Uterul

(fazele ciclului menstrual),

glanda mamară şi placenta
 Obiective

• Identificarea fazelor ciclului menstrual pe

preparate de uter/endometru
• Diagnosticul pozitiv de glandă mamară şi
identificarea stării de activitate
• Diagnosticul pozitiv de placentă (la termen)
Endometrul

• Este format din:

• Strat bazal – se păstrează pe toată
durata ciclului menstrual; rol în
regenerarea stratului funcţional
• Strat funcţional – suferă modificări în
cursul ciclului menstrual; este eliminat
în timpul menstruaţiei
Ciclul menstrual

• Durează în medie 28 zile

• Endometrul suferă modificări morfologice
şi funcţionale
• Cuprinde 3 etape:
• Faza menstruală – zilele 1-4
• Faza proliferativă – zilele 5-14
• Faza secretorie – zilele 15-28
 Fazele ciclului menstrual
Glande
endometriale

Strat funcţional

Artere spiralate
Strat bazal

Miometru http://images.slideplayer.com/13/4110508/slides/slide_29.jpg
 Faza menstruală
• Debutează în absenţa fecundării ovocitului şi
implantării zigotului
• Scade rapid concentraţia plasmatică de
progesteron şi estrogeni
• Are loc ruperea vaselor sangvine în porţiunile
superioare şi detaşarea stratului funcţional al
endometrului
• La finalul fazei menstruale, din endometru mai
rămâne doar stratul bazal, cu porţiunea
profundă a glandelor uterine şi a arterelor
spiralate
 Faza menstruală, col. HE

Strat
funcţional

Hemoragie datorată ruperii

Glande peretelui arterelor spiralate
endometriale
Strat
bazal

Miometru
http://www.histologyguide.org/slideview/MH-167-uterus/slide18-1a.html
Faza proliferativă
• Sub influenţa hormonilor estrogeni
• Endometrul creşte în grosime
• Glandele endometriale cu epiteliu simplu
cilindric, cu tendinţă la pseudostratificare;
au traiect rectiliniu şi lumen îngust
• Arterele spiralate au traseu doar uşor
răsucit şi nu ajung în 1/3 superioară a
endometrului
 Faza proliferativă, col. HE

Glande
Strat uterine
funcţional

Lamina
propria

Strat
bazal

http://www.histologyguide.org/slideview/MH-165-uterus/slide18-1a.html
 Glande uterine, faza proliferativă, col. HE

Glande
uterine

Ţesut conjunctiv
lax spinocelular

http://www.histologyguide.org/slideview/MH-165-uterus/slide18-1a.html
 Faza secretorie (luteală)
• Începe după ovulaţie
• Sub influenţa progesteronului
• Endometrul creşte în grosime
• Glandele endometriale cresc, se spiralizează,
lumenul devine mai larg, cu aspect de tirbuşon
sau “dinţi de fierăstrău”; în lumen se poate
vedea produs de secreţie
• Arterele spiralate cresc în lungime şi se
spiralizează
• Spre finalul fazei, apare edem stromal
Faza secretorie (luteală), col. HE
Glande
endometriale

Strat funcţional

Strat bazal

https://embryology.med.unsw.edu.auew_mobile
Faza secretorie (luteală), col. HE

Glande
endometriale

Edem stromal

https://classconnection.s3.amazonaws.com
Glande uterine, faza secretorie, col. HE
Glande uterine Lamina propria

http://virtualslides.med.umich.edu/Histology/ Produs de secreţie

Glanda mamară
• Glandă compusă tubulo-alveolară, de tip
apocrin
• Formată din 15-20 lobi glandulari; fiecare lob
se comportă ca o glandă de sine stătătoare și
este format din mai mulți lobuli glandulari
• Fiecare lob este drenat de un duct lactifer, care
se deschide în sinusul lactifer
• Lobulii glandulari prezintă la periferie țesut
conjunctiv dens semiordonat, iar la interior o
stromă de țesut conjunctiv lax, printre
structurile glandulare epiteliale
Glanda mamară inactivă
• Predomină componenta stromală, atât intra-,
cât și interlobular
• Lobulul glandular – format din ducte
intralobulare mici (epiteliu simplu cubic) și
formațiuni secretorii rudimentare
• Ductele intralobulare se deschid într-un duct
terminal interlobular (epiteliu simplu cubic)
• Ductele lactifere (galactofore) prezintă
epiteliu bistratificat cubic
 Glanda mamară inactivă, col. HE
Duct lactifer Stromă interlobulară

Stromă intralobulară

Ducte intralobulare
Ross Histology: Text and Atlas, 6th Edition
Glanda mamară activă (în lactație)

• Predomină componenta parenchimatoasă

• Acini dilatați cu celule secretorii –
citoplasma prezintă incluziuni lipidice
• Are loc proliferarea alveolelor intralobulare
la capătul ductelor intralobulare
• Se reduce stroma, atât intra-, cât și
interlobular
 Glanda mamară activă, col. HE
Septuri conjunctive

