CURS1

CONGELAREA
1. Aspecte generale privind congelarea
Răcirea este un element indispensabil al aproape tuturor tehnicilor post–
recoltă sau post–mortem de manipulare a mărfurilor de origine animală
sau vegetală, în timp ce congelarea este recunoscută ca fiind metoda
comercială extremă de păstrare pe termen lung a calităţilor
naturale atribuite alimentelor perisabile. Congelarea constă în
răcirea produselor alimentare până la temperaturi inferioare
punctului de solidificare a apei conţinute în produs, adică o răcire
cu formare de cristale de gheaţă.
Scopul principal al congelarii este conservarea produselor
alimentare perisabile. Din acest punct de vedere, congelarea, ca
metodă de conservare, măreste durata admisibilă de păstrare a
produselor alimentare de peste 5 … 50 ori faţă de conservarea prin
refrigerare.
Mărirea conservabilităţii obţinute prin congelare si ulterior, depozitare în
stare congelată se bazează pe efectele temperaturilor scăzute de
încetinire puternică sau inhibare completă a dezvoltării
microorganismelor şi de reducere a vitezei reacţiilor chimice şi
biochimice.
Având în vedere nivelele temperaturilor minime de înmulţire a
microorganismelor psihrofile, se consideră că valoarea maximă a
temperaturii de congelare a produselor alimentare, este de -10ºC. Sub
această temperatură, dezvoltarea microorganismelor este practic
neglijabilă. In unele cazuri, se folosesc însă temperaturi mai scăzute în
produs şi eventual, se utilizează metode de inactivare a enzimelor
proprii, în vederea reducerii activităţii tuturor agenţilor modificatori.
Congelarea mărirea apreciabilă a conservabilităţii produselor
alimentare.

Conditii impuse pentru optimizarea procesului de congelare:

- condiţiile impuse de specificul tehnologiei respective;
- utilizarea unor materii prime şi produse de calitate
corespunzatoare;
- introducerea acestora în spaţiile sau aparatele de congelare cât
mai repede posibil după producerea lor (excepţie făcând produsele a
caror tehnologii impun o anumită durată între momentul producerii şi
introducerii la răcire, durată necesară desfăşurării unor procese
biochimice);
- evitarea contaminării produselor cu microorganisme, înaintea
congelării sau după decongelare;
- asigurarea unor temperaturi de refrigerare adecvate în cazurile în
care produsele nu sunt introduse direct în spaţiile sau aparatele de
congelare sau nu sunt utilizate imediat după decongelare;
- evitarea congelării produselor alimentare improprii consumului,
deoarece această metodă de conservare nu îmbunătăţeşte calităţile iniţiale;

Procesul tehnologic de conservare prin congelare a unui produs poate

cuprinde urmatoarele faze:
- tratamentul sau tratamentele preliminare;
- congelarea propriu-zisă;
- ambalarea;
- depozitarea în stare congelată;
- transportul;
- decongelarea, păstrarea de scurtă durată în stare
decongelată până la consum sau utilizare într-un proces de fabricaţie.
Operaţia de congelare este precedata in cazul produselor
alimentare de o serie de operaţii şi tratamente preliminare
specifice:
- tipului de produs, metodei de congelare utilizate şi
scopului căruia ii este destinat produsul respectiv.
În cazul în care produsul nu este supus congelării în faza
“caldă”, atunci refrigerarea poate fi privită ca un
tratament preliminar.
Tratamente şi operaţii preliminare: îndepărtarea
părţilor necomestibile, spălarea, sortarea, blanşarea,
răcirea, porţionarea, ambalarea etc.

