Grile Studenti MF

2017-2018

CARDIO
1. Hipertensiunea arterială de cauză endocrină apare în:
a. Feocromocitom
b. Hiperaldosteronism primar
c. Hipotiroidia
d. Hipertiroidia
e. Hiperparatiroidism

2. Afecțiunile cardiace care intră în diagnosticul diferențial al anginei pectorale sunt:

a. Pericardita și miopericardita acută
b. Sindroame coronariene acute
c. Disecția de aortă toracică
d. BRS
e. Stenoza mitrală

3. Principii corecte de măsurare a tensiunii arteriale sunt:

a. Bolnavul se lasă să se liniștească câteva minute anterior măsurării;
b. Se efectuează două măsurători ale T.A. cel puțin la 1-2 minute interval, iar in caz
de diferențe se mai măsoară o dată;
c. Manșeta se așează sub nivelul atriului drept;
d. Manșeta se așează la nivelul atriului drept.
e. La prima vizită se măsoară T.A. la ambele brațe

4. Factorii de risc cardiovasculari sunt:

a. Fumatul;
b. Valoarea T.A. sistolică și diastolică
c. Creatinină serică> 1,2 mg/dl
d. Obezitate abdominală (circumferința taliei>102 cm bărbați sau >88cm femei )
e. Consumul de alcool.

5. Care din următoarele afirmații legate de parametri HTA sunt adevărate?

a) Valoarea sistolică este considerată în general mai importantă decât cea diastolică
b) Valoarea diastolică prea scăzută nu reprezintă un risc la vârstnici
c) Tensiunea arterială diastolică scăzută reprezintă un risc cardiovascular prin
reducerea perfuziei coronariene
d) Tensiunea arterială diastolică scăzută reprezintă un risc cardiovascular prin
reducerea elasticității coronariene
e) Valorile crescute ale TA diastolice se asociază semnificativ cu incidența stroke-ului
6. La pacienții cu STEMI, intră în discuție pentru diagnosticul diferențial următoarele entități:
a. Pericardita acută
b. Boala ulceroasă
c. Embolia pulmonară
d. Pneumotoraxul spontan
e. Pleurita, pleurezia

7. HTA de cauză renoparenchimatoasă se întâlnește în:

a. Pielonefrită
b. Uropatie obstructivă
c. Cistită
d. Rinichiul polichistic
e. Nefropatia diabetică

8. Factorii cu rol în întreținerea si progresia HTA sunt:

a. Obezitatea
b. Fumatul
c. Activitatea fizică regulată
d. Consumul de alcool
e. Hipercolesterolemie

9. Simptomatologia clasică în tromboembolismul pulmonar este următoarea:

a. dispnee
b. tuse
c. hemoptizie
d. jugulare turgescente
e. durere pleuritică

10. Diagnosticul diferențial la pacienții cu STEMI se face cu următoarele, cu excepția:

a. pericardita acută
b. embolie pulmonară
c. durere articulară
d. traumatisme cardiace
e. pneumothorax

11. HTA secundară de cauză renoparenchimatoasă se întâlnește în:

a. glomerulonefrita acută și cronică
b. pielonefrită
c. nefropatia diabetică
d. traumatism renal
e. obezitate
12. Sunt factori implicați în întreținerea şi progresia HTA, cu excepția:
a. Obezitatea
b. Hipercolesterolemia
c. Fumatul
d. Consumul de alcool
e. Efortul fizic

13.*HTA sistolică izolată nu apare în:

a. Insuficiența aortică valvulară
b. Tireotoxicoză
c. Boala Paget
d. Fistula arteriovenoasă
e. Coarctația de aortă

14. *În HTA de sarcină se pot administra următoarele, cu excepția:

a. Atenolol
b. Metildopa
c. Labetolol
d. Nifedipină retard
e. Diuretice, dacă gravidele foloseau anterior această medicație

15. HTA de cauză renovasculară este întalnită în urmatoarele afecțiuni:

a. Rinichi polichistic
b. Hiperaldosteronismul primar
c. Stenoza uni- sau bilaterala de arteră renală
d. Nefropatia diabetică
e. Uropatia obstructivă

16. Patologii care pot duce la insuficiență cardiacă prin suprasolicitare de volum sunt:
a. Miocardita
b. Regurgitările valvulare
c. Șunturile intracardiace
d. Amiloidoza
e. Stenozele valvulare

