Curs Luminotehnica

Curs 1
Mărimi fizice utilizate în

luminotehnică
RADIAȚII LUMINOASE = radiații electromagnetice care
provoacă ochiului senzația de lumină (prin
impresionarea retinei) = fenomen complex biologic +
chimic + fizic (a se vedea capitolul de anatomie și
fiziologie a sistemului vizual)
DOMENIUL OPTIC = DOMENIUL VIZIBIL + DOMENIUL IR
+ DOMENIUL UV
CĂI DE PRODUCERE A RADIAȚIILOR LUMINOASE
MĂRIMI FIZICE ASOCIATE RADIAȚIILOR
LUMINOASE
1. LUNGIMEA DE UNDĂ (λ, nm)
- dacă pe retină cade radiație de o singură lungime de undă, atunci senzația percepută este
de lumină (radiație) monocromatică; cu excepția ledurilor colorate (care emit aproape
monocromatic), restul surselor de lumină utilizate în luminotehnică nu emit nici pe departe
monocromatic; laserul emite monocromatic.
- dacă pe retină ajung simultan radiații de mai multe lungimi de undă monocromatice, atunci
ochiul, prin proprietatea sa de ADAPTARE CROMATICĂ, generează o senzație luminoasă ca
și cum radiația multicromatică ar fi produsă de o singură sursă.
2. ENERGIA RADIANTĂ (Qe, J)

- energia emisă de sursa luminoasă (în domeniul vizibil).
3. FLUXUL RADIANT (PUTEREA RADIANTĂ) (φe, W)

- φe =(dQe/dt) .
4. DENSITATEA DE RADIAȚIE (φe, W/m)

- raportul dintre fluxul radiant și lungimea de undă.
- φe,λ =(dφe/dλ)
LUMINOASE
OBSERVAȚII
1. Fie două surse luminoase cu emisie monocromatică, notate 1 și 2, având lungimile de
undă λ1, respectiv λ2 și densitățile de radiație φe, λ1, respectiv φe, λ2.
Se presupune că sursa 1 produce o senzație luminoasă (de exemplu strălucire) SL1, iar
sursa luminoasă 2, o senzație luminoasă (de exemplu strălucire) SL2.
Chiar dacă φe, λ1 = φe, λ2, se observă că SL1≠SL2, adică ochiul percepe cele două senzații
luminoase ca fiind diferite, chiar și pentru aceeași densitate de radiație a celor două radiații
care le produc.
2. La extremitățile domeniului vizibil (R, V), ochiul are sensibilitatea minimă.
3. Pentru vederea fotopică (diurnă), există un maxim al sensibilității, situat la valoarea λ0 =
555 nm. Aceasta înseamnă că dacă ochiul privește simultan două radiații monocromatice,
una de lungime de undă λ oarecare și cealaltă, de lungime de undă λ0, cu φe, λ = φe, λ0, atunci
SL0>SL (oarecare). Pentru ca cele două senzații luminoase să fie aduse la același nivel,
există două posibilități:
- fie se mărește densitatea de radiație a sursei oarecare, de densitate de radiație φe, λ;
- fie se micșorează densitatea de radiație a sursei de densitate de radiație φe, λ0.
(generalizare pentru cazul surselor luminoase 1 și 2)
LUMINOASE
OBSERVAȚII
- se definește coeficientul de vizibilitate relativă spectrală:
vλ = (φe, λ0)/(φe, λ)
- celule con = responsabile de
vederea fotopică
- celule bastonaș - responsabile
de vederea scotopică
EFECT PURKINJE:
La amurg, corpurile albastre par
mai luminoase decât cele roșii,
la aceeași valoare a luminanței,
adică invers decât la luminanțele
mari din timpul zilei.
LUMINOASE
5. FLUXUL LUMINOS (φ, lm) φe, L = ∫λ1λ2φe, λvλdλ (Wl = Watt luminos)
- domeniul de integrare se poate lua de la 0 la ∞, deoarece vλ = 0 pentru domeniile IR și UV

DEFINIȚIE
Fluxul luminos reprezintă puterea sursei ce este percepută de ochi sub
formă de senzație luminoasă.
Caz particular:
În cazul spectrului unui corp colorat, care este discontinuu, fiind format din benzi și linii,
fluxul luminos se determină cu relația:
φe, L = ∑λ1λ2φe, λvλ∆λ
- în SI, ca unitate de măsură nu se utilizează Wl, ci LUMENUL (lm): 1 Wl ≈ 683 lm. În acest
caz φe,L se notează φ și relația de definire a fluxului luminos devine:
φ = 683∫λ1λ2φe, λvλdλ (lm)
În fotometrie, fluxul luminos este considerat mărime fizică fundamentală. Deoarece unitatea
sa de măsură, lumenul, nu are elaborat un etalon, atunci prin covenție este aleasă ca
mărime fizică fundamentală INTENSITATEA LUMINOASĂ, deoarece unitatea sa de măsură,
LUMINOASE
6. EFICACITATEA LUMINOASĂ (e, lm/W)
- raportul dintre fluxul luminos emis de sursa luminoasă (lm) și puterea electrică a sursei:
e =(φ/P) (lm/W).
- valoarea maximă posibilă a eficacității luminoase e = 683 lm/W
- pentru lămpile clasice s-a obținut o valoare maximă de aproximativ e = 150 lm/W
- pentru leduri s-a atins valoarea e = 200 lm/W
- exemplu: un tub fluorescent 36 W cu balast electronic ce consumă 2 W are un flux luminos
de 3350 lm; e = (3350lm)/((36+2)W) = 88 lm/W.
7. RANDAMENTUL LUMINOS (η, %)

η = (φe, L/P) (Wl/W) sau e = (φ/683P) = (e/683)
- exemplu: un tub fluorescent 36 W și e = 88 lm/W are un randament luminos de:

η = (88/683) = 0,13 = 13%
LUMINOASE
8. INTENSITATEA LUMINOASĂ (Iα, β sau Iγ, C, cd)
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
9. ILUMINAREA (E, lx)
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LEGILE GENERALE ALE ILUMINĂRII
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
10. EMITANȚA (EXCITANȚA) LUMINOASĂ (M, lx)
LUMINOASE
11. LUMINANȚA (STRĂLUCIREA) (Lα, cd/m2)
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
(1.11)
(1.7)
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
LUMINOASE
CONTRASTUL DE LUMINANȚĂ:
Definiție: raportul dintre diferența absolută dintre luminanța obiectului (Lo) și luminanța
fondului (Lf) și luminanța fondului (Lf):
k =( │Lo-Lf│)/(Lf)
Poate fi pozitiv, atunci când Lo > Lf - de exemplu SIL stradal, farurile vehiculelor, noaptea
Poate fi negati, atunci când Lo < Lf - de exemplu scris negru pe hârtie albă
Efectele contrastului de luminanță:
- favorabile (colorimetrie, iluminat comecial)
- nefavorabile (contraste nedorite foarte mari, la TV)
LUMINOASE
Curs 2
Noțiuni de fotometrie și
colorimetrie
NOȚIUNI DE FOTOMETRIE
REFLEXIE. ABSORBȚIE. TRANSMISIE
RELAȚII DE CALCUL PENTRU SUPRAFEȚELE PERFECT
DIFUZANTE
DIFUZANTE
DIFUZANTE
DIFUZANTE
DIFUZANTE
NOȚIUNI DE COLORIMETRIE
METODA ADITIVĂ
METODA SUBSTRACTIVĂ
COMPARAȚIE FOTOMETRIE - COLORIMETRIE
CURBELE CMF PENTRU DOI OBSERVATORI STANDARD
REPREZENTAREA MATEMATICĂ A CULORII SURSEI
DIAGRAMA DE CROMATICITATE CIE 1931
DIAGRAMA DE CROMATICITATE CIE 1976 UCS
SPAȚII DE CULOARE CIE
SPAȚIUL DE CULOARE CIELUV
SPAȚIUL DE CULOARE CIELAB
TEMPERATURA DE CULOARE CORELATĂ
INDICELE DE REDARE A CULORII
GAMA DE CULORI (GAMUT)
RAPORTUL SCOTOPIC/FOTOPIC
SISTEME DE CLASIFICARE A CULORILOR
SISTEMUL MUNSELL DE CLASIFICARE A CULORILOR
SISTEMUL MUNSELL DE CLASIFICARE A CULORILOR
Curs 3
Surse de lumină
utilizate în iluminatul
urban
SURSE CU DESCĂRCĂRI ÎN VAPORI DE
MERCUR LA ÎNALTĂ PRESIUNE
(BALOANE FLUORESCENTE)
- presiunea vaporilor de Hg: 2...10 atmosfere