La congelarea unui produs alimentar au loc următoarele

fenomene fizice importante:
− solidificarea într-o anumită proporţie a apei conţinuta
în produs;
− mărirea volumului produsului;
− marirea consistenţei.
Fenomenele fizice de mai sus au loc ca urmare a schimbului de
căldură de la produsul supus congelarii către un mediu de
răcire (aer, agenţi frigorifici intermediari sau criogenici etc.).
Temperatura mediului de răcire trebuie să fie mai
scăzută decât temperatura medie finală a produsului
supus congelării. Temperatura în produsele alimentare supuse
congelării variază în timpul procesului de răcire în funcţie de
timpul şi locul punctului de masură.
Punctul cu temperatura cea mai ridicată la un
moment dat poartă numele de centrul termic al
corpului respectiv şi reprezintă un indicator al
aprecierii stadiului congelării.
Definiţia centrului termic este valabilă în condiţiile în care
mediul de răcire are aceiaşi parametri principali
(temperatura, viteza) în jurul corpului răcit.
Congelarea produselor agroalimentare se consideră
finalizată în momentul în care temperatura medie
este egală cu temperatura la care urmează să aibă
loc depozitarea.
Datorită dificultăţilor mari în stabilirea temperaturii medii
a produselor supuse congelării, se poate lua drept
criteriu de apreciere a stadiului răcirii temperatura
centrului termic.
Această temperatură este de obicei cu câteva grade
Celsius mai ridicată decât temperatura la care urmează
să aibă loc depozitarea produsului respectiv. Centrul
termic se află în centrul geometric in cazul
corpurilor omogene.
Răcirea produselor alimentare sub 0ºC este însoţită
de un proces de formare a gheţii, începând cu o
anumită temperatură, caracteristică fiecarui produs,
denumită temperatura punctului crioscopic.
Procesul de formare a gheţii începe atunci când sunt condiţii
prielnice, prin agregarea unui grup de molecule de apă într-o
particulă ordonată denumită nucleu de cristal.
In mod obişnuit, formarea nucleului de cristal are loc la o
subrăcire a apei sau soluţiei apoase.
După formarea nucleelor de cristal are loc faza de
creştere a acestora, fază care se desfasoară la
temperaturi foarte apropiate de temperatura
punctului de congelare; aceasta inseamnă că iniţierea
cristalizării se face cu un consum energetic mai mare
decât desfăşurarea acesteia.

Viteza de creştere a cristalelor de gheaţă este

determinată în principal de temperatura şi viteza de
preluare a căldurii produsului. Astfel, dacă ceilalţi
parametri rămân constanţi, odată cu scăderea
temperaturii viteza de creştere a cristalelor scade, ca
urmare a creşterii vâscozităţii fazei congelabile din
produs.
Scăderea temperaturii superficiale a produsului supus
congelării, măreşte diferenţa de temperatură dintre
suprafaţa şi faza încă necongelată si astfel se măreste viteza
de creştere a cristalelor de gheaţă.
Viteza cu care avansează frontul de formare a cristalelor de
gheaţă de la suprafaţa produsului spre interiorul acestuia se
numeşte viteza de congelare - cm/h sau m/h.
În funcţie de viteza medie liniară de congelare, wm,
Institutul Internaţional al Frigului recomandă următoarea
clasificare a metodelor de congelare :
− congelare lentă, wm < 0,5 cm/h;
− congelare rapidă, wm = 0,5 … 3 cm/h;
− congelare foarte rapidă, wm = 3 … 10 cm/h;
− congelare ultrarapidă, wm = 10 … 100 cm/h.
Viteza de congelare minimă la care are loc procesul de răcire
trebuie astfel stabilit încât să nu producă modificări
microbiologice şi enzimatice nedorite.
In multe tări, produsele conservate prin congelare se întâlnesc
sub urmatoarele denumiri :
− produse congelate (“Frozen foodstuffs”);
− produse congelate rapid (“Deep-Frozen foodstuffs”).
Produsele alimentare congelate sunt obţinute printr-o
congelare obişnuită, pe parcursul căreia, temperatura medie a
acestora coboară sub –10°C într-un timp care nu permite
declanşarea reacţiilor enzimatice şi microbiologice nedorite;
depozitarea acestor produse congelate se face la temperaturi
sub –10°C.
Această metodă se caracterizează prin adoptarea unor viteze
medii liniare de congelare de 0,1 … 0,5 cm/h şi este folosită
pentru produse cu grosimi mari, cum ar fi: carne în carcase,
sau blocuri, unt sau alte grăsimi ambalate în lăzi etc.
Produsele congelate rapid se obţin la viteze medii
liniare de congelare mai mari de 0,5 cm/h.
Producerea, depozitarea şi distribuirea produselor congelate
rapid presupune respectarea următoarelor condiţii:
−traversarea zonei de formare şi creştere a
cristalelor de gheaţă, denumită şi zona de congelare,
într-un timp cât mai scurt.
Pentru majoritatea produselor alimentare de origine animală
zona de congelare este cuprinsă între –1 … −5°C;
− temperatura medie a produselor să fie mai mică de
–18°C;
− depozitarea, transportul şi desfacerea produselor să se
facă la temperaturi mai mici de -18°C, fară variaţii
importante ale acestora;
− fiecare produs congelat rapid pus în vânzare va avea
ambalaj individual inert faţă de conţinut, rezistent
din punct de vedere mecanic, impermeabil;
− interzicerea vânzării produselor alimentare sub
denumirea de “produse congelate rapid” în cazul
decongelării accidentale (parţiale sau totale), chiar
dacă, ulterior, acestea au fost recongelate.
Respectarea condiţiilor de mai sus asigură o calitate
superioară produselor congelate rapid, garantată din punct
de vedere sanitar şi comercial.
 2. Metode de congelare
Metoda de congelare defineşte mijloacele
materiale şi modul în care este preluată căldura
de la un produs în vederea congelării acestuia.
În cadrul aceleiaşi metode există variante de
realizare practică denumite procedee de
congelare.
Trebuie subliniat faptul că în literatura de
specialitate nu există consens în definirea
noţiunilor de metode de congelare,
procedeu de congelare şi sistem de
congelare.