17. Care dintre următoarele sunt trăsături dominante ale cardiomiopatiei hipertrofice:
a. hipertrofie exagerată, inexplicabilă a VS;
b. fracția de ejecție a VS<45%;
c. dezorganizarea miocitelor;
d. funcția diastolică anormală;
e. asocierea cu moarte subită cardiacă;
18. HTA sistolică izolată apare în:
a. Boala Paget
b. Tireotoxicoză
c. Sdr. Cushing
d. Insuficiența aortică valvulară
e. Hipotiroidism

19. Ca alternative la medicația de elecție în sarcină, pentru controlul HTA se pot administra:
a. Labetalol
b. Beta- blocante pure (fără acțiune alfa asociată)
c. Anticalcicele de tip retard
d. Diuretice la gravide anterior hipertensive care foloseau această medicație
e. Inhibitori de enzimă de conversie

20. Tratamentul coarctației de aortă ca și factor al hipertensiunii arteriale cuprinde:

a. Metoda chirurgicală – rezecția zonei coarctate si sutura termino-terminală
b. Proceduri percutane intervenționale – dilatarea zonei coarctate + implantarea de
stent
c. Metoda chirurgicală – lărgire cu petec biologic sau artificial
d. Metoda chirurgicală – dilatarea zonei coarctate + implantarea de stent
e. Proceduri percutane intervenționale – lărgire cu petec biologic sau artificial

21. Care din următoarele afirmații sunt ADEVĂRATE privind angina microvasculară?
a. Angina microvasculară se mai numește și sindromul X coronarian
b. Arterele coronare sunt normale angiografic în angina microvasculară
c. Angina microvasculară este mai frecventă la bărbați
d. Angina microvasculară este mai frecventă la femei cu un raport femei/bărbați de
3:1
e. Pacienții care prezintă boala sunt de obicei mai în vârstă decât cei care prezină angina
datorită bolii coronariene aterosclerotice.

22. HTA renovasculară:

a. Este o HTA secundară
b. Nu i se cunoaște cauza
c. Poate fi cauzată de o stenoză uni- sau bilaterală a arterei renale
d. Poate fi de cauză aterosclerotică
e. Nu se poate trata
23. În infarctul miocardic, conform clasificării Killip, tabloul clinic la prezentare, în clasa 2,
conține:
a. Șoc cardiogen
b. Congestie pulmonară cu raluri de stază în sub 50% din câmpurile pulmonare
c. Edem pulmonar acut
d. Zgomot 3 prezent
e. Jugulare turgescente

24. Semnele tipice ale insuficienţei cardiace congestive includ:

a. Hepatomegalie de stază
b. Turgescenţa jugularelor
c. Raluri subcrepitante la bazele plămânilor
d. Diminuarea pulsului periferic
e. Steluţe vasculare

25. Insuficiența cardiacă congestivă stângă are urmatorul tablou clinic:

a. stază venoasă în teritoriul cav
b. dispnee
c. fatigabilitate
d. edeme periferice
e. intoleranță la effort

26. Hipertensiunea arterială:

a. Se consideră în mod uzual atunci când valorile TA>140/90 mmHg
b. Obezitatea contribuie la întreținerea și progresia HTA
c. O posibilă cauză de HTA în copilărie o constituie coarctația de aortă
d. Modificarea stilului de viață este prima treaptă de tratament
e. HTA adultului tânăr se datorează unei hiperactivități parasimpatice

27. Avem în vedere diagnosticul diferenţial de pericardită acută în cazul unui pacient cu STEMI
atunci când:
a. pacientul acuză durere cu caracter de junghi şi care se accentuează la palpare
b. durerea se accentuează în inspir şi se atenuează la poziţionare cu toracele aplecat
în faţă
c. durerea este de intensitate mare, cu caracter „sfâşietor” şi iradiază spre posterior,
interscapulovertebral stâng şi/sau spre zona lombară
d. durerea se instalează brusc după un efort susţinut de tuse şi asociază dispnee intensă
e. pacientul acuză durere retrosternală, însoţită de odinofagie, regurgitaţii şi/sau pirozis.
28. Următoarele sunt cauze de hipertensiune arterială secundară:
a. Pielonefrita
b. Rinichiul polichistic
c. Feocromocitomul
d. Obezitatea
e. Nefropatia diabetică

29. Printre rezultatele paraclinice și de laborator, importante în diagnosticul insuficienței

cardiace cronice se numără următoarele:
a. a.FE a ventriculului stâng scăzută
b. b.NT-proBNP sub 300 pg/ml
c. c.hipertrofia atriului stâng
d. d.BRS pe electrocardiogramă
e. e.cardiomegalie vizibilă pe radiografia toracică

