Calitatea aerului interior în clădiri

Introducere : punerea problemei

Poluanţii din ambianţele interioare - surse, mod de contaminare, patologie

Poluanţi gazoşi anorganici Particule Radon

Metale Pesticide
COV Bio-contaminanţi

Analiza calităţii sanitare a aerului

Analiza calităţii olfactive a aerului

Concepţia instalaţiilor de ventilare şi climatizare

(amplasarea prizelor de aer, filtrare, …)
Punerea problemei privind calitatea aerului interior

Pină cu puţin timp 2 poluanţi CO2 Soluţie

în urmă : =
H2O ventilarea

De caţiva ani, re-considerarea problemei din 3 considerente :

Aer exterior Ventilarea poate fi un vector al poluării

poluat
Surse de Ambianţele interioare pot deveni mai
poluare interioară poluate ca ambianţele exterioare
Mai mulţi poluanţi de considerat
pentru anaiza calităţii aerului interior

Timp de rezidenţă Importanţa contribuţiei

la interiorul ambianţelor interioare la expunerea
clădirilor globală a populaţiilor
Micro-ambianţă % timp de rezidenţă

Locuinte 38.5%

Loc de munca 37.5%

Alta ambianta interioara 11%

Transport 5.5%

Exterior 7.5%
 Poluanţii din ambianţele interioare

Particule - fibre
Compuşi radioactivi
Compuşi gazoşi (radon)
anorganici
(CO, NO, NO2, O3, SO2, …) Compuşi Organici
Volatili (COV)
Metale grele
Pesticide
Bio-contaminanţi
Compuşi gazoşi anorganici

CO, NO, NO2, O3, SO2, …

Surse
Mediu exterior (ventilare)
Combustie (NOx, SO2, CO)
tabagism
încălzire
activităţi de gătit

Fotocopiator, imprimantă (O3)

 Metale

Plumb Mediana concentraţiilor interioare şi

Aluminiu exterioare din 10 case individuale (*)
4,5
Calciu 4 Médiane intérieure

Concentration (µg/m3)
Fier 3,5
Médiane extérieure
Magneziu 3

Sodiu 2,5
2
Zinc 1,5
Cupru 1
0,5
Potasiu
0
Mangan
um l)

um )

nc )
b)

e)
a)

um i)
n)
u)
n)

)
um )

g
(A

(K
Fe

(N
(M

(N
(P

(C

(S
M
(C
(Z
m

r(

m
Po se (

Se k e l
b

an vre
iu

iu
Fe
om

Nichel
in

ic
Zi

ss
nè

ni
di
si
ci

ui

N
um
Pl

ta
ne

le
al

So

ga
C
Al

ag
M

M
Seleniu
(*) după Van Winkle M.R. şi Scheff P.A.
...
(Indoor Air, Martie 2001)
Măsurarea concentraţiilor de metale grele în 326 locuinţe individuale din S.U.A.

Media % ne
detectat (*)
As 6.91 65
Particule prelevate Cd 36.1 56 1

la glaful Cr 92.7 6
ferestrei (µg/g) Pb 987 5
2

As 6.89 77
Particule Cd 46.6 64 3

stagnante în Cr 98.5 8
încăpere (µg/g) Pb 467 9

As 0.70 12
Concentraţie din Cd 1.28 54
aerul interior Cr 26.9 94
(ng/m3) Pb 15.2 49
(*) % de locuinţe în care nu a fost detectată nici o concentraţie deasupra pragului de detecţie corespunzător metodei de măsură aplicate

După Bonanno şi al (Applied occupational and environmental hygiene, 2001)

 Radon
Particule alfa Iradiere
Uraniu Radiu Radon
238 226 222 Elemente solide radioactive
(poloniu, bismut, plumb…)

Particule din aer Inhalare

Emisie de
către pereţi Ventilare
Contaminare
prin apă
Difuzie
prin pardoseli
Campanie naţională de măsurători condusă de IPSN (Franţa=
11000 măsurători acoperind ansamblul
departamentelor teritoriale franceze

Max = 4687 Bq.m-3

60 000 locuinţe ind.