În funcţie de modul de desfăşurare a procesului

de congelare se deosebesc trei sisteme de
congelare şi anume:
- cu funcţionare discontinuă (în şarje),
- cu funcţionare semicontinuă
- cu funcţionare continuă.
Sistemul de congelare cu funcţionare discontinuă
(în şarje) presupune introducerea produselor ce vor fi
supuse congelării în incinte special amenajate, după
care instalaţia de răcire aferentă intră în funcţiune;
după atingerea în produs a temperaturii prescrise,
instalaţia de răcire se opreşte, iar produsele congelate
sunt descărcate.

Acest sistem de congelare este simplu, dar prezintă

urmatoarele dezavantaje:
− necesită manipulări importante ale produselor
supuse congelării, datorită gradului redus de
mecanizare şi automatizare al încărcării/descărcării
acestora;
− necesitatea supradimensionării instalaţiei frigorifice
datorită neuniformităţii sarcinii termice;
− durate relativ mari de congelare, deci consumuri
energetice mari;
− staţionare îndelungată a produselor până la
începerea procesului de congelare.
Sistemul de congelare cu funcţionare semicontinuă se caracterizează
prin aceea că o anumită cantitate de produse este introdusă (spre
congelare) sau scoasă (congelată) în şi din aparatul de congelare la
un interval de timp constant.
În acest fel, aparatele de congelare sunt încărcate în permanenţă cu o aceeaşi
cantitate de produse (cu excepţia pornirilor-opririlor-operatiilor de întreţinere),
sarcina instalaţiei frigorifice fiind constantă.
Introducerea şi scoaterea produselor congelate în sistemul semicontinuu se
poate mecaniza şi automatiza.
Sistemul de congelare cu funcţionare continuă se caracterizează prin
aceea că trecerea produselor prin aparatul de congelare se realizează
continuu sau întrerupt ritmic.
Condiţii de aplicare a acestui sistem de congelare cu funcţionare continuă:
− existenţa liniilor continue la tratamentele preliminare;
− limitarea grosimii produselor supuse congelării în scopul scurtării
duratei de congelare şi a reducerii gabaritului aparatelor;
− capacităţi de congelare relativ mari (de obicei capacităţi de peste 1
tona/h) deoarece la capacităţi mici costurile de amortizare ale mecanizării şi
automatizării devin inacceptabil de mari.

.
Sistem de congelare cu functionare continua
The Dantech Food Systems Pte. Ltd. Flat Single Stainless Steel Belt Freezer is specially
designed for freezing Fish Fillets and similar products. However, the Single Belt
Freezer can also be used for a variety of other food products such as Shrimps, Fish,
Tuna, Vegetables, Surumi and Poultry etc. On the smooth stainless steel belt the
product is led past the high velocity horizontal airflow called Arctic Flow®, which blows the
air over the products and then continuously blows the air through the evaporators. The
heat is transferred direct through the stainless steel belt and the ultra low temperature.
Principalele metode de congelare a produselor agroalimentare sunt:
- congelarea cu aer răcit,
- congelarea prin contact cu suprafeţe metalice răcite;
- congelarea cu agenţi criogenici,
- congelarea prin contact cu agenţi intermediari

Congelarea cu aer răcit

Metoda de congelare cu aer răcit este cea mai răspândită datorită faptului că
majoritatea produselor alimentare se pretează acestui tip de conservare.
În general, aplicarea metodei de congelare cu aer răcit presupune existenţa
unui spaţiu închis, izolat termic, un răcitor de aer şi un sistem de
distribuţie a aerului răcit peste produse.

