CRIZA FINANCIARĂ ŞI INSOLVENŢA

UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

I. ACTE NORMATIVE RELEVANTE

1) Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, Capitolul VI Criza financiară
şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, art. 74, 75 şi 751;
2) Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiară şi
insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 35/2016
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2013 privind criza
financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale;
3) H.G. nr. 647/2013 privind stabilirea serviciilor publice esenţiale la nivelul
unităţilor administrativ-teritoriale;
4) Ordinul comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării
regionale şi administraţiei publice nr. 821/2013 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru aplicarea procedurilor privind raportarea situaţiilor de criză
financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru aprobarea
Normelor metodologice pentru aplicarea procedurilor privind raportarea situaţiilor
de insolvenţă a unităţilor administrativ-teritoriale.

II. CRIZA FINANCIARĂ

1. Definiţia Crizei financiare
Criza financiară este starea patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale, caracterizată prin
existenţa unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneşti, ce conduce la
neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile pe o anumită perioadă de timp. Criza
financiară este prezumată în următoarele situaţii:
a) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 90 de zile, şi care
depăşesc 15% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţii administrativ-
teritoriale respective, cu excepţia celor aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri şi cheltuieli sau
în bugetele instituţiilor sau serviciilor publice de interes local sau judeţean, după caz,
pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenţei.

2. Procedura de criză financiară

2.1. Persoanele interesate să sesizeze situaţia de criză financiară
Sesizarea situaţiei de criză se poate face de către:

1/9
 a) ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale,
b) conducătorul compartimentului financiar-contabil din cadrul aparatului propriu de
specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale,
c) ordonatorii secundari de credite şi
d) ordonatorii terţiari de credite din cadrul serviciilor publice subordonate consiliului
local,
e) conducătorii societăţilor comerciale sau ai regiilor autonome din subordinea
consiliului local,
f) diverşi creditori,
g) directorul direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti;
h) structurile teritoriale ale Curţii de Conturi.

2.2. Deschiderea procedurii

Sesizarea situaţie de criză financiară se face la direcţia generală a finanţelor publice judeţene
sau a municipiului Bucureşti şi la ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-
teritoriale care se află în situaţia de criză financiară.
Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului au obligaţia să
comunice Ministerului Finanţelor Publice lunar situaţiile de deschidere sau de închidere a
crizelor financiare înregistrate, pentru a fi înregistrate în registrul naţional al situaţiilor de
criză financiară a unităţilor administrativ-teritoriale.

2.3. Ordonatorul principal de credite

Ordonatorul principal de credite are următoarele obligaţii legale:
a) în termen de 30 de zile de la primirea unei sesizări a situaţiei de criză de la oricare
persoană interesată (persoanele indicate în art. 74 alin. 2), să furnizeze situaţia
economico-financiară şi concluzia de încadrare sau neîncadrare în prevederile alin.
(1), respectiv de constatare a situaţiei de criză financiară;
b) în termen de 5 zile lucrătoare de la constatarea crizei financiare, să convoace
autoritatea deliberativă şi să sesizeze direcţia generală a finanţelor publice judeţeană
sau a municipiului Bucureşti, după caz;
c) în termen de 5 zile de la declararea situaţiei de criză financiară de către autoritatea
deliberativă să înregistreze situaţia în registrul local al situaţiilor de criză financiară a
unităţilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de direcţiile generale ale
finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

2/9
 d) în termen de 30 zile calendaristice de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată
starea de criză financiară, împreună cu ceilalţi membrii ai comitetului pentru situaţii de
criză financiară, să pregătească un plan de redresare financiară a unităţii administrativ-
teritorial;
e) în termen de 3 zile lucrătoare de la elaborarea planului de redresare financiară să îl
supună spre aprobarea autorităţii deliberative;
f) în perioada desfăşurării procedurii de redresare a crizei financiare să asigure
funcţionarea eficientă şi eficace a serviciilor publice esenţiale;
g) în termen de 5 zile să înregistreze hotărârea autorităţii deliberative de aprobare a
încetării stării de criză financiară în registrul local al situaţiilor de criză financiară a
unităţilor administrativ-teritoriale, gestionat de direcţiile generale ale finanţelor
publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

