Sunteți pe pagina 1din 7

VARIANTA 2

1.Complicatiile toxice din scarlatina sunt:


a)nefrita toxica
b)artrita toxica
c)socul toxic
d)miocardita toxica
e)adenoidita toxica

2.Angina din scarlatina poate fi:


a)eritemato-pultacee
b)lacunara
c)pseudomembranoasa
d)ulcero-necrotica
e)veziculoasa

3.Complicatiile respiratorii din rujeola sunt:


a)bronhopneumonia
b)pneumonia interstitiala
c)tuberculoza pulmonara
d)pneumonia virobacteriana
e)parotidite septice

4.Complicatiile nervoase din rujeola sunt:


a)encefalita virala
b)panencefalita sclerozanta subacuta
c)poliradiculonevrite
d)meningita rujeolica
e)hemoragie cerebrala

5.Date de laborator in rubeola:


a)leucopenie
b)limfocitoza
c)plasmocitoza
d)trombocitopenie
e)eozinofilie

6.Manifestari clinice in rubeola congenitala:


a)microcefalie
b)microoftalmie
c)encefalita
d)diabet zaharat
e)tetrapareza spastica

7.Varicela se caracterizeaza prin:


a)contagiozitate redusa
b)eruptie polimorfa
c)eruptie urticariana
d)eruptie maculo-papulo-veziculoasa
e)eruptie in valuri
8.Complicatiile neurologice in varicela sunt:
a)cerebelita variceloasa
b)pneumonie
c)bronhopneumonie
d)ataxia cerebeloasa
e)sindrom Reye

9.Complicatii in herpes zoster:


a)pareze
b)paralizii de tip polinevritic
c)pneumonie zosteriana
d)mielite
e)pancreatita

10.Anginele albe sunt:


a)angina streptococica
b)angina stafilococica
c)angina foliculara
d)angina lacunara
e)angina micotica

11.Anginele ulcero-membranoase si ulcero-necrotice sunt:


a)angina Vincent
b)angina gangrenoasa
c)angina Hennoch
d)goma extensiva
e)angina Ludwig

12. Anginele ulcero-membranoase si ulcero-necrotice sunt:


a)angina Duguet
b)angina gangrenoasa
c)angina carbunoasa
d)goma extensiva
e)angina Vincent

13.Complicatiile generale in erizipel:


a)encefalite
b)nefrita de focar
c)septicemie
d)elefentiazis
e)retinite

14.Complicatii locale in erizipel:

21. Complicatii in gripa:


a)sindrom Reye
b)sindrom Guillan Barre
c)sindrom toxico-septic
d)sindrom anemic
e)sindrom icteric

22.Perioada de stare in encefalita se caracterizeaza prin:


a)disfagie
b)convulsii
c)stupor
d)paralizii
e)coma

23.virusuri ARN care pot da encefalite:


a)arbovirusuri
b)enterovirusuri
c)herpetovirusuri
d)paramixovirusuri
e)rabdovirusuri

24.VHB este prezent in:


a)sange
b)materii fecale
c)saliva
d)sperma
e)lapte matern

25.Caile de transmitere ale VHC:


a)parenterala- transfuzie de sange si produse de sange
b)sexuala
c)pe cale enterala prin ingerare de apa sau alimente contaminate
d)prin contact direct cu tegumentul icteric
e)vetical (de la mama la fat)

26.In rabie, profilaxia septica se realizeaza cu:


a)ser antirabic ( 40 U- kgc) sau imunoglobuline (20 UI-kgc)
b)corticoterapie
c)vaccin antirabic
d)antibioticoterapie
e)imunosupresoare

27.Rabia paralitica se caracterizeaza prin:


a)constienta este pastrata
b)paraliziile au caracter ascendent Landry
c)pacientul este inconstient
d)pacientul are hidrofibie
e)pacientul are parestezii

28.*Debutul in tetanos:
a)poate fi brusc cu parestezii si dureri sub forma de arsura la nivelul plagii
b)brusc cu convulsii tonico-clonice pe un hemicorp
c)brusc in tinitus
d)insidios cu febra, frisoane, mialgii
e)brusc cu somnolenta si obnubilare
29.Diagnosticul diferential al contracturii generalizate din tetanos se face cu:
a)meningita acuta
b)gripa porcina
c)tetanos
d)rabie
e)intoxicatie cu stricnina

30.Tratamentul tetanosului cuprinde:


a)eliminarea focarului tetanigen din organism
b)neutralizarea imediata a toxinei tetanica circulante
c)depletive (Manitol 20%)
d)administrarea de anatoxina tetanica (ATPA)
e)sedarea si controlul crizelor de contracturi paroxistice musclare

31.*Perioada de incubatie in tusea convulsiva este de:


a)3-4 ore
b)1-3 zile
c)1-3 saptamani
d)1-3 luni
e)30 de zile

32.Diagnosticul diferential in tusea convulsiva se face cu:


a)traheobronsite virale
b)spasm glotic din hipocalcemie
c)insuficienta corticosupranala
d)infectii cu virusul sincitial respirator la sugari
e)inhalarea de corpi straini

33.Complicatiile infectioase din tusea convulsiva se face cu:


a)necesita administrarea de aciclovir i.v. 30 mg/kgc/zi
b)necesita asocieri de antibiotice: cefalosporine de generatia II sau III +
aminoglicozide
c)necesita administrarea de tetracicline la copii mici
d)in formele severe se administreaza corticoterapie, gamaglobuline
antipertusis,oxigen
e)necesita doar administrarea de antisepticfaringian si vitamina C in doza mari

