Teorie SIAD Nr.1 (4.06.

2016)
3. (1p) Definiți noțiunile: acțiune regresivă, plan parțial instanțiat, plan complet și legătură cauzală.
O ​legătură cauzală​ este adăugată pentru a preveni interferențe negative cu alte acțiuni; se ilustrează cu
săgeată cu linie punctată.

4. (0.5p) Precizați pașii pe care îi are de parcurs un contractor în protocolul de contractare.

Din punctul de vedere al agenților contractori secvența este:
- primirea anunțului pentru rezolvarea unei sarcini;
- evaluarea posibilităților de rezolvare a sarcinii;
- transmiterea răspunsului către agentul manager, ca ofertă sau declinare a cererii; o ofertă înseamnă un
angajament al unui agent, conform celor discutate în paragraful anterior;
- rezolvarea sarcinii, dacă se primește acceptul de acordare a contractului (rezolvării);
- transmiterea rezultatelor rezolvării sarcinii către agentul manager.

5. (0.5p) Cum se rezolvă o amenințare în algoritmul de planificare în spațiul planurilor?

Algoritmul de planificare va proceda într-un asemenea caz la o plasare a pasului amenințare înainte sau
după legătura cauzală, dar nu între cei doi pași conectați prin legătura cauzală respectivă. Pentru ilustrarea
principiului respectiv, considerăm cazul din fig. 4.13, unde pasul S3 este o amenințare pentru legătura cauzală
dintre pașii S1 și S2, deoarece are printre efectele sale și pe 7C, iar C este precondiția lui S2 realizată de S1.
Cele două soluții posibile sunt notate cu a) și b). Prima constă în adăugarea unei restricții de ordonare conform
căreia S3 este obligat să apară înainte de S1 și varianta se numește retrogadare a pasului amenințare. A doua
posibilitate de rezolvare (cazul c) în fig. 4.13) se referă la impunerea unei restricții de ordonare conform căreia
S3 să trebuiască să apară după S2 și această variantă se numește promovare a pasului amenințare.
Teorie SIAD Nr.2 (4.06.2016)
3. (1p) Definiți noțiunile: acțiune aplicabilă, planificare progresivă, plan consistent și legătură cauzală.
Acțiunea a este aplicabilă ​în starea s dacă și numai dacă: precond+(a) ⊆ s și precond-(a) ∩ s = {}
Funcția de tranziție ɣ pentru o actiune aplicabilă a în starea s are forma: ɣ(s, a) = (s - efect-(a)) ∪ efect+(a)

4. (0.5p) Precizați pașii pe care îi are de parcurs un manager în protocolul de contractare.

Din punctul de vedere al managerului protocolul va determina parcurgerea următorilor pași:
- identificarea sarcinii;
- anunțarea sarcinii către contractorii potențiali
– situația a) în fig. 5.3;
- primirea și evaluarea ofertelor de la agenții contractori
– situația b);
- transmiterea contractului (hotărârea de alocare a sarcinii respective) către agentul ales (situația c);
- primirea de la agentul contractor a rezultatului rezolvării sarcinii și folosirea acestuia.

5. (0.5p) Definiți conceptele de angajament si de convenție în sisteme multiagent.

Elemente importante în realizarea coordonării:
●​ angajament​ - agentul se obligă să rezolve anumite scopuri sau execute anumite acțiuni (angajamentele reduc
incertitudinile)
● ​convenție​ - regulă pentru toți agenții care va ghida deciziile și acțiunile de întreprins.
De exemplu: Dacă un agent își modifică o valoare atunci valoare trebuie trimisă la toți agenții inferiori.

Teorie SIAD Nr.1 (29.05.2017)

3. (1p) Definiți noțiunile: acțiune regresivă, plan parțial instanțiat, plan complet și legătură cauzală.
O acțiune a este relevantă​ pentru un scop g dacă:
g ∩ efect(a) ≠ {} și g+ ∩ efect-(a) = {} și g- ∩ efect+(a) = {}
Mulțimea de regresie a lui g pentru o acțiune relevantă a este:
ɣ-1(g, a) = (g - efect(a)) ∪ precond(a)
Acțiune relevantă. Mulțimea de regresie
Observație
● Pentru o variabilă cu un domeniu larg implică creșterea factorului de expandare.
● Se poate reduce factorul de expandare prin folosirea operatorilor parțial instanțiati în loc de acțiuni.
De exemplu, variabila z din operatorul Muta bloc să nu fie instanțiata imediat; aici rezultă un singur subscop.
Abordarea se numește principiul al celei mai mici alegeri.
Plan parțial instanțiat
Principiul celei mai mici alegeri se aplică și la atribuirea variabilelor.
De exemplu, se adaugă în plan acțiunea ai având efectul Pe(x, y) pentru a rezolva precondiția Pe(A, B). Rezultă
legările x:=A și y:=B. Dacă ai mai are un efect Liber(z), atunci se amâna legarea până când se impune: fie
efectul va rezolva o precondiție, fie când necesită legarea lui z în partea de precondiție.
=> un planificator în spațiul planurilor lucrează cu un plan parțial instanțiat. Soluția trebuie să fie un plan total
instanțiat.

