UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE,EDUCATIE FIZICA SI INFORMATICA

KINETOTERAPIA LA PERSOANELE CU DIZABILITATI

REFERAT TERAPIE OCUPATIONALA LA

PERSOANELE CU DIZABILITATI

COORDONATOR STIINTIFIC:TATARU ANA-MARIA

STUDENT: DUMITRESCU IOANA VIOLETA

AN II, SUBGRUPA 1
 PROGRAM DE INTERVENTIE

Nume clientului : P.M.

Vârsta72ani
Gen: Masculin
Nationalitate: Romana
Diagnostic: hemiplegie dreapta
Conditii de viata si mediu:bune
Comportamente:nu fumeaza, nu consuma alcool
Antecedente heredo-colaterale: nu

Pasul 1: Identificarea problemelor de performanţă ocupaţională

Pentru a identifica problemele de performanţă ocupaţională intervievăm

clientul despre activităţile sale zilnice, activităţi legate de auto-îngrijire,
productivitate şi timp liber.
Cereţi-le clienţilor să identifice acele activităţi zilnice pe care doresc să le
facă, trebuie să le facă sau se asteaptă de la ei să le facă încurajându-i să se
gândească la o zi tipică. Apoi cereţi clientului să identifice care dintre aceste
activităţi ridică probleme în a le realiza la un nivel satisfăcător (din punctul lor
de vedere).
Înregistraţi aceste probleme ocupaţionale la secţiunile 1 A, 1B sau 1C.
(notăm doar unde întâmpină probleme).

Etapa 1 A: Auto-ingrijire IMPORTANTA

Ingrijire personala(ex: imbraca, spalat,
hranit, pastrarea igienei corporale)
1. Nu reuseste sa-si faca baie singur 10
Mobilitate functionala( ex: deplasare, 10
in interiorul si in afara locuintei)
1. Prezintă dificultăți în realizarea 10
activitatilor curente- mancat ,igiena
personala
Capacitatea de a se descurca in 10
comunitatea locala(ex: folosirea
mijloacelor de transport, capacitatea
de a face cumparaturi, de a folosii
bani)
1. Nu doreste sa iasa in comunitate 8
neinsotit
Etapa 1 B: Productivitate

Munca platita/ neremunerata(ex: 10

Realizarea de activitati casice(ex: 10

curatenie, ,reparații minore prin casă
Nu reușește să efectueze curatenia in 10
casa
Etapa 1 C: Timp liber

Activitati recreative active( ex: sport,

iesiri in aer liber cu prietenii,
întalnirile la sah calatorii, )
Datorita problemelor de sănătate 9
clientul nu mai poate ieși cu familia

Socializare (ex: a merge in vizita, , a

merge la un gratar )
In momentul de față interacționeaza 8
doar cu familia. Interacțiunea cu
prietenii nu se realizează pentru că
acesta refuza sa mai interactioneze cu
alte persoane .

Etapa 2: Importanta

Folosind o coala de hartie pe care scriem cifrele de la 1 la 10 in ordine

crescatoare, ii cerem clientului sa aprecieze importanta fiecarei activitati (este
vorba de activitatile unde intampina probleme de performanta). Ii vom explica
clientului faptul ca 1 inseamna o problema aproape deloc importanta si 10 o
problema extrem de importanta pentru el. Este vorba de importanta subiectiva a
problemei pentru client. Explicati-i persoanei ca trebuie sa „dea note”
problemelor sale.

Etapele 3 si 4: Scorare initiala si reevaluare

Impreuna cu clientul reconfirmam care sunt cele mai importante 5
probleme si le inregistram in casuta de mai jos (unde sunt cifrele de la 1 la 5).
Scriem problemele in ordinea descrescatoare a notelor primite.
Folosind aceleasi foi unde avem scrise notele de la 1 la 10, pentru fiecare
problema in parte ii cerem clientului sa dea o nota pentru performanta si o nota
pentru satisfactie. Apoi calculam scorurile totale. Scorurile totale se calculează
(separat pentru performanta si pentru satisfacţie) adunând scorurile individuale
si impartind rezultatul obţinut la numărul de probleme.

