A XXXV - a Conferinţă Naţională Didactica Matematicii, Sîncraiu de Mureş, 25 mai 2019 Didactica Mathematica

ISSN 2602-0963
50 de ani de la prima aselenizare
Vlad TURCU, Dan MOLDOVAN, Iharka SZÜCS-CSILLIK, Liviu MIRCEA, Tiberiu OPROIU
Academia Română, Institutul Astronomic, Observatorul Astronomic Cluj-Napoca

„Un mic pas pentru om… un pas uriaș pentru omenire”.

- a spus astronautul Neil Armstrong, când a pășit prima dată pe
suprafața Lunii.
- lucrările intense pentru aselenizare au început în 1961, când
președintele american John F. Kennedy a cerut oamenilor de știință
Fig. 1. Urmărirea evenimentului Fig. 3. Telespectatorii din
pe plaja din Florida.
Fig. 2. Aselenizarea la televizor.
Parcul Central New York.
americani să facă tot posibilul pentru a asoliza astronauții pe Lună
până “la sfârșitul acestui deceniu“.
20 Iulie 1969
- o zi crucială în istoria navigației spațiale, în această zi pentru prima dată omul a pașit pe
Lună, adică locuitori Pământului au coborȃt prima oară pe suprafața unui alt corp ceresc.
- omenirea a urmărit aselenizarea în direct. Multe persoane au participat la lansarea
rachetei purtǎtoare Saturn V (AS 506) cu nava spațială Apollo 11 în data de 16 iulie 1969
de la Centrul Spațial Kennedy.
- Inclusiv milioane de românii au putut urmări în direct acest eveniment istoric la televizor.
Transmisiunea a fost în miez de noapte (23:17 ora locală), iar Andrei Bacalu a tradus, a
Fig. 9. Un mic pas pe Lună...
comentat în direct din studioul 4 al televiziunii toate momentele misiunii Apollo 11.
- Ziarele românești și din întrega lume se ocupau de acest eveniment major din istoria
omenirii.
Modulul lunar - Vulturul Fig. 11. Traiectoria misiunii Apollo 11.

- pe 20 iulie 1969, modulul lunar Eagle (Vulturul) s-a separat de 2019 - după 50 de ani
modulul de comandă Columbia. - Programele Apollo s-au delurat în perioada aniilor 1961-1972
- computerul greșise punctul de aselenizare puțin, care era o zonă (24 de oamenii au călătorit spre Lună), după care a urmat o
acoperită cu bolovani, astfel Armstrong a preluat controlul pauză. Azi, NASA pregăteşte un program Constellation, prin
semiautomat, iar cu ajutorul lui Aldrin care îi dicta informații despre care astronauţii vor sta câteva luni pe Lună.
altitudine și viteză au aselenizat la ora 20:17 TU (23:17 TLR) când - Companiile private intenționează să folosească vehicule
mai aveau aproximativ 25 de secunde până ar fi rămas fără spațiale pentru a efectua călătorii spre Lună. După 1972 peste
combustibil. 500 de oamenii au fost în spațiu, dar nu au ajuns până la Lună.
- situl de aselenizare a fost în sudul Mării Liniștii (Mare - Sonda spaţială chineză Chang’e-4 a ajuns pe faţa invizibilă a
Tranquillitatis). Lunii în data de 2 ianuarie 2019, devenind prima sondă
Fig. 6. The New York Times. spaţială care a aselenizat cu succes pe faţa ascunsă a Lunii.
Fig 4. The Washington Post
Fig. 5. Scânteia.
- „Explorarea necunoscutului este specifică omului. Generația
actuală și generația următoare de exploratori spaţiali vor
Echipajul principal Apollo 11 continua această misiune” (Dr. Wu Weiren, Agenția Spațială
Chineză).

Figure 4. Membrii echipajului misiunii Apollo 11

Fig. 7. Echipajul navei spațiale: astronautul Neil Armstrong (stânga), comandantul acestei misiuni, pilotul modulului
lunar Edwin Buzz Aldrin (dreapta) și Michael Collins (centru) care, în timpul aselenizǎrii lui Armstrong și Aldrin pe
Lună, a pilotat modulul de comandă pe orbită. Fig. 8. 11 minute cu Saturn V până pe orbita în jurul Pământului. Fig. 10. Modulul lunar - Vulturul pe Lună (două ore și jumătate, cu 21,5 kg de mostre).

Matematica și fizica stau la baza calculelor de la NASA. Fig. 12. Pământul văzut de pe Lună...

Bibliografie:
1. Chaikin, Andrew: A Man on the Moon: The Voyages of the Apollo Astronauts. Penguin, 2007.
2. Godwin, Robert: The NASA Mission Reports. Vol. 2. Apogee Books, Ontario, 1999.
3. Meiler, Norman: Moonfire. The Epic Journey of Apollo 11. Bibliotheca Universalis, 2015.
4. Scott, Zack: Apollo. Wildfire, 2017.
5. Stein, Conrad: The Story of Apollo 11. Children’s Press, 1985.
Contact: Observatorul Astronomic Cluj Napoca, str. Cireșilor, nr. 19