--------------------------------------------------------------------------

CURS 5
--------------------------------------------------------------------------

******************* METROLOGIA CONVERTOARELOR *******************

3 faze functionale:

1. ESANTIONAREA --> operatia de prelevare din semnalul analogic s(t) a unui

esantion, adica valoarea semnalului la momentul
discret s(nT).
Esantionarea este necesara in cazul semnalelor variabile in timp. Se realizeaza cu
ajutorul circuitelor de esantionare si
memorare (S & H - Sample & Hold). La unele tipuri de convertoare circuitul S&H este
inclus in acelasi cip cu convertorul A/D
nemaifiind o entitate separata, externa.

2. CUANTIZAREA --> operatia prin care un cuantizor asociaza unei amplitudini a

semnalului esantionat s(nT), o valoare sq(t)
dintr'un set finit de valori discrete, de obicei echidistantate ptrintr-un pas de
cuantificare. Pasul este uniform (cuanta q), iar
cuantizarea este considerata uniforma. Este realizata prin rotunjire sau prin
trunchiere.

3. CODAREA --> operatia de atribuire a unui cod binar semnalului cuantizat pe baza
unui anumit cod ales, obtiandu-se valoarea
digitala s(d).

s(nT) sq(nT)
s(t) --------------------> | Esantionator |--------------->| Cuantizor
|--------------->| Codor | --------------> sd(nT)

******************* CIRCUITUL DE ESANTONARE SI MEMORARE

*******************

- Este o componenta cheie a unui sistem de achizitii de date si performanta.

Circuitele distincte S/H au un rol important in
aplicatiile specializate de esantionare simultana pe mai multe canale, esantionarea
de mare viteza si in aplicatiile cu iesiri
pe mai multe canale.

- Circuitele S/H sunt necesare in special cand la convertoarele A/D cu timpi de

conversie mari trebuie conectate intrari rapid
variabile in timp.
- Mareste banda de esantionare a unui convertor A/D cu pana la patru ordine
de marime, asigurand ca o valoare
exacta a semnalului ce va fi convertit va fi retinuta la un moment precis de
timp.

- Circuitul realizeaza urmatoarele functiuni:

- PRELEVAREA UNUI ESANTION: dintr-un semnal de tensiune variabila aplicat la

intrarea circuitului, la un moment de
 timp cunoscut cu precizie.

- MEMORAREA SEMNALULUI (mentinerea la o valoare constanta) a semnalului

("inghetarea" semnalului) pe durata
esantionarii, inainte de momentul inceperii conversiei. ---> Circuir de
URMARIRE SI MEMORARE.
(track and hold sau follow and
hold)

- Furnizarea la iesire a unei tensiuni egala cu cea a esantionului memorat.

- Elementele de baza ale unui CIRCUIT CLASIC DE ESANTIONARE - MEMORARE sunt:

- un intrerupator - in general un tranzistor de tip FET si circuitul sau de

comanda.

- un condensator de memorare.

- doua etaje tampon (unul de intrare si unul de iesire)

- Functionarea circuitului de esantionare si memorare este determinata de

succesiunea de comenzi logice S/H, in timp"

- In starea "1" logic, de durata ts (sampling time), acest semnal provoaca

inchiderea intrerupatorului: este faza
de esantionare in timpul careia tensiunea de intrare strabate primul etaj
tampon si ajunge pe condensatorul care
incepe sa se incarce tinzand sa ajunga la aceasi valoare.

- In starea "0" logic, de durata th (holding time), semnalul logic determina

deschiderea intrerupatorului: este faza
de blocare in care condensatorul incarcat memoreaza tensiunea achizitionata
in timpul fazei precedente, pe care
o prezinta, prin cel de-al doilea etaj tampon, la iesire.

******************* TIPURI DE ERORI CAN *******************

- ERORILE DE OFFSET --> valoarea cu care deviaza tranzitia primului cod (de la 000
la 001), de la pozitia ideala la o intrare
echivalenta de -.5 LSB. Aceasta eroare se poate determina ducand dreapta
corespunzatoare caracteristicii reale si
determinand punctul de instersectie al acestei drepte cu abscisa sistemului de
coordonate.