1000 Bq.m-3
CEE : Acţiuni 300 000 locuinţe ind.
de implementat
400 Bq.m-3
1 250 000 locuinţe ind.
CEE : Obiectiv 200 Bq.m-3
locuinţa viitorului
Radon = 1/3 expunerea medie a francezilor la radiaţii
a 2-a sursă de iradiere în Franţa
conform imagisticii medicale

Nivel mediu în Franţa

= Elveţia, Germania, Spania

x 3 Olanda, Marea Britanie

1/2 Finlanda, Suedia

 Proporţia cancerelor imputabile radonului(*)
2-5 % în zonele de mică expunere (25 Bq/m3)
9-17% în zonele de mare expunere (100 Bq/m3)

Decese suplimentare prin cancer pulmonar datorate expunerii

pe viaţă la radon (raportare la 1 milion de persoane)(*)
600-1500 la 25 Bq/m3
2700-5100 la 100 Bq/m3

(*) sursă : Air Quality Guidelines for Europe, second edition, WHO Regional Publications, European series, n°91
 Particule - praf şi fibre

Φ < 10 µm
Clasificare după mărime Respirabile
Φ < 2.5 µm
Toracice
Φ < 1 µm
Pulmonare (trecere
Surse prin alveolele
pulmonare)
Mediu exterior (ventilare)
Combustie (încălzire, tabagism)
Materiale de construcţii, anti-foc sau izolante
Produse cosmetice
Reacţii chimice între O3 şi COV
Prezenţa umană (descuamarea pielii, păr, saltele, mochete)
Activităţi/sisteme specifice (creta din şcoli, industrie, ventilare jos-sus)
 Mărimea particulelor din aerul interior

Polenuri
Mucegaiuri
Plante
Spori de plante
Bacterii
Păr Animale
Viruşi
Azbest
Carbon
Praf din metale Minerale
Fibre de izolant
Praf de ciment
Fum de ţigară
Fum de combustie (lemn)
Combustie
Fixative de păr
Fibre textile artificiale Clădire,
sursă : Toner de fotocopiator
Owen et Sparks, 1990 Umidificator
igienă

0.01 0.1 1 10 100 1000

Diametrul (µm)
2 tipuri de fibre în clădiri :

Fibre minerale naturale : azbest (actualmente interzis ca material

ignifug)
Fibre minerale artificiale (MMWF pentru Man-Made Vitreous
Fibres): fibre de rocă, fibre şi microfibre de sticlă
Patologie

MMWF de Φ > 3 µm : Iritaţie şi inflamaţii ale pielii,

ochilor şi căilor respiratorii superioare
Pentru fibrele inhalabile (Φ < 5 µm), riscurile patologice
sunt direct legate de durata de dizolvare de către organism

Studii divergente sau insuficiente asupra riscului de cancer

datorat acestor materiale
 Compuşi organici volatili, semi-volatili, foarte volatili

Temperatură
Cu cat Pv creşte, cu atat compusul este mai volatil de vaporizare
Tvap scade
380-400°C

COSV
Compuşi organici
(SVOC în engleză)
semi-volatili 240-260°C

COV
Compuşi organici (VOC în engleză)
volatili 50-100°C

Compuşi organici COTV

foarte volatili (VVOC în engleză) 0
3 mari familii de Compuşi Organici Volatili
Compuşi alifatici
alcani, alchene hexan, octan metiloctan, nonan, ...
aldehide formaldehidă, acetaldehidă, propanal,..
cetone acetonă, butanonă, 4-metilpentan,..
alcooli n-propanol, propandiol, 2-etilhexanol,...
acizi carboxilici acid acetic, acid propanic,...
terpene limonenă, a-pinenă,...

Compuşi aromatici
arene benzen, toluen , xilen, stiren,...
HAP (SVOC)
Hidrocarburi Aromatice
Policiclice
Compuşi halogenaţi tricloretilenă, clorură de benzal, etc...
Surse :
Mediana concentraţiilor interioare şi
Mediu exterior (ventilare) exterioare în 10 case individuale (*)
Combustie 60000