- gazul de umplere din balonul fluorescent: azot, argon
sau amestec azot/argon
- radiațiile sunt emisie în proporție covârșitoare în UV;
o parte restrânsă în VIS
- suprafața interioară a balonului este acoperită cu un
strat de luminofor
- balonul fluorescent este realizat din sticlă calco-
sodică (pentru puteri de și sub 125 W) și sticlă
borosilicat (pentru puteri mai mari de 125 W)
FAZELE APRINDERII
1. Descărcarea inițială (în licărire) - tensiunea aplicată inițial
între electrozii principali 2a și 2b nu permite descărcarea în
arc, deoarece mediul din balon este neionizat. Descărcarea
inițială este favorizată de electrodul auxiliar 3, conectat prin
intermediul unui rezistor de 25 k cu rolul de a limita
curentul de pornire; electronii emiși de acest electrod
auxiliar sunt direcționați către electrodul principal 2a și acest
lucru favorizează apariția descărcării n arc (ntre
electrozii principali 2a și 2b)
FAZELE APRINDERII
2. Pornirea - descărcarea n arc ntre electrozii principali
2a și 2b are loc cu eliberarea unui flux luminos foarte
scăut, deoarece presiunea vaporilor de Hg este mică iar
temperatura n tubul de descărcare, scăută. Pe măsura
naintării n timp, presiunea vaporilor de Hg din tub
crește, iar tubul de descărcare se ncălzește - fluxul
luminos emis crește (n 4 minute este atinsă o valoare a
fluxului luminos de 80% din cel nominal)
FAZELE APRINDERII
3. Funcționarea stabilă - toată cantitatea de Hg din tubul de
descărcare se află în faza gazoasă la presiunea nominală
de funcționare (presiunea vaporilor de Hg este controlată
de cantitatea de Hg introdusă în tubul de descărcare, nu de
temperatura interioară a lămpii)
Fig. 26 Variante constructive de lămpi cu descărcări în vapori

de mercur la înaltă presiune: stânga - balon cu reflector, mijloc
- balon ovoid (elipsoidal, izotermic), dreapta - balon sferic
(glob)
(sursa: Robert S. Simpson - Lighting control - technology and
applications, ed. 2003)
Fig. 27 Spectre luminoase ale lămpilor cu

descărcări în vapori de mercur la înaltă
presiune (sursa: Robert S. Simpson - Lighting
control - technology and applications, ed. 2003)
Fig. 28a Tipuri constructive de lămpi cu descărcări în vapori de mercur la înaltă presiune
(sursa: (ZVEI) Zentralverband Elektrotechnik un Elektronikindustrie e.V.
Lampenbezeichnungssystem LBS - Einheitliches System zur Bezeichnung elektrischer Lampen für
Fig. 28b Tipuri constructive de lămpi cu descărcări în vapori de mercur la înaltă presiune
(sursa: (ZVEI) Zentralverband Elektrotechnik un Elektronikindustrie e.V.
Lampenbezeichnungssystem LBS - Einheitliches System zur Bezeichnung elektrischer Lampen für
MERCUR LA ÎNALTĂ PRESIUNE ȘI
ADAOSURI DE HALOGENURI METALICE
Fig. 29 Principiul constructiv al lămpilor cu descărcări în vapori de mercur la înaltă

presiune și adaos de halogenuri metalice (metal halide)
- sunt lămpi cu descărcări în vapori de Hg la înaltă presiune

cu adaos de săruri (halogenuri) ale metalelor pământurilor
rare (ytriu, scandiu, indiu, taliu, lantanide) și ale altor metale
(galiu, indiu, taliu) în tubul de descărcare - v. fig. 30 - pentru
îmbunătățirea caracteristicilor de redare a culorii și a fluxului
luminos
- nu există electrod auxiliar, nu există strat de luminofor,
pornirea se face cu șoc de tensiune realizat de
echipamentul de control specific
- se pot utiliza metalele în sine sau halogenurile metalice, care

sunt superioare metalelor pentru că:
- sunt mai volatile
- nu sunt agresive din punct de vedere chimic pentru
materialul din care este confecționat tubul de descărcare
- la temperaturi înalte, în vecinătatea filamentului, disociază
în atomi de metal și halogen și se recombină în halogenură
metalică la temperaturile mai joase din vecinătatea pereților tubului
de descărcare (principiu cunoscut de la lampa cu incandescență
cu ciclu regenerativ de halogen)
- probleme legate de stabilitatea culorii în raport cu utilizarea

sticlei de cuarț, mai ales la lămpile de puteri mici (sub 150 W):
culoarea emisă = f(ionii prezenți în tubul de descărcare), deci
stabilitatea culorii este afectată dramatic de orice schimbare
fizică sau chimică a mediului din tubul de descărcare, ca urmare
a absorbției atomilor metalici de către sticla de cuarț sau a
modificării temperaturii din tubul de descărcare - problemă
rezolvată odată cu introducerea de noi materiale pentru
realizarea tubului de descărcare: ceramice, alumină
policristalină sinterizată
Fig. 30 Poziționarea metalelor pământurilor rare în tabelul periodic ale elementelor (ytriu, scandiu, lantanide)
Fig. 31a Spectrul de emisie pentru lămpi cu descărcări în vapori de mercur și adaos de
halogenuri metalice (metal halide): stânga - halogenuri pe bază de indiu, taliu și sodiu, cu
mențiunea că linia spectrală specifică litiului apare datorită impurităților existente în sticla
de cuarț din care este confecționat tubul de descărcare; dreapta - halogenuri pe bază de
disprosiu, holmiu și taliu
Fig. 31b Spectrul de emisie pentru lămpi cu descărcări în vapori de mercur și adaos de
halogenuri metalice (metal halide): stânga - halogenuri pe bază de scandiu și sodiu; dreapta
- halogenuri pe bază de tuliu, disprosiu, taliu și adaosuri de sodiu
Fig. 31c Spectrul de emisie pentru lămpi cu descărcări în vapori de mercur și adaos de
halogenuri metalice (metal halide): - adaosuri de sodiu
(sursa: The SLL Lighting Handbook, ed. 2009)
Fig. 32 Tipuri constructive de lămpi cu

descărcări în vapori de mercur la înaltă
presiune și adaos de halogenuri metalice
(metal halide)
(sursa: (ZVEI) Zentralverband Elektrotechnik
un Elektronikindustrie e.V.
Lampenbezeichnungssystem LBS -
Einheitliches System zur Bezeichnung
elektrischer Lampen für die
Algemeinbeleuchtung)
SODIU LA ÎNALTĂ PRESIUNE
Fig. 33 Lampa cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune

- tubul de descărcare este realizat din alumină

policristalină translucidă sinterizată (PCA), un material
ceramic transparent, dur, rezistent la șocuri, la atacul
chimic al sodiului și la temperaturile ridicate; tubul de
PCA este tăiat la lungimea necesară și prevăzut cu
capete etanșe
Fig. 34 Circuitul de alimentare pentru lampa cu descărcări

în vapori de sodiu la înaltă presiune
- gazul de umplere din tub este în mod uzual xenon la p = 3 kPa (la starea de rece,
corespunzător unei presiuni de funcționare de 20 kPa) sau argon, mai rar (reduce e,
în lm/W); uneori se poate adăuga Hg, pentru îmbunătățirea funcționării
Fig. 34a Igniterul

- balonul exterior este realizat din
sticlă borosilicat și poate avea forme
constructive diverse, ca în fig. 35
Fig. 35 Tipuri constructive de

baloane pentru lămpile cu
descărcări în vapori de sodiu la
înaltă presiune
(sursa: The SLL Lighting
Handbook, ed. 2009)
Fig. 36 Spectrele lămpilor cu

descărcări în vapori de sodiu
pentru diverse presiuni ale
vaporilor de sodiu
(sursa: The SLL Lighting
Handbook, ed. 2009)
Fig. 37 Tipuri constructive de lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune

(sursa: (ZVEI) Zentralverband Elektrotechnik un Elektronikindustrie e.V. Lampenbezeichnungssystem LBS -
Einheitliches System zur Bezeichnung elektrischer Lampen für die Algemeinbeleuchtung)
SODIU LA JOASĂ PRESIUNE
Fig. 38 Principiul constructiv al lămpilor cu descărcări în vapori de sodiu la joasă presiune

(sursa: Robert S. Simpson - Lighting control - technology and applications, ed. 2003)
Fig. 39 Imagine și spectru al lămpilor cu descărcări în vapori de sodiu la joasă presiune