Pentru ca un plan neliniar să fie o soluție a problemei (să satisfacă scopul) el trebuie să fie ​un plan complet​ și
consistent. Ținând seama și de felul în care a fost definit planul parțial inițial, rezultă că un plan este complet
dacă orice precondiție a unui pas oarecare al planului este realizată de un pas al planului aflat înaintea acestuia,
fără ca un pas intercalat între aceștia să o anuleze. Aceasta condiție trebuie să fie îndeplinită pentru toți pașii
planului și ea înseamnă că precondiția respectivă apare printre efectele pasului care o realizează.

Se spune că o ​legătură cauzală ​în plan va fi protejată de pașii amenințare. Un pas al planului este o
amenințare pentru o legătură cauzală atunci când poate anula (invalida) precondiția realizată de legătura
cauzală.
O legătură cauzală​ este adăugată pentru a preveni interferențe negative cu alte acțiuni; se ilustrează cu săgeată
cu linie punctată.
O legătură cauzală ​pune în evidență scopul pentru care au fost introduși anumiți pași în plan: pasul Si are rolul
de a realiza precondiția C a lui Sj. O legătură cauzală trebuie privită ca determinând și o restricție de ordonare:
pasul Si este plasat înainte de Sj.

4. (0.5p) Ce se înțelege când funcțiile de utilitate sunt simetrice la doi agenți?

Funcțiile de utilitate sunt simetrice dacă:

∀ A1, A2 ∈ A ui(A1, A2) = uj(A2, A1)
în acest caz există simetrie.

5. (0.5p) Ce se poate afirma în urma aplicării algoritmului de hiper-rezoluție într-un sistem multiagent?
Deducerea unor noi situații interzise (SI) pe baza restricțiilor existente. O situație interzisă (SI) reprezintă o
combinație prohibită de valori ale variabilelor.
● prima linie este un enunț ce arată valorile posibile pentru o variabilă
● următoarele linii sunt SI
● ultima linie este o nouă SI

Aplicare hiper rezoluție. Convenție

● inițial fiecare agent generează SI pe baza restricțiilor cunoscute
● fiecare nouă SI este transmisă la agenții care apar în SI
● după primirea unei SI se încearcă deducerea unor noi SI

Algoritmul se termină când nu se mai pot genera noi situații interzise sau când obține clauza vidă (în acest caz
problema nu are soluție).
Când SIi este înclusă în SIj, atunci SIi domină SIj

Observații
● hiper rezoluția conduce la generarea unui număr mare de situații interzise (uneori o creștere exponențială) ●
rezolva problema algoritmului de filtrare, dar
● există probleme când există două sau mai multe soluții; necesită construirea unei proceduri de backtrack
distribuit.

6. (0.5p) Definiți conceptele de angajament si de convenție în sisteme multiagent.

Elemente importante în realizarea coordonării:

●​ angajament​ - agentul se obligă să rezolve anumite scopuri sau execute anumite acțiuni (angajamentele reduc
incertitudinile)
● ​convenție​ - regulă pentru toți agenții care va ghida deciziile și acțiunile de întreprins.
De exemplu: Dacă un agent își modifică o valoare atunci valoare trebuie trimisă la toți agenții inferiori.
Teorie SIAD Nr.2 (29.05.2017)
3. (1p) Definiți noțiunile: acțiune aplicabilă, planificare progresivă, plan consistent și legătură cauzală.
Fie acțiunea a și starea s. Acțiunea a este ​aplicabilă​ în starea s dacă și numai dacă:
precond+(a) ⊆ s și precond-(a) ∩ s = {}
Funcția de tranziție ɣ pentru​ o actiune aplicabilă​ a în starea s are forma:
ɣ(s, a) = (s - efect-(a)) ∪ efect+(a)

Având aceste elemente la dispoziție planificarea se poate realiza în două variante. Prima corespunde cazului
obișnuit la agentul rezolvitor de probleme, acela al plecării din starea inițială și al aplicării diferiților operatori,
până se obțin (devin adevărați) toți literalii corespunzători scopului. Această variantă este numită și​ planificare
progresivă​, deoarece se parcurge calea între starea inițială și cea finală, și va determina adesea o dificultate
similară cu aceea a metodelor de căutare, și anume aceea a arborilor de căutare de dimensiuni mari. O
asemenea variantă ar avea corespondentul într-un sistem expert lucrând cu un motor de căutare înainte.