(încălzire, tabagism) 50000

Médiane intérieure

Concentration (ng/m3)
Médiane extérieure
Aparate de imprimat 40000

Produse de curăţat 30000

Componente de calculatoare 20000

Mucegaiuri 10000

Mobilier 0

r o ène

ne
lb ène
B e ne

-x e

St ne

oé e
o- ne

ru loro ne

ca e

be ne
tri ét e

ro ène
e

ch uta e
ch Tol e

ne
m zèn

hl zèn
de r m
n
om lèn

or rèn

n
èn

è
o
ha

è
a

p- 3- b cta

ta
Materiale de construcţie

yl
rb
yl

yl
1, e d ét h

ch hy

Et éthy

di
fo
u
nz
hl opy

y
ét

en

n
th
x

o
oé

n-

or
,p
1- m
Pr

ro
lo

hy

h
lo
or

lo
C

C
hl
re

1,
si de finisare interioară

ic
C

tra

Tr

di
r

lo
ru
1,

Té

ch
o
hl

tra
C

Té
Peste 250 de compuşi pot fi prezenţi într-o concentraţie
mai mare de 1ppb
Noţiunea de COVT (Compuşi Organici Volatili Totali)
(*) după Van Winkle M.R. şi Scheff P.A.(Indoor Air, Martie 2001)
 Sindromul Clădirii Bolnave
sau SBS (din engleză Sick Building Syndrome)

Definiţia OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii)

Reacţia negativă a majorităţii ocupanţilor unui imobil la ambianţa
interioară, ce nu poate fi legată în mod direct de cauze evidente,
precum expunerea la o concentraţie excesivă a unui contaminant
cunoscut sau funcţionarea defectuoasă a unui sistem de ventilare
 Sindromul clădirii bolnave
sau SBS (Sick Building Syndrom)

Patologie

Ochi uscaţi
Simptome de gripă
Ochi lăcrimoşi
Piele uscată
Nas înfundat
Piele iritată, erupţii
Nas expectorant
Dureri de cap
Gat uscat
Apatie, oboseală
Respiraţie îngreunată

BSI - Building Symptom Index : numărul mediu de simptome

resimţite de către o persoană (0 < SBI < 11)
 Pesticide
Problema pesticidelor din aerul interior este complexă,
ţinând cont de :
Marele număr de substanţe
Carbamate : propoxur, carbaril
Piretrinoide : beta-ciflutrină, ciflutrină, cipermetrină, permetrină
Pesticide organoclorate termicide : aldrină, diedrină, clordan, …,
fungicide : lindan, pentaclorofenol, ...,
insecticide : diazinon, …

Multiplicitatea surselor
Mediu exterior (ventilare)

Animale domestice (tratamente anti-parazitare)

Produse de curăţat, insecticide ...

Particularitatea ambianţelor interioare : pesticidele nu
suferă degradarea rapidă produsă de lumină şi bacterii la
exterior

Posibilitatea apariţiei în aerul interior a unor concentraţii

de 5 pană la 10 ori mai ridicate decat în aerul exterior

Patologie
Cancer (în special la copii)
Perturbarea sistemului hormonal
Perturbarea sistemului nervos
Perturbares dezvoltării
sistemului reproducător
Sensibilitate chimică multiplă (MCS)
 Sensibilitea chimică multiplă
sau MCS (Multi Chemical Sensitivity)

Hiper-sensibilitate la diverse produse chimice provocată de

o expunere :

masivă şi unică la o anumită substanţă chimică,

sau la concentraţii slabe de substanţe chimice

în amestec

Substanţele la care reacţionează persoana sensibilizată nu sunt

neapărat cele care au provocat sensibilizarea
 Sensibilizarea chimică multiplă
sau MCS (Multi Chemical Sensitivity)

Generale
Musculare
Dureri de cap
Sensibilitate crescută la mirosuri Slăbiciune musculară
Ameţeli, oboseală permanentă Dureri articulare
Probleme digestive
Iritaţii ale ochilor Respiratorii

Neurologice Rinite
Iritaţia mucoaselor nazale
Depresie
Sangerarea acestor mucoase
Pierderi de memorie
Supresiune toracică
Confuzie mentală
Astm, tuse
Dificultăţi de concentrare
 Sensibilizarea chimică multiplă
sau MCS (Multi Chemical Sensitivity)

Produsul incriminat Familia chimică Surse

Formaldehidă Aldehide (COV) Aglomerat lemnos,

spume izolante uree-formol
Toluen Aromatice (COV) Soluri plastificate, vinil, lipici,
aglomerat lemnos,
mochete, ceară de parchet
Pentaclorofenol (PCP) Fungicide Lemn tratat

Lindan Insecticide Lemn tratat

 Biocontaminanţi şi alergeni

Contaminant Sursă, suport, rezervor

Viruşi, bacterii om, animale
Ciuperci microscopice medii umede, apă stagnantă,
şi mucegaiuri (aspergillus, penicillum,...) praf,
micotoxine
COVM(*)(mirosuri de mucegai)
Patologie : efecte iritante, infecţie pulmonară,
alergii ...