(sursa: Robert S. Simpson - Lighting control - technology and applications, ed. 2003)
- lampă asemănătoare d.p.d.v. funcțional cu lampa fluorescentă (lămpi cu descărcări la joasă presiune)
- singura diferență, utilizarea Na în loc de Hg:
- necesitatea obținerii unor temperaturi mai ridicate în tubul de descărcare pentru a menține presunea vaporilor
de Na
- măsuri constructive împotriva reactivității Na, mult mai reactiv chimic decât Hg
- nu este nevoie de stratul de luminofor pe suprafața interioară a balonului exterior, deoarece Na emite în VIS,
spre deosebire de Hg
- tubul de descărcare este în formă de U, din sticlă calco - sodică, căptușit pe interior cu sticlă aluminoborată
rezistentă la acțiunea chimică a sodiului, prevăzută cu mici cavități pentru depozitarea Na în stare solidă
- în tubul de descărcare există un amestec de Ne și puțin Ar (1%) la o presiune de circa 1000 Pa
- vaporii de Na au, în timpul funcționării nominale, o presiune de 0,7 Pa la o temperatură de 2600C
- balonul exterior este realizat din sticlă calco - sodică, acoperit pe suprafața interioară cu un strat de oxid de indiu, cu
rol de păstrare a temperaturii tubului de descărcare prin fenomenul de reflexie a radiației infraroșii emise
- între suprafața interioară a balonului de sticlă și tubul de descărcare există un gaz (getter) pe bază de bariu, la
presiunea de 0,01 bar (vid)
- stabilitatea termică în funcționare se obține după 15 minute
- spectrul de emisie conține două benzi spectrale, 589 nm și 589,6 nm
Fig. 40 Tipuri constructive de lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la joasă presiune (sursa: (ZVEI)
Zentralverband Elektrotechnik un Elektronikindustrie e.V. Lampenbezeichnungssystem LBS - Einheitliches
System zur Bezeichnung elektrischer Lampen für die Algemeinbeleuchtung)
LEDURI ANORGANICE (LED)
ISTORIC
1907 - Henry Joseph Round (UK) descoperă efectul fizic de electroluminescenţă absolut din întâmplare, el studiind la acea dată metode de
îmbunătăţire a detecţiei. El a observat că, în momentul în care un curent parcurgea un detector din carbură de siliciu (SiC), apărea pe acel cristal o
lumină gălbuie.
1923 - independent de Round, Oleg Vladimirovici Losev (URSS) publică în revista “Telegrafia şi telefonia fără fir” articolul “Detectorul pe bază
de carbură de siliciu şi detecţia cu cristale”. Cercetările celor doi nu au trezit interesul oamenilor de ştiinţă vreme de câteva decenii.
 la sfârşitul anilor 20 ai secolului trecut, oamenii de ştiinţă germani B. Gudden şi R.W. Pohl (Physikalisches Institut - Universität Göttingen)
experimentau comportamentul luminoforilor pe bază de sulfură de zinc dopaţi cu cupru (ZnS:Cu) sub influenţa unor câmpuri electrice.
1936 -Georges Destriau (F, Laboratoarele Curie din Paris) - observaţii în domeniul electroluminescenţei cu pudră de sulfură de zinc aflată într-un
câmp electric - Destriau este cel care a denumit fenomenul ca “electroluminescenţă”
1955 - Rubin Braunstein (SUA, Radio Corporation of America) a studiat emisia în infraroşu a unor structuri bazate pe GaAs, GaSb, InP şi GeSi la
temperatura camerei şi la temperatura de 77 K (-196,15 0C).
1961 - Bob Biard şi Gary Pittman (SUA, Texas Instruments) au observat şi ei emisia în infraroşu a unei structuri bazate pe GaAs, obţinând, cu
această ocazie, patentul invenţiei diodei cu emisie în infraroşu.
1962 - s-a constatat experimental că o joncţiune Ga – As poate deveni un emiţător de radiaţie dacă este parcursă de un curent continuu la o
anumită tensiune continuă. Forţând electronii şi golurile să se întâlnească şi să interacţioneze la nivelul joncţiunii, se produc fotoni.
ISTORIC (CONTINUARE)
1962 - Primul led pentru aplicaţii practice a fost inventat de inginerul şi profesorul american Nick Holonyak Jr., pe când activa la compania General
Electric (construit pe bază de GaAsP şi emitea în culoarea roşie, iar comercializarea sa a început către sfârşitul anilor 60 ai secolului trecut).
Datorită proprietăţilor luminoase slabe (intensitate luminoasă 1...10 mcd la IF = 20 mA), aceste diode nu puteau fi utilizate decât ca indicatoare în
electronică şi electrotehnică. Ele aveau două limitări legate de aplicabilitatea practică pe scară largă:
- emisia în zona roşie a spectrului vizibil, acolo unde sensibilitatea ochiului uman este scăzută;
- eficienţa luminoasă scade odată cu creşterea curentului direct, IF. Acest dezavantaj există şi în acest moment, deşi tehnologiile de fabricaţie s-
au îmbunătăţit considerabil.
1971 sunt inventate leduri cu emisii şi în alte culori (verde, portocaliu).
1972 - M. George Craford, un fost student al lui Holonyak, a inventat primul led cu emisie în galben şi ledurile cu emisie în roşu şi în
roşu – portocaliu cu o luminanţă de 10 ori mai mare decât cel din 1962.
1971 - cercetătorul american Jacques Pankove, în cadrul Laboratoarelor RCA inventează primul led cu emisie în albastru, pe bază de GaN. Emisia
de lumină era însă slabă şi acest led nu a putut fi folosit în practică.
 1993 - Shiji Nakamura (J, Nichia Corporation) inventează ledurile de luminanţă ridicată pe bază de InGaN cu emisie în albastru, având la
bază dezvoltarea nucleului GaN pe substrat de safir şi doparea zonei p a acestui nucleu, elemente care fuseseră studiate de cercetătorii japonezi I.
Akasaki şi H. Amano într-un laborator din Nagoya. Totodată a fost obţinut şi ledul cu emisie în culoarea verde, pe baza aceloraşi tehnologii (cel
existent nu se baza pe pastila InGaN şi era mai puţin eficient şi strălucitor).
ISTORIC (CONTINUARE)
1995 - primul led alb, pe baza ledului albastru cu eficacitate ridicată, inventat în 1993.Acesta
utiliza un luminofor denumit, tehnic, YAG (formula chimică fiind Y3Al5O12:Ce) cu spectrul de emisie
galben, specific ceriului (materialul de dopare) pentru ca, prin amestec cu emisia albastră a LED-
ului, senzaţia rezultantă să fie de lumină albă. Shuji Nakamura a primit pentru această invenţie
Premiul Millennium Technology în 2006.
Tabelul 1.1 Gama de emisii în funcţie de tipul materialului semiconductor pentru leduri
Tabelul 1.1 Caracteristici spectrale ale ledurilor de putere de ultimă generaţie
LEDURI DE CULOARE ALBĂ. OBȚINEREA LUMINII ALBE PRIN SISTEMUL RGB
Fig. 1.23 Obţinerea luminii albe în LED-uri prin combinarea culorilor roşu, albastru şi verde în cadrul
aceluiaşi dispozitiv – spectrul luminii albe obţinute – după site-ul
Cea mai simplă cale, din punct de vedere teoretic, de a obţine culoarea albă este combinarea, în cadrul aceluiaşi dispozitiv,
a culorilor roşu, verde şi albastru, cu observaţia că persoanele cu deficienţe de percepţie a culorii pot să nu sesizeze corect
culoarea albă astfel obţinută (fig. 1.23). Această metodă este cea mai eficientă (adică se obţine cea mai mare cantitate de lumină
albă), iar punctul de alb din diagrama CIE de cromaticitate poate avea diverse valori (aspect important în iluminatul arhitectural), dar
odată obţinută o valoare de alb, aceasta necesită un sistem de reglare automat pentru a rămâne stabilă
Ledurile de acest tip, denumite leduri multicolore, pot fi di-, tri- şi tetracromatice, iar caracteristicile care le deosebesc sunt legate
de stabilitatea culorilor, redarea culorilor şi eficacitatea luminoasă. Deseori o valoare mai ridicată a eficacităţii luminoase înseamnă un
indice de redare mai scăzut (de exemplu ledurile dicromatice au cea mai mare eficacitate luminoasă, în jur de 120 lm/W, dar cel mai
scăzut indice de redare a culorilor; la polul opus se află ledurile tetracromatice, care au cel mai bun indice de redare a culorilor, dar o
eficacitate luminoasă foarte scăzută. Ledurile tricromatice oferă o soluţie echilibrată, fiind caracterizate de valori bune atât pentru
eficacitatea luminoasă (peste 70 lm/W), cât şi pentru indicele de redare a culorilor).
Un avantaj major al acestui procedeu de amestec al culorilor de bază îl reprezintă faptul că pot fi astfel obţinute noi culori (prin
variaţia cantităţilor de culori fundamentale), în condiţiile unui control dinamic de mare precizie al acestui amestec.
Dezavantajul major al acestor leduri albe este faptul că puterea de emisie a ledului scade exponenţial cu creşterea temperaturii,
afectând radical stabilitatea culorii. Cercetările efectuate urmăresc descoperirea soluţiilor pentru atenuarea acestor efecte.
LEDURI DE CULOARE ALBĂ. OBȚINEREA LUMINII ALBE PRIN UTILIZAREA UNUI STRAT DE LUMINOFOR
Fig. 1.24 Distribuţia spectrală a unui LED cu emisie în albastru pe bază de InGaN cu luminofor
pentru galben de tip Ce3+:YAG - după site-ul http://en.wikipedia.org/wiki/LED#White_light_LEDs.
Se mai poate utiliza luminofor pentru verde și roșu
O altă modalitate, recent descoperită, de a obţine culoarea alb, este utilizarea unui strat de luminofor dispus pe interiorul capsulei de material
plastic a ledului pe bază de InGaN, cu spectrul de emisie în albastru. În funcţie de caracteristicile fizice ale luminoforului (spectrul luminos), se disting
două posibilităţi: cu luminofor pentru culoarea galben (fig. 1.24) sau cu luminofor pentru culorile verde şi roşu. În ambele cazuri, spectrul majoritar
albastru al ledului se îmbogăţeşte exact în zonele spectrale în care ledul nu emite, adică roşu, verde şi galben, rezultând un spectru luminos continuu,
caracteristic luminii albe. Metoda este simplă, fiabilă şi permite obţinerea unei lumini albe stabile şi de calitate (indici de redare a luminii Ra foarte
mari).
Deşi eficacitatea luminoasă a acestor leduri albe este mai mică decât cea a ledurilor albastre utilizate ca suport, această metodă
constituie procedeul de bază utilizat în industrie pentru obţinerea ledurilor de putere albe, ţinând seama şi de relativa sa simplitate practică în
raport cu utilizarea ledurilor RGB.
Direcţiile de cercetare tratează, pe de o parte, posibilităţile de mărire a fluxului luminos, iar pe de altă parte, condiţiile de lucru la
temperaturi mărite ale joncţiunii. Eficacitatea luminoasă se poate mări în acest context prin proiectarea unui pachet mai performant şi prin
utilizarea unei reţete mai eficiente de luminofor (de exemplu luminoforul pentru culoarea galben este un bazat pe ceriu dopat cu nesosilicat de
aluminiu şi ytriu, a cărui denumire tehnică este Ce3+:YAG, fig. 1.24).
LEDURI DE CULOARE ALBĂ. OBȚINEREA LUMINII ALBE PRIN UTILIZAREA UNUI LED CU EMISIE ÎN UV
Utilizarea acestei metode permite obţinerea unui punct de alb foarte stabil în diagrama CIE,
precum şi a unei lumini albe caracterizate de un indice de redare a culorii Ra foarte ridicat. Ea are la
bază un led cu emisie în ultravioletul apropiat (NUV), pe a cărui capsulă (la interior) se dispune un
luminofor pentru lumina albă (denumit luminofor RGB), principiul fiind acelaşi cu obţinerea luminii în
tuburile fluorescente.
Singurul dezavantaj al acestei metode este faptul că, în timp, se produce o degradare a
suportului fizic al ledului, datorat interacţiunii dintre acesta şi radiaţia emisă în domeniul ultraviolet,
micşorându-i în acest fel durata de funcţionare.
De aceea metoda este mai puţin eficientă ca aceea care utilizează leduri cu emisie în albastru,
deşi fluxul luminos este mai mare. Luminanţa celor două tipuri de leduri albe este însă comparabilă.
În plus, ţesuturile umane expuse pot fi afectate de radiaţia ultravioletă care este emisă ca atare,
nefiind convertită în radiaţie vizibilă.
LEDURI DE CULOARE ALBĂ. OBȚINEREA LUMINII ALBE PRIN HOMOEPITAXIE
În ultimul timp a apărut şi o a treia modalitate de a obţine ledurile albe, complet independentă
de primele două. Aceasta presupune creşterea controlată prin fenomenul de homoepitaxie a
seleniurii de zinc (ZnSe) pe un substrat de asemenea de ZnSe.
Regiunea activă emite în albastru şi, simultan, substratul emite în galben. Senzaţia generală va fi
aşadar aceea de lumină albă.
LEDURI DE PUTERE
Fig. 2.1 Detaliu constructiv – secţiune - pentru un LED Luxeon (Philips Lumileds) cu cip pe
bază de InGaN (stânga) şi AlInGaP (dreapta)
Curs 4
Corpuri de iluminat
utilizate în iluminatul
urban
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
CORPURI DE ILUMINAT
FACTOR DE MENȚINERE
MF = Em / Ei
Em = iluminare / luminanță MENȚINUTĂ
Ei = iluminare / luminanță INIȚIALĂ
MF = LLMF x LSF x LMF
SURSE de LUMINĂ CORPURI de ILUMINAT
LLMF este factorul de menținere a fluxului luminos al sursei de lumină