Celulă
mioepitelială

Duct interlobular

Alveole

Lobul glandular Ross Histology: Text and Atlas, 6th Edition

Placenta
• Organ care asigură schimburile materno-fetale în
timpul sarcinii
• Dinspre partea maternă spre cea fetală, este
formată din:
• Placa bazală
• Sistemul vilozitar
• Placa corială
• Placenta este împărțită în cotiledoane de către
septuri desprinse din decidua bazală (porțiunea
din endometru situată între embrion și miometru)
 Circulația sângelui în placentă
• Sângele matern pătrunde în placentă prin intermediul
arterelor spiralate endometriale care străbat placa
bazală, ajunge la nivelul cotiledoanelor și apoi în spațiile
intervilozitare, intrând în contact cu suprafața vilozităților
coriale, unde are loc schimbul de gaze și nutrienți/
metaboliți; sângele matern părăsește spațiul intervilozitar
prin intermediul venelor endometriale
• Sângele fetal pătrunde în placentă prin intermediul
arterelor ombilicale, ce se ramifică într-o serie de artere
dispuse radial în placa corială; ramuri ale acestora se
distribuie la nivelul vilozităților crampon și formează
rețele capilare; sângele fetal părăsește placenta printr-o
serie de vene ce se varsă în vena ombilicală
 Placenta la termen Decidua bazală
(organizare) Ramuri ale vaselor
ombilicale
Septuri placentare

Vilozitate crampon

Artere ombilicale Cotiledoane

Placa bazală

Artere spiralate
Venă ombilicală endometriale

Placa corială
Venă endometrială

Amnios
Miometru

Ross Histology: Text and Atlas, 6th Edition CIRCULAȚIA FETALĂ CIRCULAȚIA MATERNĂ
Placa bazală
• Dinspre spațiul intervilozitar, cuprinde:
• Sincițiotrofoblast
• Lamă de țesut conjunctiv
• Depuneri de fibrinoid – amorfe, acidofile
• Decidua bazală – conține grupuri de
celule mari, rotunde sau ovale (celule
deciduale)
 Celule deciduale
Placa bazală, col. HE

Placa bazală
Depuneri de fibrinoid

Sincițiotrofoblast

Vilozități coriale
 Sistemul vilozitar
• Cuprinde vilozități coriale și spațiu intervilozitar
• Vilozitățile coriale pot fi de ordinul I (libere sau
crampon), II, III; prezintă de la exterior către
interior:
• Sincițiotrofoblast – prezintă microvili către spațiul
intervilozitar
• Citotrofoblast – doar câteva celule izolate în
placenta de trimestrul III; lipsește în placenta la
termen
• Membrana bazală a sincițiotrofoblastului
• Stroma vilozitară, cu ramuri ale vaselor
ombilicale (fetale)
 Vilozități coriale, col. HE
Sincițiotrofoblast
Celule din citotrofoblast

Ramuri ale
vaselor ombilicale

Spațiul
intervilozitar
Ross Histology: Text and Atlas, 6th Edition
 Vilozități coriale la termen, col. HE

Sincițiotrofoblast

Ramuri ale
vaselor ombilicale

Spațiul
intervilozitar
embryology.med.unsw.edu.au
Placa corială
• Este partea cea mai profundă a placentei,
tapetată înspre cavitatea amniotică de
epiteliu simplu cubic, sub care se găsește o
stromă conjunctivă cu vasele ombilicale (2
artere și 1 venă)
• Spre spațiul intervilozitar prezintă
sincițiotrofoblast
• Din placa corială se desprind vilozitățile
coriale
 Placa corială, col. HE
Amnios

Vilozități
coriale

Vase de
Placa corială
sânge

Ross Histology: Text and Atlas, 6th Edition

 Organ Caracteristici
Ciclul menstrual – 28 zile (în medie)
Faza menstruală – zilele 1-4; ruperea vaselor sangvine în porțiunile superioare și
detașarea endometrului funcțional
Uter (ciclul
Faza proliferativă – zilele 5-14; endometrul crește în grosime; glande cu traiect
menstrual)
rectiliniu și lumen îngust; a. spiralate cu traseu ușor răsucit
Faza secretorie – zilele 15-28; endometrul crește în grosime; gl. cu lumen larg, cu
aspect de “dinți de fierăstrău”; a. spiralate cresc în lungime și se spiralizează
Gl. comp. tubulo-alveolară, form. din 15-20 lobi, fiec. drenat de 1 duct lactifer; 1
lob form. din mai mulți lobuli glandulari (prez. la periferie ț. conj. dens semiord.,
în int. stromă de ț. conj. lax)
Glanda
Gl. inactivă – predom. compon. stromală; ducte intralobulare mici, formațiuni
mamară
secretorii rudimentare; ducte terminale interlobulare; ducte lactifere
Gl. activă – predomină componenta parenchimatoasă; acini dilatați cu cel.
secretorii (cu incl. lip.); are loc proliferarea alveolelor intralobulare; stromă redusă
Form. din: placă bazală, sist. vilozitar, placă corială
Placa bazală – sincițiotrofoblast, ț. conj., fibrinoid, decidua bazală
Placenta la Sist. vilozitar – spațiu intervilozitar și vilozități coriale (sincițiotrofoblast, mb.
termen bazală a sincițiotrofoblastului, stroma vilozitară cu ram. ale vaselor ombilicale)
Placa corială – epit. simplu cubic înspre cav. amniotică, stromă conj. cu vase
ombilicale (2 a. + 1 v.); spre spațiul intervilozitar prez. sincițiotrofoblast