Sunteți pe pagina 1din 6

Anamneza:

I. Date personale:
Numele copilului: Maria D.;
Sex: feminin;
Data nașterii: 18. 08. 2010;
Locul nașterii: Pitești;
Adresa: Pitești; Jud: Argeș;
Clasa: a – V – a;
Tatăl: 38 ani; Ocupație: Inginer;
Mama: 33 ani; Ocupatie:Educatoare;
II. Situație familiară:
Alţi membri ai familiei care locuiesc cu copilul: bunica.
Condiţii de locuit: bune.
Relaţiile între părinţi: bune.
Relaţiile dintre părinţi şi copil: bune.
Atitudinea părinţilor faţă de problemele copilului: sunt implicați.
Relaţiile părinţilor cu şcoala: de interes și de implicare din partea părinților pentru
procesul educativ atât școlar cât și extrașcolar. 
Cine se ocupă de educaţia copilului: cel mai mult se ocupă mama de copil.
Metode şi procedee folosite de părinţi în educarea copilului: școală , kinetoterapie
si inot.
Antecedente heredo-colaterale : parintii nu au problem,bunica are diabet.
III. Antecedente fiziologice.
Date despre sarcină:
 felul sarcinii: normal: 9 luni
 afecţiuni ale mamei în perioada sarcinii: mici raceli.
Antecedente patologice:
 boli: Întârziere psihică ușoară (QD = 58), Sindromul Prader Willi
 primele simptome: la vârsta de 2 ani
IV. Dezvoltarea psihomotorie:
Repere: - când a ţinut capul: la 8 luni.
- când a stat în şezut: la 1 an
-când a început să meargă: la 2 ani și 8 luni cu sprijin
- tonusul muscular general: în partea superioară tonusul muscular
este normal dezvoltat, iar în partea inferioară slab dezvoltat.
- abilităţi normale: își desfășoară activitatea zilnică fără dificultăți.
- coordonare: la 3 ani si 4 luni.
V. Dezvoltarea limbajului:
Repere: - primele silabe: la 11 luni.
- primele cuvinte: 1 an si 6 luni
- primele propoziţii: la 2 ani si 6 luni.
- nivelul vocabularului: normal.
- înţelegerea limbajului: copilul este receptiv la comuicarea cu el.
- scrierea: normală.
- citirea: normala
- dificultăţi de pronunţie: nu.
VI. Stadiul dezvoltării în momentul evaluării:
- comunicare: a fost normala.
- socializare: uneori sociabila, aleori mai puțin sociabila.
- situaţia şcolară: este una bună, este foarte buna la desen.
- diagnostic: întârziere psihică ușoară (QD = 58),Sindromul Prader
Willi
VII. Consemnări în convorbirile cu părinţii:
- activităţi preferate: să stea pe afară să se joace si sa se uite la
desene.
- activităţi dezagreate: nu-i place să fie intrerupta atunci cand se uita
la televizor.
- jucării preferate: jocurile pe telefon
- manifestări de agresivitate, negativism, apatie: apar atunci când se
supăre din diverse cauze
VIII. Concluzii, recomandări:
- nevoile copilului şi recomandarea: să i se dea mai multă atenție,
dragoste, să fie lasata mai puțin timp la televizor,

Sindromul Prader-Willi e o anomalie cromozomială secundară deleției unor


gene de pe brațul lung al cromozomului 15 este de origine paternă sau disomiei
materne a cromozomuluin 15 (în care ambii cromozomi 15 sunt de origine
maternă).
Principalele caracteristici ale sindromului Prader-Willi sunt:
hipotonia, statura mică sau mare, polifagia, obezitatea, hipogonadismul,
strabismul, retardul mental ușor, mâinile și picioarele mici sau mari. Există peste
400.000 persoane care au sindrom Prader-Willi, la nivel mondial.
Fiecare individ moștenește 2 copii de la fiecare o gene de la mamă una și
una de la tată. În același mod, ambele copii ale fiecărei gene sunt active însă în
unele dintre cazuri doar una dintre copii este activă. Care dintre copii este activă
depinde de originea maternă sau paternă: unele gene sunt active doar dacă sunt
moștenite de la tată, altele dacă sunt moștenite de la mamă.
Fiind un copil supraponderal și cu dificultate de mers a trebuit sa adaptăm un
program de recuperare pentru scadăderea în greutate, corectarea mersului și cu
accent pe tonifierea fesierilor mijlocii.
Prin activitate pe care am efectuat-o am urmărit atingerea următoarelor
obiective:
 creșterea forței musculare și a amplitudinii articulare.
 reeducare coordonării.
 reeducare mersului.
 creșterea forței la efort.
 gimnastică repiratorie.
 scăderea în greutate.

Programul de exercitii.
Masaj la membrele inferioare.
Din poziție culcat, mobilizări pasive ale piciorolui flexie – extensie.
Din decubit dorsal, priză la nivelul gleznei și contrapriză deasupra
genunchiului, se execută îndoirea genunchiului.
Din decubit dorsal ducerea genunchiului flectat în lateral.
Din decubit dorsal ducerea membrului inferior în lateral.
Din decubit dorsal, ducera genunchiului la piept.
Din decubit ventral îndoirea genunchiului spre fesă .
Din decubit ventral ridicarea membrului inferior cu ajutor.
Din patrupedie, pacientul întinde brațele spre înainte simultan cu coborâea
trunchiului spre călcâie și ducera capului spre piept.
Mers lejer. (10x).
Din ortostatism cu mânile prinse de bară șpalierului se execută genoflexiuni.
Din ortostatism cu mâinile prinse de scara fixă pacientul duce membrul inferior
înspre înapoi având rezistență.

Din ortostatism cu fața spre scara fixă ținând în mâini un elastic, pacientul execută
extansia trunchiului simultan cu ducerea brațelor sus.
Din ortostarism cu fața la scara fixă pacientul execută joc de glezne pe steepăr.
Din așezat, cu bastonul în mâini, pacientul execută, duce în față apoi în sus și
revenire prin flectarea coatelor.
Din așezat pacientul rulează talpa pe o minge de plastic.
Din așezat pacientul având o minge plasată la nivelul genunchilor, strânge mingea.
Din așezat pacientul execută flexia trunchiului prin întinderea brațelor spre înainte,
stânga și deapta împingând mingea de gimnastică.
Pedalat pe bicicletă.
Mers ușor pe bandă. (10minite)
UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE,EDUCATIE FIZICA SI INFORMATICA

KINETOTERAPIA LA PERSOANELE CU DIZABILITATI

REFERAT PSIHOLOGIE NORMALA SI PATOLOGICA LA


PERSOANELE CU DIZABILITATI

STUDENT: DUMITRESCU VIOLETA

AN I, SUBGRUPA 1