Data:16.06.

2020 Student: Andruh Cristian

grupa: 4407A

Proiect
Sisteme flexibile de fabricatie si analiza tehnico
economica

Coordonator : sef lucrari dr. Ing. Radulecu Bruno

1. Caracteristicile fizico-chimice si mecanice

Aliajul EN AW 2017A aparţine Clasei 2xxx denumit şi duraluminiu, conţine aluminiu,

cupru, magneziu şi siliciu.

Compoziţie Chimică:   EN-AW-2017 AlCu4MgSi(A)

Valorile sunt exprimate în %

Si Fe Cu Mn Mg Cr Zn Ti Altele Al
0,2-0,8 0,7 3,5-4,5 0,4-1,0 0,4-1,0 0,10 0,25 0,25 0,05 Rest

Aplicabilitate Aliaje Aluminiu EN AW-2024 AlCu4Mg1

Compoziţie Al4.4Cu1.5Mg

Aplicabilitate Pentru componente rezistente la industria aeronautică, inginerie

generală, aparataje (mecanisme), echipamente militare, garnituri de
roţi la camioane, produse prelucrate prin strungire, aplicaţii
structurale, nituri.

Caracteristici Prelucrabil la temperaturi înalte, prelucrabilitate uşoara, duritate

nesemnificativ mai înalta decât aliajele 2014(A), 2017A şi 2030.
Sudabil, este rezistent la coroziune numai dacă este tratat la
suprafaţa sau alte protectii.

Precauţii şi
Avertismente

Posibile forme de Plăci, Table, Sarme, Ţevi, Profile speciale

produs
Proprietăţi Elastice şi Fizice EN-AW-2024 AlCu4Mg1

Star Elasticitatea Proprietatea Fizica

e
E [MPa] G [MPa] n Tsol Tliq Cp a r rel 1 EC
[°C] [°C] [µm [µm [kg [nW [Wm- [%IA
m-1 m-1 m- m] 1 K-1] CS]
K-1] K-1] ³]

0 72500 27200 0,3 510 645 873 22,9 279 - - -

3 0

T4 72500 27200 0,3 510 645 873 22,9 279 51 134 34

3 0

Legenda Parametrii Elastici si Fizici

Simbol Denumire Parametrii Elastici si Fizici Unitate de Masura

E Coeficient de elasticitate MPa

G Coeficient de rigiditate MPa

Tsol Temperatura de solidificare °C

Tlic Temperatura de lichefiere °C

Cp Capacitate specifica de transmitere caldura J kg-1 K-1

A Coeficient de expansiune/dilatatie termica µm m-1 K-1

R Densitate kg m-3

Rel Rezistenta nW m

1 Conductivitate termica W m-1 K-1

EC Conductivitate electrica %IACS

Caracteristice mecanice:
 Grosime Rezistenta la Limita de Elasticitat Raza de Duritate
(mm) rupere Rm curgere e min. indoire
Aliaj Stare (MPa) Rp0.2(MPa) (%)

De Pina Min. Max. Min. Max. A50 A 180⁰ 90⁰ HBW

la la mm
EN T451 ≥0,4 1,5 390 245 14 3,0t 3,0t 110
AW-
2017A

EN T451 1,5 6,0 390   245   15   5,0t 5,0t 110

AW-
2017A

EN T451 6,0 12,5 390   260   13     8,0t 111

AW-
2017A

EN T451 12,5 40,0 390   250     12     110

AW-
2017A

EN T451 40,0 60,0 385   245     12     108

AW-
2017A

EN T451 60,0 80,0 370 240 7

AW-
2017A

EN T451 80,0 120,0 360   240     6     105

AW-
2017A

2. Sculele aschitoare folosite pentru degrosare/finisare

 Z Vc Ap Ae Fz D F S
mm-min rot-min
CF 12 287A.01 4 140 8 0.4 0.07 12
2
CF 10 287A.01 4 160 05 0.3 0.07 10
0

Aliajul de aluminiu este un material cu prelucrabilitate relativ bună.

