TESTE LICENTA ANATOMIE BFKT 2013

1. Cubitusul este situat

a. în partea externã a antebraţului
b. în partea internã a antebraţului
c. la nivelul braţului
d. la nivelul mãinii
2. Trohleea humeralã se aflã la nivelul
a. extremitãţii superioare
b. extremitãţii inferioare
c. capului humeral
d. trohiterului
3. Capul humeral este
a. articular
b. rugos
c. nearticular
d. locul de inserţie a muşchiului biceps brahial
4. Apofiza coronoidã aparţine
a. humerusului
b. radiusului
c. cubitusului
d. tibiei
5. Oasele tarsiene sunt în numãr de
a. 7
b. 8
c. 5
d. 10
6. Calcaneul este un os al
a. cotului
b. carpului
c. metacarpului
d. piciorului
7.Peroneul aparţine
a. scheletului coapsei
b. scheletului gambei
c. micului bazin
d. regiunii antero/laterale a abdomenului
8. Acromionul este o apofizã ce aparţine:
a. sternului
b. scapulei
c. cubitusului
d. claviculei
9. Spina omoplatului se aflã pe:
a. faţa anterioarã a osului
b. faţa posterioara a scapulei
c. la nivelul unghiului extern
d. la nivelul marginii spinale
10. Olecranul se aflã la nivelul:
a. extremitãţii superioare a cubitusului
b. extremitãţii superioare a radiusului
c. cotului
1
d. feţei anterioare a antebraţului
11. Creasta tibiei :
a. este supranumitã creasta solearului
b. este marginea anterioarã a tibiei
c. este marginea cea mai rotunjitã
d. se terminã cu o proeminenţã numitã astragal
12. Halucele este denumirea degetului:
a. mic al mîinii
b. mare de la picior
c. arãtãtor
e. mare al mîinii
13. Unghiul extern al omoplatului prezintă:
a. olecran
b. apofiză coronoidã
c. cavitate glenoidă
d. spina omoplatului
14. Prin şanţul de torsiune al humerusului trec:
a. venele humerale profunde şi superficiale
b. nervul radial
c. artera radială
d. artera axilarã
15. Extremitatea superioară a cubitusului prezintă:
a. apofiză coracoidă
b. apofiză stiloidă
c. epicondil extern
d. olecran
16. Creasta iliacă este :
a. o proeminenţă ce desparte osul iliac de ischion
b. locul de inserţie a muşchiului mare adductor
c. marginea superioară a coxalului
d. marginea anterioarã a coxalului
17. Fosa acetabulară se află la nivelul:
a. extremitătii superioare a tibiei
b. cavităţii cotiloide
c. extremităţii inferioare a femurului
d. fosei iliaca interne
18. Spina tibiei se află :
a. pe faţa superioară a extremităţii superioare
b. pe marginea anterioară a tibiei
c. la nivelul maleolei tibiale
d. pe faţa externă a extremităţii inferioare
19. Astragalul este :
a. prima vertebră cervicală
b. os al carpului
c. os al pumnului
d. os tarsian
20. Mijloacele de unire a articulaţiei scapulo/humerale sunt, cu excepţia.
a. capsula
b. ligamentele
c. discurile articulare
d. muşchii peri articulari

2
21. Articulaţia genunchiului are urmãtoarele ligamente cu excepţia :
a. lateral intern
b. falciform
c. rotulian
d. încrucişate
22. Abducţia este mişcarea prin care un membru
a. se apropie de linia medianã a corpului
b. se roteşte în jurul axului proriu
c. se îndepãrteazã de axul corpului
d. se roteşte în jurul corpului
23. Flexia în articulaţia şoldului este mişcarea prin care faţa anterioarã a coapsei
a. se apropie de peretele anterior al abdomenului
b. se roteazã extern
c. se roteazã intern
d. se îndepãrteazã de axul median al corpului
24. Adducţia braţului reprezintã
a. proiecţia înainte a braţului
b. apropierea braţului de torace
c. îndepãrtarea bratului de torace
d. extensia braţului
25. Sinoviala este
a. un ligament
b. o foiţã netedã şi lucioasã ce secretã un lichid vãscos
c. menisc intraarticular
d. un burelet cartilaginos
26. La nivelul articulaţie scapulo/humerale nu existã
a. capsulã articularã
b. ligamente
c. sinovialã
d. menisc intraarticular
27. Articulaţia coxo femuralã este
a. o articulaţie planã
b. biaxialã
c. triaxialã
uniaxialã
28. Capul femural reprezinta
a. extremitatea cea mai voluminoasã a osului
b. porţiunea articularã a osului
c. porţiunea extraarticularã
d. extremitatea rotunjitã care se articuleazã cu tibia
29. Lobul frontal nu are raport cu
a. şanţul central
b. şanţul sylvian
c. lobul parietal
d. lobul occipital
30. Colonul sigmoid este
a. portiunea initiala a colonului
b. portiunea terminala a colonului
c. format din colon iliac si ansa iliaca
d. portiunea in forma de S a colonului transvers

