MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare

Braşov

DISCIPLINA: MANAGEMENTUL PROIECTELOR ȘI PROGRAMELOR

TEMA : Inființarea cabinetului de medicină dentară PARODENTIS

Masterand:
GHINDĂ Iulian

Braşov
2020

1 din 22
 Cuprins

INTRODUCERE........................................................................................................................................................................... 3
1. PROIECTUL.............................................................................................................................................................................. 3
1.1 FINANȚAREA PROIECTULUI............................................................................................................................................3
1.2 VIZIUNEA PROIECTULUI...................................................................................................................................................3
1.3 POLITICA DE PREȚURI....................................................................................................................................................... 4
1.4 OBIECTIVELE PROIECTULUI...........................................................................................................................................6
1.5 JUSTIFICAREA PROIECTULUI ȘI GRUPURI ȚINTĂ....................................................................................................7
1.6 POLITICA DE PROMOVARE..............................................................................................................................................7
2. RESURSELE PROIECTULUI................................................................................................................................................8
2.1 RESURSA UMANĂ (personal)...............................................................................................................................................8
2.2 RESURSA FINANCIARĂ......................................................................................................................................................8
2.3 PREZENTAREA ACTIVITĂȚILOR PE DURATA REALIZĂRII PROIECTULUI.......................................................8
3. STRUCTURA BUGETULUI....................................................................................................................................................9
3.1 Costuri/lună alocate materialelor consumabile:....................................................................................................................9
3.2 Cheltuieli pentru utilități:........................................................................................................................................................ 9
3.3 Costuri financiare/primul an:...............................................................................................................................................10
4. ANALIZA SWOT la nivelul potențialului turistic.................................................................................................................11
4.1 Puncte tari.............................................................................................................................................................................. 11
4.2 Puncte slabe............................................................................................................................................................................ 11
4.3 Oportunități............................................................................................................................................................................ 11
4.4 Riscuri.........................................................................................................................................................................................12
5.MANAGEMENTUL RISCURILOR (matricea de risc) ........................................................................................................12
6.DIAGRAMA CAUZĂ - EFECT..............................................................................................................................................13
7.MATRICEA DE ANALIZĂ A RISCURILOR.......................................................................................................................13
8.MATRICEA MENDELOW:PUTERE ȘI INTERES.............................................................................................................14
9.PLANIFICAREA APROVIZIONĂRII: .................................................................................................................................15
10.MATRICEA RACI CA INSTRUMENT DE GESTIONARE A RESPONSABILITĂȚII.................................................16
11.MATRICEA IMPORTANȚĂ/URGENȚ, PLANIFICARE, ORGANIZARE ŞI CONTROL PENTRU O
PRIORITIZARE EFICACE.......................................................................................................................................................17
12.PLANUL COMUNICĂRII.....................................................................................................................................................19
13.ANALIZA DRUMULUI CRITIC(ADC) ..............................................................................................................................21
14.PLANUL DE COMUNICARE...............................................................................................................................................22
15.SLOGANUL ........................................................................................................................................................................... 22
16.CONCLUZII........................................................................................................................................................................... 22
17. BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................................................... 22

2 din 22
 INTRODUCERE
În acest referat voi încerca să acopăr tot ceea ce înseamnă nevoile și capacitățile necesare
înființării unui cabinet de medicină dentară. Am ales acest subiect tocmai din solicitările tot mai
mari apărute pe această ramură a medicinei, fapt pe care îl pot observa și în localitatea în care
locuiesc, unde putem găsi cel putin 20 de astfel de cabinete. De asemenea, nu am auzit să dea
faliment niciun stomatolog, ceea ce ma duce la concluzia că deși sunt foarte multe, oamenii au
din ce în ce mai multe probleme cu dantura. Deși cabinetul prezentat spre înființare este unul
fictiv, acest referat va prezenta în mod real procedurile pentru aducerea pe piață a acestuia.
Pentru a putea aduce cât mai aproape de realitate proiectul, acesta va purta numele “Parodentis”,
nume împrumutat de la cabinetul de medicină pentru copii din Iași, unde tratez pesonal
problemele dentare ale fetiței mele.

1. PROIECTUL
Parodentis este un cabinet de medicină dentară pentru adulți, dar și pentru copii, având ca
principal scop oferirea pacienților de servicii medicale stomatologice de cea mai bună calitate,
asigurând în mod continuu menținerea celor mai înalte standarde profesionale, inclusiv
onestitate, confidențialitate, etică și respect față de dorințele pacienților. Cabinetul este amplasat
în orașul Bârlad, judetul Vaslui pe strada Republicii, spațiul fiind reprezentat de un vechi spațiu
comercial renovat și adaptat cerințelor unui spațiu medical cu un design și o compartimentare
care să răspundă tuturor cerințelor legale și etice. De asemenea, amplasarea acestuia într-o zonă
intens circulată aduce un aport de publicitate doar prin simpla prezență, deși notorietatea este
adusă de personalul medical specializat în servicii medicale complete, cunoscute pentru calitatea
și adaptabilitatea lucrărilor dentare. În cadrul cabinetului veți fi primiți într-o ambianță caldă și o
echipă de medici și asistenți entuziaști gata să raspundă cu promptitudine și profesionalism
nevoilor clienților.
Parodentis colaborează cu medici de naționalitate română, dar și din Republica Moldova,
specializați în țara noastră, o echipă în adevăratul sens al cuvântului, ce include specialiști din
toate specialitățile de medicină dentară: stomatologie generală, estetică dentară, chirurgie orală,
ortodonție, endodonție, stomatologie pediatrică și parodontologie. Astfel, pacienții pot acea parte
de servicii dentare atât de nivel general, cât și de specialitate, de cea mai bună calitate, care vă
vor aduce o îmbunătățire semnificativă sănătății dinților dumneavostră. Fiecare tratament și
tehnică utilizata in cabinet se desfasoara dupa o conduita riguroasa de igiena, iar dotarile
cabinetului sunt de ultima generatie, permitand tratamente medicale si estetice de o inalta
calitate.
1.1 FINANȚAREA PROIECTULUI
Investiția proiectului costă 100.000 euro. Proiectul va avea principalul finanțator pe
Banca TRANSILVANIA, credit pentru IMM. Valoarea creditului de 120.000 euro, cotat la
cursul de schimb valutar 1 EURO = 4.8 RON, având ca obiectiv dotarea cu materiale,
instrumentar, mobilier, precum și achitarea texelor legale în domeniu, este acordat de către
creditor pe o durată de 5 ani, iar rata dobânzii este de 10%.
1.2 VIZIUNEA PROIECTULUI
Adaptarea construcției, dotarea cu aparatură de specialitate, precum și mobilarea acesteia
se va executa într-o clădire închiriată, cu o chirie de 2000 euro pe lună, suma revenindu-i
proprietarului, care pune la dispoziție o suprafață utilă de 500 mp. Proiectul este realizat în scop
medical, iar pentru aceasta, inițiatorii proiectului doresc să ofere servicii la cele mai înalte