Un plan este consistent ​dacă nu apar contradicții nici între restricțiile de ordonare și nici în atribuirile de
variabile. O contradicție apare în restricțiile de ordonare într-o situație de forma: Si ‹ S j și Sj ‹ S i. Relația ‹
este tranzitivă, astfel că dacă într-un plan apar restricțiile S1 ‹ S 2 și S2 ‹ S3 și S3 ‹ S1 atunci planul este de
asemenea inconsistent. O contradicție apare în atribuirile de variabile dacă pentru o variabilă x avem atât
atribuirea x := a, cât și x := b, unde a și b sunt două constante distincte. Evident, planul anterior pentru
problema din lumea blocurilor este și consistent. Se poate dovedi ușor că dacă un plan neliniar este complet și
consistent, atunci orice liniarizare a sa este o soluție a problemei. În consecință, în faza de execuție agentul
poate efectua acțiunile neordonate în orice ordine alege, și planul neliniar îi oferă și posibilitatea efectuării unor
acțiuni în paralel.

O legătură cauzală​ este adăugată pentru a preveni interferențe negative cu alte acțiuni; se ilustrează cu
săgeată cu linie punctată.

4. (0.5p) Ce se înțelege prin echilibru Nash între două acțiuni?

Există situații când noțiunea de echilibru nu ajută:
● când nu există un echilibru
● când există mai multe strategii aflate în echilibru.

5. (0.5p) Cum se rezolvă o amenințare în algoritmul de planificare în spațiul planurilor?

Algoritmul de planificare va proceda într-un asemenea caz la o plasare a pasului amenințare înainte sau după
legătura cauzală, dar nu între cei doi pași conectați prin legătura cauzală respectivă. Pentru ilustrarea
principiului respectiv, considerăm cazul din fig. 4.13, unde pasul S3 este o amenințare pentru legătura cauzală
dintre pașii S1 și S2, deoarece are printre efectele sale și pe 7C, iar C este precondiția lui S2 realizată de S1.
Cele două soluții posibile sunt notate cu a) și b). Prima constă în adăugarea unei restricții de ordonare conform
căreia S3 este obligat să apară înainte de S1 și varianta se numește retrogadare a pasului amenințare. A doua
posibilitate de rezolvare (cazul c) în fig. 4.13) se referă la impunerea unei restricții de ordonare conform căreia
S3 să trebuiască să apară după S2 și această variantă se numește promovare a pasului amenințare.

6. (0.5p) Ce se poate afirma în urma aplicării algoritmului de filtrare într-un sistem multiagent? (se indică
cele 3 situații posibile).
În cazul algoritmului de filtrare​, fiecare agent comunică vecinilor săi domeniul de valori admisibile pentru
variabila sa şi apoi îndepărtează din propriul domeniu valorile care nu pot satisface restricţiile problemei. Mai
precis, agentul căruia îi corespunde variabila xi execută următoarea funcţie pentru toţi vecinii săi, şi respectiva
funcţie este executată de către toţi agenţii.
Astfel, putem spune că algoritmul de filtrare poate fi considerat ca o procedură de pre-procesare, invocată
înaintea aplicării unei alte metode. Chiar dacă algoritmul însuşi nu poate conduce la soluţie, reducerea
domeniilor în care variabilele din problema CSP iau valori este utilă pentru aplicarea ulterioară, mai eficientă, a
unei alte metode.
Teorie SIAD Nr.1 (26.05.2018)
3. (0.5p) Definiți noțiunile: plan parțial ordonat și legătură cauzală.
Un plan în care unele acțiuni sunt ordonate una în raport cu alta, iar altele nu sunt ordonate este numit un ​plan
parțial ordonat​ sau un plan neliniar.
Un ​plan parțial ordonat ​este un plan în care unele acțiuni sunt ordonate. Când ordinea este stabilită pentru
toate acțiunile din plan, planul este unul total ordonat (liniar).
O legătură cauzală ​pune în evidență scopul pentru care au fost introduși anumiți pași în plan: pasul Si are rolul
de a realiza precondiția C a lui Sj. O legătură cauzală trebuie privită ca determinând și o restricție de ordonare:
pasul Si este plasat înainte de Sj.
O legătură cauzală​ este adăugată pentru a preveni interferențe negative cu alte acțiuni; se ilustrează cu săgeată
cu linie punctată.

4. (0.5p) Ce se înțelege când funcțiile de utilitate sunt simetrice la doi agenți?

Funcțiile de utilitate sunt simetrice dacă:
∀ A1, A2 ∈ A ui(A1, A2) = uj(A2, A1)
în acest caz există simetrie.

5. (0.5p) Descrieți convenția/convențiile din algoritmul de filtrare.

6. (0.5p) Ce se înțelege prin mesaj trimis asincron?

