1

Bazele optimizării proceselor tehnologice în construcţia de maşini

CURS NR. 8

OPTIMIZAREA EXTERNĂ A PROCESELOR TEHNOLOGICE

OPTIMIZAREA REGIMURILOR DE AŞCHIERE PRIN PROGRAMARE
MATEMATICĂ

Cuprinsul cursului – probleme principale ce vor fi tratate

1. De ce se pune problema?
1.1. Critici aduse metodei tradiţionale/ clasice de optimizare a parametrilor
regimurilor de aşchiere
1.2. Programarea matematică instrument de optimizare obiectivă

2. Optimizarea regimurilor de aşchiere prin programare matematică liniară

2.1. Modelul matematic general

Parametrii regimurilor de aşchiere sunt:
v [m/min] – viteza de aşchiere;
n [rot/min] – turatia (
t [mm] – adâncimea de aşchiere;
s [mm/rot] – avansul.
 2
Bazele optimizării proceselor tehnologice în construcţia de maşini

⎧min / max f (v, s, t )

⎪
⎪ <
⎪ <=
⎪
⎨ Ri (v, s, t ) = 0
⎪ >
⎪
⎪ >=
⎪
⎩v, s, t > 0

2.2. Interpretarea geometrică a rezolvării unei probleme de programare

matematică liniară

⎧max (2 x1 + x 2) = z
⎪ x1 − x 2 < = 4 (d1)
⎪⎪
⎨3 x1 − x 2 < = 18 (d 2)
⎪− x1 + 2 x 2 < = 6 (d 3)
⎪
⎪⎩ x1, x 2 > = 0

2 x1 + x 2 − z = 0
Ax + By + C = 0
A C
y=− x− ; y = mx + n
B B
x 2 = −2 x1 + z
 3
Bazele optimizării proceselor tehnologice în construcţia de maşini
2.3. Algoritmul Simplex

⎛1⎞
max Q = max⎜ ⎟ ⇒ min τ
⎝τ ⎠

L L τ sr L ⎛ τ sr ⎞
τ= + ⋅ = ⎜1 + ⎟ [min ]
ns ns T ns ⎝ T ⎠
T − durabilitatea sculei [min ];
τ sr − timpul de schimbare − reglare [min ];
τ
F (T ) = 1 + sr ; F ' (T ) = a T b ; F (T ) ≅ F ' (T ) ;
T
L
τ= aT b ;
ns
⎧⎪ F (Tn ) = a Tnb
⎨
⎪⎩ F (Tn +1 ) = a Tnb+1

2.4. Aplicaţie – burghiere D = 8 [mm]

T = 6,07 ⋅ D 0,6 [min ]

Tn = 20τ sr = 20 [min ], pentru punctul P5

Tn +1 = 25τ sr = 25 [min ], pentrupunctul P6
τ sr = 1[min ]

2.3.1. Determinarea punctului intermediar, între Pn şi Pn+1

P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7

T
τ sr 5 ⋅τ sr 10 ⋅τ sr 15 ⋅τ sr 20 ⋅τ sr 25 ⋅τ sr 30 ⋅τ sr
F(T) 2 6/5 11/10 16/15 21/20 26/25 31/30
 4
Bazele optimizării proceselor tehnologice în construcţia de maşini

⎧ 21 b
⎪ 20 = a 20
⎨ 26 , de unde rezulta :
⎪ = a 25b
⎩ 25
a = 1,19
b = −0.043

L 100 L
τ= ⋅1,19 ⋅ T − 0,043 = ⋅1,19 ⋅ T − 0.043
ns n (100 s )
cu substitutiile : x1 = log n ; x2 = log (100 s ) ,
x3 = log T ,
obtinem : log τ = log (119 ⋅ L) − ( x1 + x2 + 0,043 ⋅ x3 )
Deci : min τ ⇒ max ( x1 + x2 + 0,043 ⋅ x3 )

Restricţia puterii
M ⋅n
Pna = ⇒ Pna [kw] , M [daN ⋅ mm] , n[rot / min]
974000
M ⋅n
≤ η ⋅ Pmu ; M = CM ⋅ D xM ⋅ s y M ;
974000
CM = 33 , 8 ; xM = 1, 9 ; yM = 0 , 8 ;
P
n ⋅ s 0,8 ≤ 23053 , 25444 ⋅ mu ; Pmu = 0,8 [kW ]
D1,9