3
31. Corpusculul renal cuprinde urmãtoarele elemente, cu excepţia
a. glomerul vascular
b. capsula Bowman
c. capilare glomerulare
d. tub contort distal
32. Corticala renalã conţine
a. corpusculii lui Malpighi
b. sinusul renal
c. papilele renale
d. tubii drepţi
33. Ureterul leagă următoarele formaţiuni :
a. bazinetul cu vezica urinară
b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
d. vezica urinarã cu uretra
34. Pe faţa externã a cordului sunt o serie de şanţuri ,cu excepţia:
a. interventricular
b. coronar
c. atrioventricular
d. sternocostal
35. Circulaţia arterialã a cordului este
a. datã de artere coronare
b. dublã, nutritivã şi funcţionalã
c. datã de carotide
d. asiguratã de mezenterica superioarã
36. Arborele bronhic drept este format din
a. douã bronhii lobare
b. trei bronhii lobare
c. 2-3 bronhii lobulare
d. acelaşi numãr de ramuri ca şi cel stãng
37. Epicardul este
a. tunica internã a cordului
b tunica mijlocie acordului
c. foiţa visceralã a pericardului seros
d. stratul fibros ce înveleşte valvulele
38. Baza pulmonului drept vine în raport prin intermediul diafragmului cu
a. splina
b. lobul drept al ficatului
c. stomacul
d. vezicula biliarã
39.Trunchiul arterei pulmonare
a. aparţine circulaţiei funcţionale
b. asigurã circulaţia nutritivã ã plãmãnului
c. pleacã direct din aortã
d. se formeazã din atriul stãng
40. Miocardul atrial este
a. alcãtuit doar din ţesut excitoconductor
b. la fel cu cel ventricular
c. inexistent
d. format din fibre scurte şi lungi comune celor douã atrii

4
41. Hilul pulmonar reprezintã
a. depresiunea prin care elementele rãdãcinii pulmonare pãtrund în plãmãn
b. pediculul pulmonar
c. aparatul de susţinere a plãmãnului
d. o structurã limfoidã
42. Endocardul este
a. foiţa externã a cordului
b. foiţa care tapeteazã cavitãţile cordului
c. vãrful cordului
d. membrana de înveliş a coronarelor
43. Pulmonul drept prezintã
a. lob superior şi inferior
b. lob superior, mijlociu si inferior
c. lob apical, oblic si orizontal
d. apical şi bazal
44.Sinusurile paranazale
a. sunt cavitãţi de rezonanţã pentru sunete
b. nu sunt cãptuşite de mucoasã
c. nu comunicã cu fosele nazale
d. sunt pline cu LCR
45. Piramidele renale Malpighi se aflã la nivelul
a. corticalei
b. sinusului renal
c. medularei
d. imediat subcapsular
46. Marele trohanter aparţine
a. humerusului
b. femurului
c. tibiei
d. cubitusului
47. Acromionul este o apofizã ce aparţine:
a. sternului
b. scapulei
c. cubitusului
d. claviculei
48. Arterele coronare sunt
a. superioarã şi inferioarã
b. dreaptã şi stãngã
c. superioarã, mijlocie şi inferioarã
d. atrialã şi ventricularã
49. Lobulii pulmonari
a. sunt formaţi din segmente
b. formeazã segmente pulmonare
c. sunt în numãr de 3 pentru plãmãnul drept
d. sunt formaţiuni mai mari decãt lobii
50. Corticala renalã conţine
a. corpusculii lui Malpighi
b. sinusul renal
c. papilele renale
d. tubii drepţi