3 din 22
standarde de calitate, având ca beneficiu poziția unității într-o zonă deschisă traficului pietonal,
așa cum am precizat mai sus. Durata proiectului va fi de 2 luni, cu finanțare prin credit bancar și
surse proprii.
Cabinetul stomatologic va avea structura compusă din:
- sala de asteptare: va fi astfel amenajată încât fiecare pacient să beneficieze de o
suprafață minimă de 4 mp, având în vedere experiența pandemiei Covid-19, iar în
condiții normale se pot adăuga scaune tip fotoliu, de două dimensiuni, pentru
pacienții adulți și pentru copii;
- grup sanitar: repartizat pentru personalul propriu, pacienți de gen masculin și feminin,
igienizat și dezinfectat la fiecare 4 ore, de trei ori pe zi de lucru;
- sala de tratamente: având o suprafață minimă de 20 mp, va fi special amenajată și
dotată cu instalații sanitare racordate la apă caldă;
- cabinet de consultatii propriu-zis: poate fi organizat: în sistem închis, caz in care
unitul dentar va fi amplasat într-o încăpere închisă; în sistem semdeschis, situație în
care se poziționează mai multe unituri despărțite de un paravan de sticlă mată; în
sistem deschis, care prezintă cele mai puține șanse de alegere, deoarece uniturile sunt
amplasate fără a fi separate, astfel pacineții nu au parte de confidențialitate și
intimitate;
În cazul de față s-a purces la o combinație a sistemelor semideschis cu închis, scaunele
stomatologice fiind amplasate în încăperi din sticlă mată, aducând și un surplus de estetică
întregului cabinet.
- spații de depozitare: necesare pentru depozitarea soluțiilor de curățenie, igienizare și
dezinfectare, încăpere încuiată permanent, pentru ca în situația în care în cabinet se
prezintă copii hiperactivi, aceștia să nu aibă acces la acestea.
Pardoseala, pereții, tavanele și suprafețele de lucru din încăperile pentru consultații și
tratamente vor fi lavabile, rezistente la dezinfectante, decontaminări radioactive (dacă situația
impune), la acțiunea acizilor (în special în sălile de tratamente), vor fi de asemenea
negeneratoare de fibre sau particule care pot rezista în aer și fără asperități care să rețină praful.
Este complet interzisă amenajarea de tavane false casetate sau din materiale
microporoase și cu asperități și de asemenea mochetarea pardoselilor.
1.3 POLITICA DE PREȚURI
Prețurile serviciilor prestate se adresează categoriilor de persoane cu venituri medii și
ridicate, pentru clienții fideli putând fi oferite discount-uri. Parodentis oferă o gamă largă de
servicii medicale dentare de cea mai bună calitate, precum și următoarele tratamente de
specialitate:
- radiografie dentară retroalveolară și ortopantomografie;
- tratamente odontale (tratarea cariilor simple și dificile);
- tratamente parodontale (tratare boli gingivale și ale țesutului de susținere al dintelui);
- tratamente proteice (coroane și punți din aliaje, semifizionomice sau fizionomice de tip
compozit sau ceramică, pe dinți naturali sau pe implant);
- proteze parțiale și totale (acrilice, scheletate materiale elastice);
- implantologie și chirurgie dento-alveolară;
- cosmetică dentară: albire, fațetări ceramice și de compozit, bijuterii dentare.
Tabel de servicii și prețuri:
Nr.crt. Tratament Preț Obs.
1. Consultatie primara 50 RON

4 din 22
Nr.crt. Tratament Preț Obs.
Consultatie de specialitate-implantologie
2. 100 RON
Model studiu+rx+ghid chirurgical
Detartraj ultrasunete + periaj profesional 2
3. 150 RON
arcade
4. Fluorizare cu geluri 40 RON
5. Sigilare santuri si fosete 60 RON
6. Periaj Profesional 80 RON
7. Tratament Profesional de albire 600 RON
8. Tratament Profesional de albire endodontic 350 RON
9. Prophy jet Bicarbonat de sodiu 50 RON
10. Tratamentul hiperesteziei 30 RON/dinte
11. Anestezie topica 5 RON
12. Anestezie carpula+ac 10 RON
13. Obturatie Provizorie(Gutaperca,ZOE,CIS) 50 RON
14. Obturatie Temporara(CIS trat endo) 20 RON
15. Obturatie estetica compozit frontali 150 RON
16. Obturatie compozit laterali Liner+Baza 100 RON
17. Refacere bont BuildIT sau compozit 50 RON
18. Refacere bont BuildIT + 1Fiberpost 1 canal 100 RON
19. Refacere bont BuildIT + 1Fiberpost 2 canal 150 RON
20. Refacere bont BuildIT + 1Fiberpost 3 canal 200 RON
21. Coafaj indirect 100 RON
22. Coafaj direct 100 RON
23. Extirpare vitala Monoradiculari 50 RON
24. Extirpare vitala Pluriradiculari 80 RON
25. Tratament canalicular hidroxid de calciu 30 RON
26. Obturatie de canal Monoradiculari 50 RON
27. Obturatie de canal Pluriradiculari 80 RON
28. Retratament Monoradiculari 80 RON
29. Retratament Pluriradiculari 100 RON
30. Pansament calmant,drenaj enodontic 50 RON
31. Indepartare pivot metalic 50-100 RON
32. Extractie monoradiculari 60 RON
33. Extractie pluriradiculari 70 RON
34. Extractie molar de minte 100 RON
35. Extractie dinte mobil 40 RON
36. Odontectomie 300 RON
37. Rezectie apicala 300 RON
38. Premolarizare 100 RON
39. Decapusonare 50 RON
40. Incizia abceselor 50 RON
41. Regularizarea crestei alveolare 60 RON
42. Frenoplastie 50 RON
43. Frenectomie 50 RON