În funcţie de starea produsului, pe durata procesului de congelare în raport cu

suportul material pe care sunt aşezate, se deosebesc :
− sisteme de congelare cu poziţie fixă a produselor;
− sisteme de congelare a produselor în strat fluidizat.
Sistemele de congelare cu poziţie fixă a produselor în raport cu suportul
material pe care sunt asezate, pot fi:
− discontinue (în şarje), caz în care produsele impreună cu suportul material pe
care sunt aşezate, rămân în poziţie fixă în spaţiul de congelare, până la
terminarea procesului;
− semicontinue, caz în care, la anumite intervale de timp sunt întroduse în
spaţiul de congelare produse care trebuie răcite şi, concomitent, sunt evacuate
produsele deja congelate;
−continue, caz în care, în permanenţă, în spaţiul de congelare sunt introduse
produse care urmează să fie răcite şi care parcurg spaţiul răcit (perioada de timp
în care sunt congelate) şi, tot în permanenţă sunt evacuate produsele deja
congelate.

Ca şi în cazul refrigerării, principalii parametrii ai aerului utilizat în procesul

de răcire a produselor sunt:
-temperatura;
-viteza aerului la nivelul produselor;
-umiditatea relativă.
 Sistemele de congelare cu poziţie fixă
Temperatura aerului de răcire în cazul sistemelor discontinue şi
semicontinue este variabilă pe parcursul procesului de congelare.
La inceputul procesului, temperaturile aerului sunt mai ridicate faţă de sfârşitul
procesului, în acest din urmă caz, valorile temperaturilor aerului ajung, în mod
uzual, la –30…–40°C.
Pentru sistemele de congelare în flux continuu, temperatura aerului este
practic constantă pe toată perioada procesului de răcire.
Diferenţele uzuale dintre temperatura aerului şi cea de vaporizare a agentului
frigorific în răcitoarele de aer sunt cuprinse între 5…2°C în funcţie de tipul aparatului
de congelare şi de durata anuală de funcţionare a acestuia.
Influenţa vitezei aerului asupra duratei procesului de congelare este
întrucâtva asemănătoare cu cazul refrigerarii. În acest caz însă sunt justificate
viteze mai mari la nivelul produselor deoarece viteza de propagare a
căldurii din interiorul produsului către exterior este mult mai mare.
Pe măsură ce procesul de răcire avansează, straturile superficiale ale produsului şi
cele interioare limitrofe ale acestuia congelează si ca urmare coeficientul de
conductibilitate termică îşi modifică valoarea, mărindu-se de câteva ori
(coeficientul de conductibilitate termică a gheţii este de circa 1,9 kcal/m × h °C
(2,21 W/mK), în timp ce pentru apă acesta are valoarea de circa 0,5 kcal/m×h°C
(0,58 W/mK).
În consecinţă, rezistenţa termică a straturilor congelate de produs scade de
câteva ori, iar căldura se propagă mai intens de la interiorul produsului
către suprafaţă, în raport cu cazul refrigerării. Din aceste motive, la
congelarea cu aer răcit a produselor alimentare, se adoptă viteze ale
aerului la nivelul produselor de 2…8 m/s.
Asigurarea unei distribuţii cât mai uniforme ale vitezelor aerului în
spaţiul de congelare, conduce la terminarea, teoretic, concomitentă a
răcirii pentru toate produsele supuse congelării.
O neuniformitate a distribuţiei aerului la nivelul produselor conduce
la prelungirea duratei totale a procesului, cu implicaţii negative
asupra consumului de energie şi asupra pierderilor în greutate în
cazul produselor neambalate.

Realizarea unor condiţii asemănătoare de răcire a tuturor produselor se

obţine prin alegerea unui sistem corect de distribuţie a aerului în
spaţiul de congelare şi printr-o corectă aşezare a produselor.