Polenuri mediu exterior, plante

praf, covoare, mochete,
Alergeni

Acarieni
animale, saltele, perne
Gandaci praf, pubele
Proteine din saliva de pisicî

(*) Compuşi organici volatili microbieni (MCOV în engleză)

 Evaluarea calităţii
sanitare a aerului

Procedura de investigare clasică

Analiza dispersiei
poluanţilor :
Măsurs sau calculul
concentraţiilor de poluanţi
Analiza expunerii :
Analiza răspunsului
Evaluarea cantităţilor de
ocupanţilor :
poluanţi absorbite

Scheme de activitate Calificarea riscului

a ocupanţilor sanitar
Determinarea nivelului
Valori limită de calitate a aerului
de expunere
 Evaluarea calităţii sanitare a aerului

Indice de expunere : concentraţie medie ponderată în timp


1
Cmed , p = C p (t )dt Cmed,p
∆t ∆t
Valori limită de expunere : Leziuni
ireversibile
VRIp : Valoare de Risc Important
( valoare reglementară) VRI Efecte asupra
VRLp : Valoare de Risc Limitat persoanelor sensibile
( valoare ghid) VRL
Aer sănătos
Personalizarea expunerii
Indice de calitate a aerului :


1 Cmed , p
Cmed , p = Cp (t ) bV dt Ip = 0 < Ip < 1
∆t ∆t VRL p
b : număr de respiraţii pe oră
V : volumul respiratoriu
 Evaluarea calităţii sanitare a aerului

Poluant VRL/timp de expunere Sursă

CO 10 ppm/8 h OMS (1)
25 ppm/1 h OMS
50 ppm/30 min OMS
NO2 0.08 ppm/8 h CSHPF(2)
0.21 ppm/1 h CSHPF
O3 0.05 ppm/8h CSHPF
0.076 ppm/8 h CSHPF
Radon 400 Bq/m3/h OMS
Particule < 10 µm 130 µg.m-3/zi CSHPF
Acarieni 2 µg /g de praf OMS
Benzen 10 µg.m-3 (obiectiv : 2µg.m-3)/an CSHPF
Toluen 7.5 mg.m-3/zi OMS
1 mg.m-3/30 min OMS
Formaldehidă 0.1 mg.m-3/30 min OMS
(1) Organizaţia Mondială a Sănătăţii (2) Consiliul superior de igienă publică din Franţa
 Evaluarea calităţii sanitare a aerului
Încărcarea toxică non liniară (WILSON)
Idee : Dublarea concentraţiei de poluant pe durata aceluiaşi
interval de timp produce mai mult decat dublul efectului asupra
unui individ
Indice de expunere : încărcarea toxică non liniară

Lp = 
∆t
C p (t ) n dt

n variază în funcţie de poluantul

considerat (1,5 < n < 3,5)

Valori limită de expunere : Llim

p
 Evaluarea calităţii sanitare a aerului
Expunerea la un amestec de poluanţi

Problemă : lipsa informaţiilor privind efectele combinate

ale expunerii simultane la mai mulţi poluanţi
Efect sinergic - Ozonul şi polenurile pentru astm
- Ozonul şi aldehide pentru inflamaţii bronşice
- O3, SO2 şi particule diesel pentru sensibilizarea
la alergeni
Efect inhibitor (posibil dar puţin frecvent)
CO + NO : reducerea efectelor cardiovasculare ?

1 teorie : Nici o interacţiune între efectele individuale

 Cmed , p 
I = Max 
 Exemplu : indicele ATMO pentru
 VRL p  aerul exterior (Franta)
2 a teorie : Aditivitatea efectelor individuale

I=  VRL
Cmed , p
p
Aer sănătos dacă I < 1
p

Dă bune rezultate dacă toţi poluanţii produc

aceleaşi simptome (cazul COV de exemplu)

Poate introduce o constrangere foarte strictă asupra

concentraţiilor individuale :
1
Pentru n poluanţi, în medie : Cmed , p < VRL p
n

Metodă de evaluare a calităţii sanitare a aerului interior

reţinută de numeroase reglementări naţionale.
 Evaluarea calităţii sanitare a aerului
Cazul poluanţilor cancerigeni