Mașinile sunt prevăzute cu motoare de puteri mici, cu avansuri limitate și, în
consecință, timpii de prelucrare sunt destul de lungi.
Nu greșim foarte mult dacă afirmăm că, pe aceste mașini, volumele de
material îndepărtat sunt de obicei limitate la aproximativ 2000 cc/min și, pe de altă
parte, operațiile de semifinisare și finisare sunt mari consumatoare de timp, din
cauza avansurilor limitate.
Pentru a reduce costurile prelucrărilor unei piese (CPU), producătorii sunt
nevoiți să mărească ratele de îndepărtare a materialului în cazul eboșurilor și să
amplifice avansurile în cazul semifinisărilor și al finisărilor. Venind în
întâmpinarea producătorilor, constructorii de mașini au dezvoltat noi mașini în 5
axe, cu turații mult mai ridicate ale axului principal (30.000-33.000 rpm),
combinate cu putere amplificată a motorului.
Eboșurile efectuate cu turații de aproximativ 30.000 rpm și o putere de 60
KW, în condițiile de producție optime au ca rezultat o rată de îndepărtare a
materialului de aproximativ 4.000 cc/min.

În mod similar, având la dispoziție o putere de80 KW, rata de producere a

așchiilor crește la 5000 cc/min, pentru ca, în cazul mașinilor prevăzute cu
ax principal de 120 KW, aproximativ 8000 cc de șpan să poată fi îndepărtați pe o
perioadă de un minut.
Continua perfecționare a mașinilor moderne cu 5 axe, cu multiple posibilități
de prelucrare a pus, inevitabil, producătorii de scule în fața unei noi provocări.
Aceștia au dezvoltat noi game de scule avansate, capabile să lucreze în condiții
mult mai dure, uneori chiar extreme.
Frezele destinate operațiilor de eboș au de obicei diametrul de 50 mm, iar numărul
plăcuțelor indexabile este dictat de puterea axului principal:
 Z = 2 – pentru 60 KW
 Z = 3 – pentru 80 KW
 Z = 4 – pentru 120 KW
Odată finalizate operațiile de eboș, utilizarea unor mașini performante capabile să
realizeze turații de aproximativ 30.000 rpm, echipate cu comenzi numerice rapide,
permit frezelor monobloc din carbură să fie exploatate la maximum. Astfel, se
reduc semnificativ timpii de prelucrare, atât la semifinisări cât și la finisări.
Frezele monobloc din carbură cu diametrul de 25 mm sunt utilizate în mod
frecvent pentru definitivarea operațiilor de eboș, de obicei a contururilor, acolo
unde freza cu diametrul de 50 mm utilizată inițial nu a putut fi utilă pentru simplul
fapt că este prea mare.
Lucrând conform recomandărilor de mai sus, productivitatea – în condiții de
prelucrări ultra rapide – crește considerabil. Mașinile moderne sunt incomparabil
mai productive decât cele aparținând generației anterioare.
În condiții extreme, mașinile moderne în 5 axe au o contribuție amplificată
la mărirea ratei de îndepărtare a materialului. În același timp, pentru exploatarea
cât mai eficientă a potențialului acestora, sunt necesare scule avansate.
Pentru a asigura dezvoltarea și lansarea pe piață a unei game atrăgătoare de astfel
de scule performante, ISCAR a acționat de-a lungul timpului, în două direcţii
principale:
1. Departamentul Cercetare-Dezvoltare a acționat constant pentru dezvoltarea
acestor noi soluții performante, fie prin activitatea din laborator, fie prin testările
permanente efectuate în Centrul Tehnic, pe mașinile moderne, de ultimă generație.
2. De asemenea, ISCAR menţine o colaborare strânsă cu importante companii
multinaţionale din domeniul industriei aeronautice, pentru a se asigura că noile sale
realizări se confruntă cu cele mai dificile situații din acest domeniu, primind astfel
confirmarea ,,lumii reale’’ a prelucrărilor prin frezare a aliajelor de aluminiu.