Umiditatea relativă a aerului are o influenţă mai redusă asupra

pierderilor în greutate a produselor supuse congelării în raport cu
cazul refrigerării. Acest fapt se datorează faptului că temperaturile
aerului sunt mai scăzute, iar influenţa umidităţii relative asupra presiunii
parţiale a vaporilor de apă din aer este net mai mică.
Forţa motrice a pierderilor în greutate este diferenţa dintre
presiunile parţiale ale vaporilor de apă la temperatura suprafeţei
produsului (la saturaţie) şi, respectiv, la temperatura medie a
aerului, influenţa umidităţii relative asupra acestei diferenţe va fi mai
mică, în cazul congelării.
 3. APARATE DE CONGELARE CU AER RACIT

Congelarea cu aer răcit, fiind o metodă foarte raspândită de conservare prin frig a
produselor alimentare, exista o mare diversitate de aparate de congelare. În
continuare, avându-se în vedere clasificarea sistemelor de congelare redată
anterior, se vor prezenta principalele tipuri de aparate de congelare.
3.1. Aparatele de congelare cu poziţie fixă a produselor, în raport cu
suportul material pe care sunt aşezate, pot fi cu funcţionare discontinuă (în
şarje), semicontinuă sau continuă.
În funcţie de dimensiunile spaţiilor de congelare, aparatele cu funcţionare
discontinuă pot fi împărţite în două categorii:
• tunele de congelare;
• celule de congelare.

3.1.1. Tunelele de congelare au spaţiul de răcire a produselor cu lungimea

de câteva ori mai mare decât laţimea, iar înalţimea este funcţie de:
- sistemul de distribuţie a aerului;
- tipul produselor pentru care sunt utilizate;
- modul de aşezare a produselor ş.a.
Capacitaţile de congelare ale unui tunel de congelare variază de la câteva tone de
produs până la câteva zeci de tone de produs pe şarja.
Ca şi tunelele de refrigerare, tunelele de congelare pot fi în funcţie de sistemul de
distribuţie a aerului, cu circulaţie predominant longitudinală, predominant
transversală sau predominant verticală.
Fig. 3.1. Tunele de congelare cu aer răcit:

a - cu circulaţie longitudinală în plan

vertical a aerului şi răcitor montat
deasupra tavanului fals;
b - cu circulaţie longitudinală în plan
vertical a aerului şi răcitor montat la un
capăt al tunelului;
c - cu circulaţie longitudinală în plan
orizontal a aerului;
d ‑ cu circulaţie transversală a aerului, cu
tavan fals;
e - cu circulaţie transversală a aerului cu
perete lateral fals, cu orificii sau fante; f ‑
cu răcitoare de aer cu refulare liberă a
aerului;
g ‑ cu circula]ie verticală a aerului, cu
tavan fals cu fante;

1 ‑ răcitor de aer; 2 ‑ tavan fals; 3 ‑

electro­ventilator; 4 ‑ produse; 5 ‑ perete
lateral fals cu fante; 6 ‑ tavan fals cu
fante.
3.1.2. Celulele de congelare au capacităţi de răcire mult mai mici decât cele ale
tunelelor de congelare (de ordinul sutelor de kilograme de produs pe şarja).
Celulele de congelare sunt realizate, din punct de vedere constructiv, ca
aparate monobloc, fiind prevăzute cu instalaţii frigorifice proprii şi se
montează în interiorul unor spaţii tehnologice. Produsele sunt asezate, de
regulă, în tăvi dispuse pe carucioare rastel. Există aparate de congelare cu o celulă
de congelare sau cu mai multe celule de congelare răcite de la o aceeaşi instalaţie
frigorifică. Datorită circulaţiei intense a aerului, vitezele de congelare sunt relativ
mari, duratele de răcire ale unei şarje, fiind de câteva ore, la temperaturi finale ale
aerului de –35......–40ºC.