5 din 22
Nr.crt. Tratament Preț Obs.
44. Gingivectomie 30 RON/dinte
45. Chiuretaj Subgingival 5 RON/dinte
46. Chiuretaj Radicular 50 RON/dinte
47. Tratamentul aftelor 20 RON
Osul se plătește
48. Operatie cu lambou 20 RON
separat
49. Ablatie coroana 10 RON/elem.
50. Slefuire dinte stalp 20 RON
51. Amprenta elastomeric 25 RON
52. Amprenta alginate 20 RON
53. Coroana provizorie tehnica directa 40 RON
54. Cimentare coroana FOZ 5 RON/dinte
55. Cimentare coroana CIS 10 RON/dinte
56. Model de studio 25 RON/arcada
57. Echilibrare ocluzala 50 RON
58. Rebazare proteza tehnica directa 70 RON Arcada
59. Coroana ceramica pe suport de zirconium 1000 RON
60. Coroana metalo-ceramica pe aur (galvano) 200 Euro
61. Coroana metalo-ceramica total fizionomica 150 Euro
62. Coroana total ceramic 700 RON
63. Coroana metalo-ceramica pe implant 200 Euro
64. Inlay/Onlay 370 RON
65. Coroana metalica in punte metalo-ceramica 250 RON
66. Coroana metalo-compozit 250 RON
67. Coroana metalica in punte metalo compozit 150 RON
68. Coroana total metalica 150 RON
69. Coroana acrilica tip Jacket 150 RON
70. Proteza partial 600 RON
71. Proteza acrilica 700 RON
72. Proteza sheletata 3000 RON
73. Proteza acrilica Kemeny 150 RON
74. Reparatie proteza acrilica 80-120 RON
75. Implant Alpha-Bio,AB Dental 500-800 Euro
Osul și membrana
76. Sinus lift direct 350 Euro
se plătesc separat
Sinus lift indirect Osul și membrana
77. 250 Euro
se plătesc separat
Aditie de os+membrana de collagen 200 Euro
78. Rx simpla retro-dento alveolara 15 RON
Ortopantomografie 50 RON
1.4 OBIECTIVELE PROIECTULUI
Obiectivul principal al implimentării proiectului este asigurarea și oferirea de servicii de
calitate superioară clienților cu probleme dentare diverse, precum și servicii de estetică și

6 din 22
înfrumusețare prin aplicarea de diamante și pietre prețioase pe dantură. De asemenea, asigurarea
unei eficiențe economice a afacerii este în prin-planul dezvoltării.
Obiectivele specifice ale acestui proiect sunt:
- asigurarea bunei desfășurări ale activităților în urma amenajării moderne a construcției, în
termenii stabiliți de normele legale în vigoare și în limita bugetului alocat;
- mobilarea cabinetului;
- promovarea unor servicii medicale de înaltă calitate prin intermediul agențiilor
publicitare, mass-media, internetului în care să fie prezentate serviciile oferite, căile de
acces, numere de contact și prețurile;
- dezvoltarea și extinderea capacității de tratament.
1.5 JUSTIFICAREA PROIECTULUI ȘI GRUPURI ȚINTĂ
Cabinetul medicat de stomatologir Parodentis va fi înfințat cu cu intenția de promovare a
serviciilor medicale stomatologice din zonă și menținerea standardelor la un nivel cât mai ridicat,
crearea de locuri de muncă pentru un număr de 8 asistente medicale din zonă.
În ceea ce privește categoria de vârstă a clienților, aceasta pornește de la copii de 3 ani și
până la cei mai vârstnici posibili pacienți.
Curtea cabinetului, având o suprafață îndestulătoare, asigură locuri de parcare pentru peste
10 autoturisme, urmând a fi amenajat un loc de joacă pentru copii, astfel: leagăne, tobogane,
balansoare și un mini teren de fotbal.
În urma unei cercetări efectuate în ceea ce privește concurența din zonă, celelalte cabinete
de stomatologie nu pot asigura îngrijirea stomatologică pediatrică, majoritatea fiind orientați spre
clinicile din Iași, iar astfel, putem oferi ceea ce nu există în acest oraș. De asemenea, s-a observat
și faptul că majoritatea clientilor pe timp de vară sunt reprezentați de persoane care lucrează în
străinătate, și în acest sens se execută suplimentarea uniturilor cu personal în această perioadă,
pentru o capacitate ridicată a pacienților.
Concurența
În ultimii ani, serviciile stomatologice au început să prindă curaj în zonă. Deși populația
orașului se ridică la aproximativ 56.000 de locuitori, această profesie se bazează și pe populația
localităților limitrofe din zonă, astfel ajungându-se la peste 100.000 de posibili pacienți.
Principalii concurenţi ai cabinetului stomatologic Parodentis sunt Dental Sparks, cabinet
dotat la un nivel mediu și Fabrica de dinți, ambele fără servicii dentare pediatrice, ceea ce pentru
acest proiect reprezintă un punct forte, alături de calitatea și varietatea serviciilor oferite, locul de
joacă pentru copii, precum și parcarea generoasă.
Un punct slab este faptul că unitatea stomatologică este într-un stadiu incipient, însă ne
bazăm pe faptul că lucrăm cu doctoti cunoscuți pentru măiestria cu care lucrează, iar publicitatea
ne va aduce la cel mai înalt nivel de notorietate.
1.6 POLITICA DE PROMOVARE
Odată cu deschiderea cabinetului va fi inițiată o campanie de mediatizare a servicilor
oferite de unitatea noastră, prin diferite procedee de promovare, care va avea ca scop atragerea
unui număr mare de turiști. Modalitățile de promovare, pot fi:
- pliante la sediul cabinetului și la intrare;
- cărți de vizită;
- banner;
- mapă informativă în cameră.

7 din 22
 2. RESURSELE PROIECTULUI
2.1 Personal
Număr de angajați: 27, cu contract de muncă individual, pe perioadă nedeterminată.
Structură personal:
Grafic personal
Nr. crt. Specialitate Număr Salariu
1. Administrator/recepționer 1 3500 lei
2. Personal întreținere/dezinfectare încăperi 1 2500 lei
3. Doctor stomatolog 3 6000 lei
4. Chirurg 1 5000 lei
5. Asistent medical 4 4000 lei
6. Radiolog 1 3500 lei
7. Total 11 36500 lei
2.2 Resursa financiară
Valoarea proiectului în sumă de 100.000 euro, din care:
- Instrumentar și materiale:
a. Scaun stomatologic: - 2 x 10.000 Euro (Sirona C8+)= 20.000 Euro
b. Compresor fără ulei pentru 2 unituri: – 978 Euro
c. 4 Seturi de piese (turbină, piesă dreapta, contraunghi): – 4 x 450 Euro
d. Aparatura pentru sterilizat ( Autoclav Europa B Evo – 3890 Euro; Pupinel 379 uro,
MultiSteril, Aparat de sigilat) = aproximativ 8.000 euro
e. Materiale consumabile și instrumentar: - 15.000 Euro
f. Aparatură Rx si izolare laborator Rx– 10.000 Euro
g. Aparatură Laser – 20. 000 Euro
h. Altă aparatură: instrumentar implantologie, lampa de albit – 1690 Euro, kit de reanimare
– 190 euro, Negatoscoape 3x 141 Euro, Aparat de inhalosedare – 2900 Euro, Oximetru –
430 Euro, bisturiu electronic
Total materiale și instrumentar: - 81.000 Euro
- Mobilier: 10.000 Euro
- Autorizații și taxe: 2000 Euro
- Alte cheltuieli: 2000 Euro
2.3 PREZENTAREA ACTIVITĂȚILOR PE DURATA REALIZĂRII PROIECTULUI
Durata amenajării va fi de 2 luni, după acordarea creditului bancar, perioadă în care se
identifică potențialii furnizori de materiale de specialitate, mobilier medical și pentru sala de
așteptare, toalete și celelalte încăperi, comparându-se prețurile și analizând calitatea achizițiilor.
Se urmărește achiziția de produse de ca mai bună calitate, dar și cu o garanție cât mai
îndelungată.
În prin plan se află scaunele stomatologice, care trebuie să asigure atât confortul
pacientului, mai ales pentru intervențiile care durează 2-3 ore, cât și confortul doctorului
stomatolog, asigurându-i o poziție confortabilă de lucru asupra clientului.
Înaintea plasării mobilierului se asigură igienizarea și dezinfectarea completă a spațiilor
de lucru, ulterior plasării acestora repetându-se procedura. De asemenea, la fiecare 6 ore de
lucru, se igienizează și dezinfectează spațiile de lucru, mobilierul și instrumentarul, precum și
aerisirea încăperilor.