LSF este factorul de supraviețuire a sursei de lumină
LMF este factorul de menținere a aparatului de iluminat
CORPURI DE ILUMINAT
LLMF x LSF LĂMPI CU DESCĂRCĂRI ÎN VAPORI DE SODIU LA ÎNALTĂ PRESIUNE
SON-T APIA Plus Xtra 70 - LD
LLMF = 0,86
LLMF x LSF
=
0,84
LSF = 0,97
LLMF x LSF
LĂMPI CU DESCĂRCĂRI ÎN VAPORI DE SODIU LA ÎNALTĂ PRESIUNE
0,89
LLMF = 0,89
LLMF x LSF
=
0,87
0,97
LSF = 0,9775
LLMF x LSF
LĂMPI CU DESCĂRCĂRI ÎN VAPORI DE SODIU LA ÎNALTĂ PRESIUNE
0,95 SON-T APIA Plus Xtra 250 - LD
LLMF = 0,95
LLMF x LSF
=
0,94
0,99
LSF = 0,99
SON-T Pia Plus 50W SON-T Pia Plus 70W
0,86
0,85
LLMF = 0,86 LSF = 0,85 LLMF = 0,80 LSF = 0,90

LLMF x LSF = 0,73 LLMF x LSF = 0,72
SON-T Pia Plus 100W SON-T Pia Plus 150 - 250W
0,89 0,94
0,92
0,95
LLMF = 0,89 LSF = 0,92 LLMF = 0,94 LSF = 0,95
LLMF x LSF = 0,82 LLMF x LSF = 0,89

LLMF x LSF LĂMPI CU IODURI METALICE
CPO-TW Xtra 45W-628

LLMF = 0,88 LSF = 0,97
0,88
LLMF x LSF = 0,85
0,97
CPO-TW Xtra 60W-728

LLMF = 0,88 LSF = 0,97
0,88
LLMF x LSF = 0,85
0,97
CPO-TW Xtra 90W-728

LLMF = 0,82 LSF = 0,90
0,82
LLMF x LSF = 0,74
0,97
CPO-TW Xtra 140W-728
LLMF = 0,88 LSF = 0,90
LLMF x LSF = 0,79
0,97
0,82
CPO-TW Xtra 140W- 840
0,90 LLMF = 0,90 LSF = 0,95
LLMF x LSF = 0,86
0,95
CPO-TW Xtra 140W-728
0,90 LLMF = 0,90 LSF = 0,98
LLMF x LSF = 0,88
0,98
LLMF
CIE 154
LLMF
CIE 154
LSF
CIE 154
LMF
CIE 154
LMF
Depuneri Reziduale pe sursa Depuneri Reziduale in Blocul Optic
IP 65 IP 66 IP 65 IP 66
Difuzor Difuzor Difuzor Difuzor
Ciclul Ciclul
Poluare Sticla Poluare Sticla
intretinere intretinere
Plastic Sticla Plastic Sticla Autocu Plastic Sticla Plastic Sticla Autocurat
ratanta anta
scazuta 1 1 1 1 1 scazuta 0,99 0,98 1 1 1

8.000 h 8.000 h
ridicata 0,99 0,99 1 1 1 ridicata 0,98 0,98 1 1 1
scazuta 0,99 0,99 1 1 1 scazuta 0,98 0,98 1 1 1
12.000 h 12.000 h
scazuta 0,98 0,98 1 1 1 scazuta 0,97 0,97 1 1 1
16.000 h 16.000 h
Imbatranirea Blocului Optic
IP 65 IP 66
Difuzor Difuzor
Ciclul
Poluare Sticla
intretinere
Plastic Sticla Plastic Sticla Autocu
ratanta
scazuta 0,99 0,99 1 1 1

8.000 h
ridicata 0,98 0,99 1 1 1
scazuta 0,98 0,98 1 1 1
12.000 h
ridicata 0,97 0,98 1 1 1
scazuta 0,97 0,97 1 1 1
16.000 h
ridicata 0,96 0,97 1 1 1
Sursa: AFE 2015 Ghid Iluminat Public
LMF
Depuneri Reziduale in interior Depuneri Reziduale pe exteriorul difuzorului
IP 65 IP 66 IP 65 IP 66
Difuzor Difuzor Difuzor Difuzor
Ciclul Ciclul
Poluare Poluare Sticla
intretinere Sticla intretinere
Plastic Sticla Plastic Sticla Autocu Plastic Sticla Plastic Sticla Autocurata
ratanta nta
scazuta 0,9 0,94 0,9 0,94 0,98
scazuta 0,99 0,99 1 1 1 8.000 h ridicata 0,87 0,91 0,87 0,91 0,98
8.000 h
ridicata 0,98 0,99 1 1 1 scazuta 0,85 0,91 0,85 0,91 0,97
12.000 h
ridicata 0,97 0,98 1 1 1 scazuta 0,8 0,88 0,8 0,88 0,95
16.000 h
ridicata 0,96 0,97 1 1 1
Imbatranirea Difuzorului
IP 65 IP 66
Difuzor Difuzor
Ciclul
Poluare Sticla
intretinere
Plastic Sticla Plastic Sticla Autocurata-
nta
scazuta 0,97 1 0,97 1 1
8.000 h
ridicata 0,97 1 0,97 1 1
scazuta 0,96 1 0,96 1 1
12.000 h
ridicata 0,96 1 0,96 1 1
scazuta 0,95 1 0,95 1 1
16.000 h
ridicata 0,95 1 0,95 1 1
LMF
Factorul de depreciere a aparatelor de iluminat de iluminat public
(fără deprecierea fluxului sursei)
IP 65 IP 66
Difuzor Difuzor
Ciclul
Poluare
intretinere Sticla
Plastic Sticla Plastic Sticla
Autocuratanta
scazuta 0,85 0,9 0,87 0,94

8.000 h 0,98
ridicata 0,79 0,87 0,84 0,91
scazuta 0,76 0,85 0,82 0,91
12.000 h 0,97
ridicata 0,7 0,8 0,79 0,88
scazuta 0,68 0,79 0,76 0,88
16.000 h 0,95
ridicata 0,64 0,74 0,74 0,85

LMF
‘‘Review of luminaire maintenance

factors’’ Report of December 2008
made by Mott MacDonald and County
Surveyors Society for Transport for
London (Road Network Development
South, 84 Eccleston Square, London) .
LED - MF
Corinne Lac-Batel, Mathieu Sergent, Philips Lighting,

Maintenance factor of outdoor LED lighting installation,
CIE 27th Session • Sun City/ZA
LED - MF

Soluția 1 – curățare AIL din 3 în 3 ani CIE 27th Session • Sun City/ZA
Soluția 2 – fără curățare
MF = LLMF x LSF x LMF
SURSE APARATE de ILUMINAT
IPOTEZĂ:
LSF = 1 prin operații de întreținere corectivă

LED - LLMF
LED - LLMF
Ore L 90 L 85 L 80 L 75
100.000 0,90 0,85 0,80 0,75
96.000 0,90 0,86 0,81 0,76
84.000 0,91 0,87 0,83 0,79
80.000 0,92 0,88 0,84 0,80
72.000 0,93 0,89 0,86 0,82
60.000 0,94 0,91 0,88 0,85
48.000 0,95 0,93 0,90 0,88
36.000 0,96 0,95 0,93 0,91
24.000 0,98 0,96 0,95 0,94
16.000 0,99 0,98 0,97 0,97
12.000 0,99 0,98 0,97 0,97

LED - LLMF
Ore L 90 L 85 L 80 L 75
100.000 0,90 0,85 0,80 0,75
96.000 0,90 0,86 0,81 0,76
84.000 0,91 0,87 0,83 0,79
80.000 0,92 0,88 0,84 0,80
72.000 0,93 0,89 0,86 0,82
60.000 0,94 0,91 0,88 0,85
48.000 0,95 0,93 0,90 0,88
36.000 0,96 0,95 0,93 0,91
24.000 0,98 0,96 0,95 0,94
16.000 0,99 0,98 0,97 0,97
12.000 0,99 0,98 0,97 0,97

