problema este astfel transformat
dintr-una mic , dar dificil de rezolvat, într-una mare, dar relativ u or de rezolvat.
Prin procesul de discretizare, o problem de algebr liniar este format din multe necunoscute. Cu
toate acestea, exist algoritmi care permit rezolvarea problemei algebrice liniare, de obicei, într-un interval scurt
de timp. În cazul unei scheme de discretizare electromagnetic , cum ar fi cea care implic FEM, aceasta implicit,
include cele mai multe dintre caracteristicile teoretice ale problemei în analiz i ea este cea mai bun solu ie
pentru a ob ine rezultate precise în problemele cu geometrii complexe, neliniare, etc. De i ecua iile diferen iale
de interes apar relativ compact, este foarte dificil de a ob ine solu ii sub form închis pentru toate, chiar i
pentru cele mai simple geometrii. Acest lucru este în cazul în care metoda de elemente finite vine în inch.
Software-ul Finite Element Method Magnetics (FEMM) a fost dezvoltat pentru acest motiv, abordarea
unor cazuri de limitare a ecua iilor lui Maxwell. Problemele magnetice abordate sunt cele care pot fi considerate
ca frecven joas (JF), probleme în care curen ii de deplasare pot fi ignora i. În mod similar, Solver electrostatic
consider cazul invers în care este luat în considerare numai câmpul electric în timp ce câmpul magnetic este
neglijat. Programul se adreseaz în plan 2D i 3D axisimetric liniar i neliniar, pentru probleme armonice
magnetice, magnetice statice i liniare electrostatice.
Software-ul este destul de rapid i precis, u or de utilizat, i distribuit gratuit. Ultimul pare s fie
principalul s u avantaj în ceea ce prive te valoarea sa educa ional . Capacitatea sa de a r spunde ca un
instrument complementar nevoilor electromagnetice didactice din înv mântul superior vor fi analizate i
evaluate.
FEMM este o suit de programe ce rezolv probleme magnetostatice de frecven joas . Programele
rezolv în mod curent probleme bidimensionale în domenii plane i axisimetrice. FEMM este divizat în trei
p r i:

1. Preprocesorul (femme.exe). Acesta este un program de tip CAD pentru realizarea geometriei modelului,
pentru definirea propriet ilor materialelor i pentru definirea condi iilor de frontier . Pot fi importate i
fi iere Autocad cu extensia dxf pentru a facilita analiza geometriilor existente în acest format.

2. Rezolvatorul (fkern.exe). Rezolvatorul cite te un set de date ce descriu problema i rezolv ecua iile lui
Maxwell în vederea ob inerii valorilor m rimilor ce descriu câmpul magnetic în domeniul ales.

3. Postprocesorul (femmview.exe). Acesta este un program care afi eaz câmpul magnetic rezultat în urma
calculului sub forma unor linii de câmp sau sub form de densit i de flux magnetic. De asemenea,
programul permite utilizatorului atât s observe care sunt valorile diferitelor m rimi magnetice în puncte

259
 arbitrar alese cât i s evalueze diferite integrale i grafice ale m rimilor de interes pe un anumit contur
predefinit.

Aplica ia C2.1.

Analiza i simularea comportamentului unei bobine de cupru într-un mediu deschis cu ajutorul
programului FEMM.
Bobina care urmeaza a fi simulat se prezinta in figura 1, diametrul interior este de 1 inch, diametrul exterior de 3
inch iar lumgimea lui este de 2 inch.
Bobina este fabricat din fire de cupru (18 AWG) si se va considera un curent cu intensitatea de 1 Amper care
trece prin fire.

Figura 1
Se deschide aplicatia FEMM instalata pe calculator. Se merge pe File > New si se selecteaza Magnetics
Problem. Dupa aceasta se deschide fereastra de lucru care arata ca si in figura 2.

Figura 2
gura
Prima oara se defineste tipul problemei care urmeaz a fi rezolvat . Pentru aceasta se merge la meniul
Problem. Se va deschide fereastra Problem Definition, se selecteaza la Problem Type pe Axisymetric, la
Frequency se selecteaza 0, dupa acesta se selecteaza OK.

Desenarea modelului in FEMM

In continuare se deseneaz modelul ini ial, pentru aceasta se merge la meniul View > Keyboard, în
casu a în care se deschide se selecteaza jos -4, stanga 0, dreapta 4 si sus 4, in urma acestor date ecranul
rescaleaza pe pozitiile coordonatelor.