5
51. Vena portã se formeazã prin unirea venelor
a. mezentericã superioarã, inferioarã si splenicã
b. hepatice
c. cavã inferioarã şi hepaticã
d. splenicã şi pancreatico-duodenalã
52. La nivelul atriulului drept se deschid urmatoarele elemente cu o exceptie:
a. vena cava suparioara
b. vena cava inferioara
c. urechiusa drepta
d. artera aorta
53. Tunica muscularã a stomacului cuprinde
a. un numãr variabil de straturi
b. 2 straturi
c. 3 straturi
d. doar un strat circular bine reprezentat
54. Pancreasul este un organ
a. foarte bine vascularizat
b. situat în abdomenul inferior
c. neîncapsulat
d. lipsit de inervaţie
55. Nefronii sunt formaţi din
a. ghem vascular şi sinus renal
b. tubi uriniferi colectori
c. corpuscul renal şi tub urinifer
d. piramidele Malpighi
56. Rinichiul drept are urmãtoarele rapoarte
a. cu glanda suprarenalã dreaptã
b. cu ficatul
c. cu faţa posterioarã a stomacului
d. cu muşchiul psoas
57. Ureterul leagă următoarele formaţiuni :
a. bazinetul cu vezica urinară
b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
d. vezica urinarã cu uretra
58. Vezica urinară are raporturi cu :
a. simfiza pubiană
b. loja genitală
c. ampula rectală
d. ureterul
59. Cartilajul tiroid:
a. are forma unei rachete cu mânerul în jos
b. prezintă o margine anterioară numită popular “mărul lui Adam”
c. pecetea sa este dispusă posterior
d. intra in structura glandei tiroide
60. Corzilele vocale reprezintã
a. muşchiul vocal
b. ligamentul vestibular
c. ventriculii laringelui
d. plicile vocale