TROLLEY BLAST FREEZER ESTE INDICAT PENTRU:

-FRUCTE DE MARE
-CARNE SI PUI
-INGHETATA
-PAINE SI PRODUSE DE PANIFICATIE
-PRODUSE PREPARATE PENTRU CONSUM DIRECT
-FRUCTE SI LEGUME

3.1.3. Aparatele de congelare cu funcţionare semicontinuă se caracterizează

prin faptul că, la anumite intervale de timp, produsele sunt introduse în spaţiul de
răcire produse şi, concomitent, se scot din spaţiul de răcire produse care sunt deja
răcite. De regulă, aceste aparate au cărucioare rastel pe care se aşează tăvile în
care se găsesc produsele, mişcarea cărucioarelor rastel în interiorul spaţiului de
răcire făcându-se mecanizat. Cadenţa de introducere şi respectiv scoatere a câte
unui carucior rastel este în funcţie de natura produsului.
Spre exemplificare, fig. 3.2. prezintă un aparat de congelare cu funcţionare semicontinuă,
cu sistem de acţionare hidraulic. Aparatul este destinat congelării unei game largi de produse
ambalate (păsări în ambalaje de carton ş.a.) sau neambalate (pateuri de carne, produse culinare
ş.a.).

Fig.3.2. Aparat de congelare cu aer răcit, cu funcţionare semicontinuă, cu sistem de

acţionare hidraulic (Trollyfreeze-Frigoscandia):
1 ‑ incinta izolată termic; 2 ‑ sistem de ghidare a conveierelor pentru cărucioare;
3,8 ‑ cărucioare rastel; 4 ‑ panou electric şi de automatizare; 5 ‑ răcitor de aer;
6 ‑ ventilatoare; 7 ‑ structură metalică; 9 ‑ pompa de ulei.
Produsele sunt dispuse în tăvi aşezate pe cărucioare rastel. Sistemul hidraulic asigură împingerea
cărucioarelor în interiorul aparatului pe căi de rulare special amenajate şi respectiv evacuarea
acestora din aparat. Ventilatoarele montate deasupra serpentinelor vaporizatorului refulează aerul
în jos spre vaporizator şi de aici spre produse. Aerul este, apoi, aspirat pe la partea superioară a
aparatului. După ce cărucioarele sunt evacuate din aparat, produsele congelate sunt descărcate
din tăvi, iar cărucioarele sunt transportate spre punctul de încărcare cu produse care
urmează să fie congelate.
 3.1.4. Aparatele de congelare cu funcţionare continuă

se caracterizează prin introducerea practic permanentă de produse care

urmează a fi congelate şi evacuarea concomitentă de produse care sunt
deja congelate.
La aceste aparate, pentru a se obţine durate cât mai mici ale procesului
de congelare, vitezele aerului la nivelul produselor sunt mai mari decât
la aparatele cu funcţionare discontinuă sau semicontinuă.
Aparatele de congelare cu mişcare continuă a produselor sunt realizate cu
conveiere cu bandă, lanţ sau cablu. Vitezele de mişcare ale produselor sunt
relativ mici. Produsele sunt aşezate în tăvi sau forme metalice.
Aparatele de congelare cu bandă transportoare sunt destinate congelării de
produse neambalate sau ambalate de dimensiuni mici. Pentru a se reduce
suprafaţa ocupată de aparat, banda transportoare se dispune pe mai multe
nivele suprapuse, de obicei, sub formă de spirale suprapuse.
Ca exemplu tipic de aparat cu bandă transportoare, în Fig. 3.3. este redat aparatul de congelare
cu bandă spirală Gyrofreeze, realizat de firma suedeză Frigoscandia şi destinat congelării unei
game largi de produse: produse de patiserie, carne porţionată, pateuri din carne, fileuri de peşte,
preparate culinare ş.a. precum şi la călirea îngheţatei în pahare de plastic.