Pericol exprimat în unităţi de risc = Probabilitatea de cancer rezultand

dintr-o expunere permanentă (70 ani) la 1 µg/m3 din substanţa
considerată

Substanţa Unităţi de risc Tip de cancer

Acrilonitril (C3H3N) 2.10-3 Pulmonar

Arsenic (As) 4.10-3 Pulmonar

Benzen (C6H6) 4.10-6 Sange (leucemie)

Crom (Cr) 4.10-2 Pulmonar

Nichel (Ni) 4.10-4 Pulmonar

Hidrocarburi Aromatice
9.10-2 Pulmonar
Policiclice (HAP)
 Evaluarea calităţii olfactive a aerului
Consideraţii generale
Un miros puternic poate rezulta :
de la o slabă concentraţie de poluant
din prezenţa simultană a mai multor
poluanţi în concentraţii normale
Compuşi Concentraţie (mg/m3)
H2S 0.0047
Sulfură organică 0.07 Exemplu :
Mercaptani 0.003 deşeuri menajere
Amine 0.4 după ANDERSON (1984)
Acizi organici 1.5
Scatol 0.22
Alcooli 0.3

Percepţia mirosurilor depinde de numeroşi factori

(psihologici, sociologici, etnici, …)
 Un miros are un caracter senzorial, deseori subiectiv
Caracterul senzorial al unui miros poate varia în funcţie de
intensitatea sa (concentraţia din aerul respirabil)

Exemplu :
8-mercapta-mentonă
Puternic miros

Concentraţie
de sulf (poluant caracteristic
mediului urban)
Miros uşor înţepător

Miros plăcut

În practică, doar cunoaşterea singulară a concentraţiilor de

poluanţi olfactivi nu permite evaluarea calităţii percepute
a aerului
Caracterizarea unui miros de către un panel de indivizi
Intensitatea mirosului

Sursă : proiectul european AIRLESS Panelul notează forţa

6.0
senzaţiei percepute plecand
Intensitatea mirosului

5.5
de la echivalenţe pre-stabilite
5.0

4.5

4.0
Miros tare 4
3.5
200,000 300,000 400,000 500,000 600,000 700,000
Miros moderat
Număr de bacterii (CFU/m2) 3
Miros slab
Intensitatea unui miuros rezultand din 2
Simplă percepţie
prezenţa bacteriilor la suprafaţa a mirosului 1
internă a unui umidificator
Fără miros 0
 Caracterizarea unui miros de către un panel de
indivizi
Intensitatea mirosului

Legea Steven : S = kC
n
0.2 < n < 0.7 în funcţie de poluant

Diviziunea cu 2 a

Senzaţia de miros S
senzaţiei olfactive :
 /3 din concentraţie
dacă n = 0.2
n = 0.7
 /30 din concentraţie n = 0.2
dacă n = 0.7
Concentraţie
Caracterizarea unui miros de către un panel de indivizi
Caracterul hedonistic al mirosului
Utilizarea unor scări + sau - detaliate avand ca extremităţi
propunerea senzaţiilor ”foarte plăcută” şi ”foarte dezagreabilă”
Filtru (Q =200 l/s) Ţigară (Knudsen; 1998)
Mochetă (Knudsen; 1998) Poliolefine (Knudsen; 1998)
Acceptabilitatea mirosului 1

Acceptabilitate medie
rezultand de la diferite 0.8
0.6
elemente ale clădirii sau 0.4
ale instalaţiei în funcţie 0.2
de factorul de diluţie 0
-0.2
-0.4
Sursă : Proiectul european -0.6
AIRLESS -0.8
-1
1 10 100
Remarci : Factor de diluţie

 intensitatea unei surse dezagreabile  Gradului de insatisfacţie

 intensitatea unei surse odorante Senzaţia poate
considerată plăcută deveni dezagreabilă
Caracterizarea mirosului de către un panel de indivizi
Factori ce influenţează senzaţia olfactivă

Acuitatea olfactivă a receptorului

Cultura receptorului

Durata şi frecvenţa
expunerii

Starea psihică şi de
« confort » a individului

Contextul expunerii
la miros

Vizualizarea sursei olfactive Studiul influenţei temperaturii şi

umidităţii asupra percepţiei mirosurilor legate
Parametrii ambianţei de emisiile de către materiale
(temperatură,umiditate)
Sursa : FANG, CLAUSEN şi FANGER (1996)
 Indici de calitate olfactivă a aerului
Indice monomarker

