UNIVERSITATEA DIN BACAU

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PORTOFOLIU LA DISCIPLINA PSIHOLOGIA

EDUCATIEI

COORDONATOR STIINTIFIC : Candidat

Prof. univ. dr. Gheorghe Dumitriu Popa Ion

Bacau 2007

1
UNIVERSITATEA DIN BACAU
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

CLASA DE ELEVI CA GRUP PSIHOSOCIAL

COORDONATOR STIINTIFIC : Candidat

Prof. univ. dr. Gheorghe Dumitriu Popa Ion

Bacau 2007

2
 CUPRINS

PARTEA I
CAPITOLUL 1 CLASA DE ELEVI CA GRUP PSIHOSOCIAL

1. FUNDAMENTARE TEORETICA
1.1 Delimitari conceptuale
1.2 Perspective de abordare
1.3 Modele si teorii explicative

PARTEA A II-A
CAPITOLUL 2 CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICA , PARTEA APLICATIVA SI
EXPERIMENTALA

2.1 Obiectivele cercetarii

2.2 Aspecte generale privind cercetarea psihopedagogica
2.3 Variabilele cercetarii
2.4 Tipuri de cercetare
2.5 Colectarea, masurarea si prelucrarea matematica a datelor cercetarii
2.6 Concluzii

3
CAPITOLUL 1

CLASA DE ELEVI CA GRUP PSIHOSOCIAL

1. FUNDAMENTARE TEORETICA

1.1 Delimitari conceptuale

Grupul se defineste prin structura interna suficient de consistenta si totodata rezistenta la
influentele din afara.
Un grup, in sens psihosocial, arata W. Spratt , consta dintr-o pluralitate de persoane care
sunt in interactiune reciproca intr-un cadru dat.
Dupa M. Smit , indivizii in grup au o perceptie colectiva a unitatii lor, ei actioneaza intr-
o maniera unitara fata de mediul inconjurator.
G. Humas releva trei componente fundamentale in constituirea oricarui grup social:
- Motivele gruparii
- Activitatea umana
- Interactiunea membrilor
In psihologia sociala sunt folosite diferite criterii pentru clasificarea grupurilor umane si
anume:
 Societatea globala – “poporul, natiunea”
 Grupuri latente reunificate – “clasele sociale”
 Colectivitati organizate cu sistemul de functionare al realitatii de felul numeroaselor grupari
profesionale, culturale, politice, religioase.
 Grupari restranse cum ar fi satul, clasele scolare, clubul cultural, clubul sportiv.
Clasa de elevi nu intruneste, totdeauna caracteristicile unui colectiv inchegat. In acest caz insa,
in calitate de grup psihosocial, actioneaza ca o forta educativa asupra fiecaruia dintre membrii
componenti.
In primul rand grupul preia, transmite si consolideaza unele norme si modele elaborate de
colectivitatea umana, de societate.
In al doilea rand filtreaza, prelucreaza, adapteaza pentru scopurile si nevoile proprii normele
sociale.
In al treilea rand elaboreaza norme proprii adecvate cerintelor situatiei si nevoilor membrilor.

Clasa de elevi ca grup socioeducativ

Organizatiile educationale sau grupurile secundare sunt ansambluri social institutionate,
ce se caracterizeaza prin scopuri bine definite, prin sisteme care instituie roluri ierarhice.
Principala componenta a sistemului de invatamant este institutia scolii, care are
caracteristicile unui sistem inchegat si in acelasi timp deschis, comparabil cu oricare alta
organizatie social culturala.
Scoala are rolul nu numai de a-l indruma pe elev in achizitionarea unor cunostinte, atitudini,
comportamente, ci si de a-l pregati pentru viata sociala, de a-l antrena pentru rolul de adult,
oferind modele de actiune, solutii pentru diagnosticarea si rezolvarea problemelor social
psihologice.

4
 1.2 Perspective de abordare
Din prespectiva conceptualizarii exercitata “asupra metodelor de predare atat in scoala primara
cat si in scoala gimnaziala” teoria invatarii a lui Piaget se bazeaza pe doua procese
complementare indispensabile: asimilarea si acomodarea.
Asimilarea implica un proces de analiza, de sinteza in planul gandirii logice a elevului.
Subiectul trebuie sa recunoasca noua situatie prin raportare la caracteristicele similare cu
experientele anterioare. Prin asimilare persoana care activeaza in sens inventiv, adauga noi
informatii la cunostintele sale prezente.
Asimilarea nu implica neaparat o schimbare in modalitatea de gandire, ci doar un proces de
adaugare de noi experiente si de reflectare a acestora in plan cognitiv.
Acomodarea . Prin aceasta subiectul realizeaza simultan nu numai adaptarea noului la situatia
anterioara ci si la valorificarea sa in prezent si in perspectiva evolutiei activitatii de instruire.
De exemplu un copil familiarizat numai cu impartirea exacta, atunci cand este pus in situatia
de a efectua o impartire cu rest, punand rezultatul sub forma zecimala, el trebuie sa-si modifice
punctul de vedere despre impartire in general.
Invatarea implica o interactiune continua in procesul de asimilare si cel de acomodare fiind
indispensabil in activitatea de predare- invatare-evaluare.
Perspectiva psihosociologica asupra fenomenului educational este aceea a orientarii
profesorului nu numai asupra individualitatilor ci si asupra sintalitatii clasei de elevi, a
valentelor sale formative.(I. Nicola)
In acest context interactiunea individ- grup are un dublu sens:
- fiecare membru contribuie la dezvoltarea si afirmarea grupului prin capacitatile si actiunile
sale;
- grupul prin sistemul sau normativ si functional exercita un control mental asupra fiecarui
membru, ii solicita potentele, ii evalueaza participarea, ii propune modele actionale, il
angajeaza si stimuleaza in asimilarea acestuia.
Fiecare elev, in raport cu disponibilitatile si sistemul socio axiologic, incorporeaza valorile
promovate de grup si le transpune intr-un sistem referential si actional propriu.
- elevul se valorizeaza in grup si prin grup el apeleaza la grup, la normele si sistemul sau de
valori in procesul de integrare sociala pe care il parcurge.
- in interactiunea cu ceilalti elevi ai clasei fiecare individ invata comportamente, atitudini,
norme, valori asteptate.