8 din 22
 DIAGRAMA GANTT A PROIECTULUI

Nr.
Activitatea manageriala/Luna Iunie 2020 Iulie 2020
zile
Întocmirea contractului de
1. închiriere și înscrierea 2 
documentelor la ANAF
Îgienizarea și dezinfectarea
2. 1 
completă a spațiilor
Amenajarea cabinetului și
3. 10 
dotarea acestuia cu mobilier
Angajarea și instruirea
4. 31 
personalului
Amenajarea locului de joacă
5. 10 
exterior și trasarea parcării
Inițiere proceduri de
6. mediatizare a evenimentului de 5 
deschidere
Dezinfectarea finală a spațiilor
7. 1 
de lucru și așteptare

8. Programarea finală a pacienților 2 

3. STRUCTURA BUGETULUI

Pentru salarii, cheltuieli administrative, cheltuieli utilități, a fost alocat estimativ suma medie de
36500 lei.
3.1 Costuri/lună alocate materialelor consumabile:
Materiale Costuri
Săpun lichid, dezinfectant toaletă, prosoape hârtie,
300 lei
dezinfectant pardoseli, soluție geamuri și altele
Alte consumabile fixe pentru lucrul administrativ 200 lei
TOTAL 500 lei
3.2 Cheltuieli pentru utilități:
Utilități Consum Tarif/UM Total Total/an
medie/lună RON RON/lună
Energie elctrică(kw) cheltuieli variabile 1500 kw 0,63 lei 945 lei 11.340 lei
Energia electrică (kw), cheltuieli fixe 500 kw 0,63 lei 315 lei 3.780 lei
Apă (mc) 30 mc 8 lei 240 lei 2.880 lei
Gaze (mc) 100 mc 1.6 lei 160 lei 1.920 lei
Servicii RDS (internet, TV ) 1 abon. 56 lei 56 lei 672 lei
Total/an 1.716 lei 20.592 lei

9 din 22
3.3 Costuri financiare/primul an:
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Venituri totale 40.000 50.000 60.000 70.000 80.000 90.000 100.000 110.000 80.000 70.000 60.000 50.000
Clienți/lună 20 25 30 35 40 55 70 80 75 60 40 30
Venituri din operații 10.000 12.500 15.000 17.500 20.000 27.500 35.000 40.000 37.500 30.000 20.000 15.000
Venituri din înfrumusețare
2000 2500 3000 3500 4000 5500 7000 8000 7500 6000 4000 3000
dentară
Alte venituri 1000 1500 2000 2500 3000 3500 5000 6000 5500 4000 3000 2500
Cheltuieli cu material
1500 2000 2500 3000 3500 5000 6500 7500 7000 5500 3500 2000
primă
Chiria 9000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 9000
Cheltuieli salariale 36.500 36.500 36.500 36.500 36.500 36.500 36.500 36.500 36.500 36.500 36.500 36.500
Cheltuieli cu utilitățile 1650 1635 1627 1627 1615 1622 1630 1620 1618 1615 1645 1675
Cheltuieli cu energie
945 945 945 945 945 945 945 945 945 945 945 945
electrică
Cheltuieli cu apa 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240
Cheltuieli gaze 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160
Cheltuieli RDS 56 56 56 56 56 56 56 56 56 56 56 56
Cheltuieli cu materiale
200 250 300 350 400 550 700 800 750 600 400 300
consumabile
Materiale consumabile 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500
Cheltuieli administrative 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Cheltuieli publicitare 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150
Alte cheltuieli 60 55 50 50 45 50 55 50 55 60 65 70
Total cheltuieli 51061 51591 52128 52678 53211 54873 56536 57621 57074 55426 53761 52196
Profit brut -11061 1591 7872 17322 26789 35127 43464 52379 22926 14574 6239 -2196
Impozit pe profit -1770,2 254,5 1259,5 2771,5 4286,2 5620,3 6954,2 8380,6 3668,1 2331,8 998,2 -351,3
Profit net 9290,8 1336,5 6612,5 14550,5 22502,8 29506,7 36509,8 43998,4 19257,9 1242,2 5240,8 -1844,7

10 din 22
 4. ANALIZA SWOT

Instrument de analiză strategică, flexibil aplicat pentru determinarea celor mai bune
direcții de acțiune. Efectuăm acestă analiză pentru a stabili gradul de oportunitate și fezabilitate.
Scopul analizei SWOT este de a găsi o soluție în rezolvarea unei probleme luând în
considerare factori interni și externi ai organizației în discuție.
Avantajul analizei SWOT este consensul membrilor echipei după analizarea punctelor
tari-Strenghts, a punctelor slabe-Weaknesses, a oportunităților-Opportunities și a amenințărilor-
Threats, care influențează echipa în cursul identificării soluțiilor la rezolvarea problemei.
4.1 Puncte tari
 Municipiul în care ne dezvoltăm afacerea nu beneficiază de stomatologie pediatrică,
majoritatea populației fiind nevoită să se deplaseze în alte orașe pentru probleme în acest
sens;
 Oferta de servicii prestate este diversificată;
 Prețurile serviciilor sunt acceptabile, în comparație cu celelalte cabinete dentare;
 Chirurgia dentară este foarte slab dezvoltată în zonă, ceea ce oferă un pas în plus înaintea
concurenței;
 Poziția cabinetului este una relativ centrală, iar traficul pietonal fiind ridicat, publicitatea
se dezvoltă de la sine;
 Locul de joacă din dotarea cabinetului reprezintă un punct în plus, deoarece celelalte
cabinete nu dețin deocamdata această facilitate;
 La un anumit număr de intervenții stomatologice, pacientul va deține un card de fidelitate
care îî oferă discount pentru următoarea intervenție în valosare de 50%;
 Perioada verii aduce mulți clienți din străinătate, dornici de a investi în dantura proprie,
având acum mijloacele financiare necesare.
4.2 Puncte slabe
 Nivel redus al publicității va aduce un număr redus de pacienți pentru perioada de
început, în care cabinetul se bazează în mare parte pe profitul adus din servicii oferite;
 Zona Moldovei este cunoscută ca fiind una slab dezvoltată atât demografic, cât și din
punct de vedere al locurilor de muncă;
 Scăderea numărului de clienți pe timpul perioadei reci, comparativ cu perioada verii, cțnd
majoritatea clienților se întorc din străinătate;
 Celelalte cabinete care reprezintă concurența sunt foarte cunoscute pe această zonă, avțnd
deja un anumit număr de clienți devotați, al căror istori de intervenții stomatologice le
este cunoscut;
 Lipsa unui sistem de programare on-line;
4.3 Oportunități
 Posibilitatea atragerii de clienți prin doctorii al căror renume este deja dezvoltat;
 Dezvoltarea notorietății cabinetului prin intermediul mass-media locală și centrală;
 Mărirea spațiilor de consultații după aproximativ doi ani de la deschiderea cabinetului,
prin închirierea spațiului rămas liner în actuala construcție;
 Angajarea maimultor medici de stomatologie pediatrică ar putea atrage clienții
concurenței.