30. Semne tipice de insuficiență cardiacă cronică sunt:

a. dispnee
b. raluri subcrepitante
c. turgescență jugulară
d. hepatomegalie de stază
e. oboseală

30. În insuficiența cardiacă stângă apar următoarele semne si simptome, cu excepția:

a. intoleranță la efort
b. hepatalgii
c. edeme periferice
d. dispnee
e. turgescență jugulară

31. *Cel mai întâlnit tip de HTA este:

a. HTA de cauză endocrină
b. HTA de cauză renoparenchimatoasă
c. HTA esentială
d. HTA din coarctația de aortă
e. HTA renovasculară

32. Indicații de administrare a Digoxinului în insuficienta cardiacă:

a. FE ≤45%
b. FE ≥45%
c. Pacient asimptomatic
d. Simptome persistente clasesle NYHA 2-4
e. Atunci când tratamentul cu Beta-blocante este eficient

33. Printre măsurile terapeutice non-farmacologice ale HTA fac parte următoarele:
 a. Reducerea aportului de sodiu
b. Abandonarea fumatului
c. Consum de alcool în cantități crescute
d. Exercitiu fizic regulat
e. Scăderea în greutate

34. *Care dintre următoarele afirmații despre HTA sunt FALSE:

A. Este o afecțiune cronică
B. Sub vârsta de 50 de ani, prevalența HTA este mai ridicată la bărbați
C. Furnizează cel mai mare număr de rețete și medicamente prescrise
D. HTA se consideră când valorile TA >140/90 mmHg
E. HTA se consideră când valorile TA >120/80 mmHg

35. *Stadiul C al clasificării ACC/AHA a insuficienței cardiace cronice cuprinde următorii

pacienți:
a) cu boala cardiacă structurală avansată
b) cu simptome și semne de ICC
c) cu risc mare de a dezvolta ICC
d) cu simptomatologie severă în ciuda terapiei medicale maximale
e) cu boala cardiacă structurală, puternic asociată cu risc de a dezvolta ICC fără simptome

36. Medicația de elecție la pacientul hipertensiv cu nefropatie diabetică și proteinurie este:

A. Sartani
B. Beta-blocante
C. Tiazide
D. Inhibitori ai enzimei de conversie
E. Calciu-blocante

37. Mecanismele de compensare implicate în fiziopatologia insuficienței cardiace cronice sunt:

a. activarea neuroendocrină, mecanism mai rapid de compensare
b. activarea neuroendocrină, mecanism mai lent de compensare
c. activarea neuroendocrină și remodelarea cardiacă
d. remodelarea cardiacă, mecanism mai rapid de compensare
e. remodelarea cardiacă prin activarea diferitelor gene la nivel miocardic
38. În ceea ce privește particularitățile tratamentului hipertensiunii arteriale la vârstnici, sunt
adevărate următoarele:
a. valoarea sistolică este frecvent în limite normale
b. obiectivele de atins pentru valorile tensionale diferă față de adultul tânăr
c. riscul hipotensiunii ortostatice și a interferențelor medicamentoase este ridicat
d. diureticele tiazidice și blocanții de calciu constituie primele opțiuni
e. diureticele tiazidice și blocanții de calciu constituie ultimele opțiuni

39. Următoarele semne clinice reprezintă factori de risc pentru angina pectorală stabilă:
a. Anxietate
b. Graviditate
c. Obezitate abdominală
d. Tensiune arterială crescută
e. Xantoame

40. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la angina pectorală stabilă:

a. Diminuă la administrarea de nitroglicerină în aproximativ 30 de minute
b. Localizarea cea mai tipică este la nivel latero-toracic stâng
c. Criza anginoasă nu se remite la întreruperea efortului
d. Explorările parametrilor biologici trebuie să identifice factorii de risc pentru boala
aterosclerotică
e. Electrocardiograma poate fi normală în afara crizei anginoase

41. În tabloul clinic al insuficenței cardiace stângi putem găsi:

a. Dispnea de efort
b. Turgescența jugularelor
c. Hepatomegalie de stază
d. Fatigabilitate
e. Tusea nocturnă

42. HTA “mascată”:

a. este opusul HTA de “halat alb”
b. pacienții au valori crescute alte TA doar in consultației medicale
c. se datorează pierderii elasticității arteriale
d. se definește prin valori ale TA mult crescute si refractare la tratament
e. implică stilul de viață inadecvat (consum excesiv de alcool, cafea, fumat etc.)
43. Tratament antiHTA permis în sarcină:
a. Alfa metildopa
b. Beta blocant
c. Labetalol
d. BCC
e. Diuretic, în caz de HTA pregravidică.