Evaluare iniţială:
 Tabelul nr 1-Chestionarul COPM -testarea inițială

Evaluarea initiala
Probl perform ocup Performanta 1 Satisfactie 1
1. Nu reuseste sa se spele singur 4 4

2. Nu poate iesi in afara locuinței 4 4

neînsoțit
3.Nu are o viata sociala activă 5 5

Scorare : 13 13
SCOR TOTAL = Scor total performanta Scor perform. 1 Scor satisf. 1
sau satisfactie / nr de probleme / /
=4,30 =4,30

Tabelul nr 2.-Chestionarul - CEEX 71/ 2006,testarea inițială

Domeniile Evaluarea inițială

Domeniul. 1.-Sănătate fizică 8
Domeniul. 2.-Psihologic 6
Domeniul .3.-Relații sociale 4
Domeniul .4.-Mediu 6

În urma aplicării celor 2 chestionare am identificat principalele probleme

ocupaționale cu care se confruntă clientul P.M.
1. Nu poate iesi in afara locuinței
2. Nu reuseste sa se spele singur
 3. Nu are o viata sociala activă

4.Stabilirea obiectivelor/planului –Metoda generală acceptată de a elabora

obiectivele intervenţiei în terapia ocupaţională, una din tendinţele actuale este de
a stabili obiective SMART (Bowman & Mogensen, 2010).

SMART este un acronim care provine de la:

S - Specific

M – Măsurabil

A – Bazat pe Activitate

R - Reevaluare

T – Timp/cadru Temporal.

Specific. Obiectivele specifice reduc ambiguitatea şi discrepanţele şi permit

evitarea interpretărilor individuale. Pentru a fi specific, un obiectiv trebuie:

(1). să includă un verb care să descrie rezultatul ocupaţional dorit de

persoană în termeni de comportament observabil .

(2). să precizeze condiţiile cerute pentru realizarea sau menţinerea

comportamentului-scop (de ex: cu ajutorul echipamentului / independent).

(3). să enunţe contextul performanţei, adică mediul în care se va realiza

comportamentul dorit (de ex. Acasă la client, la locul de muncă, la magazin).

1. În termen de 4 luni , va merge singur in parc de 2 ori pe săptămână , timp de 1

oră.

2.În decurs de 4 luni va reuși să se spele singur zilnic , timp de 20 de min .

3. În decurs de 4 luni clientul se va întălni cu familia la restaurant , o data pe

saptamană timp de 1 oră.
Măsurabil. Un obiectiv măsurabil ajută la constatarea obiectivă a faptului ca
strategia utilizată are efect. Obiectivul ar trebui să indice cum va fi măsurat
progresul. Măsurarea rezultatelor se poate realiza cu instrumente standardizate
sau de tip self-report (se bazează pe autoevaluările clientului). Este foarte
important ca metodele alese pentru a măsura comportamentul clientului să
vizeze nivelul adecvat (funcţie sau structură corporală versus activitate sau
participare) al acelui comportament. De ex. Dacă persoana doreşte să fie
capabilă să se deplaseze de la casa ei la un magazin apropiat şi înapoi,
măsurarea ar trebui să stabilească o creştere a distanţei parcurse într-un anumit
timp. Un obiectiv măsurabil trebuie:

(1). Să precizeze modul în care performanţa va fi măsurată (de ex. Folosind

un instrument standardizat sau măsurând distanţa, timpul sau frecvenţa sau
reducerea intensităţii durerii simţite de client sau diminuarea nivelului de
asistenţă).

(2). Să specifice criteriile pentru un standard acceptabil al

comportamentului realizat. Obiectivul trebuie să precizeze cât de mult, cât de
repede, cât de des sau cât de adecvat trebuie să fie comportamentul realizat (de
ex. Timp de 10 secunde, de 30 de minute, în 10 secunde de la solicitarea
verbală, pentru cel puţin 20 de minute, de fiecare dată, zilnic).