1.3 Modele si teorii explicative

Orice conduita sau atitudine este evaluata in raport cu modelele promovate de grup si obtin sau
nu aprobarea majoritatii.
M.A. Banay si L.V.Johnson au identificat anumite caracteristici ale sistemului normativ
specific grupului scolar.
- tendinta de conformare inclusiv presiunea exercitata asupra membrilor pentru a se
conforma.
- Gradul de aprobare sau dezaprobare a unei conduite, variind in limitele unei zone de
toleranta.
- Intensificarea reactiei clasei fata de comportamentele membrilor, semnificand importanta ce
se acorda fiecarei norme.
Modelul de munca si viata in colectiv contribuie la pregatire pentru viata a viitorului adult.

5
- clasa de elevi nu intruneste, totdeauna, caracteristicile unui colectiv inchegat. In acest caz
calitatea de grup psihosocial, actioneaza ca o forta educativa asupra fiecaruia dintre
membrii componenti.
- In primul rand grupul preia, transmite si consolideaza unele norme si modele elaborate de
colectivitatea umana, de societate. In al doilea rand, filtreaza, prelucreaza, adapteaza pentru
scopurile si nevoile proprii aceste norme sociale.
- In al treilea rand, elaboreaza norme proprii, modele comportamentale adecvate cerintelor
situatiei si nevoilor membrilor.

6
 CAPITOLUL 2

CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICA , PARTEA APLICATIVA SI

EXPERIMENTALA

2.1 Obiectivele cercetarii

Obiectivele educationale au fost structurate pe trei niveluri:

a. nivelul superior –cuprinde obiective generale care reprezinta finalitati cu cel mai mare grad
de generalitate pentru o treapta de nivel de pregatire, ce se bazeaza pe componentele
cognitive, afective si psihomotorii.
b. cel de al doilea nivel cuprinde obiective specifice care orienteaza activitatea didactica intr-o
perspectiva mai apropiata.
c. al treilea nivel cuprinde obiective operationale. La acest nivel obiectivele sunt definite in
mod concret cu comportamente observabile si masurabile, mod care sa permita realizarea
strategiilor si tacticilor instruirii oferind o imagine concreta a ceea ce trebuie evaluat.

2.2 Aspecte generale privind cercetarea psihopedagogica

Lucrand cu tinerii pe care ii ajuta sa se formeze, cadrul didactic este pus in situatia de a
cauta mereu noi solutii in propria sa activitate pentru a putea raspunde corespunzator cererii de
educatie (mereu mai complexa) venita din partea acestora.
Calitatea de “investigator” al fenomenului educational, manifestat cel putin in formele sale
particulare specifice practicii scolare, este o calitate intrinseca a statutului de cadru didactic.
Activitatea de “cautare” a noii solutii optime pentru activitatea curenta este realizata de orice
dascal. La intrebarea “Ce este cercetarea psihopedagogica?” s-au dat o serie de raspunsuri, cum
ar fi:
 Este un “demers rational, organizat in vederea surprinderii relatiilor functionale si cauzale
dintre variabilele actiunii educationale practice”1;
 Este “o investigatie delimitata precis ca tema la o intrebare restransa ivita in procesul
perfectionarii muncii de invatare, de educatie si care presupune sa se afle un raspuns cert,
temeinic, argumentat stiintific la intrebarea pusa”2;

2.3 variabilele cercetarii

In cadrul actiunii educationale se manifesta un “ansamblu de variabile dispuse intr-un camp

de forte, aflate in permanenta stare tensionala, datorita relatiilor dintre ele. Sarcina cercetarii