44. Semnele şi simptomele specifice insuficienţei cardiace stângi sunt:

a. hepatomegalie de stază
b. dispnee
c. turgescenţa jugularelor
d. fatigabilitate
e. edeme periferice

45. Unde se intâlnește HTA de cauză renoparenchimatoasă?

   a. Stenoza aterosclerotică a arterei renale
   b. Uropatia obstructivă
   c. Rinichiul polichistic
   d. Pielonefrita
   e. Nefropatia diabetică

46. Alegeti afirmatile adevărate legate de HTA renovasculară :

a. una din cauze: stenoza uni sau bilaterală din artera renală
b. stenozarea aortei abdominale
c. mecanisul care duce la creșterea TA este scăderea volumului extracelular
d. mecanismul care duce la creșterea TA este vasoconstricția determinate de Renină
e. mecanimul care duce la creșterea TA este creșterea volumului extracelular

47. HTA de cauză endocrină poate apărea în următoarele patologii :

a. Hiperaldosteronism primar
b. Sindrom Cushing
c. Feocromocitom
d. Hipotiroidism
e. Hipoparatiroidism
48.*Cel mai folosit diuretic în tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen este:
a. Hidroclorotiazida
b. Spironolactona
c. Torasemidul
d. Metolazona
e. Furosemidul

49. Localizările tipice ale iradierilor durerii în angina pectorală stabilă sunt:
a. La baza gâtului
b. În flancul drept
c. În mandibulă
d. Pe marginea ulnară a brațului stâng
e. La baza sternului

50. Terapia medicamentoasă antianginoasă constă în:

a. nitroglicerină sublingual
b. beta-blocante
c. angioplastia coronariană
d. by-pass aorto-coronarian
e. calciu-blocante

51. Care dintre următoarele investigații sunt utile în diagnosticul ICC:

a. Testul de efert
b. Coronarografie
c. Ecocardiografie transesofagiană
d. Prezența glicozuriei
e. Rezonanță magnetică

52. Stadiul A în clasificarea ACC/AHA a insuficienței cardiace cronice cuprinde:

a. Pacienți cu risc scăzut de a dezvolta insuficiență cardiacă
b. Pacienți cu risc crescut de a dezvolta insuficiență cardiacă
c. Fără simptome sau semne de insuficiență cardiacă
d. Cu simptome sau semne de insuficiență cardiacă
e. Fără modificări structurale sau funcționale cardiace
53. În terapia fundamentală pentru modificarea evoluției insuficienței cardiace cronice se
regăsesc:
a. Blocantele canalelor de calciu
b. Alfa blocantele
c. Beta blocantele
d. Antagoniștii receptorilor pentru angiotensina ll
e. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei l

54. Care dintre următoarele sunt cauze de HTA secundară:

a. Sindromul Cushing
b. Hipertiroidia
c. Feocromocitomul
d. Coarctația de aortă
e. Hipotiroidia

55. De ce investigații paraclinice este nevoie în diagnosticarea insuficienței cardiace:

a. Electrocardiograma
b. Radiografie cord-plămâni
c. Ecocardiografia
d. Analiza gazelor sanguine
e. Osteodensitometria

56. În activarea neuroendocrină din IC, catecolaminele la nivel cardiac prezintă următoarele
efecte:
a. Efect inotrop pozitiv
b. Cresc consumul de oxigen
c. Scad consumul de oxygen
d. Efect cronotrop pozitiv
e. Cresc durata sistolei

57. Formele clinice particulare în sindroamele coronariene acute non-ST sunt:

a. Angina de novo;
b. Angina agravată;
c. Angina de repaus;
d. Angina variantă;
e. Angina post revascularizare coronariană.
58. Care dintre următoarele semne și simptome sunt sugestive pentru hipertensiune arterială
secundară de cauză renală :
a. Sete, poliurie, nicturie
b. Valoare scăzută a acidului uric
c. Decelarea unor rinichi crescuți în dimensiuni la palpare
d. Auscultația de sufluri abdominale
e. Puls femural diminuat

59. Sunt semne și simptome tipice ICC:

a. Dispnee
b. Sufluri la auscultația abdominală
c. Raluri subcrepitante la nivelul bazelor pulmonare
d. Oboseală
e. Edeme periferice

