Bazele aşchierii şi generării

suprafeţelor
Prelucrabilitatea prin aşchiere

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 1
 Definirea conceptului
• Prelucrabilitatea prin aşchiere –
aşchiabilitatea materialului
• este un concept a cărui definire nu este
complet standardizat
• se referă la abilitatea unui material de a fi
prelucrat prin aşchiere, adică la ansamblul
dificultăţilor care sunt întâmpinate în timpul
procesului de prelucrare prin aşchiere bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 2
• Considerarea tuturor proprietăţilor care
caracterizează un material şi care influenţează
prelucrabilitatea lui prin aşchiere, ar putea
conduce la o apreciere mai precisă a acestei
caracteristici, dar ar necesita, în acelaşi timp,
un volum extrem de mare de date, care nu
întotdeauna sunt la dispoziţia tehnologului
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 3
 Factori de influenţă

PRELUCRABILITATEA
• Metalurgia
•

PRIN AȘCHIERE
Elaborarea
Semifabricat •
•
Compoziția chimică
Tratament termic
• Starea suprafețelor
semifabricatului

• Materialul sculei
• Geometria sculei
Sculă •
•
Condițiile și regimul de așchiere
Modul de fixare al sculei și piesei
• Maşina-unealtă
bags
•Prof.dr.ing.Dănuţ Julean •4
• prelucrabilitatea reflectă performanţele în procesul de
aşchiere a cuplei de materiale sculă-piesă privite prin
prisma unor criterii cantitative şi/sau calitative cum sunt:
– durabilitatea sculei;
– forma aşchiei;
– calitatea şi integritatea suprafeţei prelucrate;
– productivitatea procesului de aşchiere;
– consumul energetic.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 5
 Evaluarea prelucrabilităţii
• Evaluarea prelucrabilităţii se realizează
printr-o îmbinare a datelor ce descriu
proprietăţile tehnologico-mecanice ale
materialului de aşchiat şi rezultatele unor
încercări practice specifice

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 6
 Criterii pentru aprecierea
prelucrabilităţii
• Criteriul de prelucrabilitate Zv bazat pe evoluţia
curbelor de uzură (sau durabilitate) în funcţie de
viteza de aşchiere;
• Criteriul de prelucrabilitate Zs bazat pe examinarea
formei aşchiei şi a rugozităţii suprafeţei prelucrate.
• Obs: criteriul Zv apreciază aşchiabilitatea
materialului prin prisma uzurii pe care o va induce
sculei aşchietoare, criteriul Zs va ţine cont de
rugozitatea suprafeţei prelucrate, de apariţia
depunerilor, de forma aşchiei detaşate, etc.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 7
 Indicatori de prelucrabilitate

• Durabilitatea sculei T este considerată ca unul din cei mai

convenabili indicatori pentru aprecierea prelucrabilității.
• Pentru stabilirea experimentală a durabilității sunt necesare
încercări costisitoare și de foarte lungă durată precum și o
standardizare ridicată a experimentelor, începând cu controlul
riguros al materialelor semifabricatelor și cel al sculelor încă de la
recepția lor. Obs: Încercările de stabilire a durabilității sunt mari
consumatoare de timp din cauza ridicării curbelor de uzură la
diferite viteze constante.

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 8
 Metode rapide de apreciere a
prelucrabilităţii: metoda strunjirii frontale
log n
• Folosind mai multe turaţii, din ce în
ce mai mari (nmax/nmin > 8) prin mai
multe încercări se stabilesc
2Ru
diametrele Du = 2Ru corespunzătoare
a
momentului când scula atinge uzura
n t s
limită stabilită. Folosind diagrama
din figura b şi relaţiile:
m 1 2  Ru  n Ru
tga  Cv  m
m 1
log Ru
a) b) 1000 s  n  (m  1)
• se determină constanta şi exponentul
din ecuaţia durabilităţii (Taylor):
vTm = Cv
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 9
 Metoda strunjirii longitudinale cu
creşterea vitezei în trepte
Lz
• Criteriul de apreciere a
n prelucrabilităţii este valoarea
vitezei compatibile vcomp
Lz
Lo
vcomp  vz  1  ( vz  vz  1) 
L0
s
Lz este lungimea aşchiată pe tronsonul
unde s-a produs uzura;
vz - viteza corespunzătoare tronsonului
• Tronsoanele se prelucrează cu viteze de unde s-a produs uzura;
aşchiere ce cresc în progresie geometrică cu vz-1 - viteza corespunzătoare ultimului
raţia 1,12 şi presupun parcurgerea unor drumuri tronson prelucrat complet;
de aşchiere de 25 m pe fiecare tronson L0 – lungimea unui tronson