Cunoaşterea concentraţiei unui singur

poluant este suficientă pentru a califica
calitatea olfactivă a aerului interior

Mirosuri datorate ocupanţilor CO2 sau H2O

Mirosuri datorate materialelor TCOV
Mirosuri datorate fumului de ţigară CO sau HCHO, NO2
 Indici de calitate olfactivă a aerului
Modelul Olf şi Decipol (FANGER)

Olf : unitatea de intensitate a Sursă Emisie

sursei de miros Persoană sedentară (1 Met)
0% fumător 1 olf
( debit de emisie) 20% fumător 2 olf
40% fumător 3 olf
1 olf reprezintă poluarea 100% fumător 6 olf
aerului produsă de un adult Persoană activă
mediu lucrand în sectorul 3 Met 4 olf
terţiar, sedentar, aflat în stare 6 Met 10 olf
10 Met 20 olf
de echilibru termic şi avand o
igienă tip echivalentă cu Materiale olf/m2 de sol
birou 0.05 - 0.1
0.7 băi pe zi
şcoală 0.3
hol 0.5
 Decipol : unitatea de poluare olfactivă a aerului ( concentraţie)
Un decipol corespnde unei poluări olfactive a unui spaţiu poluat de o
sursă de 1 olf şi ventilat cu un debit de aer ne-poluat egal cu 10 l/s.

Relaţia poluare olfactivă - număr de persoane nemulţumite

% de nemulţumiţi
(PD)

80 % de Concentraţie
Clasa nemulţumiţi (decipol)
70
60
50 A (max) 10 0.6
40
-1/4
30 − 3 . 25 C B (med)
PD (%) = 395 . e
20 1.4
20
10 C (min) 30 2.5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 poluarea aerului
decipol
Aplicaţii

Calculul valorii în decipoli a unei poluări în funcţie

de debitul de aer nou introdus
Predicţia debitului de ventilare necesar pentru menţinerea
unei poluări date sau a unei clase de calitatea a aerului

G
Q = 10 c
e(Ci - Co )

Q : Debit de ventilare (l/s)

G : Emisia datorată sursei(lor) de poluare (olf)
Ci : IAQ percepută sau dorită la interiorul încăperii (decipol)
C0 : IAQ percepută a aerului exterior (decipol)
εc: Eficacitatea de eliminare a poluanţilor
Exemplu
C0
Q

Ci
Volumul V = 50 m3
Suprafaţa solului : S = 20 m2 2.5 m
G
εc = 1 (amestec complet) 5m

4m

Ocupaţie : 2 persoane fumand 40% din timp 6 olf

20 m2 de suprafaţa solului (birou 0.1 olf/m2) 2 olf
G = 8 olf
Se doreşte o IAQ minimă (30% nemulţumiţi) Ci = 2.5 Decipol
G 8
Q = 10 = 10 = 32 l . s − 1 = 115 m3.h-1 n = 2.3 vol/h
eC − C
c
2 .5
i 0
Metodă propusă pentru normalizarea europeană
a calităţii ambianţelor (proiectul Pr En 7152)

Metodă puţin susţinută ştiinţific

Îmbătranirea materialelor nu este luată în considerare

Conduce la debite de schimb de aer foarte mari

 Calitatea sanitară şi calitatea olfactivă a aerului

ED50 Praguri de detecţie a mirosului de 50% din panel

80
1000 4000
Concentration (µg/m3)

Concentration (µg/m3)
CO

Concentration (µg/m3)
900 NO2 3500 O3 70
800 60
3000
700
50
600 2500
500 40
2000
400 30
1500
300 20
1000
200
100 500
10
0
Inodor
0 0

ED50 VRL 1h ED50 VRL 1h ED50 VRL 1h

Nu se poate imagina tratarea concomitentă a calităţii olfactive

şi a calităţii sanitare a aerului interior
 Concepţia şi întreţinerea sistemelor de ventilare

Priză de aer exterior Priză de aer

de ventilare

Evitarea zonelor de poluare permanentă sau temporară :

Vant

Dispozitiv de evacuare a aerului viciat

Jet de aer de la turnuri de răcire (legionela)
Jeturi de gaz de la coşuri de fum
Orificiu de evacuare a gazelor din parcări
Partea joasă a clădirilor în zonele de circulaţie intensă