1. În termen de 4 luni , va merge singur in parc de 2 ori pe săptămână ,

timp de 1 oră, pe o distanță de 1 km

2.În decurs de 4 luni va reuși să se spele singur zilnic , timp de 20 de min

(parti componente ale corpului –fata si o parte a sa reuseasca sa se spele singur
trunchiului )

3. În decurs de 4 luni clientul se va întălni cu familia la restaurant o data

pe saptamană timp de 1 oră.
 Bazat pe activitate. Strategiile bazate pe activitate sunt cele care vor
conduce la schimbarea comportamentului şi la atingerea obiectivului. Strategiile
alese trebuie să vizeze în mod specific limitarea sau restricţia ocupaţională a
clientului, la nivelul adecvat (fucnţionare sau structură corporală, activitate sau
participare). Obiectivul trebuie:

(1). Să precizeze modul în care persoana va atinge obiectivul prin

descrierea strategiei (de ex. Participând la întâlniri de grup, utilizând tehnici de
autoliniştire, practicând activităţi sau sarcini cum ar fi să stea în picioare).

1. În termen de 4 luni , va merge singur in parc de 2 ori pe săptămână , timp de 1

oră, pe o distanță de 1 km ,avand un traseu bine stabilit si fara obstacole .

2. În decurs de 4 luni va reuși să se spele singur zilnic , timp de 20 de min (parti

componente ale corpului –fata si o parte a sa reuseasca sa se spele singur intreg
corpul , respectand ordinea fireasca .

3. În decurs de 4 luni clientul se va întălni cu familia la restaurant o data pe

saptamană timp de 1 oră.

Reevaluare. Reevaluarea constă în monitorizarea continuă a progresului

clientului în drumul către atingerea obiectivelor dorite. Planificarea intervenţiei
presupune şi stabilirea unui program de reevaluare şi de administrare a
instrumentelor de măsurare a rezultatelor. Reevaluările îl ajută pe terapeut să
vadă dacă obiectivul este realist şi dacă strategiile sunt adecvate. Obiectivul
trebuie:

(1). Să includă reevaluări programate ale progresului (de ex. Săptămânal,

după 2 şedinţe, la 3 luni).

1. În termen de 4 luni , va merge singur in parc de 2 ori pe săptămână , timp de 1

oră, pe o distanță de 1 km , avand un traseu bine stabilit si fara obstacole,prin
cresterea distantei cu minim 500 m si in parcuri mai mari si aglomerate.
2. În decurs de 4 luni va reuși să se spele singur zilnic , timp de 20 de min (parti
componente ale corpului –fata si o parte a sa reuseasca sa se spele singur intreg
corpul , respectand ordinea fireasca încercând să micsoreze durata de realizare
a toaletei la 15 minute

3. În decurs de 4 luni clientul se va întălni cu familia la restaurant o data pe

saptamană timp de 1 oră și încercând creșterea numarului de persoane cu care o
să stea la masa.

Timp/cadru Temporal. Se referă la perioada totală de timp în care se

aşteaptă ca obiectivul să fie atins. Dacă nu se stabileşte un cadru temporal pentru
atingerea rezultatelor dorite, conceptul de intensitate a intervenţiei nu mai are
sens, iar costurile pot să crească prea mult, în timp ce motivaţia clientului poate
să scadă dacă nu poate anticipa realizarea obiectivului. Acesta trebuie:

(1). Să includă un cadru temporal în care rezultatele dorite să fie atinse (de
ex. La o anumită dată, într-o săptămână).

1. În termen de 4 luni , va merge singur in parc de 2 ori pe săptămână , timp de 1

oră, pe o distanță de 1 km , avand un traseu bine stabilit si fara obstacole,prin
cresterea distantei cu minim 500 m si in parcuri mai mari si aglomerate.