11 din 22
4.4 Riscuri
 Infrastructura de transport neadaptată la standarde, deplasarea pacienților din mediul rural
fiind îngreunată, în special pe vreme rea sau în sezonul rece;
 Imaginea județului Vaslui este una deficitară, astfel atragerea clienților din alte județe
fiind slab dezvoltată;
 Competiția în sistemul de sănătate poate face concurența să utilizeze metode mult mai
productive de atragere a clienților;
 Continuarea migrării forței de muncă în statele mult mai dezvoltate;
 Achiziția de materiale prime poate fi uneori îngreunată sau imposibilă, din perspectiva
faptului că celelalte cabinete medicale au putere mai mare de achiziție;

5. MANAGEMENTUL RISCURILOR (matricea de risc)

Acțiuni de efectuat
Impact asupra pentru contracararea
Nr. crt. Riscul
proiectului riscului sau reducerea
efectelor
Precizarea unei clauze
Modificarea clauzelor
1. Creșterea chiriei contractuale prin care să
contractuale privind chiria
se prevadă acest aspect
Acordarea unui avans
Închirierea spațiului rămas din Imposibilitatea de mărire financiar, raportat la
2.
construcție a cabinetului suprafața spațiului
adițional
Întârzierea desfășurării Alocarea de sume
3. Depășirea bugetului
activităților suplimentare
Întârzieri în livrarea materiilor Realizarea unui stoc de
4. Pierderea clienților
prime pentru intervenții rezervă
Identificarea de soluții în
5. Apariția unei pandemii Pierderea clienților
avans
Indentificarea de personal
6. Demisii în rândul personalului Scăderea profitului de rezervă, pasibil pentru
recrutare
Asigurarea unui generator
Întreruperea a parțială a Decalarea programărilor
7. de rezervă și a unei surse
utilităților Pierderi clienți
suplimentare de apă
Pentru buna desfășurare a proiectului este necesar să se stabilească riscurile ce pot
influența implementarea proiectului, impactul pe care o să îl aibă asupra acestuia, dar și acțiunile
prin care aceste riscuri pot fi eliminate.

12 din 22
 6. DIAGRAMA CAUZĂ – EFECT

Diagrama “os de pește” numită și “diagrama Ishikawa” după numele dr. Kaoru Ishikawa
cel care a dezvoltat-o, ilustrează cauzele principale și secundare ale unui anumit efect, problema
ce trebuie rezolvat și care este notată în “capul” pestelui, iar cauzele sunt insirate de-a lungul
’’oaselor’’ și împărțite pe categorii.
În acest caz al cabinetului stomatologic am considerat o problemă importantă care trebuie
analizată: lipsa clienților ce poate surveni din loialitatea acestora față de celelalte cabinete
stomatologice concurente și de asemenea și lipsa materialelor prime sau a tehnicienilor dentari
din zonă.
Măsurile de adaptare la situațiile ce reprezintă probleme sunt identificate prin campanii
de mediatizare, discount-uri, pachete de familie ș.a., realizarea unui stoc de materiale care să fie
înlocuite permanent, rulate, astfel încât acestea sa nu depășească perioada de valabilitate și nu în
ultimul rând, identificarea unor tehnicieni dentari suplimentari din orașele apropiate, cum ar fi
Focșani, Vaslui sau Iași. Toate aceste măsuri vor fi adaptate la planul de buget.
Obiectivul principal al diagramei este ilustrația grafică a legăturilor dintre un rezultat și
factorii ce au dus la aparitia acestuia. Acest instrument are următoarele obiective principale:
- determinarea cauzei de bază(G) ale unui probleme;
- îndreptarea atenției către o anumită problemă, cu efecte negative minime pentru
personalul angajat sau pentru clienți;
- identificarea zonei cu informații insuficiente.

PERSONAL Lipsă motivație MANAGEMENT

Personal
insuficient
Politici neclare Flexibilitate redusă la sugestii
Cunoștințe slabe

Lipsă training Puțini pacienți

Profit scăzut
Imposibilitatea
obținerii fondurilor
necesare Depășirea costurilor Comunicaredefectuoasă

FONDURI SISTEME ȘI SERVICII

7. MATRICEA DE ANALIZĂ A RISCURILOR

După identificarea și clasificarea riscurilor, următorul pas în managementul riscurilor îl

va reprezenta analiza acestora. Astfel, riscurile vor fi analizate sub două aspecte:
- probabilitatea de manifestare;

13 din 22
- impactul asupra întregului proces.
De cele mai multe ori, probabilitatea de manifestare este invers proporțională cu impactul
avut. Cu cât probabilitatea de manifestare a unui risc este mai mare, cu atât impactul său este mai
mic.
Spre exemplu, un cutremur cu o intensitate de peste șapte grade pe scara Richter poate
produce avarii serioase asupra structurii de rezistență a unei clădiri. Totuși, cutremurele de o
asemenea intensitate sunt rare.
Atât probabilitatea de apariție a unui risc, cât și impactul său potențial vor fi analizate
luând în calcul trei nivele:
- impact radical;
- impact mediu;
- impact scăzut.
Rezultatul îmbinării acestor elemente constă într-o matrice cu trei rânduri şi trei coloane,
determinând trei categorii de risc:
- risc mare;
- risc mediu;
- risc scăzut.

Exemple de riscuri pot fi: riscul de cutremur, situație în care ar putea avea de suferit
structura clădirii, riscul concurențial, deja foarte mare, având în vedere cele expuse mai sus pe
acest subiect și riscul de incapacitate de plată, apărul în cazul în care se duce lipsă de clienți.

