Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
“Vegetatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor cat si prin caderea
plantelor intrgi. Elementele organice sunt supuse unui process de putrezire si descompunerea
care conduc la o impurificare a apelor,in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata.”
este o probl mortalitatea asociata cu diaree si boli intestinale molipsitoare,amandoua provenind
de la calitatea apei si conditiile sanitare.”
“A fost o perioada in care omul nu distrugea mediul in care traia. Aceasta se intampla la
inceputuri, la inceputurile omenirii, cand oamenii se multumeau cu putinul necesar existentei lor.
Mai tarziu unii dintre acestia si-au dat seama ca ar putea deveni mai puternici. Si, pentru aceasta,
ei au inceput sa vaneze cu mult mai multe animale decat cele necesare pentru nevoile lor zilnice,
sa taie mai multi arbori decat cei necesari pentru casele lor.
Si, din dorinta lor de a acumula din ce in ce mai multe bunuri, peste necesarul lor zilnic de
supravietuire, mediul a inceput sa fie afectat. In primele faze insesizabil, apoi, treptat, odata cu
trecerea timpului, modificarile au inceput sa devina din ce in ce mai perceptibile. Si s-a ajuns la
situatia cu care ne confruntam astazi, cand asistam la schimbari climatice importante.
Am uitat in demersurile noastre ca intr-o zi vom plati pentru faptele noastre. Generatiile
viitoare sunt cele care vor primi “factura”. Asa cum si noi platim pentru nechibzuinta
strabunilor,asa vor plati si urmasii nostri pentru nepasarea noastra.
Poate ma intrebati care este solutia. Daca mergem catre un scenariu apocaliptic, ce mai
putem oare noi, oamenii, sa facem?
Poate doar atat: sa traim decent, sa pasim cu grija pe Pamantul acesta, sa respectam toate
darurile care ne-au fost date pentru aceasta existenta a noastra. Si, mai ales, sa nu ne dorim mai
mult decat ceea ce ne este de folos.
Si asa, respectand oamenii si mediul in care traim, vom deveni mai buni si, poate ca, intr-o
zi, vom primi si raspuns bun la faptele noastre bune.
.
“De exemplu, in Romania exista peste 250.000 de hectare de
paduri virgine, cea mai mare suprafata din Europa, dupa Rusia. Mai
exista 111 ostroave,
insule pe care s-au format adevarate jungle pe
care isi gasesc refugiul numeroase specii de
pasari sau animale rare. In Romania inca se mai
practica agricultura traditionala, prin care se obtin
produse sanatoase, fara ca mediul natural sa fie
afectat. Toate acestea arata ca in Romania inca ne
mai bucuram de un mediu natural sanatos.”
“Si aceasta este o bogatie nationala
imensa, care aduce, asa cum am spus la inceput,
multe beneficii, de la apa curata pana la absorbtia
de dioxid de carbon. Ceea ce trebuie sa facem
pentru a ne bucura in continuare de aceste lucruri
minunate pe care natura ni le ofera este sa ii
respectam limitele; sa constientizam, cu totii,ca
adevarata valoare a unui copac nu se obtine prin
taierea lui,ci prin simplul fapt ca el este lasat sa
creasca in continuare.”
(Revista Bioplanet, nr 15, mai-iunie 2010, pag. 21)
“De ce avem nevoie de arii protejate? Ariile protejate joaca un rol extrem de important in
reducerea emisiilor de dioxid de carbon din atmosfera. 15% din stocul de carbon de pe planeta -
aproximativ 312 gigatone - este captat in ariile protejate din toata lumea.”
“Ariile protejate sunt adevarate scuturi de aparare impotriva dezasrelor naturale,oferind spatiu
pentru scurgerea inundatiilor, stabilizand solurile, evitand astfel alunecarile de teren si
protejandu-ne de ravagiile furtunilor. Se estimeaza, de pilda, ca zonele umede de pe coasta
Statelor Unite asigura servicii de protectie impotriva inundatiilor cauzate de uragane in valoare
de 23, 2 miliarde de dolari anual.”
“Ariile protejate asigura,in plus,conservarea resurselor naturale, fara de care nu am putea avea
parte de hrana si apa curate si fara de care multe dintre comunitati nu ar putea supravietui. 33
dintre cele 100 de metropole ale lumii isi procura apa pentru populatie din arii protejate.(Revista
Bioplanet, nr 15, mai-iunie 2010, pag. 21)
Se spune, si nu fara temei, ca PADURILE sunt obrazul tarii. Asa tacute cum sunt, ele
spun adevaruri de durata legate de om si raporturile lui cu natura ce-l inconjoara. Marile
civilizatii, aparute de-a lungul istoriei umune, s-au cladit, in mare masura, cu LEMNUL
padurilor din perioadele lor de inflorire.
Romania a fost si mai continua sa fie, o tara forestiera. In timpurile trecute, Romania a fost
acoperita cu paduri in proportie de 60-70%. Astazi doar 27% din suprafata mai este impadurita.
In cadrul proceselor dinamice care se desfasoara in natura, PADUREA reprezinta
principalul factor activ in mentinerea si imbunatatirea mediului inconjurator, necesar creerii unui
spatiu optim pentru om. Padurile au capacitatea de a retine si inmagazina circa 10 mii metri cubi
de apa pe an si pe hectar. Din aceasta cantitate, padurea consuma 3-4 mii pentru a produce lemn,
iar restul de 6-7 mii metri cubi se stocheaza in sol ca o rezerva, care, prin stratul freatic,
alimenteaza debitul izvoarelor, mentinand prin aceasta, un regim de scurgere echilibrat si
permanent al cursurilor de apa. O parte din apa absorbita initial de padure, se restituie in
atmosfera prin transpiratie. De asemenea, padurea este un excelent depoluant al atmosferei,
curatand-o, ca un imens filtru, de praf si de alte impuritati.