2. În decurs de 4 luni va reuși să se spele singur zilnic , timp de 20 de min,

întregul corp, respectand ordinea fireasca și încercând să micsoreze durata de
realizare a toaletei la 15 minute

3. În decurs de 4 luni clientul se va întălni cufamilia la restaurant o data pe

saptamană timp de 1 oră și încercând creșterea numarului de persoane cu care o
sa stea la masa.
 Planul de intervenție
Reprezintă o modalitate principală utilizată în procesul terapeutic prin
intermediul căruia, raportându-mă la client am elaborat o serie instrucțiuni
urmărind dizolvarea problemelor ocupaționale și în același timp creșterea
procentului de performanță a ocupației.
În urma descoperirii problemelor ocupaționale ale clientului, cautând să
reușesc să realizez împreună cu clientul un progres pe baza obiectivelor S M A
R T am realizat un plan de intervenție personalizat .
Prima sedință s-a bazat pe ideea de a oferii clientului meu un cadru
terapeutic cat mai relaxant si securizant , in vederea obținerii de cat mai multe
informații în legatura cu abilitațiile sale , dorințele si preocupăriile sale de timp
liber , toate acestea ajutandu-mă în demersul terapeutic pe care vreau sa-l urmez
cu acesta .
În momentul în care am avut ocazia să observ preferințele , dorințele ,
nevoile și pasiunile clientului am știut din start cum să îi stărnesc interesul față
de noile activități, deci să il determin să coopereze, cee ce este esențial.
În timpul celei de a doua întâlniri, cumulând informațiile necesare m-am
orientat spre construirea unui program de activități cu ajutorul carora sa reușesc
sa stimulez punctele slabe ale clientului și anume dezinteresul manifestat față
de activitățile de grup și nu în ultimul rănd imposibilitatea de a-si asigura
toaletarea zilnică .În acest scop am discutat toate aspectele cu privire la
diferitele modificari care se vor realiza în mediul sau de acasa si vis a vis de
noile abordari cu privire la viata sa personala si socială .
Pentru fiecare obiectiv SMART am elaborat câte un plan de intervenție
indivualizat
1. În termen de 4 luni , va merge singur in parc de 2 ori pe săptămână , timp
de 1 oră, pe o distanță de 1 km , avand un traseu bine stabilit si fara
obstacole,prin cresterea distantei cu minim 500 m si in parcuri care sunt
mai mari si aglomerate.

- Clientul P.M. trebuie să iasă în afara locuinţei la început însoţit de o

persoana de incredere care să–i ofere siguranță .Împreuna cu clientul
stabilim traseul ,îl asigurăm de securitatea zonei în care ne vom
deplasa,explicându-i că zona este sigura din toate punctele de vedere
- În fiecare zi stabilesc cu clientul zona în care ne vom deplasa , explicandu-i
traseul , punctele de orientare , faptul ca aceea zonă nu presupune prezența
unor factori perturbatori ( zona fara trafic intens , zona care nu necesită
schimbarea de pe o parte pe alta , zona fara denivelări mari ,zonă fară
zgomote puternice , zonă care să aibă bancuțe , deoarece clientul meu
obosește foarte repede ,zonă care să nu dețină scări ).
Vizualizarea înainte a traseelor de către client , vor elimina din start teama
de necunoscut iar acesta va stii la ce să se astepte .Vizualizarea traseelor va
fii sub forma unor fotografii pe care eu le realizez înainte , fie pe o
înregistrare video , pe care acesta le urmărește .
Dupa stabilirea traseului , stabilesc împreună cu clientul orele la care vom
iesi in parc . Pentru inceput ora de iesire va fii una in care nu sunt foarte
multi oameni si de asemeni ne vom orienta nu spre un parc foarte mare ci
unul mai mic . Treptat ne vom orienta spre parcuri cat mai mari si cat mai
populate ,astfel clientul meu să interactioneze cu cat mai multi oameni .
La fiecare şedinţă depistăm dificultăţile întâmpinate şi le remediem astfel
încat în decurs de 4 luni clientul va reuşi să se deplaseze singur în afara
locuinței la o distanță mai mare de 200 m faţă casă.
2. În decurs de 4 luni va reuși să se spele singur zilnic , timp de 30 de min,
întregul corp, respectand ordinea fireasca și încercând să micsoreze durata de
realizare a toaletei la 15 minute