60. Sunt adevărate următoarele afirmații:

a. TA diastolică crescută reprezintă un factor de risc important pentru AVC
b. tratamentului antihipertensiv la pacienții cu risc cardiovascular urmărește obținerea
valorilor tensionale sub 140/90 mmHg
c. BRC reprezintă una dintre consecințele importante ale HTA netratate
d. reducerea brutală a valorilor tensionale nu induce efecte secundare
e. ca și alternativă în tratamentul HTA în sarcină se recomandă un beta-blocant
(labetolol)

61. Hipertensiunea arterială secundară:

a. presupune o cauză identificabilă și netratabilă
b. hipertensiunea renovasculară este cauzată de stenoza uni sau bilaterală a arterei
renale
c. glomerulonefritele acute și cronice sunt cauze de hipertesiune renoparenchimatoasă
d. în hipertensiunea secundară dată de coarctația de aortă TA la membrele inferioare e
crescută
e. feocromocitomul nu este o cauză a hipertensiunii secundare

62. Un pacient cu hipertensiune arterială este încadrat ca având risc foarte înalt dacă prezintă
următoarele patologii:
a. boală cardiovasculară
b. obezitate
c. hipotiroidie
d. boală renală
e. sindrom de apnee în somn
63. Printre cauzele endocrine de HTA se numără:
a. Coarctația de aortă
b. Feocromocitomul
c. Hiperaldosternism primar (Sdr. Conn)
d. Sindrom Cushing
e. Pielonefrita

64. Hipertensiunea arterială secundară:

a. în cele mai multe cazuri nu are o cauză indentificabilă
b. include HTA de cauză renoparenchimatoasă
c. poate apărea în feocromocitom
d. apare frecvent în hipotiroidie
e. reprezintă ca frecvență aproximativ 2% din cazurile de HTA

65. Criterii de diagnostic a insuficienței cardiace congestive (ICC):

a. dispnee, intoleranță la efort, oboseală
b. prezența instabilității hemodinamice
c. dovada obiectivă a disfuncției cardiace
d. raluri subcrepitante, turgescență jugulară, hepatomegalie de stază.
e. expectorație matinală rozată

66. *Cea mai frecventă aritmie supraventriculara întâlnită la hipertensivi este:

a. bradicardia sinusală
b. extrasistole supraventriculare
c. tahicardia sinusală
d. tahicardia paroxistică supraventriculară
e. fibrilația atrială

67. Referitor la etiopatogeneza HTA esențiale sunt incriminate mecanismele :

a. Predispoziția genetică
b. SNS
c. Sistemul Renină-Angiotensină-Aldosteron
d. Feocromocitomul
e. Sistemul vascular
 RENAL
68. Manifestările clinice în boala cronică de rinichi, stadiul G3b sunt:
a. Retenție azotată
b. Anemie
c. Malnutriție
d. Acidoză
e. Leziuni viscerale uremice (pericardită, gastro-entero-colită, polineuropatie,
encefalopatie).

69. Boala renală cronică este definite prin:

a. Albuminurie > 30 mg/zi
b. Proteinurie > 150 mg/zi
c. Albuminurie > 50 mg/zi
d. Proteinuria > 50 mg/zi
e. eGFR < 60mL/min/1,73 m2

70. Complicațiile cardio-vasculare întâlnite în evoluția bolii renale cornice sunt:

a. Ateroscleroza membrelor inferioare
b. Accidentele vasculare cerebrale
c. Hipertrofia ventriculară stângă
d. Insuficiența cardiacă
e. Hiperpotasemia

71. În boală cronică renală creșterea PTH-ului este inițiate de:

a. hipocalcemie și hiperfosfatemie și susținută de reducerea calcitriolului și a expresiei
paratiroidiene a receptorilor
pentru vitamina D care favorizează hipertrofia și hiperplazia glandelor paratiroide.
b. hipocalcemie și hipofosfatemie și susținută de reducerea calcitriolului
c. hipercalcemie și hiperfosfatemie și susținută de reducerea calcitriolului și a expresiei
paratiroidiene a receptorilor pentru vitamina D care favorizează hipertrofia și hiperplazia
glandelor paratiroide.
d. hipocalcemie și hiperfosfatemie și susținută de creșterea calcitriolului și a expresiei
paratiroidiene a receptorilor pentru vitamina D care favorizează hipertrofia și hiperplazia
glandelor paratiroide.
e. este inițiată de hiponatremie

72. Sunt indicatori ai lezării rinichiului:

a. Albuminurie peste 30 mg/zi
b. Sediment urinar normal
c. Transplantul renal
d. Albumiurie sub 30 mg/dl
e. Anomalii ale sedinentului urinar
73. Printre conditiile asociate unui risc crescut de boala cronica de rinichi se enumera
urmatoarele:
a. HTA
b. Lupus eritematos sistemic
c. Greutate sub 2,5 kg. la nastrere
d. Obezitate morbida
e. Tratament cronic prin administrarea de saruri de litiu