8. MATRICEA MENDELOW: PUTERE ȘI INTERES

Mendelow (1991) sugerează faptul că utilizatorii de informaţie pot fi poziţionati pe o

matrice ale cărei axe sunt: puterea deţinută şi probabilitatea de a demonstra un interes în
activităţile organizaţiei. Aceşti factori definesc tipul de relaţie pe care organizaţia ar trebui să o
dezvolte cu utilizatorii de informaţie (părţile interesate)

14 din 22
 INTERES
MIC/Ă MARE

A B

PUTEREA
C D
MARE
(a) Jucătorii-cheie se găsesc în cadranul D: strategia faţă de aceştia trebuie să fie cel puţin
acceptabilă pentru ei. Un exemplu ar fi un client important. Aceşti utilizatori de informaţie pot
participa şi la luarea deciziilor.
(b) Utilizatorii de informaţie din cadranul C trebuie să fie trataţi cu grijă. Deşi de multe
ori sunt pasivi, ei se pot deplasa în cadranul D. Prin urmare aceştia ar trebui satisfăcuţi.
Acţionarii instituţionali ar putea face parte din categoria C.
(c) Utilizatorii de informaţie·din cadranul B nu au o mare capacitate de a influenţa
strategia, dar opiniile lor pot influenţa utilizatorii de informaţie mai puternici prin acţiuni de
lobby. De aceea, ei ar trebui să fie informaţi. Reprezentanţii comunităţii şi organizațiile de
caritate ar putea fi încadrate în segmentul B.
(d) Pentru utilizatorii de informatie din cadranul A se alocă un efort minim.
Este puţin probabil ca o matrice a utilizatorilor de informaţie să fie adecvată pentru toate
circumstanţele. Utilizatorii de informatie pot migra de la un cadran la altul.

9. PLANIFICAREA APROVIZIONĂRII:

NR. CANTITATE STOCURI COSTURI

Scaun stomatologic Sirona C8+ - 2
1. buc.
- 20.000 Euro
Compresor fără ulei pentru 2 unituri – 1 Compresor fără ulei
2. buc. pentru 2 unituri – 1 buc
1.956 Euro
Seturi de piese (turbină,
Seturi de piese (turbină, piesă dreapta,
3. contraunghi) – 4 buc.
piesă dreapta, 2.250 Euro
contraunghi) – 1 buc.
Aparatura pentru sterilizat Pupinel Autoclav Europa B Evo 8.000 Euro+
4. MultiSteril Aparat de sigilat – 1 buc. 3.890 Euro
5. Materiale consumabile și instrumentar - 15.000 Euro
Aparatură Rx si izolare laborator Rx –
6. 1 buc.
- 10.000 Euro
7. Aparatură Laser - 20.000 Euro
Instrumentar implantologie, lampă de Instrumentar
8. albit implantologie
2.690 Euro
9. Kit de reanimare - 190 euro
10. Negatoscoape - 3 buc. - 423 Euro
11. Aparat de inhalosedare - 2.900 Euro

15 din 22
 12. Oximetru, bisturiu electronic - 430 Euro
13. Mobilier - 10.000 Euro
TOTAL 97.729 Euro

10. MATRICEA RACI CA INSTRUMENT DE GESTIONARE A

RESPONSABILITĂȚII

Matricea RACI este un instrument de compilare prealabilă unui proiect de echipă.

Delegarea reprezintă o parte esențială a rolului unui manager de proiect. Identificarea timpurie a
rolurilor și responsabilităților într-un proiect este importantă. Matricea RACI este un instrument
excelent care oferă o bună perspectivă asupra conținutului sarcinilor proiectului. În calitate de
manager de proiect, este important să clarificăm așteptările persoanelor implicate în proiect de la
bun început. Acronimul R.A.C.I. reprezintă următoarele:
R - RESPONSIBLE - realizează acțiunea – îi revine executarea proiectului, există câte o
persoană “R” care execută câte o sarcină/acțiune;
A – ACCOUNTABLE - este autoritatea care dă socoteală de evoluția proiectului.
Întotdeauna trebuie să fie un singur “A” pentru fiecare acțiune. (’’A” il conduce pe “R”);
C – CONSULTED - sunt participanții la proiect care pot fi consultați în domeniile lor de
activitate;
I – INFORMED - persoanele care nu intervin în proiect, dar trebuie să fie ținute la curent
în legatură cu evoluția acestuia.
Entitatea Entitatea
Entitatea 1 Entitatea 3 Entitatea 5
2 4
Sarcini/acțiuni Persoana Persoana/ Persoana/
Persoana Persoana/
/echipa echipa echipa
/echipa echipa
Demarare proiect-
A R R I I
fixare obiectiv
Formare echipă A R A I I
Obținere
R I I R C
autorizații/acorduri/avize
Planificare detaliată A/R R A I I
Proiect PTA și PTE C C I A C
Furnizori – consultanță
C C I I I
specialiști
Furnizori materiale și servicii C C I I A
Managementul riscurilor C C I I C
Managementul resurselor
C C I I C
umane
Managementul calității C C I I R
Urmărire/predare/finalizare
A/I A R I A
proiect
- Entitate 1 - Echipa sponsor (reprezentant din partea beneficiarului) ;
- Entitate 2 - Manager de proiect și echipa de proiect;
- Entitate 3 - Coordonator –consultanță proiect ;
- Entitate 4 - Furnizori servicii-proiectare;

16 din 22
 - Entitate 5- Furnizori servicii-execuție construcții- execuției/finalizare lucrări.

11. MATRICEA IMPORTANȚĂ/URGENȚĂ PLANIFICARE, ORGANIZARE ŞI

CONTROL PENTRU O PRIORITIZARE EFICACE

În cadrul fiecărei activități există un anumit număr de subactivități importante ale

proiectului. Astfel, în munca de realizare depusă de fiecare membru al echipei sau de către
colaboratori în îndeplinirea sarcinilor necesare realizării subactivităților în parte, în mod
inevitabil vor fi și acțiuni mai importante și mai urgente, altele putând fi considerate de
importanță sau urgență medie. Totul trebuie corect perceput pentru a se încadra în parametrii
fixați la demararea proiectului.
În munca desfașurată de echipa de execuție în cadrul lucrărilor de amenajare cea mai
importantă problemă dar și urgentă aparută a fost dată de achiziția scaunelor stomatologice, în
special cel pediatric și masa de operații a chirurgului. Această achiziție s-a dovedit cea mai
dificilă din cauza dimensiunilor acestora, fiind livrate în mod ansamblat, dar și din cauza
fragilității la transport. În acest mod, la destinație a fost necesară implicarea tuturor membrilor
echipei pentru poziționarea lor în cabinet.
Perioada în care se desfășoară această subactivitate a proiectului (lunile iunie-iulie) este
cea mai aglomerata în ceea ce privește livrarea de echipamente medicale; astfel în perioada de
vârf de sezon totul poate decurge sub presiunea urgenței și importanței, echipa fiind complet
implicată în munca de organizare și executare pentru amenajarea principalelor elemente din
cabinet.
La modul general, principiul Eisenhower sugerează identificarea activităților importante
și a celor urgente, în vederea depășirii tendinței naturale de concentrare pe activitățile urgente,
însă fără importanță. Cu alte cuvinte, trebuie să ne concentrăm pe activități care sunt importante
și nu doar pe cele urgente. Pentru a face acest lucru și a micșora stresul de a avea prea multe
termene limită strânse, este necesar să facem această distincție:
 Activitățile importante au un rezultat care ne conduce în atingerea obiectivelor
profesionale și personale;
 Activitățile urgente cer atenție imediată și sunt de obicei asociate cu realizarea
obiectivelor altor persoane; necesită atenție, deoarece consecințele nerealizării lor sunt
imediate.
Când vom ști care activități sunt importante și care urgente, vom putea depăși tendința
naturală de concentrare pe activitățile urgente fără importanță. Așadar vom avea în mod clar
suficient timp pentru a face ceea ce este esențial în vederea succesului. Acesta este modul în care
ne schimbăm abordarea de la cea de tip „stingerea incendiilor” la cea cu care ne putem crește
afacerea și cariera.
UTILIZAREA CONCEPTULUI PENTRU PRIORITIZAREA ACTIVITĂȚILOR
Pentru a utiliza acest principiu, necesită parcurși următorii pasi:
Pasul 1 – Se întocmește o listă cu toate activitățile și proiectele ce trebuie realizate și se
solicită timp.
Pasul 2 – Se analizează fiecare activitate și se încadrează într-una dintre cele 4 categorii
din figura de mai jos.