Prevederea unor dispozitive pentru captarea ploii şi zăpezii

Guri de extracţie (ventilare prin extracţie)

Plasarea gurilor de extracţie în apropierea surselor de emisie
Concepţia şi întreţinerea sistemelor de ventilare
Materiale
Metale inoxidabile
Perete interior lis al canalelor (de evitat zidării brute)
Izolaţii protejate (CTA cu perete-sandwich)

Reguli diverse (recomandări Uniclima *)

Evitarea apei stagnante
Respectarea caracteristicilor generale ale instalaţiei
Interzisă modificarea fără discernămant a condiţiilor de utilizare, a debitelor,
vitezelor aerului, ...
Interzicerea obturării difuzoarelor de aer şi a gurilor de aer evacuat
Respectarea prescripţiilor de exploatare şi de întreţinere a componentelor
instalaţiei (documente tehnice)
* Organizaţie profesională reprezentativă a
Filtrarea aerului constructorilor de material aeraulic şi frigorific
 Filtrarea particulelor - Interes si/sau necesitate

Particule

Depuse In suspensie
in aer
Locul de reproducere Vehiculeaza :
al micro-organismelor - bacterii, virusi
si mucegaiuri
Mucegaiuri, acarieni, - metalele
gandaci si pesticidele

Particulele de praf joaca un Crearea

Contaminare de noi
rol preponderent in umana zone
dezvoltarea micro-organismelor infectate
si contaminarea umana
Filtrarea particulelor - Aspecte tehnologice

2 tipuri de filtre
Mediu filtrant

Filtre mecanice
Capteeaza particulele la trecerea
aerului printr-un mediu filtrant

Ionizator
(12 kV) Particule
incarcate electric
Filtre electrice

Incarca cu sarcini electrice

particulele inainte de a le colecta
pe un suport de sarcina electrica
inversa (placi paralele sau mediu
Electrozi Electrozi filtrant incarcat electric)
de emisie de depunere
(6 kV)
Filtre mecanice - Aspecte tehnologice

Exista diferite tehnologii si diferite medii filtrante in functie

de principiul de captare (retinere) utilizat
Filtru HEPA - Fibra de sticla
Efectul de sita
(particule foarte mari) Impact sau inertie
(particule mari)

Filtru de hartie
Interceptie Difuzie
(particule de marime medie) (particule fine)

Filtru cu saci - mediu sintetic

 Filtre mecanice - Aspecte tehnologice

Filtre electrostatice pasive (filtre de impact)

Mediu filtrant incarcat electrostatic pentru a mari efectul de captare
a particulelor mici prin efect de difuzie

Filtre plastifiate (filtre de interceptie)

Mediu filtrant tratat cu polimeri pentru a-i mari aderenta

Filtre biostatice

Mediul filtrant este tratat cu o substanta dezinfectanta pentru a :

Elimina bio-contaminantii continuti in aerul ce trebuie filtrat

Evita ca mediul filtrant sa nu devina el insusi locul de proliferare

a bio-contaminantilor
 Filtre mecanice - Eficacitate si clasificare

Normele NF EN 779 (X 44-012) si NF EN 1822 (X 44-014)

Filtre repartizate in 4 grupe si 17 clase de eficacitate

Eficacitatea definita diferit in functie de grupa de care apartine filtrul

100 600
90
Eficacitate (%) - Debit

500
80
Eficacitate ∆P
70
400
60

DP (Pa)
50 300
40
200
30
20
Debit 100
10
0 0
0 100 200 300 400 500 600 700
Masa de particule (g)
 Grupa Clasa
Eficacitate
de filtre filtrului
G1 Am < 65
Randament gravimetric
Grosier G2 65  Am  80
mediu Am (%)
(G) G3 80  Am  90
G4 90  Am Particule sintetice
Filtre de aer de
ventilare generala F5 40  Em < 60
F6 60  Em < 80 Randament mediu
EN 779 (X 44-012) Fin F7 80  Em < 90 opacimetric Em (%)
(F) F8 90  Em < 95 Aer atmosferic
F9 95  Em
H10 85
H11 95
HEPA H12 99.5 Eficacitate globala
Filtre de aer de (H) H13 99.95
eficacitate inalta H14 99.995 particula cea mai penetranta :
EN 1822 (X 44-014) 0.1<F<0.2 mm
U15 99.9995
ULPA
U16 99.99995
(U)
U17 99.999995
 Filtre mecanice - Alegerea filtrelor
Functiile filtrelor de praf in agregatele (centralele) de tratare a aerului
garantarea calitatii aerului interior
protejarea echipamentelor pentru a le asigura longevitatea si performantele