74. Dintre bacteriile care produc ITU, cea mai frecvent întâlnită este:
a. Proteus Mirabilis
b. Klebsiella
c. Pseudomonas aeruginosa
d. Eschericia coli
e. Staphylococus saprophyticus

75. La femeia gravidă, datorită riscului teratogen, se contraindică administrarea următoarelor

preparate pentru tratamentul PNA:
a. Ampicilină
b. Chinolone
c. Penicilină
d. Aminoglicozide
e. Cotrimoxazol

76. Sindromul nefritic acut NU se caracterizează prin:

a. Este o inflamație glomerulară acută.
b. Se caracterizează prin apariția hematuriei, proteinurie, edeme, hipertensiune arterială.
c. Este dominat de proteinurie masivă.
d. Substratul clasic al sindromului nefritic este glomerulonefrita proliferativă endocapilară.
e. Există numeroase forme incomplete, oligosimptomatice.

77. Care dintre următoarele manifestări clinice aparțin sindromului de glomerulonefrită acută
poststreptococică?
a. Hematurie cu hematii deformate, dismorfe, cilindrii hematici.
b. Proteinurie, de regulă subnefrotică.
c. Hipotensiune arterială.
d. Simptolatologie generala: febră, greată, dureri abdominale, paloare.
e. Insuficiență renală.
78. Albuminuria din boala cronica de rinichi:
a. este un semn precoce al glomerulopatiilor
b. nu este componenta principală a proteinuriei
c. creșterea ei peste 30 mg/zi a fost asociată cu mărirea riscului renal
d. creșterea ei sub 30 mg/zi a fost asociată cu mărirea riscului renal
e. poate fi măsurată in urina spontan emisă

79. *În boala cronică renală este recomandată scăderea dozei de beta-blocante cu 50% când RFG
scade sub: (boala cronică renală)
a. 90 ml/min
b. 60 ml/min
c. 45 ml/min
d. 30 ml/min
e. 15 ml/min
 REUMA
80. Care din următoarele sunt specifice pentru afectarea articulară poliartrita reumatoidă?
a) Lezarea funcțională apare brusc, de la început
b) Este specifică afectarea articulației simetrice în mai puțin de 3 luni
c) Afectarea articulațiilor nu este în general simetrică
d) Afectarea articulară evoluează cronic spre eroziuni, deformări, anchiloze
e) Articulațiile mari sunt de obicei mai târziu afectate, ele rămânând asimptomatice
mai mult timp

81. Care din următorii factori sunt considerați favorizanți pentru poliartrita reumatoidă?
a) Fumatul
b) Sexul - boala este mai frecventă la persoanele de sex masculin
c) Sexul - boala este mai frecventă la persoanele de sex feminin
d) Autoimunitatea
e) Factori genetici

82. HTA de cauză renoparenchimatoasă se întâlneşte în:

a. Glomerulonefrita acută şi cronică
b. Pielonefrită
c. Nefropatia diabetică
d. Rinichi polichistic
e. Compresii pe arterele renale

83. Factori favorizanți în dezvoltarea poliartritei reumatoide sunt:

a. Vârsta
b. Mediul de proveniență
c. Sexul
d. Fumatul
e. Agenți infectioși (bacterieni și virali)

84. Următoarele afirmații sunt adevărate despre lupusul eritematos sistemic:

a. Apare mai frecvent la femei decât la bărbați
b. La apariția bolii contribuie predispoziția genetică, anomaliile hormonale și factorii
de mediu
c. În etiopatogenie apare hiporeactivitatea limfocitelor B
d. Este o boala autolimitantă
e. Afectarea articulară apare în mai puțin de jumătate din cazuri
85. Care dintre urmatoarele medicamente este terapia de prima intentie in artrita psoriazica:
a. ciclosporina;
b. leflunomida;
c. metotrexat;
d. sulfasalazina;
e. adalimumab;

86. Afectarea cutaneo- mucoasă din LES:

a. Se întâlnește la aproape 85% dintre pacienți
b. Eritemul în fluture este o leziune cutanată specifică acută bolii
c. Fotosensibilitatea însoțește frecvent leziunile cutanate din lupus
d. Eritemul în fluture nu este specific lupusului eritematos sistemic
e. Hipercheratoza este o consecintă a leziunilor cutanate cronice din LES