17 din 22
 Figura 1. Principiul important-urgent al lui Eisenhower

Pasul 3 – Se acționează în funcție de încadrarea în cele 4 categorii. Dacă activitățile

sunt:
- Importante și Urgente, trebuie soluționate primele. Pentru a evita ca activitățile
importante să devină și urgente, acestea necesită o cât mai bună planificare. De
asemenea, în programul zilei trebuie alocat timp pentru rezolvarea altor probleme
neprevăzute, dar urgente, tocmai ca acestea să nu ia locul celor importante. În
situația în care se identifică multe activități din această categorie, se analizează
care dintre acestea pot fi prevăzute și rezolvate dn timp, pentru a nu se transforma
în urgențe;
- Importante, dar nu și Urgente – acestor tip de probeme le trebuie acordată
atenție și programate atent, pentru ca acest tip de activități ajută în îndeplinirea
obiectivelor personale și profesionale. Pentru a nu trece în categoria anterioară,
acestea necesită timp și planificare în sensul realizării lor. De asemenea,
problemele neprevăzute necesită timp suplimentar alocat în calendarul
activităților. Această abordare va maximiza șansele să rămânem pe drumul cel bun
și ne va ajuta să evităm stresul sub presiunea urgențelor;
- Neimportante, dar Urgente – pot fi delegate sau refuzate, pentru ca ne împiedică
să ne îndeplinim obiectivele. Programăm intervale de timp în care să fim
disponibili angajaților și colegilor, pentru a nu ne întrerupe în mod frecvent
activitățile importante. Astfel, putem organiza întalniri regulate cu cei care ne
întrerup în mod frecvent și putem rezolva atunci problemelor lor. Apoi ne vom
putea concentra pe activitățile importante;
- Neimportante și Neurgente – trebuie refuzate, ignorate sau anulate, întrucat nu
contribuie la obiectivele proiectului. Dacă ceilalti vor vedea că avem fixate clar
obiectivele și granițele, pe viitor vor evita să ceară realizarea acestui tip de
activități.
Pentru o aplicare eficientă a Principiului Eisenhower, este important să ținem cont de
următoarele aspecte:
 construirea unei liste de sarcini ne ajută în clarificarea fluxului de activități, însă va trebui
să decidem asupra activităților prioritare;
 limitarea la un număr maxim de 8 activități pe fiecare categorie; înainte de a adăuga o
nouă activitate, este necesar să finalizăm una din cele deja încadrate în respectiva
categorie; importantă este finalizarea sarcinilor și realizarea unei colecții de activități;

18 din 22
  construirea unei singure liste atât pentru activitățile profesionale, cât și pentru cele
personale;
 evitarea influențelor externe în construirea listei de priorități;
 evitarea amânării îndeplinirii sarcinilor din listă.
Principiul Eisenhower este un instrument util în luarea deciziilor și managementul
timpului, contribuind la creșterea productivității și eliminarea comportamentelor ineficiente din
punct de vedere al atingerii obiectivelor.

În concluzie: „Ceea ce este important este rar urgent și ceea ce este urgent este rar
important”.

12. PLANUL COMUNICĂRII

Comunicarea este un proces bidirecțional între oamenii aflați la diferite nivele ierarhice,
în cadrul tuturor sistemelor/funcțiunilor organizației care are loc în sus, în jos sau pe orizontală.
Comunicarea este un proces complex, în aparență simplu dar care trebuie tratat ca un
factor de importanță majoră în atingerea obiectivelor organizaționale, dar și individuale.
Comunicarea se poate analiza atât din perspectiva mediului extern organizației din care fac parte
următoarele categorii: clienți, parteneri-furnizori, autorități și instituții publice dar și din
perspectiva mediului intern și anume resursele umane ale organizației.
Planul de management al comunicării
Pentru o bună desfășurare a activităților în cadrul organizației trebuie respectate
principiile care stau la baza strategiei “Planului de comunicare și diseminare” și anume:
transparență în transmiterea informațiilor-complete către publicul larg, obiectivitate, coerență
(claritate), particularitate – transmitere în afara mesajelor cu caracter general a unor mesaaje
specifice obiectului de activitate al organizației către grupul țintă.
Managerul trebuie să participe la definirea obiectivelor, să transmită informațiile către
personal, să cunoască și să înteleagă obiectivele individuale ale angajaților, să creeze un mediu
propice compatibilității dintre obiectivele organizaționale și cele personale, iar angajatul trebuie
să cunoască obiectivele organizației, să înteleagă și să accepte rolul lui în atingerea acestor
obiective, să participe proactiv la îndeplinirea lor.