Timp estimat realizării obiectivului -4luni

Frecvență Temporal 15 de min /zilnic

Activitate propusă

Tehnică de realizare

Materiale

-simplificarea dispozitivelor din baie

- adaptarea baii ,montarea de bari de care el sa se sprijine ,

- scoaterea cazii si amplasarea unei cabine de dus joasa care sa-i faciliteze
intrarea si iesirea din cadita dusului cu usurinta;sau realizarea unui spatiu de dus
care sa fie prevazut cu covor antiderapant .
- reglarea vasului de toaleta la o inaltime care sa-I faciliteze utilizarea lui (mai
inalt);
- aplicarea de covorase antiderapante ;
-punerea tuturor obiectelor de dus si de igienă personala la o inaltime care sa-
i faciliteze accesul .

În primă fază, clientului i-am prezentat obiectele personale de igiena i-am

explicat cum se folosesc . Am stabilit care sunt produsele pe care acesta trebuie
sa le utilize.

Timp de 10 minute am realizat activitatea cu clientul meu ,urmarind sa

vad daca acesta a inteles si se poate descurca în noua baie si cu obiectele
schimbate .In momentul in care am observat lipsa de abilitate cat si
incorectitudinea insiruirii actiunilor , l-am oprit si i-am cerut să repete fizic
acțiunea , eu având rolul de al corecta.

In decurs de 3 luni , clientul a reusit sa realizeze aceasta prima activitate

de realizare a igienei de la nivelul fetei ( spalat , periaj dinti si barbierit dar cu
masina electrică) .Dupa inca 1 luna acesta a fost capabil sa realizeze singur si
toaletarea intregului corp (dus) .

La fiecare şedinţă depistăm dificultăţile întâmpinate şi le remediem astfel încat

în decurs de 4 luni clientul va reuşi să se spele in 15 minute.

3.În decurs de 4 luni clientul se va întălni cu familia la restaurant o data pe

saptamană timp de 1 oră și încercând creșterea numarului de persoane cu care o
să stea la masa.

Timp estimat realizării obiectivului -4 luni

Frecvență Temporal 60 de min /1 pe sapt

Activitate propusă- activitate de socializare

Materiale

- scaun si masa adaptate

Tehnică de realizare

Pentru început i se explică faptul că și alte persoane trec prin situații

asemănătoare ,de aceea clientul va trebui să înveţe să-și exteriorizeze trăirile
povestindu-le starile prin care acesta trece , supararile , frustrarile pe care le are
vis a vis de problemele fizice ale lui dar si disparitia sotiei , de faptul ca din
punct de vedere financiar nu sta foarte bine, de faptul ca nu mai este o persoana
independentă fizic si ca toate treburile casnice nu le mai realizeaza cu usurinta
Scopul terapiei este de a invata sa se descurce , de a cere ajutor , de a putea gasi
solutii prin care calitatea vietii sale sa se imbunatateasca.

6. Monitorizarea

Evaluarea progresului se realizează continuu (prin cronometrarea timpului și

al distanței pe care-l parcurge clientul în afara casei iar terapeutul poate
modifica .
Se va urmării aderența la program,precum și participarea clientului prin
efecturea unor testări intermediare ale IADl -urilor.Folosind metoda
observației,se cuantifică periodic rezultatele in vederea adaptării acestora la
nevoile clientului.

7.Reevaluarea – terapeutul ocupaţional reevalueaza situaţia şi o compara cu cea

initiala pentru a vedea daca obiectivele au fost atinse sau daca este nevoie de
stabilirea unor noi obiective şi planuri. In cazul în care P.M. reuşeşte să se
deplaseze singur în afara locuinţei cât şi capacitatea de integrare socială se
realizează treptat ,se consideră că procesul a dat roade.