87. Poliartrita reumatoidă se caracterizează prin:

a. Este o boală inflamatorie sistemică cronică
b. Apare o afectare articulară cu evolutie deformantă si distructivă
c. Nu este o boală autoimună
d. In principal afectează membrana sinovială
e. Afectează mai frecvent sexul masculine

88. Leziuni cutanate întâlnite în lupus:

a. Livedo reticularis
b. Porfiria
c. Paniculita
d. Sclerodactilie
e. Rash malar

89. Sunt manifestări clinice în spondilita anchilozantă:

A. Entesitele
B. Durerea cervicală
C. Hidrartroza intermitentă a genunchiului
D. Afectarea articulațiilor interfalangiene
E. Sinovita

90. Semnele generale în lupusul eritematos sistemic sunt:

a. Fatigabilitatea
b. Febra
c. Scăderea ponderală
d. Creşterea ponderală
e. Astenia
91. Despre lupusul eritematos sistemic se poate afirma că:
a. Este prototipul bolilor autoimune
b. Rash-ul malar este o leziune specifică acută
c. Factorii de mediu nu au rol in declanșarea bolii
d. Dintre măsurile generale de tratament face parte creșterea expunerii la raze UV
e. Are o evoluție ondulantă, cu perioade de exacerbări și remisiuni

92. Afectarea articulară din poliatrita reumatoidă se caraterizează prin:

a. Tumefacție și căldură locală a articulație
b. Asimetria afectării articulare
c. Durere și redoare matinală cu durată de minim 30 de minute
d. Durere și redoare matinală cu durată de maxim 30 de minute
e. Coloana cervicală reprezintă singurul segment al coloanei vetebrale interesat

93. În tratamentul spondilitei anchilozante:

a. AINS administrate zilnic reprezintă prima treaptă de tratament
b. Glucocorticoizii administrați oral reprezintă prima treaptă de tratament
c. Glucocorticoizii administrați oral au o eficacitate mai scăzută față de AINS
d. Terapia biologică nu se folosește împreună cu AINS
e. Terapia biologică prezintă un risc de infecții crescut

94. Standardul de aur în tratamentul Poliartritei Reumatoide este:

a. Infliximabul
b. Glucocorticoizii
c. Metotrexatul
d. AINS
e. Ciclofosfamida

95. Diagnosticul diferențial al poliartritei reumatoide se poate face cu: (cap. XI – Reumatologie)
a. spondiloza lombară
b. guta
c. artroza
d. artrita psoriazică
e. lupusul eritematos sistemic
96. Sindromul Felty:
a. este o complicație a poliartritei reumatoide
b. apare in formele cu evoluție îndelungată
c. asociază poliartrita reumatoidă cu splenomegalie și neutropenie
d. asociază poliartrita reumatoidă cu hepatomegalie și HTA
e. apare in formele cu evoluție de scurtă durată

97. În poliartrita reumatoidă:

a. Etiologia bolii nu este cunoscută
b. Este cea mai frecventă suferință reumatică de tip inflamator
c. Bărbații sunt mai afectați decât femeile
d. Sexul nu reprezintă un factor favorizant în apariția bolii
e. S-a observat o prevalență la una din sexe, dar explicația patogenică a acestei
diferențe nu este clară.

98. Referitor la lupusul eritematos sistemic sunt adevărate următoarele:

a. forma de anemie caracteristică este anemia feriprivă
b. anticorpii antinucleari pozitivi (AAN) sunt un element important de diagnostic
c. imunosupresoarele sunt tratament de primă intenţie
d. alopecia este un element frecvent întâlnit
e. există o asociere crescută cu limfoamele non-Hodgkin

99. Care sunt tipurile de afectare neuropsihică în LES?

a. Cefalee
b. Convulsii
c. Disfuncție cognitivă
d. Encefalita
e. Meningita bacteriană
100. Semnele generale în lupus eritematos sistemic sunt reprezentate de:
a. Fatigabilitate
b. Scădere ponderală
c. C.Creștere ponderală
d. Astenie
e. Febră
101. Poliartrita reumatoidă este:
a. o boală inflamatorie sistemică cronică
b. caracterizată printr-o afectare articulară cu evoluţie deformantă şi distructivă
c. cea mai frecventă suferinţă reumatică de tip inflamator
d. mai frecventă la femei
e. o boală inflamatorie acută

102. Modificările evidențiate la examenul radiologic în poliartrita reumatoidă, caracteristice

stadiilor avansate de boală sunt:
a. Îngustrea spațiilor articulare
b. Geode și microgeoze
c. Largirea spațiilor articulare
d. Deformari articulare
e. Eroziuni marginale