Departamentul Cercetare-Dezvoltare ISCAR și-a propus să realizeze o gamă
de vârf – scule capabile să reziste unor forțe de așchiere și centrifuge extrem de
ridicate. În același timp, aceste scule asigură evacuarea perfectă a așchiilor, în
condițiile producerii unor volume ridicate și, în multe situații, la prelucrarea unor
buzunare adânci. De asemenea, pentru a preveni formarea muchiilor false în aceste
condiții extreme, plăcuțele sunt realizate cu geometrie de așchiere super-pozitivă,
muchie foarte ascuțită, combinate cu o suprafață de degajare super-finisată.
ISCAR a fost primul dezvoltator de plăcuțe din carbură, cu muchie
elicoidală, superpozitivă și suprafață de degajare superfinisată, pentru prelucrarea
aliajelor din aluminiu. Mai mult, ISCAR continuă să fie un inovator de top în acest
domeniu.
Astfel, o linie completă ISCAR, inovatoare, de scule destinate prelucrării
aluminiului, perfect adaptate mașinilor moderne, puternice este la dispoziția
prelucrătorilor. Special proiectate pentru prelucrări cu turații ridicate, sculele oferă
rezultate fără precedent în industria aeronautică globală.
 Sculele ISCAR, aparținând liniei HSM 90S, cu plăcuțe schimbabile, au fost
proiectate în mod special pentru prelucrările de eboș în aluminiu. În mod frecvent
se utilizează turații de 33.000 rpm, pe mașini cu putere de 120 KW, rezultatul fiind
evacuarea perfectă a șpanului, forțe de așchiere reduse, nivel foarte scăzut al
vibrațiilor. Aceste scule avansate micșorează timpii de prelucrare, fiind capabile să
lucreze și cu avansuri fără precedent. Cu alte cuvinte, sculele ISCAR HSM 90S
furnizează productivitate extrem de ridicată, micșorând costurile de producție.
În ceea ce privește operațiile de semifinisare și finisare, ISCAR a dezvoltat
freze monobloc din carbură de mare performanță, pentru viteze și avansuri
extreme. În același timp, calitatea suprafețelor rezultate - atât din punct de vedere
al preciziei dimensionale, cât și al rugozității - este fără reproș, în conformitate cu
exigențele extreme ale standardelor din industria aerospațială. Și aceste scule
monobloc reduc impresionant timpii de prelucrare, diminuând costurile de
producție.
ISCAR a lansat pe piață, în câteva rânduri, produse moderne, avansate,
destinate prelucrării aluminiului în industria aeronautică. Producătorii din
domeniu, de pe diferite meridiane, apreciază calitățile acestor scule ISCAR,
realizând că beneficiile aduse de ele sunt de fapt rezultatul unei activități
permanente, intensive a departamentului Cercetare - Dezvoltare. Cooperarea
continuă cu cei mai avansați producători din industria aerospațială este, de ase-
menea, esențială.

3. Turatia sculei aschietoare

Frezarea reprezintă operaţia de prelucrare prin aşchiere executată pe maşini-
unelte numite maşini de frezat, cu ajutorul unor scule aşchietoare cu mai multe
tăişuri numite freze.

La prelucrarea prin frezare procesul de aşchiere se realizează prin

compunerea a două mişcări • mişcarea principală, de rotaţie a sculei (determină
desprinderea aşchiilor) efectuată cu turaţia n dată de relaţia:

1000 x V
n= πD
[rot/min]
n1 = 1000 x 140/3.14 x 12 = 140000/37.68=3715.49 rot/min

n2 = 1000 x 160/3.14 x 10 = 160000/31.4 = 5095.54 rot/min

unde: - V - viteza de aşchiere [m/min] - D - diametrul sculei [mm] • mişcarea

secundară, de avans al piesei prinsă în dispozitiv pe masa maşinii-unelte
(determină aducerea unor straturi noi de material in faţa taişului sculei); în funcţie
de direcţie avansul poate fi: orizontal (longitudinal sau transversal) sau vertical..