260
 Se selecteaza butonul Operate on nodes, se pun nodurile pe pozitiile (0,4), (0,-4) respectiv la origine
(0,0). Acestea se pot pune cu ajutorul mouse-ului mergând pe coordonatele respective sau ap sând tasta Tab. În
continuare se selecteaz butonul Operate on segment. Cu ajutorul acestuia se unesc nodurile de mai sus. Cu
ajutorul butonului Operate on arc segments se deseneaz arcul de cerc selectând punctele (0,-4) si (0,4), se va
deschide o fereastr în care se selecteaz la Max segement 2.5 pentru o reprezentare fin a arcului de cerc, la arc
angle se introduce 180.
In continuare se deseneaz bobina, se merge înapoi pe butonul Operate on nodes, se pun nodurile la
coordonatele (0.5,-1), (1,5,-1), (1,5,1) si (0,5,1). Se unesc nodurile cu ajutorul butonului Operate on segment.
Pasul urmator este ad ugarea etichetelor (block labels). Aceasta se face cu ajutorul butonului Operate on
block labels. Se adaug unul în interiorul bobinei i unul în afara ei. Programul asociaz etichetele cu
materialele si propriet ile lor. Se vor defini propriet ile materialelor dup aceea ne vom intoarce sa le asociem
pe acestea cu etichetele.

Adaugarea materialelor i generarea MESH-ului

Adaugarea materialelor se face la meniul Properties > Materials Library. Se aleg materialele din
meniul stâng i se trag cu mouse-ul în partea dreapt în casu a unde sunt selectate materialele folosite în proiect.
Se adaug propriet ile circuitului pentru bobin , acesta se fac de la meniul Properties > Circuits, se
merge pe butonul Add Property, se înlocuie te numele cu Bobina, la circuit current se pune 1 si se bifeaza
butonul Series.
Asocierea proprietatilor cu etichetele se face cu un right click pe eticheta, acesta ar trebui sa se schimbe
în ro u, se apas tasta space pentru a intra în fereastra de propriet i. Se selecteaza la Block type Air, iar la
Mesh size se pune 0.1. Se urmeaz acela i pas in cazul bobinei, unde în loc de air se selecteaza Copper.
Dup desenarea modelului i atribuirea materialelor programul arat ca i în figura 3.

Figura 3
In continuare se creeaz condi iile limit (Boundary Conditions), pentru acesta se merge la meniul
Properties > Boundary, se merge pe butonul Add Property, c0 i c1 reprezinta coeficien ii condi iilor limita
sub forma:

261
 La c1 se trece 0 iar la c0 se trece 1/(uo*4*inch).
Generarea Mesh-ului se face de la meniul Mesh > Create Mesh. Aceast ac iune va genera triunghiuri
mesh pentru problema respectiv . Dupa generarea mesh-ului se poate analiza modelul de la meniul Analysis >
Analyze i View Results.
In figura 4 este prezentat programul dup generarea mesh-ului.

Figura 4

Analiza i afisarea rezultatelor

Pentru a analiza modelul se merge la meniul Analysis > Analyze, iar pentru afi area rezultatelor se merge
pe Analysis > View Results. Rezultatele se vor deschide într-o fereastra nou , progarmul va creea un fi ier nou
cu extensia .ans dupa cum se observ în figura 5 de mai jos.

Figura 5
262
 Prima oar se afi eaz un grafic alb negru standard unde sunt afi ate liniile de flux, aceast densitate
poate fi reprezentat i în culori dac se dore te acest lucru. Pentru aceasta se merge pe butonul Flux density
plot.
De asemenea este op iunea de point values adica analiza modelului in anumite puncte, asta se realizeaza
prin butonul Operate on nodes iar în continuare se va face click cu mouse-ul pe punctul dorit. Rezultatul
analizei apare într-o fereastr ca în figura de mai jos.

Figura 6

Aplica ia C2.2.