Recomandari Uniclima pentru CTA

∆P Filtru pe circuitul
de aer recirculat
Aer evacuat Aer recirculat

Aer proaspat + - Aer refulat

Minim F6 F7/F8 la H14 dupa

(recommandat F7) ∆P ∆P necesitatile localului
 Filtre mecanice - Intretinere

Filtrarea insuficienta sau defectuoasa Ancrasarea bateriilor de incalzire-racire

Uzura prematura a echipamentelor

Colmataj important al filtrului Diminuarea debitului de ventilare

Schimbarea sau curatarea filtrelor de indata ce ∆P = ∆Pmax

A se asigura de etanseitatea filtrelor (in special la cele de eficacitate sporita)

 Filtre mecanice - Performante reale

Eficacitate (%) Eficacitatea filtrelor

de aer in ventilarea
generala in functie
de diametrul
particulelor
 Filtre electrice (electrofiltre)
Ionizator
Particule
Principiu de functionare (12 kV)
incarcate electric

Incarca particulele cu sarcini electrice (electrozi

de emisie) inainte de a le colecta pe un suport de
sarcina electrica inversa – electrozi de depunere
(placi paralele sau mediu filtrant incarcat
electric)
Electrozi Electrozi
de depunere
Intretinere : de emisie
(6 kV)

Spalarea electrozilor de depunere

Aglomerare : desprinderea prafului de pe electrozii de depunere si recuperarea
pe un filtru mecanic amplasat in aval de filtrul electric

Eficacitate : Filtrarea de Φ = 0.01 µm pana la Φ > 10 µm dar eficacitate limitata

pentru particulele mari sau foarte mici
 Filtre electrice

Prezentare

Unitati de tubulatura
Consola murala Unitati portabile Epuratoare
de aer
Console murale sau plafoniere

Avantaj

Pierdere de sarcina Solutie convenabila

Plafonier
foarte redusa energetic
Inconveniente

Producerea de ozon sub efectul tensiunilor ridicate

Riscuri de scurt-circuit pentru particule mari sau umiditate crescuta a aerului
 Filtrarea gazelor
Structura la microscop electronic
al unui carbune activ pe baza de nuca de cocos
Utilizarea de medii filtrante cel
mai adesea cu carbune activ

Principiul fizic al filtrarii :

adsorptie si condensare capilara

Camonte
Eficacitate =
Caval

Evolutia eficacitatii pentru diversi compusi

Teste raalizate de CETIAT Influenta concentratiei din aer

(A. GINESTET, CVC, 09/2001) Influenta debitului de aer tratat
Influenta umiditatii
 Filtrarea gazelor

120 Produsul : carbune activ

Concentratia de gaz :330 mg/m3
Viteza aerului : 9.5 cm/s
100
eficacitate [%]

80
Acetat de etil Percloroetilena
60

40
Xilen
20

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
timp [min]
 Filtrarea gazelor

120
Produs : carbune activ
100 Gaz :acetate de etil
Viteza aer : 9.5 cm/s
eficacitate [%]

80
C = 176 mg/m3
60
C = 307 mg/m3
40
C = 817 mg/m3
20

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
timp [min]
 Filtrarea gazelor

100

90 Produs : carbune activ T = 23°C

Gaz : SO2 φ= 50%
80
Concentratie : 30 ppm
eficacitate [%]

70

60

50
Q = 110 m3/h
40

30

20 Q = 290 m3/h
10

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
timp [min]
 Filtrarea gazelor
120
Produs : carbune activ Q = 290 m3/h
100 Gaz : SO2 T = 23°C
Concentratia : 30 ppm
eficacitate [%]

80

60
φ = 50% φ = 80%
40

20

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120
timp [min]
 Filtrarea gazelor

Filtrele de gaz au o capacitate limitata

Problema = Intretinerea

Cand se schimba filtrul ?

Cand si cum se regenereaza filtrul ?

Adsorptia « fizica » a poluantilor Filtrul poate constitui un vector

Concentratii fluctuante in incapere de poluare pentru ambiantele interioare