2.4.Autoritatea deliberativă
Autoritatea deliberativă are următoarele obligaţii legale:
a) adoptă o hotărâre prin care ia act, în condiţiile legii, de existenţa situaţiei de criză
financiară, mandatează ordonatorul principal de credite pentru elaborarea planului de
redresare financiară şi analizează propuneri care să fie cuprinse în planul de redresare
financiară prezentat de ordonatorul principal de credite;
b) adoptă planul de redresare financiară în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la
depunerea de către ordonatorul principal de credite. În cazul în care planul de
redresare financiară nu este adoptat, autoritatea deliberativă se întruneşte în termen de
3 zile lucrătoare de la data dezbaterii în ultima şedinţă pentru reanalizarea acestuia.
Dacă planul de redresare financiară nu se adoptă, acesta se consideră aprobat în forma
propusă de iniţiator;
c) adoptă o hotărâre prin care declară, la cererea ordonatorului principal de credite şi cu
avizul consultativ ai comitetului pentru situaţii de criză financiară, încetarea situaţiei
de criză financiară, prin adoptarea unei hotărâri, dacă:
(i) criteriile prevăzute nu s-au mai evidenţiat timp de 180 de zile calendaristice;
(ii) sunt îndeplinite criteriile pentru declararea stării de insolvenţă, prevăzute de
art. 75, caz în care unitatea administrativ-teritorială este supusă procedurii
insolvenţei.

3/9
2.5.Comitetul pentru situaţii de criză financiară
Comitetul pentru situaţii de criză financiară se constituie prin ordin al prefectului în termen de
5 zile lucrătoare de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară.
Comitetul include următoarele persoane:
a) primarul sau preşedintele consiliului judeţean, al unităţii administrativ-teritoriale sau
al subdiviziunii acesteia aflate în criză financiară, după caz;
b) şeful compartimentului financiar-contabil al unităţii administrativ-teritoriale sau al
subdiviziunii acesteia aflate în criză financiară;
c) conducătorul serviciului public de interes local care a generat starea de criză
financiară, după caz;
d) un reprezentant al autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale sau a
subdiviziunii acesteia aflate în criză financiară;
e) un reprezentant al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului
Bucureşti;
f) un reprezentant al structurii asociative a autorităţilor administraţiei publice locale din a
cărei categorie face parte unitatea administrativ-teritorială în cauză.
Comitetul are următoarele obligaţii:
a) să participe împreună cu ordonatorul principal de credite la elaborarea planului de
redresare financiară;
b) să controleze executarea şi îndeplinirea măsurilor cuprinse în planul de redresare
financiară.

3. Conţinutul planului de redresare financiară

Planul de redresare financiară cuprinde planificarea economico-financiară şi bugetară pe
perioada procedurii de redresare financiară, care presupune:
(i) o prezentare a situaţiei economico-financiare a unităţii administrativ-teritoriale;
(ii) măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esenţiale de către autorităţile
administraţiei publice locale pe durata aplicării planului de redresare financiară;
(iii) măsuri de îmbunătăţire a managementului financiar şi a mecanismelor de control
necesare pentru eficientizarea furnizării serviciilor publice esenţiale;
(iv) masuri de creştere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum şi de generare
de venituri suplimentare;
(v) măsuri pentru reducerea cheltuielilor;
(vi) planificarea economico-financiară şi bugetară pe perioada procedurii de redresare
financiară, care presupune:

4/9
 a) analiza tuturor veniturilor şi cheltuielilor bugetare, recomandări pentru creşterea
veniturilor şi reducerea cheltuielilor, precum şi elaborarea de rectificări ale
bugetului local;
b) proiecţia veniturilor şi cheltuielilor pentru anul curent şi pentru următorii 2 ani;
c) restructurarea conducerii, organizării şi gestionării aparatului de specialitate al
primarului, respectiv al consiliului judeţean, a serviciilor şi instituţiilor publice de
interes local sau judeţean, după caz;
(vii) stabilirea sarcinilor pentru îndeplinirea prevederilor din planul de redresare
financiară pe obiective, persoane responsabile şi termene.