Studierea câmpului magnetic i a parametrilor unei bobine în curent continu, realizat pe un miez tip
fereastr în reprezentarea oferit de simulatorul FEMM (Finite element method magnetics).Totodat se va
modela influen a modific rii unor parametri la proiectare cum ar fi curentul de lucru, num rul de spire, folosirea
unui alt tip de material ca miez.
Scopul acestei aplica ii este prezentarea posibilit ii folosirii programului FEMM în modelarea i
proiectarea unor subansamble electromagnetice luând ca exemplu o bobin ce se poate folosi în aplica ii practice
ca electromagnet.Vom folosi doar analiza din domeniul de magnetism a aplica iei FEMM, men ionând c ea
poate modela i fenomenele electrice i termice sau electrostatice. Exemplul se poate dezvolta ca o aplica ie
practic de proiectare a unui electromagnet prin modificarea formei miezului (realizarea unui miez tip E+I care e
mai u or de bobinat, realizarea unui întrefier pentru a crea un câmp magnetic mai puternic într-o anumit zon a
vecin t ii sau folosirea unui miez tip oal ).
Vom modela electromagnetul într-un plan bidimensional, vom alege i defini materialul din care este
compus miezul, bobina i vecin t ile, vom desena forma acestuia (cu observa ia c aplica ia FEMM are
posibilitatea de a importa reprezent ri din proiecte existente de tip Autocad) i apoi vom stabili condi iile de
frontiera. Simulatorul va analiza aceste valori i ne va oferi o reprezentare grafic a câmpului magnetic generat.

Forma i dimensiunile electromagnetului

263
 Vom considera un un electromagnet (bobin ) având form paralelipipedic ca în fig.1 (tip fereastr ) ,pe
una dintre laturi fiind amplasat bobinaj. Dimensiunile miezului i a bobinajului se pot vedea în imagine fiind
men ionate în milimetri. Materialul miezului este luat din libr ria aplica iei FEMM.

Materiale utilizate
Miezul îl vom modela cu dou tipuri de materiale (amândoua din biblioteca FEMM) pentru a vedea
influen a calit ii miezului asupra câmpului magnetic creat. Vom utiliza aliaj o el-siliciu M-45 (M-45 steel din
biblioteca FEMM/Silicon Iron) i pentru compara ie miez fier (Pure Iron).
Bobinajul se va executa din conductor de cupru 16 AWG, vom utiliza datele din biblioteca FEMM
Copper AWG Magnet Wire 16 AWG. Dimensiunile bobinajului sunt: lungime 30 mm, num r spire 50 i sunt
dispuse pe o latur a miezului ca în figura 1.

Reprezentarea geometric
Vom desena o geometrie 2D asociat modelului propus anterior. Totodat stabilim limitele
vecin t ii (boundary) între coordonatele (-5,-5),(-5,11),(11,11),(11,-5), deci o zon de interes de 16x16cm.
Consider m c în toate zonele unde nu s-a stabilit felul materialulul utilizat se afl aer.

Figura 2 Desen 2D model geometric

264
 Dup stabilirea propriet ilor materialelor folosite (associate properties with block labels) stabilim i
propriet ile circuitului electric.(vezi figura 3). În prealabil la Problem Definition am stabilit c vom lucra în
current continu. În cazul de fa deci I este 60 amperi current continu.
La definirea condi iilor de frontier (boundary condition) vom utiliza ‘Prescribed A’ ceea ce înseamn c
condi iile limitrofe vor fi de tip Dirichlet.
La definirea mesh-lui (mesh) vom stabili noi m rimea de 0,1 în vederea construc iei triunghiurilor (debif m LET
triangle choose Mesh size).

Figura 3 Definirea propriet ilor electrice

În figura 4 putem vedea captura de imagine ce arat propriet ile bobinei a a cum au fost ele stabilite în
FEMM

Figura 4 Propriet i bobinaj

Dup setarea felului limitei zonei de interes A=0 (de tip Dirichlet) putem trece la faza de analiz , adic
la generarea mesh-lui i la vizualizarea rezultatelor. Vizualizarea sau modificarea propriet ilor unui bloc din
FEMM se poate face prin selectarea elementului i prin ap sarea tastei SPACE se deschide fereastra cu
propriet i.

5. Generarea mesh-ului

265
 Aplica ia FEMM folose te metoda elementelor finite, împarte domeniul în mici elemente finite, în cazul
de fa triunghiuri, discretizând astfel domeniul de analizat fiind posibil astfel evitarea rezolv rii unor ecua ii
diferen iale laborioase ce deriv din ecua iile lui Maxwell în cazul problemelor de magnetism.
Rezolvarea const astfel în construirea mesh-ului (re ea tip plas ) alc tuit din mici triunghiuri (acest
lucru face automat programul prin ap sarea butonului Mesh generator) i prin ap sarea butonului analiz dup
ce rezolvatorul fkern.exe a generat mesh-ul. Apelarea postprocesorului femmview.exe prin ap sarea butonului
ochelari ne permite vizualizarea solu iilor.