1
DRAGAN I. , NICOLA I. “CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICA”ED.TIPOMUR, 1993,P.9
2
MUSTER, D.”METODOLOGIA CERCETARII IN EDUCATIE SI IN INVATAMANT”ED.LITERA, , BUCURESTI,
1985 P. 22
7
 psihopedagogice este de a patrunde in acest camp de forte” 3, de a incerca sa descifreze
actiunea lor din perspectiva optimizarii relatiilor dintre ele. In campul de actiune al practicii
educationale intra:
 Educatorul care, ca personalitate umana, isi are propria sa evolutie,
 Educatul care, cu personalitate in formare, nu se lasa modelat ca un obiect de lut ci isi
manifesta pregnant propriile particularitati si propria sa evolutie,
 Curriculum-ul cu elementele sale constante, dar si cu o dinamica in perioada de
reforma,
 Baza matreiala cu minusurile sale si cu cerinta indispensabila de contracarare a
influientei negative a acestora prin efectul compensatoriu al relatiei dintre elementele
mentionate anterior, in special prin adoptarea unor metodologii care sa permita acest
lucru si sa determine eficienta actului educativ,
 O serie de variabile conjuncturale, ce pot avea influiente remarcabile asupra activitatii
educationale.
Relatia dintre aceste elemente este complexa, dinamica si orice modificare a unuia dintre
ele determina reactii in lant asupra celorlalte.
Variabila este o anumita caracteristica (o calitate, un atribut, o proprietate) care variaza de
la un subiect (elev) la altul, iar o constanta este o caracteristica (o calitate, un atribut, o
proprietate) identica pentru toti membrii grupului investigat.
Variabilele cantitative sunt cele care pot exista intr-o masura mai mica sau mai mare:
varsta, inteligenta, cunostintele, etc. variabilele categoriale sunt cele care marcheaza un
atribut permanent (cel putin pentru perioada investigatiei): sexul, religia, nationalitatea.
In cercetarea experimentala diferentierea principala se face plecand de la raporturile de
cauzalitate (determinare, conditionare) care pot exista intre fenomenele studiate. Ca urmare
:
 Prin variabile independente se inteleg fenomenele care reprezinta cauze, factori sau
conditii;
 Prin variabile dependente se inteleg efectele, rezultatele (aparitia, modificarea sau
incetarea existentei) produse de actiunea variabilelor independente.
De exemplu, in cercetarea experimentala metodele de predare pot fi considerate variabile
independente: metode de predare diferite pot influienta intr-o maniera diferita asupra
rezultatelor (variabila dependenta). In procesul de invatamant se diferentiaza mai multe
grupe de variabile (unele asociate cu variabilele independente, altele cu cele dependente) si
anume:
a. caracteristicele de “input” ale elevilor: varsta, sex, nivel de pregatire fizica, fluenta
verbala, etc.
b. variabilele programului de instruire: activitatile desfasurate in clasa, dimensiunea
sociala a grupului instruit, durata instruirii, materialele folosite, caracteristicele
profesorului, etc.
c. variabilele contextului social : caracteristicele cadrului social in care se desfasoara
instruirea;
d. variabilele sistemului de evaluare :caracteristicele instrumentelor sau ale procedeelor
de culegere a datelor, care pot afecta rezultatele si pot conduce la interpretari corecte
sau eronate;
3
MUSTER, D. “METODOLOGIA CERCETARII IN EDUCATIE SI IN INVATAMANT”, ED. LITERA, BUCURESTI
1985, P.22
8
 e. variabilele de “output” nivelul de pregatire al elevilor, atitudinile lor, etc.
In cercetarea experimentala a instruirii (relatia proces-produs) principalele variabile
implicate pot fi clasificate in 10 categorii majore, 6 dintre ele fiind variabile “online”,
adica se afla pe linia unei influiente directe a educatorului asupra invatarii elevului si
alte 4 categorii de variabile “offline” care afecteaza invatarea dar nu se afla sub
influenta directa a educatorului.

Variabilele online :
A. Rezultatele invatarii-schimbarile produse la elev, masurate dupa terminarea instruirii.
B. Activitatile de invatare ale elevului in clasa. Principala cale prin care instruirea poate
afecta rezultatele invatarii este influenta ei asupra comportamentului elevilor in clasa.
C. Comportamentul interactiv al educatorului, prin care educatorul afectteaza activitatile de
invatare.
D. Comportamentul pre-activ al educatorului-include activitati ca planificarea,
evaluarea,etc efectuate in afara clasei, pe care educatorul le desfasoara pentru a asigura
invatarea.
E. Competentele educatorului –cunostinte, deprinderi, valori sunt instrumente ale instruirii.
F. Caracteristicile pre-existente ale educatorului – abilitati, cunostinte, atitudini.