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 10
 Metoda găuririi cu forţă de avans
constantă
Indicatori de prelucrabilitate:
• adâncimea de pătrundere - Fa = cnst.
l100 a unui burghiu
standard sub acțiunea unei
forțe de avans constante
(Fa=100...200 N) după
100 de rotații complete;
• timpul necesar prelucrării
unei găuri de lungime

l100
prestabilită;
• viteza de avans realizată
de burghiu.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 11
 Alte criterii
• Calitatea suprafeței prelucrate
– este deseori utilizată drept un criteriu de apreciere a
prelucrabilității și chiar a finisabilităţii unui material.
– rugozitatea suprafeței prelucrate depinde de mărimea
avansului și de geometria tăișului sculei dar şi de viteza de
așchiere. Ea este însă influențată și de evoluția uzurii
tăișului și deci și de așchiabilitatea materialului prelucrat.
• Forma și mărimea așchiilor
– joacă un rol important în aprecierea prelucrabilității în special
prin prisma proceselor de prelucrare pe mașini-unelte automate,
când intervenția factorului uman este redusă la maxim.

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 12
 Clasificarea formelor de aşchii după STAS
12046/2-84
Tip I II III IV Aşchie eli- V Aşchie IV VII VIII
Aşchie tip Aşchie Aşchie în coidală elicoidală Aşchie tip Aşchie Aşchie tip
Formă bandă tubulară spirală în rondele conică arc elementară ace
IA IIA IIIA Plană IVA VA IVA Legate VIIA VIIIA

A
lungă

IB IIB IIIB Conică IVB VB VIBSfărâmate

B
scurtă

IC IIC IVC VC
C

încâlcită

Forme favorabile Forme acceptabile

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 13
• Formarea așchiei și forma acesteia sunt în strânsă corelație,
nu numai cu proprietățile materialului semifabricatului dar
și cu compoziția chimică, cu prezența anumitor elemente,
cum sunt de exemplu fosforul, sulful și plumbul, care în
cazul oțelurilor produc fragmentarea așchiilor și conduc la
îmbunătățirea așchiabilității.