4. Lista serviciilor publice esenţiale fără de care unităţile administrativ-teritoriale,

aflate în situaţie de criză financiară sau insolvenţă, nu pot funcţiona:

Nr. crt. Denumirea serviciului

1 Impozite şi taxe locale
2 Evidenţa persoanelor
3 Registrul agricol
4 Amenajarea teritoriului şi urbanism
5 Situaţii de urgenţă
6 Învăţământ şi servicii auxiliare pentru educaţie
7 Sănătate
8 Cultură*
9 Religie**
10 Asistenţă socială
11 Alimentare cu apă şi canalizare
12 Iluminat public
13 Salubrizare şi gestionarea deşeurilor
14 Producere, transport, distribuţie şi furnizare de energie termică în sistem centralizat
15 Autorizare şi avizare transport public judeţean şi transport public local de călători

5. Încetarea situaţiei de criză financiară procedurii

Autoritatea deliberativă declară, la cererea ordonatorului principal de credite şi cu avizul
consultativ al comitetului pentru situaţii de criză financiară, încetarea situaţiei de criză
financiară, prin adoptarea unei hotărâri, dacă:
a) criteriile prevăzute deschiderea procedurii la art. 74 alin. (1) din Legea nr. 273/2006
nu s-au mai evidenţiat timp de 180 de zile calendaristice;
b) sunt îndeplinite criteriile pentru declararea stării de insolvenţă, prevăzute de art. 75
alin. (1) din Legea nr. 273/2006, caz în care unitatea administrativ-teritorială este
supusă procedurii insolvenţei.

5/9
Ordonatorul principal de credite notifică, în termen de 5 zile, direcţia generală a finanţelor
publice judeţeană, în vederea radierii înscrierii crizei financiare a unităţii administrativ-
teritoriale din registrul local al situaţiilor de criză financiară a unităţilor administrativ-
teritoriale.

III. INSOLVENŢA
1. Definiţia Insolvenţei
Insolvenţa este starea patrimoniului unităţii administrativ - teritoriale caracterizată prin
existenţa unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneşti, ce conduce la
neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, pe o anumită perioadă de timp.
Insolvenţa este prezumată în următoarele situaţii:
a) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile şi care
depăşesc 50% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţii administrativ-
teritoriale, fără a se lua în calcul cele aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă şi prevăzute în
bugetul de venituri şi cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data
scadenţei.

2. Procedura de Insolvenţă
2.1. Persoanele care pot formula cerere de deschidere a procedurii insolvenţei
Poate formula cerere de deschidere a procedurii insolvenţei
(i) Un creditor sau grup de creditori dacă are una ori mai multe creanţe certe,
lichide şi exigibile împotriva unei unităţi administrativ-teritoriale, cu o valoare
însumată care depăşeşte 50% din bugetul acesteia neachitată pe o perioadă de
120 de zile consecutive.
(ii) Ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale, în termen
de 15 zile de la constatarea stării de insolvenţă.

2.2. Deschiderea procedurii de insolvenţă

Cererea se depune la tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are sediul unitatea administrativ-
teritorială.
Judecătorul desemnat pentru procedurile de insolvenţă (denumit judecătorul-sindic) va
pronunţa hotărârea de deschidere a procedurii de insolvenţă în care va numi şi administratorul
(denumită corectă este administrator judiciar).

6/9
Administratorul judiciar este o persoană care îndeplineşte condiţiile de practician în
insolvenţă.
Situaţia de deschidere a procedurii de insolvenţă, se înregistrează în termen de 5 zile de la
declararea situaţiei de insolvenţă, în registrul local al situaţiilor de insolvenţă a unităţilor
administrativ-teritoriale, care este gestionat de direcţiile generale ale finanţelor publice
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Acestea vor comunica lunar situaţiile de
deschidere a procedurilor de insolvenţă înregistrate Ministerului Finanţelor Publice, pentru a
fi înregistrate în registrul naţional al situaţiilor de insolvenţă a unităţilor administrativ-
teritoriale.