Variabile offline:
G. caracteristicele individuale ale elevilor –abilitatile si caracteristicele personale ale elevilor,
care in final determina produsele oricarei experiente de invatare.
H. Variabilele de context intern- caracteristici ale elevvilor si grupurilor de elevi care
afecteaza reactiile lor la comportamentul educatorului.
I. Variabilele de context extern – materialele, facilitatile, supervizarea si sprijinul
administrativ asigurat de scoala.
J. Variabilele TT (Teacher Training) –experientele destinate sa sporeasca repertoriul de
competente ale educatorului.
Cercetarea in domeniul instruirii presupune, de obicei, masurarea a doua sau mai multe
variabile de tipuri diferite si studierea relatiilor dintre ele. In cercetarile psihopedagogice se
studiaza aproape intotdeauna efectul unei singure variabile independente. Aceasta inseamna ca
vom avea nevoie de mai multe grupe de subiecti (cel putin doua) si care –ca urmare a situatiei
experimentale create de noi- ar trebui ca la inceputul cercetarii experimentale sa fie echivalente,
egale in privinta factorilor care influenteaza rezultatele.
Cercetarea s-a facut pe doua grupe (clase) apropiate printr-un numar de factori: aceeasi varsta,
acelasi sex, acelasi nivel de pregatire scolara, medii sociale apropiate. Pentru a fi siguri de
echivalenta celor doua grupe vom calcula:
 Media scorurilor la variabilele parazite cuantificabile (de exemplu notele obtinute la
disciplinele de baza)
 Media scorurilor plus dispersia lor
O astfel de evaluare ne permite sa avem o imagine bine conturata a grupelor de elevi nu numai
in ceea ce priveste media ci si a distantei pe care se intinde grupa.
Cercetarea isi indreapta atentia asupra uneia sau alteia dintre variabilele existente sau asupra
raporturilor in campul educational, incearca sa-i descifreze mecanismul de actiune,
particularitatile, sa-i stabileasca influentele si sa optimizeze activitatea pe o secventa avuta in
vedere.
9
2.4 . tipuri de cercetare

Cercetarea psihopedagogica poate viza mai mult teoria psihopedagogica sau necesitatile
practice ale procesului instructiv-educativ Astfel in functie de nivelul la care se
desfasoara,cercetarea poate fi:
 Fundamentala (teoretica)utilizata in eexplorarea problemelor generale, fara afirmarea unui
scop practic imediat.
 Aplicativa –legata explicit de viata scolara in diferitele ei forme de manifestare, se axeaza
pe gasirea unor solutii practice immediate. Acestui nivel ii corespunde o serie de tipuri de
cercetare aplicativa:
- cercetarea orientata ce pleaca de la o situatie concreta catre un obiectiv general, in sensul
ca raspunsul dat in urma unui demers de cercetare legat de situatia concreta are o arie mai
larga de aplicabilitate, catre care s-a orientat cercetarea la inceput;
- cercetarea aplicata propriuzisa care urmareste in cel mai strict mod problematica pusa in
discutie. Se concentreaza asupra unei probleme bine delimitate ca de exemplu: proiectarea
realizarea si experimentarea mijloacelor de invatamant, perfectionarea metodologiei
didactice in vederea cresterii valorii ei formative, variante de organizare a colectivului de
elevi pentru lectie. Este deci legata de perfectionarea muncii instructiv educative in cele mai
mici detalii.
Se mai poate face dstinctia intre diferite tipuri de cercetare, exprimand raportul cu practica
educativa. Se disting:
1. cercetarea constatativa urmareste cunoasterea si descrierea amanuntita a unei anumite
situatii din cadrul activitatii instructiv-educative, a factorilor si a implicatiilor acestora intr-
un anumit proces.
2. Cercetarea ameliorativa isi propune sa verifice eficienta unor inovatii; se porneste de la o
ipoteza a cercetarii care propune perfectionari, ameliorari ale activitatii instructiv-educative.
Este o cercetare experimentala, care considera- comparativ- rezultatele unor clase
experimentale (in activitatea careia se introduce ipoteza inovatoare) si rezultatele unor clase
de control martor (la care se lucreaza traditional).

Ipoteza cercetarii

Ipoteza in general cuprinde simultan intrebarea legata de o problematica data si

raspunsul considerat a fi optim pentru aceasta intrebare. Cercetarea este gandita ca o incercare
de validare a raspunsului oferit ipotetic.
Daca in alte domenii de cercetare infirmarea unei ipoteze pozitive nu constituie o
problema, in domeniul psihopedagogic normele deontologice nu permit un asemenea esec, in
special in cazul cercetarilor practice, care implica viata si activitatea scolara a elevilor.
In domeniul psihopedagogic, data fiind complexitatea actului educational, inca de la
formularea ipotezei este necesara luarea in calcul a posibilitatii interventiei unor factori aleatori
cu o anume .influenta asupra actului educational.
Literatura de specialitate prezinta doua tipuri de ipoteze:

10
  Ipoteza specifica ce pleaca de la “presupunerea ca toate modificarile ce se produc,
cat si diferentele la sfarsit s-ar datora factorului experimental (variabila X) controlat
de cercetator"1.
 Ipoteza nula care admite ca ‘modificarile si diferentele constatate s-ar datora unor
factori intamplatori, aleatori, necontrolati de cercetator”2
Ipoteza nula este o ipoteza statistica urmand ca pe baza de calcul sa fie admisa sau respinsa,
stiindu-se ca admiterea ipotezei nule inseamna respingerea ipotezei specifice . prezenta ipotezei
nule il face pe cercetator sa fie mai precaut si sa admita un oarecare risc care este concretizat in
probabilitatea interventiei unor factori intamplatori, care in desfasurarea actiunii educationale
nu sunt exclusi , avand in vedere complexitatea acestora.