Frezarea diferă de strunjire şi prin aceea că, în timp ce la strunjire cuţitul

aşchiază continuu, la frezare fiecare dinte al frezei, care se aseamănă cu un cuţit
normal, aşchiază intermitent. Dintele este doar un anumit timp în contact cu piesa
şi detaşează aşchii discontinue, cu secţiune variabilă, având timp să se răcească în
restul timpului unei rotaţii complete a frezei. Acest lucru duce la mărirea
durabilităţii sculei şi la posibiliatea aşchierii cu regimuri de lucru mai intense şi cu
productivitate mai mare. Prin frezare se pot prelucra suprafeţe plane, conice,
alezaje, canale de pană sau elicoidale, roţi dinţate, etc.

4. Viteza de avans
Se calculează avansul pe minut smin (viteza de avans) [mm/min]:

Smin = z fz n

smin1 = 4 x 0.07 x 3719.49 = 1041.45 mm/min

smin2 = 4 x 0.07 x 5095.54 = 1426.75 mm/min

Mişcarea principală de aşchiere se realizează cu viteza de aşchiere v.

Mărimea vitezei de aşchiere se poate determina cu ajutorul unor relaţii
experimentale sau se alege din normative în funcţie de:

❖ schema de lucru adoptată;

❖ natura şi materialul sculei;

❖ materialul de prelucrat .

Mişcarea secundară, de avans al piesei prinsă în dispozitiv pe masa maşinii-

unelte (determină aducerea unor straturi noi de material in faţa taişului sculei); în
funcţie de direcţie avansul poate fi: orizontal (longitudinal sau transversal) sau
vertical.

La frezarea în sensul avansului :

- aşchia este atacată de tăiş în partea sa cea mai groasă, forţa de aşchiere la
angajare fiind maximă şocuri;

- componenta verticală FV apasă semifabricatul pa masa maşinii, eliminând

vibraţiile pe verticală, masa mașinii este mai încărcată, trebuie să fie bine susţinută
în consolă;

- componenta orizontală FH este dirijată, în acest caz, în sensul avansului şi tinde

să tragă materialul sub sculă;

- frezarea în sensul avansului se aplică mai ales la operaţiile de finisare sau de

frezare. rapidă. L

La frezarea în sens invers avansului :

❖ angajarea dintelui se face de la grosime mică de aşchiere şocuri mai mici;

❖ jocul dintre flancurile filetului şurubului conducător şi piuliţei din lanţul

cinematic al mişcării de avans este preluat de componenta orizontală FH , care este
îndreptată în sens contrar avansului vibraţii 0 pe orizontală;

❖ componenta verticală FV, fiind îndreptată în sus, tinde să ridice semifabricatul

de pe masa maşinii, provocă vibraţii pe verticală calitatea suprafeţei prelucrate
influențată negativ;

❖ uzura sculei este mai puţin intensă ca urmare a faptului că tăişurile lucrează
totdeauna pe suprafaţa prelucrată a piesei
5

X y
1 10 0
2 68 0
3 78 -10
4 78 -66
5 88 -76
6 169 -76
7 179 -66
8 179 78
9 169 88
10 10 88
11 0 78
12 0 10
6.

O1111

G54 G90 G21 G17 G40

T01 M06

S8000 M03

G0 X-20. Y-40. Z100.

G43 H01

G1 Z50. F3200.

G41 D01

Z0.

G1 X10. Y0.

G2 X68. Y0.

G3 X78. Y-10.

G4 X78. Y-66

G5 X88. Y-76.

G6 X169. Y-76.

G7 X179. Y-66.

G8 X179. Y78.

G9 X169. Y88

G10 X10. Y88.

G11 X0. Y78.

G12 X0. Y10.

G1 X0. Y0.

G1 X20. Y-30.

G0 Z50.

M30