103. Poliartrita reumatoidă :

a. Se caracterizează prin afectare articulară cu evoluție distructivă
b. Este o boală inflamatorie sistemică acută
c. Se caracterizează prin afectare articulară cu evoluție deformantă
d. Prezintă o manifestare unică sistemică
e. Etiologia este necunoscută și patogenia este autoimună

104. Sunt adevărate urmatoarele în legătura cu poliartrita reumatoidă:

a. afectarea articulară cu lezarea funcțională apare de obicei brusc
b. picioarele sunt afectate la peste 1/3 dintre pacienți
c. vasculita este o complicație ce apare mai frecvent la bărbați
d. pentru diagnostic, FR e prezent la aproximativ 50% dintre pacienți
e. examinările radiologice prezintă o sensibilitate si specificitate crescută în diagnosticul
poliartritei reumatoide

105. Spondilita anchilozantă:

a. Este o spondilatrită predominant axială.
b. Prezintă deviere ulnară a degetelor
c. Prezintă rash malar
d. Printre manifestările extra-articulare se numără afectarea oculară
e. Afectează precoce articulațiile sacroiliace
106. Despre spondilita anchilozantă sunt adevărate următoarele:
a. Este o boală inflamatorie acută
b. Afectează predominant coloana vertebrală
c. Caracteristica bolii este că afectează precoce articulațiile sacroiliace
d. Nu duce la anchiloza coloanei vertebrale
e. Duce la fuziunea corpilor vertebrali
 GASTRO
107. Medicamentele care pot determina reflux gastric esofagian sunt următoarele:
a. anticolinergice
b. diazepam
c. inhibitori pompă de protoni
d. narcotice
e. ranitidina

108. Ciroza hepatica alcoolică:

a. Cel mai frecvent este macronodulară
b. Este de regulă micronodulară
c. Spenomegalia este foarte marcată comparativ cu crizele de etiologie virală
d. Prognosticul este mai bun comparativ cu cirozele de etiologie virală
e. Indocele crescut de masă corporală accelerează evluția bolii

109. Semne de alarmă în cadrul bolii ulceroase:

a. Disfagia
b. Sațietate precoce
c. Vărsături hemoragice
d. Antecedente heredo-colaterale de cancer în sfera digestivă
e. Pirozisul

110. Consecințele fiziopatologice principale ale cirozei hepatice sunt:

a. Sindrom diareic
b. Diabet tip 1
c. Sindrom Gilbert
d. Insuficiență hepatoceluară
e. Sindrom de Hipertensiune Portală

111. În explorarea pacienților cu BRGE se recurge la următoarele examinări complementare:

a. Endoscopia digestivă inferioară
b. Endoscopia digestivă superioară
c. pH-metria
d. Manometria esofagiană
e. Ecografia abdominală

112. Factori de apărare ai mucoasei gastrice sunt:

a. Secreția acidă (acidul clorhidric) și pepsina
b. Infecția cu H. pylori
c. Consumul de AINS
d. Funcționalitatea biochimică a stratului mucos
e. Joncțiunile intercelulare strânse
113. Semnele de alarmă din cadrul bolii ulceroase sunt urmatoarele:
a. Hemoragie exteriorizaăa
b. Hemotorace
c. Sațietate precoce
d. Sațietate tardivă
e. Disfagia progresivă

114. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la infecția cu Helicobacter pylori:

a. Mai puțin de jumătate din populația generală este infectată cu H. pylori
b. Aprox. 10-15% dintre pacienți asociază ulcer peptic
c. Este asociată cu apariția adenocarcinomului gastric
d. Determină o creștere a secreției acide
e. Secreția duodenală de bicarbonat nu este influențată

115. Alegeti afirmatile adevarate referitoare la esofagul Berrete:

a. Aspect radiologic : cioc de pasare
b. Apare ca rezultat al expunerii indelungate la acid
c. Se confirma prin biopsii multiple
d. Se suspicioneaza endoscopic prin colabarea liniei Z
e. Reprezinta o metaplazie de tip intestinal

116. Sunt factori de apărare în boala ulceroasă:

a) Fluxul sanguin mucos optim
b) Funcționalitatea biochimică a stratului mucos
c) Secreția acidă și pepsină
d) Repararea celulară
e) Regenerarea tisulară

117. Complicațiile BRGE cuprind:

a. Ulcerații
b. Megacolon toxic
c. Disfagii prin stenoză
d. Esofag Barrett
e. Sângerări din eroziuni esofagiene