In cercetarea efectuata am pornit de la ipoteza ca folosind o metoda de predare-invatare

bazata pe organizarea clasei pe grupe de elevi, acestia vor obtine rezultate scolare
superioare fata de cele obtinute prin metoda traditionala.

2.5 Colectarea, masurarea si prelucrarea matematica a datelor cercetarii

Verificarea ipotezei cercetarii presupune aplicarea de probe, in general culegerea de

date, ce vor fi masurate si supuse unei prelucrari matematic-statistice in colectivul experimental
si in cel martor. Pentru aceasta este indispensabila documentarea asupra colectivelor concrete
intalnite in cercetare.
Colectivul de experimentare este stabilit in asa fel incat sa fie omogen din punct de vedere al
temei de cercetare. Astfel, cele doua clase supuse cercetarii sunt formate din cate 24 de elevi,
de varste cuprinse 15-16 ani. Omogenitatea presupune “antrenament” anterior, adica acelasi
nivel al cunostintelor elevilor exprimat prin notele obtinute anterior.
Pentru a verifica omogenitatea celor doua colective de elevi am studiat documentele scolare,
am prelucrat datele referitoare la performantele elevilor in anul scolar precedent si am
determinat caracteristicele statistice pentru acestea in paralel.

1
DRAGAN I. NICOLA I.
2
DRAGAN I. NICOLA I.
11
MEDII OBTINUTE LA DISCIPLINA “STUDIUL MATERIALELOR” CLASA aIXa

IX A IXB
1 7,50 7,00
2 6,00 7,50
3 7,00 7,50
4 8,00 8,00
5 7,50 9,00
6 7,00 6,50
7 8,00 7,00
8 9,50 8,50
9 9,00 7,50
10 7,00 7,50
11 8,00 7,50
12 6,50 7,00
13 6,00 6,50
14 9,00 7,50
15 7,50 8,50
16 7,00 7,50
17 7,00 8,00
18 7,50 6,00
19 7,50 8,00
20 7,50 6,00
21 6,50 9,00
22 6,50 6,00
23 7,50 7,00
24 8,00 6,50

Media 7,46 7,27

Mediana 7,50 7,25
Dominanta 7,50 7,50
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Amplitudinea 3,50 3,00
Abaterea medie 0,63 0,73
Deviatia standard 0,85 0,89
Medii “Studiul Materialelor”

Medii intre : 9,00-10 8,00-8,99 7,00-7,99 6,00-6,99 5,00-5,99

Nr. elevi

IXA 2 4 11 7 0 24
IXB 3 4 12 5 0 24

14
12
10 IXA
8 IXB
6
4
2
0
9,00-10 8,00- 7,00- 6,00- 5,00-
8,99 7,99 6,99 5,99

Medii generale
Medii intre: 9,00-10 8,00-8,99 7,00-7,99 6,00-6,99 5,00-5,99
Nr.elevi
IXA 0 6 10 8 0 24
IXB 1 3 9 11 0 24

12
10
8
IXA
6
IXB
4
2
0
9,00-10 8,00- 7,00- 6,00- 5,00-
8,99 7,99 6,99 5,99
 Pentru aprecierea structurii celor 2 colective vom compara valorile reprezentative
si cele de distributie ale acestora.

Valorile reprezentative
a) Media aritmetica
IXA 7,27
IXB 7,25
b)Mediana
IXA 7,50
IXB 7,25
Mediana este marimea din mijlocul sirului de date asezate in ordine
crescatoare,cind sirul este par,are doua cazuri de mijloc si mediana este media lor
aritmetica.

c)Dominanta (valoarea cu cea mai mare frecventa)

IX A 7,50 se repeta de 7 ori
IXB 7,50 se reprta de 6 ori

Clasa Media Mediana Dominanta

IXA 7,27 7,50 7,50
IXB 7,46 7,25 7,50
Valori de distributie
Caracterizeaza imprastierea valorilor fata de valorile mediane.
Amplitudinea reprezinta diferenta dintre notele cele mai mici si cele mai mari:

IXA 9,50-6,50 3
IXB 9,50-6,00 3,50
Abaterea medie sau variatia medie

IXA 0,73
IXB 0,63
Deviatia standard

IXA 0,89
IXB 0,85

Comparand valorile obtinute putem spune ca cele doua clase formeaza colective
omogene. Valorile minime si maxime ale notelor obtinute sunt egale, difera doar putin
distributia celorlalte note in cadrul acestui interval si gradul de imprastiere al notelor
(deviatia standard).