- EROAREA DE NELINIARITATE DIFERENTIALA --> descrie deviatiile caracteristicii de

transfer de la tensiunile ideale de
tranzitie. Specificatiile privind eroarea de neliniaritate diferentiala a unui
convertor trebuie sa descrie cazul cel mai
defavorabil din toate tranzitiile posibile. Cand rezolutia convertorului este
exprimata in LSB, o eroare de neliniaritate
diferentiala de -1 LSB implica lipsa unui cod.
Daca pentru un convertor exista specificatia "fara coduri lipsa" ---> la iesirea
acestuia trebuie sa existe toate codurile posibile.

******************* PRINCIPIILE DE FUNCTIONARE CAN

*******************
- PRINCIPIUL CONVERSIEI DIRECTE --> format dintr-un grup de comparatoare. Semnalul
analogic este aplicat la o intrare a
fiecarui comparator, iar cealalta intrare este conectata la ramificatiile unui
divizor de tensiune. Comparatoarele clasifica
amplitudinea semnalului astfel incat, daca nivelul de tensiune este mai mic decat
amplitudinea semnalului de intrare, acestea
sunt in starea "ON" iar invers "OFF".

- PRINCIPIUL CONVERSIEI DIRECTE SAU AL CONVERSIEI CU REACTIE --> Semnalul de

intrare este comparat cu o tensiune de
referinta (generata intern), care este marita succesiv, plecand de la valoarea
zero. Numarul de trepte necesar pentru a obtine
compensarea totala este inregistrat, fiind direct proportional cu valoarea
amplitudinii semnalului de intrare.

- PRINCIPIUL CONVERSIEI TENSIUNE - TIMP (V / T) --> Conversia tensiunii de intrare

si respectiv a tensiunii de referinta in unitati
de timp. Valoarea tensiunii de intrare rezulta din raportarea perioadei de timp
corespunzatoare tensiunii de intrare, la perioada
de timp de referinta.

-PRINCIPIUL CONVERSIEI TENSIUNE - FRECVENTA (V / F) --> foloseste conversia

tensiunii de intrare intr-o succesiune de
impulsuri de o anumita frecventa, prestabilita/ Impulsurile sunt numarate in cursul
unei perioade de timp determinate. Valoarea
finala reprezinta valoarea tensiunii de intrare.

-PRINCIPIUL CONVERSIEI SIGMA DELTA --> combinatie intre convertoarele cu integrare

si cele cu reactie. In acest caz, bucla
de reactie tinde sa mentina iesirea integratorului la zero, furnizand la o iesire o
succesiune de biti.

******************* CRITERII DE CLASIFICARE PENTRU CONVERTOARELE A/D

*******************

1. DUPA METODA DE CONVERSIE:

- Convertoare A/D cu conversie directa (se opereaza direct asupra marimii de

intrare);
- Convertoare A/D cu conversie indirecta (se face o transformare intermediara
a marimii de intrare, de obicei in
frecventa sau timp.

2. DUPA VARIATIA TIMPULUI DE CONVERSIE:

- Convertoare A/D cu timp de conversie constant (codul numeri de iesire e

generat de o frecventa fixa de operatiuni);
- Convertoare A/D cu timp de conversie variabil (durata ciclului de conversie
e dependenta de amplitudinea semnalelor.

3. DUPA MODUL DE FUNCTIONARE A REACTIEI:

Convertoarele A/D au in bucla de reactie un convertor D/A. Numarul binar de

iesire va fi cel de la intrarea
convertorului D/A. Acesta va da la iesire o tensiune de referinta care se
compara cu cea de la intrare.

-cu generare bit dupa bit (metoda registrului cu aproximatii

succesive);
-fara generare bit dupa but (convertorul D/A din reactie e comandat de
un numarator ce da la iesire un
semnal crescator in trepte).

4. DIN PUNCT DE VEDERE AL FORMEI SEMNALULUI INTERN CARE E COMPARAT CU CEL DE

INTRARE:

- Cu integrare;
- Cu valori discrete de tensiune.

5. CLASIFICARE A CAN DUPA RATA DE CONVERSIE:

- viteza redusa : < 1 kHz ;

- viteza medie : 1- 100 kHz ;
- viteza ridicata : 100 kHz – 1000 kHz ;
- viteza foarte mare : 1 MHz – 10 MHz ;
- viteza ultra înalta (video) > 10 MHz
Facand raportul dintre timpul de conversie al unui CAN si numarul de biti pe care
il furnizeaza la iesire se obtine timpul necesar
pentru generarea unui bit.