19 din 22
 Planul de management al comunicării - este o documentație ce cuprinde proceduri
specifice proiectului în derulare - păstrare informații, actualizare și diseminare a corecțiilor
realizate, este cel care definește scopul, obiectivele, calendarul de activități, urmărirea
implementării activității de publicitate.
Scopul planului de management al comunicării – organizația trebuie să asigure canale de
comunicare în interior dar și între interior și exterior astfel asigurând o actualizare continuă a
informațiilor și a etapelor parcurse în atingerea obiectivelor.
Putem alege canale de comunicații – videoconferințe, sedinte, internet-chat, telefon,
reviste-publicații, discuții între persoane direct, scrisori-documente pe suport hard.
Obiectivele planului de management al comunicării
Succesul proiectului este dat de modul în care MP structurează procesul comunicării.
Pașii realizați în procesul comunicării:
- planificarea comunicării;
- distribuirea informațiilor;
- raportarea performanțelor;
- încheierea administrativă a proiectului.
Scopul planului de management al comunicării trebuie să fie SMART, și anume:
- S – SPECIFIC - înseamnă că un obiectiv indică exact ceea ce vrem să obținem, vizează
rezultate concrete nu în general. Întrebarea de verificare pentru determinarea unui
obbiectiv specific: Cine?, Ce?, Când?, Cum?, Care este grupul țintă?
- M – MĂSURABIL – înseamnă că un obiectiv poate fi cuantificat, calitativ sau cantitativ.
Permite monitorizarea progresului atingerii lui. Întrebarea de verificare a unui obiectiv
daca este măsurabil sau nu este: Cât de mult? Cu ajutorul graficului Gantt putem obtine
situatia la zi pentru fiecare obiectiv propus și îndeplinit;
- A - ABORDABIL/de ATINS/realizabil - înseamnă că un obiectiv poate fi atins în
condițiile proiectului, de către organizație, în limitele resurselor stabilite, în timpul
disponibil necesar;
- R – RELEVANT - realizarea obiectivului contribuie la impactul vizat de proiect;
- T - ÎNCADRAT ÎN TIMP - obiectivul conține data de finalizare.
În cadrul proiectului se fixează un buget pentru îndeplinirea Planului de comunicare.
Mijloacele de comunicare propuse pentru utilizare în cadrul proiectului:
- Web-site-ul organizației;
- Conferințe, videoconferințe;
- Materiale informative – broșuri, mape, plase pânză inscripționate, pliante, pixuri, agende.
Pentru a crea un randament maxim de multiplicare a mesajelelor/informațiilor către
grupuri țintă, ne adresăm zonei de jurnalism sau de resurse umane.
Activitățile abordate în “Planul de comunicare” vor avea durata clar stabilită, una dintre
activități fiind de creare a logo-ului care va apărea pe toate materialele de promovare realizate.

20 din 22
 13. ANALIZA DRUMULUI CRITIC

Principiul analizei drumului critic constă în divizarea unui proiect (acţiuni complexe) în
părţi componente, la un nivel care să permită corelarea logică şi tehnologică a acestora, adică să
facă posibilă stabilirea interacţiunilor între părţile componente. Aceste părţi componente sunt
activităţile acţiunii complexe.
La definirea listei de activităţi specialistul sau specialiştii care participă la această
operaţie folosesc experienţa lor pentru a răspunde pentru fiecare activitate.
Un astfel de tabel trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:
- activităţi: în această coloană se enumeră activităţile proiectului, fiind puse în evidenţă
printr-o denumire sau printr-un simbol (codul activităţii);
- condiţionări: se precizează, pentru fiecare activitate, activităţile imediat precedente, prin
simbolurile lor; activităţile de start nu au activităţi precedente, în căsuţă fiind trecută o
liniuţă;
- durata: pentru fiecare activitate se precizează durata de execuţie, într-o anumită unitate de
măsură. Durata unei activităţi este o constantă.
Modelele de analiză a drumului critic se bazează pe reprezentarea proiectului printr-un
graf, elementele tabelului asociat acestuia fiind suficiente pentru a construi graful corespunzător.
În tabel sunt prezentate activităţile fiind notate prin litere mari A, B, C, .... Activitatea A
este activitate de început a proiectului. Activitatea A este direct precedentă activităţii B și C. De
asemenea, activitățile B și C sunt direct precedente activităţilor D, E, F şi G.
Eveniment Durata activității Evenimente imediat
Denumirea activității
e (zile) precedente
A Pregătirea spațiului 1 -
B Igienizare 2 A
C Dezinfectare 2 B
D Poziționare scaune 2 C
E Montaj mobilier medical 5 D
F Montaj mobilier 5 E
G Instalare echipamente audio-video 2 E, F
Afișare mesaje
H 2 G
informative/publicitare
I Retușuri finale 2 D, E, F, G, H
J Igienizare 2 I
K Dezinfectare 2 J

5 E
1 2 2 2 2 2 2 2
A B C D G H I J K

Legendă: 5
activități reale F
drumul critic
14. PLANUL DE COMUNICARE

21 din 22
 Planul de comunicare în cadrul proiectului a reprezintă o parte esenţială. După cum ştim,
este foarte important ca toţi participanţii la proiect să fie informaţi cu privire la aspectele de
interes ale proiectului. Modul în care comunicăm un mesaj este la fel de important ca şi mesajul
însuşi.
În consecinţă, managerul de proiect a trebuit să planifice modul în care diversele entităţi
implicate în proiect (membrii echipei de implementare, managerul de proiect, etc.) vor comunica
între ele. Tot acesta a stabilit şi principalele canale posibile de comunicare ce pot fi folosite
pentru realizarea comunicării. Acesteia sunt următoarele: comunicarea verbală-faţă în faţă,
comunicare prin intermediul telefonului-message, comunicarea prin intermediul calculator-
Email, videoconferenceţă sau materiale scrise.

15. SLOGANUL
Sloganul cabinetului dentar Parodentis reflectă calitatea intervențiilor stomatologice
executate de medici de excepție.

”Nu doare, ai văzut?”

“Suntem lângă tine de la bun început.”
“Celor mici dar și mai mari, noi vă facem dinții tari!”

16.CONCLUZII
Stomatologia reprezintă o ramură a medicinei care joacă un rol foarte important în viața
fiecărui om, indiferent dacă ne referim la dinții de lapte sau dantura finală. De asemenea, un
cabinet stomatologic renumit, poate aduce beneficii nu doar sieși, ci și întregului oraș de care
aparține, așa cum se poate dovedi prin situația reală și personală. Aici mă refer la cabinetul
dentar unde îmi programez fetița ori de câte ori este nevoie, aici venind mai mulți părinți din
Bârlad, tocmai pentru modul de tratare a copiilor, serviciile excepționale și la un preț deloc peste
cele normale. Astfel, cabinetul descris în acest proiect pot spune că este copia fidelă a celui din
Iași, fiind sursa mea de inspirație în acest sens.
Deoarece cabinetul stomatologic este poziționat relativ central în oraș, acesta va fi foarte
ușor de găsit si de ghidat către, zona fiind una foarte cunoscută atât de locuitorii orașului, cât și
de cei din zona rurală.

17. BIBLIOGRAFIE
1. Bodea C., Întorsureanu I., Managementul proiectelor, Editura Inforec, Bucureşti, 2000
2. Codreanu Aura, Managementul proiectelor şi programelor. Argumentarea unei idei de
proiect, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I”, Bucureşti, 2013.
Surse web
1. www.tehnicaldent.ro 7. https://www.qreferat.com/referate/m
2. www.dental-lmd.ro edicina/Infiintarea-unui-cabinet-de-
3. www.medimex.ro me824.php
4. www.cmdis.ro
5. www.dentotal.ro
6. reviste de specialitate stomatologica
si tehnica dentara;

22 din 22