14
 REZULTATELE OBTINUTE LA CLASA aIXA
Media generala Studiul Diferentele la Diferentele la Produsul
Materialelor media generala studiul diferentelor
Materialelor
(X) (Y) (X*Y) X2 Y2
1 7,42 7,00 0,21 0,27 0,06 0,04 0,07
2 6,71 7,50 0,92 -0,23 -0,21 0,84 0,05
3 7,81 7,50 -0,18 -0,23 0,04 0,03 0,05
4 7,93 8,00 -0,30 -0,73 0,22 0,09 0,53
5 8,23 9,00 -0,60 -1,73 1,04 0,36 2,99
6 7,91 6,50 -0,28 0,77 -0,22 0,08 0,59
7 6,48 7,00 1,15 0,27 0,31 1,32 0,07
8 8,72 8,50 -1,09 -1,23 1,34 1,19 1,51
9 6,85 7,00 0,78 0,27 0,21 0,61 0,07
10 6,80 6,00 0,83 1,27 1,05 0,69 1,62
11 8,84 7,50 -1,21 -0,23 0,28 1,47 0,05
12 7,94 7,50 -0,31 -0,23 0,07 0,10 0,05
13 6,52 7,00 1,11 0,27 0,30 1,23 0,07
14 7,35 6,50 0,28 0,77 0,21 0,08 0,59
15 6,99 6,50 0,64 0,77 0,49 0,41 0,59
16 7,81 7,50 -0,18 -0,23 0,04 0,03 0,05
17 8,93 8,50 -1,30 -1,23 1,60 1,69 1,51
18 7,96 7,50 -0,33 -0,23 0,08 0,11 0,05
19 8,41 8,00 -0,78 -0,73 0,57 0,61 0,53
20 7,93 6,00 -0,30 1,27 -0,38 0,09 1,62
21 8,22 9,00 -1,19 -1,73 2,06 1,42 2,99
22 7,43 6,00 0,20 1,27 0,25 0,04 1,62
23 6,58 7,00 1,05 0,27 0,28 1,10 0,07
24 6,71 6,00 0,92 1,27 1,17 0,84 1,62
Media 7,63 7,27
mediilor
Suma produselor suma patratelor suma patratelor
Coeficientul de corelatie 0,67 (1) (2) (3)
Radacina patratelor din produsul sumelor patratelor 10,87 14,47 18,99
(4) = 16,58
 REZULTATELE OBTINUTE LA CLASA a IXB
Media generala Studiul Diferentele la Diferentele la Produsul
Materialelor media generala studiul diferentelor
materialelor
(X) (Y) (X*Y) X2 Y2
1 7,23 7,50 0,02 -0,04 0,00 0,00 0,00
2 6,28 6,00 0,97 1,46 1,42 0,95 2,13
3 6,85 7,00 0,40 0,46 0,19 0,16 0,21
4 7,60 8,00 -0,35 -0,54 0,19 0,12 0,29
5 7,63 7,50 -0,38 -0,04 0,02 0,14 0,00
6 6,80 7,00 0,45 0,46 0,21 0,21 0,21
7 7,56 8,00 -0,31 -0,54 0,17 0,09 0,29
8 9,01 9,50 -1,76 -2,04 3,58 3,08 4,17
9 8,67 9,00 -1,42 -1,54 2,18 2,00 2,38
10 6,81 7,50 0,44 -0,04 -0,02 0,20 0,00
11 6,21 7,00 1,05 0,46 0,48 1,09 0,21
12 7,87 8,00 -0,62 -0,54 0,33 0,38 0,29
13 6,73 6,50 0,52 0,96 0,50 0,28 0,92
14 6,35 6,00 0,90 1,46 1,32 0,82 2,13
15 8,26 9,00 -1,07 -1,54 1,55 1,01 2,38
16 6,48 7,50 0,77 -0,04 -0,03 0,60 0,00
17 8,02 7,00 -0,77 0,46 -0,35 0,59 0,21
18 7,40 7,00 -0,15 0,46 -0,07 0,02 0,21
19 6,23 7,00 1,03 0,46 0,47 1,05 0,21
20 7,82 7,50 -0,57 -0,04 0,02 0,32 0,00
21 6,63 7,50 0,62 -0,04 -0,03 0,39 0,00
22 6,54 6,50 0,71 0,96 0,69 0,51 0,92
23 7,91 7,50 -0,66 -0,04 0,03 0,43 0,00
24 7,23 8,00 0,02 -0,54 -0,01 0,00 0,29
Media 7,26 7,46
mediilor
Suma produselor suma patratelor suma patratelor
Coeficientul de corelatie 0,81 (1) (2) (3)
Radacina patratelor din produsul sumelor patratelor 12,83 14,44 15,88
(4) = 15,88
 Am facut de asemanea si o observare preliminara referitoare la raportul in care se
situeaza disciplina de specialitate fata de celelalte discipline care se studiaza.
Pentru aceasta am calculat coeficientul de corelatie intre mediile obtinute la disciplina
“Studiul Materialelor” si mediile generale obtinute in anul scolar precedent.
Valorile obtinute, adica 0,81 la clasa a IXB si 0,67la clasa a IXA se incadreaza in intervalul
(0,6-1)care indica faptul ca exista o corelatie buna intre disciplina de specialitate si celelalte
discipline ce se studiaza, la fiecare din cele doua clase.
Totusi privind comparativ mediile generale si cele obtinuite la materia de specialitate se
remarca faptul ca desi elevii clasei IX A au medie generala mai mare, media obtinuta la
“Studiul Materialelor” este mai scazuta (o dovedeste si coeficientul de corelatie ); in schimb
elevii clasei IXB acorda materiei de specialitate un interes mai mare decit celor de cultura
generala.
In consecinta avind in vedere ca la sfirsitul clasei a VIII A au fost pusi sa aleaga profilul
(mecanic sau electric) si implicit specializarea “Tehnician in transporturi” sau “Tehnician
electronist”, rezultatele mai slabe obtinute la materia de specialitate ale clasei IXA ar putea fi
justificate fie de o orientare profesionala gresita, fie de alte cauze.Pentru a verifica acest lucru
am amplicat un chestionar ambelor clase pe tema orientarii profesionale .Chestionarul este
prezentat in intregime in ANEXA 1.
In urma aplicarii chestionarului am obtinut urmatoarele rezultate:
Din raspunsurile la prima intrebare la clasa IXB a rezultat ca 10 elevi (41,6%) au terminat
scoala generala in comune,iar 14 elevi (58,33%) la o scoala din oras.
La clasa IXA 8 elevi au terminat scoala in afara orasului adica 33,33% iar 16 elevi (66,66%) in
oras.
Se observa un decalaj relativ mic intre elevii provenitii din municipiu si cei din zonele limitrofe
Bacaului. O explicatie a acestei situatii ar fi ca,atit in municipiu cit si in zonele invecinate
exista o traditie industriala,ceea ce ar permite angajarea lor la scurt timp dupa terminarea
liceului.
La intrebarea”De ce ai ales aceasta scooala” elevii clasei IXB au raspuns astfel:
-19Elevi (adica 79,1%) au ales aceasta scoala deoarece le-a placut profilul, dorind sa invete o
meserie in domeniu;
-3 elevi (12,5%) au ales aceasta scoala datorita pregatirii mai scazute, neavind sanse sa fie
admisi la un liceu teoretic;
-2 elevi (8,33%) au ales aceasta scoala datorita faptului ca au fost influientati de parinti,prieteni
(fig 1.a ).