Acești parametri vor fi folosiți în cazul unui schimb de mesaje de tip ​asincron​, adică acela în care agentul
transmițător, după ce a lansat un mesaj întrebare își continuă activitatea (prin elemente ale percepției sau
acțiuni), urmând ca la momentul când primește răspunsul să-l poată identifica și folosi pe baza valorii
atributului :in-relpy-to. Un schimb de mesaje sincron este unul în care după lansarea unui mesaj agentul
transmițător rămâne în așteptare, până la primirea răspunsului.
Teorie SIAD Nr.2 (26.05.2018)
3. (0.5p) Definiți noțiunile: plan consistent și acțiune aplicabilă.
Fie acțiunea a și starea s. Acțiunea a este aplicabilă în starea s dacă și numai dacă:
precond+(a) ⊆ s și precond-(a) ∩ s = {}
Funcția de tranziție ɣ pentru o actiune aplicabilă a în starea s are forma:
ɣ(s, a) = (s - efect-(a)) ∪ efect+(a)

4. (0.5p) Ce se înțelege prin utilitatea garantată?

5. (0.5p) Descrieți convenția/convențiile din algoritmul de hiper-rezoluție.

6. (0.5p) Ce se înțelege prin mesaj trimis sincron?

Un schimb de mesaje sincron este unul în care după lansarea unui mesaj agentul transmițător rămâne în
așteptare, până la primirea răspunsului.
Teorie SIAD Nr.1 (3.06.2019)
3. (0.5p) Definiți noțiunile: plan complet și acțiune relevanta.
Pentru ca un plan neliniar să fie o soluție a problemei (să satisfacă scopul) el trebuie să fie un plan complet și
consistent. Ținând seama și de felul în care a fost definit planul parțial inițial, rezultă că ​un plan este complet
dacă orice precondiție a unui pas oarecare al planului este realizată de un pas al planului aflat înaintea acestuia,
fără ca un pas intercalat între aceștia să o anuleze.

O acțiune a este relevantă ​pentru un scop g dacă:

g ∩ efect(a) ≠ {} și g+ ∩ efect-(a) = {} și g- ∩ efect+(a) = {}
Mulțimea de regresie a lui g pentru o acțiune relevantă a este:
ɣ-1(g, a) = (g - efect(a)) ∪ precond(a)
Observație
● Pentru o variabilă cu un domeniu larg implică creșterea factorului de expandare.
● Se poate reduce factorul de expandare prin folosirea operatorilor parțial instanțiati în loc de acțiuni.

4. (0.5p) Ce se înțelege prin echilibru Nash între două acțiuni?

Fie două acțiuni (strategii) aflate în echilibru ai* și aj*
ui(ai*, aj*) ≥ ui(ai, aj*) pentru toate acțiunile lui i
și uj(ai*, aj*) ≥ uj(ai*, aj) pentru toate acțiunile lui j
Dacă i alege să aplice ai* atunci j nu poate obține un rezultat mai bun decât acela al efectuării acțiunii aj* și
dacă j alege aj* atunci i nu obține un rezultat mai bun decât cu ai*

Există situații când noțiunea de echilibru nu ajută:

● când nu există un echilibru
● când există mai multe strategii aflate în echilibru.

5. (0.5p) Descrieți convenția/convențiile din hiper-rezolutie aplicat in sisteme multiagent.

6. (0.5p) Ce se înțelege prin mesaj trimis sincron?
Un schimb de mesaje​ sincron ​este unul în care după lansarea unui mesaj agentul transmițător rămâne în
așteptare, până la primirea răspunsului.

Teorie SIAD Nr.2 (3.06.2019)

3. (0.5p) Definiți noțiunile: plan parțial instanțiat și pas (acțiune) de amenințare.
Principiul celei mai mici alegeri se aplică și la atribuirea variabilelor.
De exemplu, se adaugă în plan acțiunea ai având efectul Pe(x, y) pentru a rezolva precondiția Pe(A, B). Rezultă
legările x:=A și y:=B. Dacă ai mai are un efect Liber(z), atunci se amâna legarea până când se impune: fie
efectul va rezolva o precondiție, fie când necesită legarea lui z în partea de precondiție.
=> un planificator în spațiul planurilor lucrează cu un ​plan parțial instanțiat​. Soluția trebuie să fie un plan
total instanțiat.

4. (0.5p) Când o acțiune este dominată și poate fi eliminată?

5. (0.5p) Descrieți convenția/convențiile din metoda căutării folosind un sistem multiagent.
6. (0.5p) Ce se înțelege prin mesaj trimis asincron?
Acești parametri vor fi folosiți în cazul unui schimb de mesaje de tip asincron, adică acela în care agentul
transmițător, după ce a lansat un mesaj întrebare își continuă activitatea (prin elemente ale percepției sau
acțiuni), urmând ca la momentul când primește răspunsul să-l poată identifica și folosi pe baza valorii
atributului :in-relpy-to.