LED - MF
Factorul de menținere GLOBAL la 60.000 ore (15 ani)
pentru AIL- LED L90 100.000 h
IP 65 IP 66
Difuzor Difuzor
Ciclul
Poluare
întreținere
Sticlă
Plastic Sticlă Plastic Sticlă
autocurățantă
scăzută 0,71 0,80 0,77 0,85

12.000 h 0,91
ridicată 0,66 0,75 0,74 0,83
scăzută 0,64 0,74 0,71 0,83
16.000 h 0,89
ridicată 0,60 0,70 0,70 0,80
Factorul de depreciere a aparatelor de iluminat de iluminat public
(fără deprecierea fluxului sursei)
IP 65 IP 66
Ciclul Difuzor Difuzor
Poluare
intretinere Sticla
Plastic Sticla Plastic Sticla
Autocuratanta
Ore L 90 L 85 L 80 L 75 12.000 h
scazuta 0,76 0,85 0,82 0,91
0,97
ridicata 0,7 0,8 0,79 0,88
100.000 0,90 0,85 0,80 0,75
60.000 0,94 0,91 0,88 0,85 X 16.000 h
scazuta
ridicata
0,68
0,64
0,79
0,74
0,76
0,74
0,88
0,85
0,95
LED - MF

IP 65 IP 66
Difuzor Difuzor
Ciclul
Poluare
întreținere
Sticlă
autocurațantă
scăzută 0,69 0,77 0,75 0,83

12.000 h 0,88
ridicată 0,64 0,73 0,72 0,80
scăzută 0,62 0,72 0,69 0,80
16.000 h 0,86
ridicată 0,58 0,67 0,67 0,77
LED - MF

IP 65 IP 66
Difuzor Difuzor
Ciclul
Poluare
întretinere
Sticlă
autocurățantă
scăzută 0,67 0,75 0,72 0,80

12.000 h 0,85
ridicată 0,62 0,70 0,70 0,77
scăzută 0,60 0,70 0,67 0,77

16.000 h 0,84
ridicată 0,56 0,65 0,65 0,75
LED - LLMF
Deprecierea fluxului luminos Deprecierea fluxului luminos Variația fluxului inițial
la 350mA pentru diferite la 25C pentru diferiți funcție de temperatura ambientului (tq)
valori ale Ta curenți
ore de functionare ore de functionare ore de functionare

LED - LLMF
Temperatura medie ambientală pe timpul nopții (tq)
LED - LLMF
Sursa: masuratori zilnice ale temperaturii in CLUJ-NAPOCA

in luna August intre 2005 - 2008 afisate de
weatherundeground.com
http://amfostacolo.ro/temperaturi.php?in=cluj-napoca-
romania&sid=1202&l=8
Sursa: masuratori zilnice ale temperaturii in CLUJ-NAPOCA

in luna Iulie intre 2005 - 2008 afisate de
weatherundeground.com
http://amfostacolo.ro/temperaturi.php?in=cluj-napoca-
romania&sid=1202&l=7
LED - LLMF
LED - LSF
Probabilitatea de defectare a unui LED pentru un interval de 50000 h:

0,05 % - 0,5 % (în functie de condițiile de utilizare)
Aparat de iluminat cu 32 LED

Probabilitatea ca un LED să nu funcționeze după 50000 h este de 15%
Dacă acest lucru se întamplă, se pierde doar 3% din fluxul aparatului de
iluminat, în timp ce în cazul lămpilor cu descărcări, acesta nu mai
funcționează
LED - LSF
Pentru aparate de Iluminat cu LED, se poate considera:
LSF = 1
CIE 27th Session • Sun City/ZA
Curs 5
Proiectarea sistemelor
de iluminat rutier (I)
FUNCȚIILE SISTEMELOR
DE ILUMINAT PUBLIC
- asigură securitatea persoanelor și a

bunurilor
- prelungește activitățile diurne
- contribuie la îmbunătățirea aspectului estetic

al localității
CLASIFICARE
METODA CIE
Se consideră un observator aflat într-un autoturism în mişcare, ochii acestuia aflându-se la o înălţime
convenţională de 1,5 m faţă de carosabil.
Considerând originea ca fiind situată la intersecţia abscisei cu axa verticală pe care se află ochii
observatorului, rezultă că zona de calcul luminotehnic este în permanentă mişcare, având o lungime constantă
de 100 m, fiind situată între abscisa de 60 m, care este caracterizată de un unghi de 1,50 între linia vizuală și
orizontală şi abscisa de 160 m, care este caracterizată de un unghi de 0,50 între linia vizuală și orizontală (fig. 1).
Fig. 1 Definirea
zonei de calcul
luminotehnic
pentru sistemele
de iluminat rutier
(metoda CIE)
METODA CIE
Dată fiind caracteristica observatorului, aflat în permanentă mişcare, distribuţia iluminărilor pe zona de
calcul nu mai dă informaţii satisfăcătoare pentru o dimensionare corectă. Se va utiliza în acest caz luminanţa.
Mai mult decât atât, deoarece reflexia carosabilului (asfalt, de obicei) este de tip mixt difuză (uneori regulat
difuză), distribuţia luminanţelor nu are aceeaşi alură ca şi distribuţia iluminărilor.
Fig. 1 Definirea
zonei de calcul
luminotehnic
pentru sistemele
de iluminat rutier
(metoda CIE)
METODA CIE
a. Reflexie perfect difuză, în care toate razele reflectate au aceeași luminanță (L = const.), fig. 444.
n acest caz distribuția luminanțelor pe direcția razelor reflectate se face după o semisferă.
Suprafețele care sunt caracterizate de reflexia perfect difuză se numesc suprafețe perfect difuzante și
sunt suparafețe mate (indiferent de poziția ochiului observatorului, acesta va observa mereu aceeași luminanță).
Un exemplu tipic de suprafață perfect difuzantă este suprafața unui perete finisat cu humă sau cu vopsea
lavabilă.
Fig. 444 Reflexia perfect difuză

METODA CIE
b. Reflexie regulat difuză, pentru care distribuția luminanțelor este un elipsoid cu luminanța maximă pe
direcția razei reflectate (fig. 445).
Suprafețele care sunt caracterizate de reflexia regulat difuză se numesc suprafețe lucioase.
Exemple tipice de suprafațe lucioase sunt suprafețele unui perete vopsit în ulei, cele lăcuite sau paginile
lucioase ale unei reviste.
Fig. 445 Reflexia regulat difuză

METODA CIE
c. Reflexie mixt difuză, pentru care distribuția luminanțelor este o combinație între reflexia perfect difuză
și reflexia regulat difuză (fig.446).
Suprafețele care sunt caracterizate de reflexia mixt difuză se numesc suprafețe opale.
Un exemplu tipic de suprafață opală este o îmbrăcăminte asfaltică rutieră mai veche, puțin umedă.
Fig. 446 Reflexia mixt difuză

METODA CIE
În fig. 2 este prezentată

o imagine în perspectivă a
sistemului de iluminat rutier,
de unde se poate deduce
care sunt mărimile de care
depinde luminanţa.
Fig. 2 Stabilirea mărimilor de care depinde luminanţa unui sistem de iluminat exterior (rutier)
METODA CIE
Se poate observa că luminanţa depinde de 4 unghiuri:
L = f( α, β, γ, C)
(1.1)
Dar în formula (1.1) se pot face următoarele simplificări:
- unghiul α are valori de aproximativ 10, deci poate fi neglijat;
- unghiul C nu se ia n considerare dacă curba de distribuţie a intensităţii luminoase a corpului de iluminat
rutier este simetrică (n foarte multe cazuri aşa şi este).
Fig. 2 Stabilirea mărimilor de care

depinde luminanţa unui sistem de
iluminat exterior (rutier)
METODA CIE
Fig. 2 Stabilirea mărimilor de care

depinde luminanţa unui sistem de
METODA CIE
Se calculează luminanţele în punctele 1 şi 2 (ambele având suprafaţa Fig. 3 Determinarea valorilor

∆S) în raport cu ochiul observatorului, ţinând seama că, din considerente de luminanţei pentru un sistem de
simetrie, valorile iluminărilor în cele două puncte sunt egale (E1 = E2, iluminat exterior (rutier)
deoarece punctele 1 şi 2 sunt simetrice faţă de axa geometrică a corpului de

iluminat şi faţă de abscisă, iar curba de distribuţie a intensităţii luminoase a
corpului de iluminat rutier este de asemenea simetrică în plan transversal).
METODA CIE
Fig. 3 Determinarea valorilor

luminanţei pentru un sistem de
METODA CIE
METODA CIE
METODA CIE
TIPURI DE ÎMBRĂCĂMINȚI RUTIERE
LUMINANTA
L (cd/m²)
ILUMINARE
E (lux)
Îmbrăcăminte rutieră tip BETON
Îmbrăcăminte rutieră tip ASFALT

Netedă și culoare închisă Rugoasă și culoare deschisă

I I0
I
Reflexie difuză
(suprafețe perfect mate)
i r
Reflexie directă
(de tip oglindă)
Oglindă i r Perfect
perfectă difuză
Reflexie mixtă
I I0
I
i r
Suprafețe carosabile
COEFICIENTUL DE LUMINANȚĂ
L = q . Eh
q = f (îmbracaminte rutieră, α, β, γ, δ)
Luminanța în puntul P depinde de:

1) Poziția conducătorului auto
2) Planul de incidență a luminii
3) Proprietățile de reflexie ale îmbrăcaminții rutiere
γ unghi de incidenţă, dintre raza incidentă şi verticala din punctul considerat;

unghi de observare, în plan vertical, dintre raza reflectată spre ochiul observatorului şi
α
orizontală;
unghiul dintre planul vertical de incidenţă şi planul de observare (sau unghiul sub care
β
lumina trebuie să fie deviată pentru a pătrunde în planul de observare);
δ unghiul între planul de observare şi axa căii de circulaţie în punctul considerat.
q = f (îmbrăcăminte rutieră, α, β, γ, δ)
Zona standardizată este