41,7
79,20%
37,5
12,50%
20,8
830%

fig. 1.a fig 1.b

17
La clasa IXA :
- 10 elevi (adica 41,66%) au ales aceasta scoala deoarece le-a placut profilul, dorind sa invete
o meserie in domeniu;
- 9 elevi (adica 33,44%) au ales aceasta scoala datorita pregatirii, neavand sanse sa fie admisi
la un liceu teoretic;
- 5 elevi (20,8%)au ales aceasta scoala datorita faptului ca au fost influentati.
In alegerea scolii au concurat si alti factori:
- este un grup scolar cu traditii, profilat pentru pregatirea profesionala a elevilor;
- dispune de un parc AUTO corespunzator;
- pregatirea foarte buna a personalului didactic, cunoscuta din rezultatele anuale la examenele
de bacalaureat.
La intrebarea referitoare la optiunea pentru profil mecanic specializarea tehnician in
transporturi raspunsurile au fost urmatoarele:
La clasa aIXB
- 15 eleve (62,5%) au ales aceasta specializare din pasiune pentru automobile;
- 6 elevi (25%) au ales aceasta specializare datorita cererilor de pe piata muncii.
- 3 elevi(12,5% au ales aceasta specializare datorita continutului programului de studiu
(fig.2a)
La clasa a IXA
- 13 elevi (54,2%) au raspuns ca au ales aceasta meserie pentru ca le plac automobilele;
- 7 elevi (29,2%) au ales aceasta meserie datorita cererilor de pe piata muncii
- 4 elevi(16,7% au ales aceasta specializare datorita continutului programului de studiu (fig
2b)
Din aceste teste rezulta si sunt de apreciat raspunsurile elevilor care marturisesc ca au
intampinat si greutati, dar cu toate acestea le place mult meseria. Acestia dau dovada de

54,2
62,5
29,2
25
16,6
12,5

multa. maturitate in modul de gandire, responsabilitate si fara indoiala alegerea meseriei a

fost buna
fig.2a fig 2b

18
 Comparand si raspunsurile la intrebarea “ce desemna materiile preferate” se poate constata ca in
timp ce la clasa aIXB doar 2 elevi, adica 8% nu prefera nici o materie tehnica, ci doar materii de cultura

71
92
29
8

generala, la clasa a IXA numarul acestora este mult mai mare, respectiv 7, adica 25%
In ceea ce priveste planurile de viitor ale elevilor celor doua clase si aici ca si la intrebarea
precedenta raspunsurile sunt diferite.
Elevii clasei a IXB au raspuns:
- 17 elevi (70,8%) – soferi, mecanici de intretinere (in service-uri in tara si in strainatate );
- 4 elevi (16,7%) au raspuns ca vor sa-si completeze studiile (la postliceala sau universitare);
- 3 elevi (12,5%) nu stiu ce vor face. (fig 4a)
Elevii clasei a IXA au raspuns:
- 8 elevi (33,3%) au raspuns ca vor sa se angajeze in meserie (soferi, mecanici de intretinere
in service-uri in tara si in strainatate);
- 11 elevi (45,8%) au raspuns ca vor sa-si completeze studiile (la postliceala sau
universitare);
- 5 elevi (20,8%) nu stiu ce vor sa faca. (fig 4b)

70,8 33,33

16,7 45,8

12,5 20,8

fig 4a fig 4b

Raspunsurile care arata ce anume le place elevilor la aceasta meserie le putem sintetiza astfel:
~ O foarte mare parte isi pot satisface curiozitatea referitor la modul de functionare, la partile
componente, la caracteristicele tehnice si performantele pentru o gama cat mai larga de
autovehicole, venind in contact permanent cu acestea.
~ Le ofera posibilitatea de a-si putea repara propriile masini sau pe a parintilor lor.
~ Nu putini au fost cei care au raspuns ca le plac avantajele materiale oferite de aceasta
meserie.
~ Le ofera perspectiva deschiderii propriei afaceri.