34.*HIV se poate transmite prin:


a)contact diect (sangerare la mana)
b)prin intepaturi de tantar
c)prin contact sexual neprotejat (oral, vagnal, anal)
d)prin folosirea in comun a farfuriilor
e)prin folosirea in comun a piscinelor

35.Chimioterapice antiretrovirale (ARV) sunt:


a)inhibitorii de pompa de protoni
b)interferonul alfa
c)inhibitorii de fuziune
d)inhibitorii de proteaza
e)inhibitorii de integraza

36.*In toixiinfectiile alimentare diagnosticul de certitudine se face prin:


a)urocultura
b)examen coproparazitologic
c)coprocultura
d)exudat faringian
e)gastroscopie

37.Toxiinfectia alimentara produsa de Clostridium perfringens:


a)incubatia este de 9-15 zile
b)incubatia este de 9-15 ore
c)se manifesta prin dureri abdominale colicative cu evolutie favorabila in 24 de
ore
d)apar ca urmare a erorilor de conservare a alimentelor (carne cu sosuri)
e)diagnosticul se pune prin efectuarea colonoscopiei

38.*Agentul etiologic in Botulism este reprezentat de:


a)clostridium difficile
b)clostridium perfringens
c)clostridium histolyticum
d)clostridium botulinum
e)clostridium tetani

39.Diagnosticul pozitiv in botulism este sugerat de :


a) consumul unui aliment insuficient preparat termic
b)izolarea cl. botulinic pe medii aerobe din lichidul de varsatura, scaun
c)izolarea cl. botulinic pe medii anaerobe din lichidul de varsatura, scaun
d)simptomele clinice ce asociaza sindrom nervos paralitic si parasimpatic
e)izolarea toxinei botulinice prin proba Legroux din sange, varsatura, alimente

40.*Sindromul renal din infectiile gastro-intestinale se manifesta prin:


a)oligoanurie
b)proteinurie
c)hematurie
d)polakiurie
e)disurie

41.Diagnosticul diferential al enterocolitelor de model invaziv se face cu:


a)rectita gonococcica
b)boala celiaca
c)rectocolita ulcero-hemoragica
d)diferite deficiente enzimstice la nivel intestinal
e)diareea data de excesul de laxative

42*.Meningita meningococcica:
a)este cea mai rara forma de manifestare clincia a infectiei meningococcice
b)precocitatea si corectitudineadiagnosticului nu sunt factori esentiali care sa
determine evolutia clinica ulterioara
c)constituie una din principalele urgente medicale
d)agentul etiologic il reprezinta H. influenzae
e)poarta de intrare este hematogena

43.*Profilaxia infectiei urliene se face cu:


a)imunoglobuline
b)vaccinarea antiurliana ROR (rujeola, orion, rubeola)
c)vaccinare antirabica
d)extirparea glandeor parotide
e)vaccinarea antitetanica

44.Afectarea parotidiana in perioada de stare din infectia urliana se caracterizeaza prin:


a)apare in 50% din cazuri
b)in ¾ din cazuri apare bilateralizare, cu aspect de cap in forma de”para”
c)stergerea santului retro-angulo-mandibular este un simptom important si
pentru diagnoasticul diferential al parotiditei unilaterale
d)tumefactia parotidei se poate asocia cu edem palpebral, tumefactia glandelor
lacrimale si exoftalmie, cu prinderea glandelor sublinguale si submandibulare
e)obisnuit, boala evolueaza cu mialgii,artalgii,epistaxis

45. Meningita urliana se caracterizeaza prin:


a) Debut 4-14 zile dupa parotidita, cu sindrom meningian clinic
b) Poate precede prinderea parotidelor sau poate urma la 5-6 zile parotiditei uni- sau
bilaterale
c) VSH-ul foarte crescut
d) LCR clar, limfocitorahie, albuminorahie si hipoglicorahie
e) Evolutie favorabila in 5-7 zile, vindecare fara sechele

46*. MODS reprezinta:


a) Primul stadiu evolutiv, in majoritatea cazurilor cu evolutie favorabila
b) Ultimul stadiu evolutiv, in majoritatea cazurilor cu evolutie favorabila
c) Ultimul stadiu evolutiv, in majoritatea cazurilor cu evolutie letala (85-100%)
d) Al doilea stadiu evolutiv, in majoritatea cazurilor cu evoltie letala (50%)
e) Primul stadiu evolutiv, in majoritatea cazurilor cu evolutie nefavorabila

48*. Toxiinfectia alimentara cu Rotavirus se caracterizeaza prin:


a) Este o intoxicatie colectiva de origine hidrica
b) Este o intoxicatie individuala de origine alimentara
c) Incubatia este de 1-2 zile
d) Tratament cu Ciprofloxacina
e) Nu necesita rehidratare

49. Toxiinfectia alimentara cu Shigella se manifesta prin:


a) Colici abdominale
b) Frecvent febra
c) Diaree invaziva la 16-48 de ore de la ingestia alimentului
d) Apar mialgii, artalgii
e) Diareea este de model invaziv cu mucus, sange, leucocite

50. Realimentarea in Toxiinfectiile alimentare se face in functie de toleranta pacientului cu:


a) Supe de zarzavat strecurate
b) Ceai de menta
c) Paine prajita
d) Lapte dulce
e) Cartofi

S-ar putea să vă placă și