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 14
 Influenţa proprietăţilor materialelor
asupra prelucrabilităţii
• Rezistența mecanică și duritatea
In general rezistența mecanica și duritatea reduse sunt favorabile din
punctul de vedere al așchierii. Excepție fac materialele foarte ductile care
prin producerea unor depuneri pe tăiș accentuate vor conduce la dificultăți
în ceea ce privește obținerea unor rugozități corespunzătoare.
• Ductilitatea
Ductilitatea este o proprietate în corelație cu duritatea. O așchiabilitate
bună se obține atunci când se realizează un raport optim ductilitate/duritate.
• Conductivitatea termică
Conductivitatea termică a materialului semifabricatului poate contribui la
preluarea unei cantități sporite din căldura generată prin așchiere.
Conductivitățile termice ridicate sunt benefice din punctul de vedere al
prelucrării prin așchiere. De aici și diferențele remarcabile de așchiabilitate
între aliajele de aluminiu și oțelurile termorefractare.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 15
• Ecruisarea
După cum se știe metalele pot să-şi îmbunătățească rezistența în
urma unei deformări plastice suferite, îmbunătățire ce depinde atât
de mărimea deformării cât și de viteza cu care s-a produs aceasta.
La așchierea oțelurilor, deformarea este puternic concentrată în zona
de forfecare din imediată apropiere a tăișului sculei și se va
concretiza prin așchii ecruisate, de duritate mai mare, și uneori chiar
ecruisarea stratului superficial al suprafeței așchiate. In procesul de
formare a așchiei lucrul mecanic specific consumat va fi mai mare.
Pentru descărcarea solicitărilor tăișului și o reducere a gradului de
deformare se va opta pentru un tăiș cu unghi de degajare mai
pronunțat. Ecruisarea conduce și la diminuarea tendinței de formare
a depunerilor pe tăiș.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 16
• Prezența incluziunilor
Particulele dure și abrazive, cu dimensiuni mai mari de 150 mm,
sunt factori care intensifică uzura sculelor. Prezenta incluziunilor
caracterizează materiale de calitate inferioară și sunt consecința
procedeelor de elaborare. Micro incluziunile sunt însă întotdeauna
prezente. Cele abrazive, cum sunt cele din oxid de aluminiu
(Al2O3) sau cele din calciu (Ca), trebuie evitate. Incluziunile din
oxizi, de tipul oxizilor de fier sau de mangan (FeO, MnO), sunt
mai puțin dăunătoare deoarece sunt mai deformabile și pot fi
angajate în procesul de formare a așchiei. Prezenta silicaților este
însă favorabilă deoarece la prelucrările cu viteze mari ei se
înmoaie și pot contribui la diminuarea uzurii sculei.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 17
• Elemente de aliere pentru creșterea așchiabilității
Una din metodele cunoscute de ridicare a capacității de așchiere a oțelurilor
este adăugarea în compoziție a sulfului.
• Sulful formează cu magneziul compuși care în timpul formării așchiei dau
naștere unor planuri cu rezistență scăzută, reducându-se astfel consumul
energetic necesar pentru amorsarea fisurilor și pentru producerea ruperii
așchiilor. Rezultatul este creșterea unghiului de forfecare în procesul
formării așchiei, amplificarea tendinței de curbare așchiei și reducerea
contactului cu fața de degajare a sculei. La contactul cu fața de degajare
acești compuși ușurează condițiile de frecare.
• Așchiabilitatea oțelurilor poate fi sporită și prin prezența plumbului și a
seleniului. Așchiabilitatea este puternic influențată de cantitatea acestor
elemente dar și de mărimea, forma și distribuția compușilor pe care îi
formează în oțel.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 18
• Structura materialului
Structura materialului este un factor care afectează
puternic prelucrabilitatea prin așchiere. In cazul
oțelurilor așchiabilitatea este influențată de prezența
celor trei constituenți structurali de bază: ferita, perlita
și cementita. Datorită durității mari, cantități mici de
cementită vor influența puternic uzura sculei. Oțelurile
feritice vor fi caracterizate de o așchiabilitate mai
bună decât cele martensitice.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 19
• Caracteristicile semifabricatului şi tratamentul termic
Materialul semifabricatului poate fi introdus în procesul de
prelucrare sub formă de laminat la cald, normalizat, recopt, tras la
rece sau îmbunătăţit. Semifabricatele laminate din punctul de
vedere al aşchiabilităţii sunt caracterizate de o structură neomogenă
şi proprietăţi diferenţiate care decurg din procesele de deformare şi
menţinere la temperaturi ridicate.
Normalizarea conduce la structuri mai fine şi mai omogene care
îmbunătăţesc tenacitatea materialului şi aşchiabilitatea.
Recoacerea, în special cea de globulizare, conduce la transformarea
perlitei lamelare în perlită globulară, deci la obţinerea unei structuri
favorabile aşchierii, caracterizată de o scădere a durităţii şi a
solicitării la uzură a sculei.
Deformarea la rece a semifabricatelor de dimensiuni mici
urmăreşte uniformizarea structurii şi aduce ca avantaje reducerea
depunerilor pe tăiş, a formării bavurilor şi îmbunătăţeşte textura
suprafeţei prelucrate. Îmbunătăţirea prin creşterea durităţii
materialului afectează uzura sculei.
Pentru prelucrările moderne cu scule din carburi metalice
dificultăţile în aşchiere apar peste 200 HB.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 20
• Elementele de aliere
Majoritatea materialelor metalice utilizate azi sunt aliaje mai
mult sau mai puţin bogate. Prezenţa elementelor de aliere
determină proprietăţi specifice pentru aceste aliaje dar în
acelaşi timp influenţează puternic aşchiabilitatea. Prezenta
unor elemente de aliere cum sunt: nichelul (Ni), cobaltul
(Co), magneziul (Mg), vanadiul (V), molibdenul (Mo),
niobiul (Nb), wolframul (W), cuprul (Cu), etc. produc o
diminuare a aşchiabilităţii oţelurilor. Alte elemente deja
amintite: sulful (S), fosforul (P) şi plumbul (Pb), din contră,
în cantităţi adecvate produc o îmbunătăţire a aşchiabilităţii.
Chiar şi carbonul (C) principalul element de aliere are un
efect benefic numai în limita 0,3…0,6%. bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 21