2.3. Activităţi pe durata procedurii de insolvenţă

În termen de 30 zile de la data deschiderii procedurii de insolvenţă, administratorul judiciar
împreună cu ordonatorul principal de credite elaborează planul de redresare a insolvenţei, cu
avizul:
- direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a Direcţiei Generale a Finanţelor
Publice a Municipiului Bucureşti şi
- camerei de conturi teritoriale.
În perioada desfăşurării procedurii de insolvenţa Administratorul judiciar sau ordonatorul
principal de credite, după caz, are obligaţia să asigure furnizarea eficientă şi eficace a
serviciilor publice esenţiale, în condiţiile legii.
Administratorul va monitoriza respectarea planului de redresare a insolvenţei. În caz de
nerespectare a planului de redresare a insolvenţei, administratorul va propune judecătorului-
sindic suspendarea atribuţiilor de ordonator principal de credite şi emiterea hotărârii de
preluare a atribuţiilor de ordonator de credite de către administrator.
Cheltuielile ocazionate cu plata indemnizaţiei administratorului şi îndeplinirea procedurii de
redresare a insolvenţei reprezintă cheltuieli ale unităţii administrativ-teritoriale şi se suportă
din bugetul acesteia.

2.4. Conţinutul planului de redresare

Planul de redresare a insolvenţei va cuprinde:
a) măsurile de restabilire a viabilităţii financiare a unităţii administrativ-teritoriale;
b) măsurile de continuare a prestării serviciilor esenţiale ale unităţii administrativ-
teritoriale, pe toată perioada insolvenţei acesteia;
c) planul de achitare a debitelor către creditori.

7/9
Planul de redresare a insolvenţei se supune aprobării adunării deliberative, în termen de 10
zile de la întocmire şi devine obligatoriu atât pentru autoritatea deliberativă, cât şi pentru
ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale.
În caz de neadoptare de către adunarea deliberativă, administratorul judiciar va propune
judecătorului-sindic emiterea hotărârii de preluare a atribuţiilor de ordonator principal de
credite de către administrator.
Ordonatorului principal de credite şi autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale
le este interzisă exercitarea oricăror atribuţii cu implicaţii financiare pe toată perioada
gestionării situaţiei de insolvenţa, atribuţii care se exercită exclusiv de administratorul
judiciar.

2.5. Închiderea procedurii de insolvenţă

În cazul în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile stării de insolvenţă a unităţii administrativ-
teritoriale, judecătorul-sindic pronunţă o sentinţă de închidere a procedurii, chiar dacă nu au
fost stinse toate creanţele cuprinse în planul de redresare a stării de insolvenţă.
Restul creanţelor nestinse în procedura de insolvenţă vor fi cuprinse în planul de redresare a
stării de criză financiară.
Sentinţa de închidere a procedurii este notificată de administratorul judiciar direcţiei generale
a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, pentru efectuarea
menţiunii în registrul local al situaţiilor de insolvenţă a unităţilor administrativ-teritoriale.
Prin închiderea procedurii insolvenţei, administratorul judiciar este descărcat de orice
îndatoriri sau responsabilităţi cu privire la aplicarea procedurii:
- faţă de ordonatorul principal de credite,
- faţă de patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale, precum şi
- faţă de creditori.
În termen de 30 de zile de la notificarea transmisă direcţiei generale a finanţelor publice
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, între administratorul judiciar şi
ordonatorul principal de credite se încheie un proces-verbal de predare-primire cu privire la
operaţiunile derulate în timpul procedurii insolvenţei.
Unitatea administrativ-teritorială revine la statutul de criză financiară, iar ordonatorul
principal de credite şi consiliul local îşi reiau atribuţiile şi vor proceda conform art. 74 la
aplicarea întocmai a planului de redresare financiară pentru ieşirea unităţii administrativ-
teritoriale din criză financiară.
Situaţia de închidere a procedurii de insolvenţă se înregistrează în termen de 5 zile de la
notificarea hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii de către ordonatorul principal de

8/9
credite, în registrul local al situaţiilor de insolvenţă a unităţilor administrativ-teritoriale, care
este gestionat de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti. Acestea vor comunica lunar situaţiile de închidere a procedurilor de insolvenţă
înregistrate Ministerului Finanţelor Publice, pentru a fi înregistrate în registrul naţional al
situaţiilor de insolvenţă a unităţilor administrativ-teritoriale.

9/9