X1 = log n ; x2 = log (100 s) , se obţine (D = 8):

x1 + 0,8 x2 <= 4,149951255

Restricţia impusă de rezistenţa sculei

1,73 ⋅ M σ
≤ σ a = r , unde :
Wp c

M [ N ⋅ mm ] =10 ⋅ CM ⋅ D xM ⋅ s y M ;
W p [mm3 ] = 0,02 D 3 ⇒ mod ulul de rezistenta polar
al sec tiunii de calcul a burghiulul (exp erimental ) ;
σ r [daN / mm 2 ] = 210 ⇒ rezistenta la rupere a materialului
burghiului ;
σ a [ N / mm 2 ] ⇒ efortul max im admisibil al burghiului ;
c = 2,5 ⇒ coeficient de siguranta
 5
Bazele optimizării proceselor tehnologice în construcţia de maşini

s 0,8 ≤ 0,028730718 ⋅ D1,1

sau
0,8 x2 <= 1,051745465

Restricţia impusă de stabilitatea sculei

Fcf
Fa ≤ , unde Fa [daN ] ⇒ componenta axiala a
cf
fortei de aschiere ; Fcf ⇒ forta critica la flambaj ;
c f = 5,5 ⇒ coeficient de siguranta la flambaj ;

π 2 ⋅ E ⋅ I min
Fcf = ; I min [ mm 4 ] = 0,0043 D 4 ⇒ momentul
L2f
de inertie al barei burghiului ; L f ⇒ lungimea de
flambaj
E [daN / mm 2 ] = 2,1⋅10 4 ⇒ mod ulul de elasticitate

Fa = C F ⋅ D x F ⋅ s y F ; Fa = 88 ⋅ D1,09 ⋅ s 0,85 ⇒
componenta axiala a fortei de aschiere

π 2 ⋅ E ⋅ I min
C F ⋅ D x F ⋅ s y F <=
L2f ⋅ c f

π 2 ⋅ 2,1⋅104 ⋅ 0,0043 ⋅ D 4
s 0.85 <=
L2f ⋅ 5,5 ⋅ 88 ⋅ D1,09

D 2,91
s 0,85 <= 1,84137 , L f = 59 ;
L2f
Deci, pentru D = 8 şi Lf = 59 şi x2 = log (100s) rezultă:

s 0,85 <= 0,224610458

sau
0,85 x2 <= 1,051429973
 6
Bazele optimizării proceselor tehnologice în construcţia de maşini
Restricţia impusă de durabilitatea sculei

C ⋅ D zv π ⋅ D⋅n
Tm = v , v=
yv 1000
v⋅s
x1 = log n ;
yv 1000 ⋅ Cv ⋅ D z v −1
T m ⋅n⋅s = x2 = log (100 s ) ;
π
x3 = log T
Cv = 5 ; m = 0,2 ; yv = 0,7 ; zv = 0,4;
T 0,2 ⋅ n ⋅ s 0,7 =1591,549431⋅ D − 0,6
x1 + 0,7 x2 + 0,2 x3 = 4,602 − 0,6 log D

x1 + 0,7 x2 + 0,2 x3 = 4,602 − 0.6 log D

sau pentru D = 8 [mm],
x1 + 0,7 x2 + 0,2 x3 = 4,059966139

Restricţia încărcării maxime admise a mecanismului de avans

Fa = 88 ⋅ D1.09 ⋅ s 0.85 <= Famu

Famu = 300 [daN ] , pentru ma sin a G10
88 ⋅ D1,09 ⋅ s 0.85 <= 300 ; x2 = log (100 s ) ;
0,85 x2 <= 1,248270497

Restricţiile aferente cinematicii maşinii:

n <= nmax ⇒ n <= 4500 x1 = log n
n >= nmin ⇒ n >= 400
s <= smax
s >= smin
x1 <= 3,653212514
x1 >= 2,602059991
 7
Bazele optimizării proceselor tehnologice în construcţia de maşini
Restricţia avans admisibil

s <= k s ⋅ Cs ⋅ D 0,6 , Cs = f ( P, R ) , k s = f ( L / D)
s <= 0,018 ⋅ P 0,635 ⋅ R 0,56 ⋅ D 0,6
pentru materiale tip OLC 45 ( P = 2, R = 2)
se gaseste : s <= 0,04121007 ⋅ D 0,6
iar cu : x2 = log (100 ⋅ s ) se obtine :
x2 <= 0,615 + 0,6 ⋅ log D , sau pt. D = 8 [mm]
x2 <= 1,156857342

Restricţia viteză admisibilă

v <= 32.5 ⋅ D −0,14 , sau

32,5 ⋅1000
n <= ⋅ D − 0,14 , sau
π
x1 <= 4,015 − 1,14 ⋅ log D , sau pentru D = 8 [mm]
x1 <= 2,9855

MODELULUI MATEMATIC FINAL

⎧ max ( x1 + x2 + 0,043 x3 )
⎪ x1 + 0,8 x2 <= 4,15
⎪
⎪ 0,8 x2 <=1,052
⎪
⎪ 0,85 x2 <= 1,051
⎪ x1 + 0,7 x2 + 0,2 x3 = 4,059966139
⎪
⎪ 0,85 x2 <=1,25
⎨
⎪ x1 <= 3,65
⎪ x1 >= 2,60
⎪
⎪ x 1 2 3 >0
, x , x
⎪ x2 <= 1,156857342
⎪
⎪ x1 <= 2,9855
⎪ x1 + 0,7 x2 <= 3,84412989
⎩