Fig. 3.3. Aparat de congelare cu aer răcit, cu banda spirala tip Gyrofreeze-
Frigoscandia:
1 ‑ alimentarea benzii cu produse; 2 ‑ sistem hidraulic de acţionare a tamburului rotativ; 3
‑ panou electric şi de automatizare; 4 ‑ ventilator; 5 ‑ vaporizator răcitor de aer; 6 ‑ tavan
fals pentru evitarea baipasării aerului; 7 ‑ tambur rotativ; 8 ‑ evacuarea produselor
congelate; 9 ‑ dispozitiv de întindere a benzii; 10 ‑ sistem de spălare şi igienizare a benzii;
11 ‑ ventilator de uscare a benzii.
Duratele procesului de congelare variază în funcţie de produs de la 10 min. la 3 ore.
Produsele sunt aşezate pe bandă şi transportate de aceasta în zona de congelare din
interiorul aparatului.
Circulatia aerului este verticală, răcirea acestuia realizându-se la trecerea prin
vaporizatoarele amplasate în lateralul tamburului pe care este înfăşurată banda.
Banda transportoare, confecţionată dintr-o împletitură de oţel inoxidabil sau oţel
galvanizat, care să-i asigure înfăşurarea în spirală în jurul tamburului, asigură
evacuarea produselor congelate pe la partea superioară a aparatului.
Viteza de deplasare poate fi reglată în limite foarte largi. Deoarece produsele supuse
congelării rămân în poziţie fixă în raport cu banda transportoare pe toată durata
procesului de congelare, se asigură congelarea individuală şi integritatea produselor,
evitându-se totodată aglomerarea lor. Acest fapt permite automatizarea ambalării
produselor dupa congelare.
Pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare, aparatul are prevăzut un sistem
automat de spălare, dezinfectare şi uscare a benzii, în cazul în care se
congelează produse neambalate. Pereţii aparatului sunt izolaţi termic, podeaua şi
tavanul sunt perfect etanşe. Toată carcasa este realizată în aşa fel încât să poată fi
demontată, pentru a face posibilă igienizarea interioară. Suprafeţele interioare ale
carcasei sunt netede şi rezistente la coroziune. Decongelarea răcitorului de aer se face
cu vapori calzi de agent sau prin stropire cu apă.
GCP42-06-33-06 NS
Type of Equipment :GCP42-06-33-06 NS
Optional :1 sliding door, 1 belt washer
Overall measure L-W (mm):5400 x 2400 x 3300
Manufacturing Year :1994
Approx Capacity: Depends on product
Aparatele de congelare cu bandă pot fi realizate şi cu banda în mişcare liniară, pe mai multe
nivele, aşa cum este aparatul Triofreeze produs tot de firma Frigoscandia şi redat în fig. 3.4.

Fig 3.4. Aparat de congelare cu aer

răcit, cu benzi liniare suprapuse, tip
Triofreeze-Frigoscandia.

Produsele sunt introduse pe la un capăt al aparatului pe banda transportoare de la nivelul

superior. La capătul opus, produsele sunt transferate de pe banda superioară pe banda mijlocie
prin cădere pe o placă înclinată din oţel inoxidabil. Similar, de pe banda mijlocie, produsele sunt
transferate pe banda inferioară şi sunt evacuate în stare congelată pe la capătul opus al
aparatului. Fiecare dintre cele trei benzi suprapuse ale aparatului sunt acţionate individual cu
ajutorul unor roţi conducătoare care antrenează o ramură a lanţului. Viteza de mişcare a fiecarei
benzi poate fi uşor reglată în limite largi, ceea ce oferă o mare flexibilitate aparatului.
Serpentinele cu aripioare ale vaporizatorului sunt galvanizate la cald şi distanţa dintre aripioare
diferă în funcţie de poziţia serpentinei, fiind mai mare la cele situate în partea de
intrare a aerului în răcitor.
Decongelarea răcitorului de aer se realizeaza cu vapori calzi de agent sau prin stropire
cu apă. Înălţimea şi lăţimea aparatului au valori de cca. 4,2 m, iar lungimea poate fi de
11...20 m. Capacitatea de congelare variază între 1,7 şi 3,5 tone de produs pe
oră.
Pentru accesul în interior, pe fiecare parte a aparatului, în vederea curăţirii şi igienizarii
sunt prevăzute trei uşi.
Există aparate de congelare cu funcţionare continuă cu forme metalice mobile,
tăvi sau palete mobile, antrenate prin conveiere cu lanţ cu role. Formele
metalice se deplasează în poziţie orizontală. Produsele aşezate în ele, după ce parcurg
spaţiul de congelare, sunt descărcate, iar formele metalice ajung din nou la locul de
încărcare cu noi produse.
Aceste aparate se folosesc la congelarea produselor ambalate sau, în cazul
aparatelor cu forme metalice cu capac, la congelarea în vrac a produselor.
În cazul congelării produselor ambalate cu grosimi relativ mari, sunt indicate aparate
cu funcţionare ritmic întreruptă. În acest fel se asigură durate totale de parcurgere a
aparatului mai mari decât în cazul unei funcţionări continue, neîntrerupte.
Durata totală de congelare este cuprinsă, la astfel de aparate, între 2,5 şi 4 ore
pentru temperaturi ale aerului de –35...−37ºC şi viteze ale aerului, la nivelul
produselor, de 5...8 m/s.