60 - 160 m în fața coonducătorului auto
δ şi variația sa sunt scăzute

 δ poate să fie neglijat
Înălțimea observatorului este 1,5 m
0,5° < α < 1,5°

α = 1° Prin CONVENȚIE
 q = q (îmbrăcăminte rutieră, β, γ)
L = q Eh
I cos 3 γ
L =q 2
I h
Eh = 2 cos 3 γ
h 3 I
L = (q x cos γ) 2
h
Coeficient de luminanță redus r
I
L =r 2
h
Tabelul coeficientului de luminanta redus pentru suprafata standard R2
135° 120° 105° 90° 75° 60° 45° 35° 25°
15°
150°
10°
165° 5°
2°
valorile r au fost multiplicate cu 104 180° 0°
358°
195° 355°
350°
210°
345°
225°
240° 255° 270° 285° 300° 315° 325° 335°
Exemplu de reprezentare grafică a diagramelor “iso-r”

Imbrăcămintile rutiere pot să fie descrise de doi parametri:
Coeficient de luminanță mediu (Q0) Factorul S1
β tan γ
Q0 =
∫ Ω 0 qdΩ
S1 =
r (0,2)
Ω0 r (0,0)
q este coeficientul de luminanță;
Ω0 - unghiul solid care conține toate direcțiile luminii incidente într-un punct de pe suprafața rutieră;
r(0,2) - coeficientul de luminanță redus pentru β = 0 şi tgγ = 2;
r(0,0 - coeficientul de luminanță redus pentru β = 0 şi tgγ = 0
Ω0 β tgγ
∫ q d Ω ∫ ∫ r (β , tgγ )tgγd (tgγ )dβ

0 0 0
Q0 = =
Ω0 Ω0
Tang γ -> <- Trafic

CIE 66:1984
Limitele de variaţie Valori standard pentru
Clasa Tabelul tip
ale factorului S1 S1 Q0
CI C1 S1 < 0,40 0,24 0,10
CII C2 S1 ≥ 0,40 0,97 0,07

Clasa Tabel tip
RI R1 S1 < 0,42 0,25 0,10
RII R2 0,42 ≤ S1 < 0,85 0,58 0,07
RIII R3 0,85 ≤ S1 < 1,35 1,11 0,07
RIV R4 1,35 ≤ S1 1,55 0,08

Clasa Tabel tip
NI N1 S1 < 0,28 0,18 0,10
NII N2 0,28 ≤ S1 < 0,60 0,41 0,07
NIII N3 0,60 ≤ S1 < 1,30 0,88 0,07
NIV N4 1,30 ≤ S1 1,61 0,08
CIE 144:2001
Clasa Tabele
Nu Limitele de variaţie ale

Nume S1 Qd Q0 Q0 / Q d
me factorului S1
CI S1 < 0,40 C1 0,24 0,090 0,100 1,11
CII 0,40 ≤ S1 C2 0,97 0,054 0,070 1,30
RI S1 < 0,42 R1 0,25 0,087 0,100 1,15
RII 0,42 ≤ S1 < 0,85 R2 0,58 0,057 0,070 1,23
RIII 0,85 ≤ S1 < 1,35 R3 1,11 0,050 0,070 1,40
RIV 1,35 ≤ S1 R4 1,55 0,052 0,080 1,54
NI S1 < 0,28 N1 0,18 0,092 0,100 1,09
NII 0,28 ≤ S1 < 0,60 N2 0,41 0,061 0,070 1,15
NIII 0,60 ≤ S1 < 1,30 N3 0,88 0,054 0,070 1,30
NIV 1,30 ≤ S1 N4 1,61 0,054 0,080 1,48

CIE 47:1979
Tabel tip Valorile factorului S1’ S1-umed Q0-umed

W1 5,8 3,15 0,114
W2 16 5,72 0,150
W3 44 8,63 0,196
W4 121 10,8 0,247
Factor corectat S1’
log((S1 − umed ) / 0.147)

log(S1' / 0.147) =
1 − (Q 0−umed ) / 0.147
INFLUENȚA ÎMBRĂCĂMINȚII RUTIERE DIN CLASA R
Tabel Mărimi obținute Curbe izo-cd/m2
Lmed = 3,03 cd/m2

Uo = 0, 62
R1 Ul = 0,62
Lmed = 2,25 cd/m2

Uo = 0, 53
R2 Ul = 0,71 2,00
1,75
1,50 R4
1,25
R3
Lmed = 2,18 cd/m2 1,00
Uo = 0,48 0,75
S1
R3 Ul = 0,75 R2
0,50
0,25 R1
0,00
0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10 0,11 0,12
Lmed = 2,4 cd/m2
Uo = 0,43
R4 Ul = 0,73
Q0
Îmbrăcăminţi rutiere difuze Îmbrăcăminţi rutiere semi-difuze
Randament luminos: 79,8% Randament luminos: 82,2%

Imax : 537 cd/klm la 72 ° Imax : 443 cd/klm la 69 °
Imax la 90 ° = 213 cd/klm Imax la 90 ° = 278 cd/klm
Lampă: SON-T 150 W Lampă: SON-T 150 W
2,00
R1
Reflector cu distribuție luminoasă adaptată Reflector cu distribuție luminoasă adaptată 1,75
suprafețelor din beton suprafețelor din asfalt R4
1,50
1,25
1,00
R3
S1
0,75
0,50 R2
Lmed = 2,97 cd/m2 Lmed = 3,03 cd/m2
Uo = 0,50 Uo = 0,62 0,25 R1
Ul = 0,77 Ul = 0,62
0,00
R3 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10 0,11 0,12
Q0
Lmed = 2,39 cd/m2 Lmed = 2,18 cd/m2

Uo = 0,34 Uo = 0,48
Ul = 0,64 Ul = 0,75
CRITERIU DE EVALUARE ÎN ILUMINATUL STRADAL LUMINANȚA MEDIE

→ IMPORTANȚA REFLEXIEI ÎMBRĂCĂMINȚII RUTIERE
Proiectanții NU POT să INFLUENȚEZE tipul deÎIMBRĂCĂMINTE RUTIERĂ

→ POT să ALEAGĂ APARATUL de ILUMINAT ADECVAT
→ Prin ADECVAREA DISTRIBUȚIEI INTENSITĂȚII LUMINOASE a

aparatelor de iluminat selectate,
cu proprietățile de REFLEXIE ale ÎMBRĂCĂMINȚII RUTIERE
Curs 6
Proiectarea sistemelor
de iluminat rutier (II)
PROIECTAREA SIL RUTIER
CRITERII LEGATE DE CALITATEA SIL
RUTIER
SELECTAREA CLASEI DE ILUMINAT
SELECTAREA CLASEI DE ILUMINAT
SIL PENTRU TRAFICUL MOTORIZAT
SIL PENTRU ZONE DE CONFLICT
SIL PIETONALE
SIL PIETONALE
SIL PIETONALE
SIL PIETONALE
SIL PIETONALE
SIL PIETONALE
CRITERII DE PERFORMANȚĂ -
APARATE DE ILUMINAT
Suprafața de distribuție a intensității luminoase
a aparatelor de iluminat (SDIL)
Toate testele de laborator

pentru un AIL sunt efectuate
pentru o sursă cu un flux
luminos de 1000 lumeni
APARATE DE ILUMINAT
Sistemul standard de coordonate C – ɤ (sau α - β)
Intensitatea luminoasă
[cd/1000 lm]
APARATE DE ILUMINAT
CONVENȚIA CIE PENTRU PLANURILE C
C = 90°
C = 70°
C = 20°
C = 180° C = 0°
C = 270°
APARATE DE ILUMINAT
CDIL ÎN COORDONATE POLARE
Unghiuri
Gamma
• AIL stradal Planul C 0-180

APARATE DE ILUMINAT
• AIL stradal Planul C 270-90

APARATE DE ILUMINAT
Aparat de Iluminat Stradal

Planuri C 0-180° + C270-90° + Imax (variabile)
APARATE DE ILUMINAT
Aparat de Iluminat Industrial Proiector

APARATE DE ILUMINAT
CDIL ÎN COORDONATE POLARE - COMPARAȚIE
23350B
50 50
100 100
150 HPMV 125W 150

70°
Fluo 2x40W 70
70° 7
200 200
MC1
250 250
60° HPS-T 70W 60° 60° 60°
Fluo 2x40W MC1
300 300
50°
HPS-T 70W
50° 50° 50°
350 350
HPMV 125W
40° 400 40° 400
40° 40°
450 30° 450

30° 30° 30°
20° 20° 20°

500 20° 500
10° 10° 10° 0° 10°
0°
APARATE DE ILUMINAT
CDIL ÎN COORDONATE POLARE -
DITRIBUȚII INEFICIENTE
APARATE DE ILUMINAT
CDIL ÎN COORDONATE CARTEZIENE
Unghiuri
Gamma
Unghiuri Gamma
Proiectoare
APARATE DE ILUMINAT
FACTORUL DE UTILIZARE
K.Φ. MF
Emed =
S.W
Emed = iluminare medie (lux)

Φ = fluxul lămpii (lm)
S = distanța dintre AI L(m)
W = lățime carosabil (m)
K = factor de utilizare (%)
MF = factor de menținere
APARATE DE ILUMINAT
H = 6m
Lățime = 7.5 m
= 1.25 H
APARATE DE ILUMINAT
50%
50% din fluxul lămpii
Pe CAROSABIL
57% din fluxul lămpii