******************* TIPURI DE CAN *******************

1. DE TIP PARALEL: Se determina simultan toti bitii. Este cea mai rapida metoda,
dar necesita pentru implementare un numar
mare de circuite electronice.
Semnalul de intrare este comparat cu un set de nivele de referinta prin intermediul
unui ansamblu de circuite comparatoare.
Diferenta între nivelele de referinta este egala cu treapta de
cuantificare (latimea canalului de conversie) .
În urma compararii se stabileste numarul canalului în care se gaseste semnalul de
intrare.

Exemplu: CAN pe 2 biti.

- CARACTERISTICI:

-Viteza mare de conversie --> toate compararile executându-se paralel. Se

poate ajunge pâna la 500 MEPS
(mega esantioane/secunda); este de fapt cel mai rapid tip de CAN realizat cu
circuite electronice.
Pretul platit îl constituie complexitatea ridicata.

- Durata de conversie este egala cu timpul de stabilire (timpul de raspuns)

al unui comparator plus intarzierea datorata
logicii de codificare binara.

- Numarul de componente creste exponential in raport cu rezolutia necesara n

--> De exemplu, pentru un CAN cu o
rezolutie de N =8 biti, sunt necesare 2n - 1 = 2^8 - 1 = 255 comparatoare.

- CAN de tip paralel sunt circuite de conversie directe, cu ciclu programat,

fara reactie care efectueaza comparari
 discrete.

2. DE TIP PARALEL - SERIE: se realizeaza in principiu din doua CAN de tip paralel
fiecare de n/2 biti, conectate in serie
printr-un artificiu. Compromis intre viteza, rezolutie si complexitate.

-Observatii: timpul de conversie este cel putin dublul timpului realizat de

un CAN paralel de n biti, in schimb se reduce
substantial complexitatea si se pastreaza rezolutia de n biti.
De exemplu, pentru un CAN de 12 biti, schema paralel necesita 212 – 1= 4095
comparatoare, pe când schema
paralel-serie necesita 2*(26 - 1) =126 comparatoare.

Un CAN paralel - serie poate avea o rata de conversie de 200 ns. Ponderea cea
mai mare in timpul de raspuns o au
etajele Ua si Ub. Pentru a realiza sincronizarea de faza intre tensiunile Vx
si V1, efectul timpilor de propagare prin
CAN -1 si CNA se poate compensa cu o linie de intarziere.

3. CU REACTIE: un singur comparator care executa succesiv compararea semnalului

analogic de intrare cu o tensiune de
referinta variabila, controlata numeric. Produsa cu ajutorul unui CNA.

Schema generala a unui CAN cu reactie cuprinde trei blocuri principale:

-Convertorul numeric- analogic
-Circuitul de comparatie
-Logica de comanda
Pentru un anumit numar aplicat CNa, comparatorul decide daca semnalul analogic de
intrare este mai mare sau mai mic decat
nivelul de referinta produs de acesta. Comparatorul comanda registrul astfel ca
numarul aplicat la intrarea CNA sa fie modificat
)marit sau micsorat), stabilindu-se mereu pe cea mai apropiata valoare numerica de
nivelul analogic al semnalului supus
conversiei.
-Metoda numaratorului
-Metoda numaratorului reversibil
-Metoda aproximatiilor succesive

Pentru începerea conversiei se genereaza un semnal de start care prin deschiderea

circuitului poarta permite ca
impulsurile furnizate de ceas sa ajunga la intrarea numaratorului. Acesta,
la rândul sau, comanda CNA
care produce la iesire un semnal crescator în trepte care se aplica
comparatorului împreuna cu semnalul
de intrare. Comparatorul permite accesul impulsurilor de tact la numarator
pe toata durata în care semnalul
de intrare este mai mare decât tensiunea sub forma de trepte generata de CNA. Când
tensiunea la iesirea CNA depaseste
tensiunea de intrare, comparatorul trece cu iesirea în starea zero si
blocheaza trecerea impulsurilor de tact spre
numarator. Numarul înregistrat în numarator reprezinta valoarea numerica a
semnalului analogic de la intrarea
convertorului.
Obs: Având timpul de conversie tC mare, aceste convertoare D/A necesita circuite de
esantionare si memorare (S/H) la intrare.

Mai multe de la Slide 16 pana la 22.