Figura 5. Mesh-ul

6. Vizualizarea solu iilor i a modific rii rezultatelor la schimbarea diferi ilor parametri
Prin ap sarea tastei se afi eaz câmpul magnetic rezultat în urma calculului sub forma unor linii de câmp sau sub
form de densit i de flux magnetic.

Figura 6. Liniile de câmp magnetic rezultat în urma calculelor

266
 Figura 7. Densitatea de flux magnetic rezultat în urma calculelor la I 60A
Este posibil afi area magnitudinii intensit ii câmpului magnetic i a fluxului magnetic de-a lungul
unei linii de contur trasate ca în figura 8.

Figura 8. Trasarea liniei de contur intre centrul bobinajului si limita zonei de intere (linia ro ie sub ire
orizontal )

267
Figura 9. Intensitatea câmpului magnetic H i fluxul magnetic B de-a lungul liniei de contur la current I 60A i
miez M-45 o el-siliciu
Femm ne afi eaz i rezultate electrice (un set minim) privind circuitul electric prin ap sarea butonului

.
Figura 10. Rezultatele calculelor circuitului electric

Figura 11 Intensitatea câmpului magnetic H i fluxul magnetic B de-a lungul liniei de contur la current I 20A i
miez M-45 o el-siliciu

268
Figura 12. Densitatea de flux magnetic la I 20A i miez M-45 o el-siliciu

Figura 13. Densitatea de flux magnetic la I 60A i miez fier

269
Figura 14. Intensitatea câmpului magnetic H i fluxul magnetic B de-a lungul liniei de
contur la current I 60A i miez fier

270
Aplica ia C2.3.

Vizualizarea c mpul magnetic în situa ia în care utiliz m magne i permanen i pentru a

îmbun t i c mpul magnetic în cazul c nd avem o pereche de miez magnetic fix i mobil. La
urma încercarilor, vom putea face ditinc ie între cazuri distincte, respectiv vom putea analiza
efectele produse de magne ii introdu i în circuitul electromagnetic.
Analiza campului magnetic a unor electromagne i în diferite situa ii. Miezul magnetic
este alcatuit din dou p r i, una fix i una mobil . Vom utiliza magne i permanen i pentru a
cre te c mpul magnetic. Vom face distinc ie între urmatoarele cazuri:
miezul magnetic cu spa iu între miezul fix i mobil doar cu electromagnet.
miezul magnetic cu spa iu între miezul fix i mobil doar cu magne i permanenti.
miezul magnetic cu spa iu între miezul fix i mobil cu electromagnet i magne i permanenti.
miezul magnetic f r spa iu între miezul fix i mobil cu electromagnet i magne i
permanenti.

Dup introducerea parametrilor, rul m programul i ob inem urm toarele rezultate:

Figura 1. Densitatea c mpului magnetic generat de bobin .

271
Figura 2. Intensitatea c mpului magnetic, generat de bobin .

Figura 3. Densitatea de curent generat de bobin .

272
 În urm torul caz, vom analiza situa ia în care avem doar miezul magnetic i doi
magne i permanen i.

Figura 4. Densitatea de flux pentru magne i permanen i.

Figura 5. Intensitatea c mpului magnetic, generat de magne i

273
 Urm torul pas este realizarea proiectului complet care are urmatoarele componente: miezul
magnetic fix i mobil, bobina i cei doi magne i permanen i.

Figura 6. Fluxul magnetic generat de bobin i magne i permanen i.

Figura 7. Intensitatea c mpului magnetic generat de bobin i magne i permanen i.

274
 Figura 8. Densitatea de curent.

În urm torul situa ie, distan a între miezul magnetic fix i mobil este zero. Incercarile
vor fi indentice ca în cazul anterior.

Figura 9. Fluxul magnetic generat de bobin i magne i permanen i circuit magnetic închis.
275
Figura 10. Intensitatea c mpului magnetic generat de bobin i magne i permanen i circuit
magnetic închis.

Figura 11. Densitatea de curent, circuit magnetic închis.

276