În FAȚA AIL
APARATE DE ILUMINAT
APARATE DE ILUMINAT
APARATE DE ILUMINAT
CURBELE IZOLUX
APARATE DE ILUMINAT
CURBELE IZOLUX
1xH
Înălțimea:
H=1m
Poziția AIL
ΦLamp(Klm)
Ereal = Eisolux H2
APARATE DE ILUMINAT
CURBELE IZOLUX
ΦLamp(Klm) 10.5
Ereal = Eisolux 2
EHreal = 65 2
= 10.7lux
H 8
APARATE DE ILUMINAT
FLUXUL LUMINOS PIERDUT
unde: Φl este fluxul emis de către sursa de lumina;

ULOR – raportul fluxului luminos emis în partea superioară;
DLOR – raportul fluxului luminos emis în partea inferioară;
ρ1 – coeficientul de reflexie a suprafeței carosabile;
ρ2 – coeficientul de reflexie a suprafețelor adiacente (din vecinătate);
k – factorul de utilizare al aparatului de iluminat.
APARATE DE ILUMINAT
• singurii parametri la dispoziția proiectantului în alegerea soluției de iluminat sunt cei dependenți de
caracteristicile aparatului de iluminat: ULOR, DLOR și k. Proiectantul, prin alegerea aparatului de iluminat cu cea
mai adecvată distribuție luminoasă, poate să intervină asupra acestor parametri:
reducând ULOR;
crescând k;
optimizând raportul dintre iluminare și luminanță (Emed /Lmed).
• Iluminarea E, depinde de valorile reglementate în standarde, iar dimensiunile suprafeței de iluminat, A, sunt
definite în cadrul lucrărilor de infrastructură;
• coeficienții de reflexie ρ1 și ρ2 depind de natura suprafeței căii de circulație și a suprafețelor adiacente, de cele mai
multe ori fiind necunoscute de către proiectantul sistemului de iluminat
Scopul unui proiect de iluminat nu este cel de a folosi

fluxul luminos pierdut, UPF, ca valoare absolută,
deoarece acesta depinde indirect și de condițiile
atmosferice (ploaie), ci acela de a compara posibilele
soluții ale aceluiași proiect, în sensul selectării acelei
variante care conduce la cea mai scăzută valoare a
fluxului luminos pierdut, în condițiile respectării
cerințelor de iluminat solicitate prin tema de proiectare
APARATE DE ILUMINAT
+LED!!!!!!
atenție la
poluarea
luminoasă
!!!!!!
Curs 7
Proiectarea rețelelor de
alimentare cu energie
electrică a sistemelor de
iluminat rutier.
Aspecte economice ale
proiectării
Calculul curentului de sarcină
(Ib) și a căderii absolute de
tensiune (∆U) pentru circuite
monofazate
PIL
Ib = [A]
Uf ⋅ cosϕ
 L ⋅ cosϕ   X0 ⋅ L ⋅ sinϕ 
ΔU = 2 ⋅ Ib ⋅   +  [V] PIL = putere instalată pe circuitul de iluminat [W]
 γ ⋅ s ⋅ n   1000 ⋅ n  L = lungime de calcul a circuitului [m]
∆U = cădere de tensiune absolută [V]
γ = conductivitate material conductor (m/Ωmm2)
Ib = curent de sarcină [A]
Uf = tensiune de fază [V]
U = tensiune de linie [V]
s = secțiune conductor electric [mm²]
cosϕ = factor de putere
n = număr de conducte electrice pe fază
X0 = reactanță unitară [mΩ/m]
Calculul curentului de sarcină
(Ib) și a căderii absolute de
tensiune (∆U) pentru circuite
trifazate
PIL
Ib = [A]
3 ⋅ U ⋅ cosϕ
 L ⋅ cosϕ   X0 ⋅ L ⋅ sinϕ 
ΔU = 3 ⋅ Ib ⋅   +  [V] PIL = putere instalată pe circuitul de iluminat [W]
 γ ⋅ s ⋅ n   1000 ⋅ n  L = lungime de calcul a circuitului [m]
∆U = cădere de tensiune absolută [V]
γ = conductivitate material conductor (m/Ωmm2)
Ib = curent de sarcină [A]
Uf = tensiune de fază [V]
U = tensiune de linie [V]
s = secțiune conductor electric [mm²]
cosϕ = factor de putere
n = număr de conducte electrice pe fază
X0 = reactanță unitară [mΩ/m]
Calculul conductivității
electrice a conductoarelor
1 γ = conductivitate electrică a conductorului la temperatura T
γ= ρ = rezistivitate electrică a conductorului la temperatura T
ρ
ρ20 = rezistivitate electrică a conductorului la 20ºC
Cu = 0,018 [m/Ωmm2]
ρ = ρ20 [1+ α(T − 20 )] Al = 0,029 [m/Ωmm2]
α = coeficient de temperatură:
  Ib  
2
Cu = 0,00392 [grad-1]
T = T0 + (Tmax − T0 ) ⋅  '   Al = 0,00403 [grad-1]
  Iz   T = temperatura izolației conductei electrice (ºC)
T0 = temperatura ambientală (ºC):
Cabluri pozate îngropat = 25ºC
Cabluri pozate aerian = 40ºC
Tmax = temperatura maximă admisibilă a izolației conductei
electrice (ºC):
XLPE, EPR = 90ºC
PVC = 70ºC
Ib = curent de sarcină (A)
I'z = curent maxim admisibil corectat(A)
Protecția circuitului la
suprasarcină
Ib ≤ In ≤ I'z
I2 ≤ 1,45 ⋅ I'z
Ib: curent de sarcină [A]

I’z: curent maxim admisibil corectat [A]
In: curent nominal al dispozitivului de protecție.
Pentru dispozitive de protecție la care releul termic se poate
regla la o valoare Ir, In = Ir
I2: curent efectiv de declanșare a releului termic:
- 1,30In pentru MCCB
- 1,45In pentru MCB
- 1,60In (minimum) pentru siguranțe fuzibile
scurtcircuit
1. Calculul curentului maxim de scurtcircuit pe linie (trifazat, la
începutul liniei)
Ct ⋅ U
IpscI = [kA]
3 ⋅ Zt
IpscI: curent permanent de scurtcircuit la începutul liniei [kA]

Ct: coeficient de tensiune
U: tensiune de linie [V]
Zt: impedanța totală de scurtcircuit a liniei în amonte de punctul în care are loc
scurtcircuitul de valoare IpscI (mΩ)
Ct = 0,8: coeficient de tensiune
scurtcircuit
Calculul impedanței totale de scurtcircuit în amonte de punctul
în care are loc scurtcircuitul de valoare maximă (IpscI)
Zt = [(R 2
t + X 2t )](mΩ)
n
R t = ∑ Ri = R1 + R 2 + ... + Rn (suma rezistențelor de scurtcircuit în amonte de
i=1
punctul în care are loc scurtcircuitul)
n
X t = ∑ Xi = X1 + X 2 + ... + Xn (suma reactanțelor de scurtcircuit în amonte de
i=1 punctul în care are loc scurtcircuitul)
scurtcircuit
Rezistența linei:
L ⋅ 1000 ⋅ CR
R= (mΩ)
γ ⋅ s ⋅n
Reactanța linei:
X0 ⋅ L
X= (mΩ)
n
unde:
CR = 1,5: coeficient de rezistență, extras din condițiile generale de scurtcircuit
scurtcircuit
Durata maximă (secunde) în care o conductă electrică suportă
un scurtcircuit de valoare IpscF, fără a se deteriora (tmcisc):
Cc ⋅ s 2
t mcisc = 2 (s)
IpscF
unde:
Cc: constantă ce depinde de natura materialului conductor și tipul izolației sale
Durata de topire a unui fuzibil pentru o anumită valoare a

curentului de scurtcircuit (tfisc)
kF
t fisc = 2
(s)
IpscF
unde:
kF: constantă ce depinde de tipul fuzibilului
scurtcircuit
Lungime maximă protejată la scurtcircuit a conductei electrice
[m] (protecție cu siguranțe fuzibile) (Lmax):
0,8 ⋅ Uf
L max =
2 2
 1,5   X0 
2 ⋅ IF5 ⋅   +  
 γ ⋅ s ⋅ n   1000 ⋅ n 
unde:
X0: Are de obicei valoarea 0,1 mΩ/m pentru conductoare/cabluri izolate
IF5 = curentul de topire a fuzibilului în 5 secunde [A]
În mod uzual IF5=1,2Im

scurtcircuit
Valori Im - protecția prin MCB (Im - curent reglaj releu
electromagnetic):
CURBA B Im = 4 In
CURBA C Im = 7,5 In
CURBA D Im = 15 In
DETERMINAREA
PROFITABILITĂȚII
UNUI SISTEM DE
ILUMINAT RUTIER
În conformitate cu anexa A din

raportul tehnic CIE 115:2010 -
Lighting of roads for motor and
pedestrian traffic
TECHNICAL REPORT CIE 115-1995
(1st Edition)
Recommendations for the lighting of roads for
motor and pedestrian traffic
↓
NP 062-2002
Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat
rutier și pietonal (depășit d.p.d.v tehnic)
- implementare a CIE 115-1995 -
TECHNICAL REPORT CIE 115:2010 2nd Edition

Lighting of roads for motor and pedestrian traffic
- neimplementat în normă românească -
DATE NECESARE PENTRU
CALCULUL ECONOMIC
Este necesară cunoașterea capitalului și a
costurilor de operare la următoarele etape ale
proiectului:
- atunci când este evaluată necesitatea de a
prevedea SIL;
- atunci când este determinată prioritatea
proiectului;
- atunci când este planificată implementarea
programului;
- atunci când sunt comparate diferite soluții de SIL;
- la întocmirea bugetului proiectului.
A1. COSTURI
Ca și în cazul multor proiecte rutiere importante, calculele
efectuate au la bază metoda costurilor ciclului de
viață (life cycle costs, LCC).
Ciclul de viață constă în etape consecutive și
interconectate în cadrul unui sistem de producție, de la
achiziția de materii prime sau utilizarea de resurse
naturale până la punerea în funcțiune și darea în
exploatare.
Costurile ciclului de viață se referă la:

- instalare;
- întreținere;
- consum energetic;
- demolare;
- reciclare;
- punere în funcțiune și dare în exploatare.
A1. COSTURI
Atenție la luarea în considerare a tuturor costurilor ciclului de
viață (mai ales cele de consum energetic și întreținere!).
Costuri de investiție mari → pot conduce la economii
energetice în exploatare și reducerea costurilor de
întreținere (de exemplu CIL rutier pe bază de leduri sunt mai
scumpe decât orice alt tip de CIL rutier, dar costurile de
întreținere sunt mult mai mici → per ansamblu, costurile
ciclului de viață vor scădea în comparație cu utilizarea unui
SIL rutier bazat pe CIL mai ieftine).
Toate costurile implicate sunt luate în considerare în următoarele

formule:
A1. COSTURI
1. Costuri de instalare (pe ml drum)
m ⋅ Cco + n ⋅ Clu + S ⋅ Cps
Cin =
S
Cin - costuri de instalare (pe metrul liniar de drum, în €);
m - număr de stâlpi de iluminat în secțiune transversală - de exemplu 1
pentru SIL unitaleral, central și bilateral alternat, 2 pentru SIL bilateral
față în față etc.);
Cco - cost pentu un stâlp de iluminat, inclusiv fundația acestuia (în €);
n - număr de corpuri de iluminat rutier în secțiune transversală (poate fi egal
cu m, dar nu este o regulă - depinde de echiparea fiecărui stâlp);
Clu - cost al unui corp de iluminat rutier echipat cu lampa inițială (prima
lampă, deci nu una eventual schimbată) (în €);
S - distanța dintre doi stâlpi consecutivi, în aliniament - se mai notează d (în
m);
Cps - costul instalării rețelei de alimentare cu energie electrică pe metrul
liniar de drum (în €).
A1. COSTURI
2. Costuri de operare (exploatare) (pe ml drum)
Cop - costuri de operare în primul an (pe metrul liniar de drum, în €);

t1 - durata anuală de funcționare (ore);
t2 - durata de funcționare a lămpii (ore);
n - număr de corpuri de iluminat rutier în secțiune transversală;
Plu - puterea electrică absorbită de CIL rutier (kW);
Cen - cost energie electrică consumată (în €/kWh);
Cgr - cost înlocuire grup lămpi, per unitate (în €);
Cir - cost înlocuire lămpi individuale, per unitate (în €);
q - număr lămpi înlocuite individual pe an;
m - număr de stâlpi de iluminat în secțiune transversală stâlp de iluminat (în €);
Cfi - costuri fixe pentru un stâlp de iluminat (în €);
S - distanța dintre doi stâlpi consecutivi, în aliniament - se mai notează d (în m).
A1. COSTURI
3. Costuri ciclu de viață (pe ml drum)
a. Metoda valorii actuale
Clc - valoare actuală a ciclului de viață (pe metrul liniar

de drum, în €);
Cin - costuri de instalare (pe metrul liniar de drum, în
€);
p - rată dobândă;
t - durata dintre două verificări (examinări) consecutive
(ani);
Cop - costuri de operare în primul an (pe metrul liniar
de drum, în €);
Vr - valoare reziduală (în €).
A1. COSTURI
3. Costuri ciclu de viață (pe ml drum)
b. Metoda costurilor medii anuale (calculate la t/2)
Caa - costuri anuale medii pe ml de drum și an (în €);

αt - factor de recuperare a capitalului;
βt - factor de creștere a costurilor de exploatare;
Cin - costuri de instalare (pe metrul liniar de drum, în
€);
Cop - costuri de operare în primul an (pe metrul liniar
de drum, în €).
A2. PROFITABILITATEA SIL RUTIER
Profitabilitatea, în termeni economici de trafic,
este analizată prin comparația dintre
economiile anuale medii în costurile totale
din traficul rutier cu influența combinată a
costurilor de iluminat și a costurilor
coliziunilor cu stâlpii;
Analiza se face pentru un moment situat la

jumătate din durata de viață a SIL rutier (t/2,
în mod uzual 20 ani/2 = 10 ani), conform
formulei:
VADT - volum mediu de trafic zilnic (vehicule/zi);

Caa - costuri anuale medii pe ml de drum și an (în €);
b - factor de creștere a traficului;
Nc - număr de stâlpi pe kilometru;
Ccc - cost coliziune cu un stâlp (în €, reprezentând costul total pe care îl
suportă comunitatea, incluzând costurile pentru rănire sau deces; dacă
se utilizează stâlpi cu siguranță pasivă, denumiți și stâlpi "care iartă",
costurile pentru rănire pot fi neglijate);
r1 - factor de creștere anuală a costurilor datorate coliziunilor cu stâlpii (%).
Rbc - rata cost - beneficiu;

1,1 - include daunele materiale;
t - durata de viață a SIL (ani);
p - proporția traficului nocturn în cel total;
d - factor de reducere a accidentelor pe timpul nopții datorită utilizării SIL
rutier;
g - rata accidentelor soldate cu vătămări și decese pe secțiunea de drum (nr.
accidente/108.vehicule.km);
Cpa - costuri accidente soldate cu vătămări și decese;
r2 - creștere anuală costuri accidente soldate cu vătămări și decese (%);
Stc - economii în costuri de timp pe vehicul și km (€/km), conform formulei:
p - proporția traficului nocturn în cel total;

Vtt - valoare timp în trafic (€/oră);
r3 - creștere anuală valoare timp în trafic (%);
v1 - viteza de deplasare pe timpul nopții înainte de
prevederea SIL rutier (km/oră);
v2 - viteza de deplasare pe timpul nopții după
prevederea SIL rutier (km/oră);
- economii de timp pentru vehicul km
(oră/km)
EXEMPLE
EXEMPLE
EXEMPLE
EXEMPLE

Curs Luminotehnica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Luminotehnica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1

Mărimi fizice utilizate în

2. ENERGIA RADIANTĂ (Qe, J)

3. FLUXUL RADIANT (PUTEREA RADIANTĂ) (φe, W)

4. DENSITATEA DE RADIAȚIE (φe, W/m)

- domeniul de integrare se poate lua de la 0 la ∞, deoarece vλ = 0 pentru domeniile IR și UV

7. RANDAMENTUL LUMINOS (η, %)

- exemplu: un tub fluorescent 36 W și e = 88 lm/W are un randament luminos de:

- presiunea vaporilor de Hg: 2...10 atmosfere

Fig. 26 Variante constructive de lămpi cu descărcări în vapori

Fig. 27 Spectre luminoase ale lămpilor cu

Fig. 29 Principiul constructiv al lămpilor cu descărcări în vapori de mercur la înaltă

- sunt lămpi cu descărcări în vapori de Hg la înaltă presiune

- se pot utiliza metalele în sine sau halogenurile metalice, care

- probleme legate de stabilitatea culorii în raport cu utilizarea

Fig. 32 Tipuri constructive de lămpi cu

Fig. 33 Lampa cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune

- tubul de descărcare este realizat din alumină

Fig. 34 Circuitul de alimentare pentru lampa cu descărcări

Fig. 34a Igniterul

Fig. 35 Tipuri constructive de

Fig. 36 Spectrele lămpilor cu

Fig. 37 Tipuri constructive de lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune

Fig. 38 Principiul constructiv al lămpilor cu descărcări în vapori de sodiu la joasă presiune

Fig. 39 Imagine și spectru al lămpilor cu descărcări în vapori de sodiu la joasă presiune

MF = LLMF x LSF x LMF

SURSE de LUMINĂ CORPURI de ILUMINAT

LLMF este factorul de menținere a fluxului luminos al sursei de lumină

SON-T APIA Plus Xtra 70 - LD

LLMF = 0,86 LSF = 0,85 LLMF = 0,80 LSF = 0,90

LLMF = 0,89 LSF = 0,92 LLMF = 0,94 LSF = 0,95

LLMF x LSF = 0,82 LLMF x LSF = 0,89

CPO-TW Xtra 45W-628

CPO-TW Xtra 60W-728

CPO-TW Xtra 90W-728

CPO-TW Xtra 140W-728

LLMF = 0,88 LSF = 0,90

LLMF x LSF = 0,79

CPO-TW Xtra 140W- 840

0,90 LLMF = 0,90 LSF = 0,95

LLMF x LSF = 0,86

CPO-TW Xtra 140W-728

0,90 LLMF = 0,90 LSF = 0,98

LLMF x LSF = 0,88

scazuta 1 1 1 1 1 scazuta 0,99 0,98 1 1 1

scazuta 0,99 0,99 1 1 1

scazuta 0,85 0,9 0,87 0,94

Sursa: AFE 2015 Ghid Iluminat Public

‘‘Review of luminaire maintenance

Corinne Lac-Batel, Mathieu Sergent, Philips Lighting,

Corinne Lac-Batel, Mathieu Sergent, Philips Lighting,

MF = LLMF x LSF x LMF

SURSE APARATE de ILUMINAT

LSF = 1 prin operații de întreținere corectivă

100.000 0,90 0,85 0,80 0,75

96.000 0,90 0,86 0,81 0,76

84.000 0,91 0,87 0,83 0,79

80.000 0,92 0,88 0,84 0,80

72.000 0,93 0,89 0,86 0,82

60.000 0,94 0,91 0,88 0,85

48.000 0,95 0,93 0,90 0,88

36.000 0,96 0,95 0,93 0,91

24.000 0,98 0,96 0,95 0,94