19
2.6 Concluzii

Analizand aceste rezultate se constata ca elevii ambelor clase au dat dovada de o justa
autoapreciere, o constientizare a faptului, ca au inclinatii spre studiul mareriilor tehnice, deci
orientarea lor profesionala nu a fost gresita.
La clasa a IXB se constata, conform asteptarilor, ca ponderea celor decisi chiar de la inceput sa
practice aceasta meserie este mai mare, ceea ce a determinat o orientare profesionala in
concordanta stransa cu atingerea scopului. De aici, in mod sigur si preferintele pentru materiile
de specialitate si rezultatele lor mai bune la aceste materii in comparatie cu cele de cultura
generala. La clasa a IXA insa, se observa ca elevii au fost ceva mai nehotarati si la ei factorul
conjunctural a contat ceva mai mult decat la cei din clasa paralela; de exemplu esecul admiterii
la un liceu teoretic. Totodata optiunea lor profesionala a fost influentata in mai mare masura de
interesele de grup in comparatie cu propriile interese. Ceea ce este de remarcat este faptul ca
proportia celor care prefera materiile de cultura generala, precum si a celor ce se gandesc la
completarea studiilor, (tehnice sau in alte domenii) este destul de mare, ceea ce concorda cu
situatia lor scolara, dovedita si de media generala.
Analizand in continuare rezultatele scolare a le celor doua clase, se mai poate face si o
stratificare a elevilor care au note mari la materiile tehnice, existand astfel elevi care au note
mari la aceste materii si in acelasi timp, note ridicate si la materiile de cultura generala,
rexultand de aici ca acesti elevi sunt constienti de inportanta interdisciplinaritatii dar, exista si
exceptii, elevi care au mai mult interes pentru meserie si mai putin pentru materiile teoretice.
In consecinta se poate spera ca folosind metode si mijloace de invatamant diferite de
cele traditionale sa le spunem “moderne”, se pot obtine rezultate mai bune si la materiile de
cultura tehnica la clasa a IXA, ceea ce reprezinta de altfel si obiectul experimentului prezentat
in aceasta lucrare. Un loc important intre tehnicile de colectare a datelor necesare cercetarii
pedagogice il ocupa testele. Acestea sunt probe standardizate vizand anumite aspecte bine
precizate. Testul este un instrument metodologic foarte precis si de aceea foarte rigid. Pentru
cunoasterea fondului instructiv-formativ dobandit in procesul educativ se aplica testul
pedagogic.
Testele psihopedagogice de cunostinte alcatuiesc categoria de baza a testelor de cunostinte si
sunt destinate rezolvarii unor probleme de instruire si educatie, fie la nivelul organizarii
invatamantului in ansamblu, fie la ameliorarea unor situatii concrete, dependente de metoda,
clasa de elevi, tratare diferentiata etc .
Problematica in care sunt implicate testele de cunostinte inregistreaza, astfel o
extensiune si o varietate deosebita. Pe mine m-a interesat aceea referitoare la aprecierea
eficientei actiunilor de tratare diferentiata a claselor de elevi. Avand in vadere ca in clasa a IX a
incepe studiul procedeelor de prelucrare prin aschiere cu un capitol ce contine "Notiuni
generale despre prelucrarea prin aschiere”, pentru a-mi forma o parere despre nivelul de
pregatire al elevilor dupa parcurgerea acestui capitol, am aplicat o testare sub forma unui test
docimologic.
Am ales un astfel de test deoarece in cercetarea pedagogica testul docimologic se
foloseste potrivit caracterului sau esential de instrument de masurare obiectiva a randamentului
scolar, inlaturand subiectivitatea si neomogenitatea traditionalei note scolare.

20
 Atunci cand cercetarea impune evaluarea precisa a nivelului cantitativ si calitativ al
rezolvarii sarcinilor de catre elev in probleme vizand proiectarea si desfasurarea invatarii
scolare, studiind individualitatile elevilor sau in orientarea scolara si profesionala, testele
docimologice devin instrumente de baza.

BIBLIOGRAFIE

 GHEORGHE DUMITRIU , PSIHOLOGIA EDUCATIEI, BACAU 2001

 IOAN NICOLA, PEDAGOGIE, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, 1994

 MUSTER, D. “METODOLOGIA CERCETARII IN EDUCATIE SI IN

INVATAMANT”, ED. LITERA, BUCURESTI 1985,

 IOAN NEACSU, DIDACTICA MATEMATICII, EDITURA AIUS, CRAIOVA,

2001
 DRAGAN I,NICOLA I.“CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICA”ED.TIPOMUR,
1993,

21