6
 BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE KINETOTERAPIEI
SUBIECTE EXAMEN DE LICENŢĂ
SESIUNEA IULIE 2013

Nr.
SUBIECTE
Crt.
Diartrozele sunt articulaţii:
a) fibroase, unirea realizându-se prin ţesut conjunctiv fibros
b) cu cavitate articulară, sinovie şi capsulă, cartilaj articular, cu posibilităţi ample de
1.
mişcare în mai multe direcţii
c) cartilaginoase, permiţând o oarecare mişcare
d) unite prin cartilaj hialin.
Celulele osului sunt:
a) osteoblaste
2. b) reticulocite
c) osteoplaste
d) miocite
Rolul lichidului sinovial este de:
a) a realiza o bună respiraţie celulară
3. b) a transporta osteoplaste
c) a încetini mişcarea
d) lubrifiant şi nutritiv pentru cartilaj
Care este rolul ce nu poate fi îndeplinit de tendon, din punct de vedere funcţional:
a) organ de transmitere a forţei de contracţie
4. b) organ respirator
c) organ de modulare a contracţiei brutale, rol de amortizor
d) organ de amplificare a contracţiei musculare de abia perceptibilă
Proprioceptorii nu includ:
a) receptorii cutanaţi
5. b) fusul muscular
c) receptorii articulari
d) organele de tendon
Identificaţi factorul extern în limitarea amplitudinii de mişcare, după Gummerson:
a) tipul articulaţiei
6. b) capacitatea muşchiului de a se contracta şi relaxa
c) abilitatea individual de a performa mişcări (exerciţii)
d) elasticitatea musculară
Redoarea articulară se refera la:
a) tixotropie
7. b) retractură
c) afectarea jocului articular
d) procese de scurtare adaptativă
Evaluarea amplitudinii de mişcare trebuie să aprecieze:
a) numai mişcarea pasivă
8. b) mişcarea autopasivă
c) numai mişcarea activă
d) atât mişcarea pasivă, cât şi cea activă
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se
utilizează:
a) manipulările
9.
b) stretching-ul
c) mobilizări
d) exerciţii cu rezistenţă
Stretching-ul nu este contraindicat în urmatoarele situatii:
a) când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară
10. b) cînd limitarea este de cauză osoasă
c) după o fractură recentă neconsolidată
d) în prezenţa unui process inflamator acut sau infecţios intra- sau periarticular
Inhibiţia activă (IA) se aplică:
a) în paralizii
11. b) numai muşchiului normal inervat şi sub control voluntar normal
c) în refacerea mobilităţii articulare
d) în refacerea sinovialei
Mişcările jocului articular sunt:
a) rulare, alunecare, răsucire, rotaţie, compresie
12. b) rulare, alunecare, circumducţie, compresie, tracţiune
c) rulare, alunecare, răsucire, compresie, tracţiune
d) rulare, alunecare, rotaţie, compresie, tracţiune
Testingul articular apreciază:
a) end-fell-ul
13. b) excitabilitatea neuro-musculară
c) nivelul calcemiei
d) tonusul endocrin
Care din următoarele reguli pentru stretching nu sunt adevarate?
a) încălzirea prealabilă a ţesutului
14. b) aplicarea unor tehnici de relaxare
c) poziţionarea corectă a pacientului
d) forţarea întinderii pe fond dureros
Care sunt afirmaţiile incorecte referitor la efectele jocului articular:
a) asigură mişcările segmentelor în articulaţiile periferice
15. b) asigură o repartiţie fiziologică a lichidului sinovial
c) permite formarea de aderenţe în articulaţie
d) transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular
Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele incorecte:
a) gradul 1: amplitudini maxime ritmice la începutul excursiei de mişcare
b) gradul 3: mişcari ample spre excursia maximă, la nivelul rezistenţei tisulare
16.
c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii
d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară
(stretching) 
Dintre tehnicile enumerate una nu se foloseşte pentru obţinerea inhibiţiei active
(IA):
a) tehnica hold-relax (contracţie-relaxare)
17.
b) tehnica hold-relax-contraction (contracţie-relaxare-contracţie)
c) tehnica contractiei agonistului
d) tehnica Oxford 
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Evaluarea musculară obiectivă se realizează prin următoarele modalităţi:
a) examen clinico-funcţional
18. b) anamneză
c) goniometrie
d) spirometrie
Creşterea forţei musculare nu depinde de:
a) diametrul de secţiune al muşchiului
19. b) numărul unităţilor motorii în acţiune
c) frecvenţa impulsurilor nervoase
d) tipul articulaţiei 
Contraindicaţiile propriu-zise pentru exerciţiile cu rezistenţă în refacerea forţei
musculare sunt:
a) inflamaţia şi durerea intensă articulară sau/şi musculară în timpul exerciţiului
20.
b) respiraţie anevoioasă
c) puls şi tensiune arterială ridicată
d) deficienţele coloanei vertebrale
Care afirmaţie despre contracţiile izometrice nu este adevarată:
a) reduc edemul prin efect de pompă
21. b) tehnica este simplă
c) durata exerciţiilor este scurtă
d) solicită articulaţiile
Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau în:
a) o contracţie de 6 sec/zi
22. b) 20 de contracţii a 6 sec., cu o pauză de 20 de sec. între ele - o şedinţă/ zi
c) serie de 3 contracţii a 6 sec., cu o pauză de 30-60 de sec. între contracţii
d) o contracţie de 12 sec/zi
Tehnica De Lorme-Watkins nu are în structură următoarele seturi de exerciţii:
a. setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM
23. b. setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM
c. setul III: 10 ridicări cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM
Care set nu face parte din schema tehnicii Oxford:
a. setul I: 10 ridicări cu 5 RM
24. b. setul II: 10 ridicări cu 90 RM
c. setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM
În situaţiile deficitelor mari de forţă musculară este necesar să nu se apeleze la:
a) posturi declanşatoare de reflexe tonice
25. b) orice tip de exerciţiu
c) tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii
d) elemente facilitorii de creştere a răspunsului motor
Dezavantajele contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei de contracţie sunt:
a) eficienţa crescută, tehnica simplă
26. b) nu ameliorează supleţea articulară, creează un feed-back redus
c) nu dau dureri articulare şi oboseală
d) necesită timp scurt de execuţie
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Principalul avantaj ale exerciţiilor izotone cu rezistenţă este:
a) solicită articulaţia
27. b) determină dureri articulare şi musculare
c) pot declanşa sinovite traumatice
d) creşte nu doar forţa musculară dinamică, dar şi pe cea izometrică
„Orice corp rămâne în starea sa de repaus sau de mişcare uniformă liniară dreaptă
dacă nu intervine o forţă exterioară, care să îi schimbe starea” reprezintă:
a) legea acceleraţiei
28.
b) legea inerţiei
c) puterea
d) legea acţiunii şi reacţiunii
Controlul motor se dezvoltă, de la naştere pe măsura maturizării sistemului nervos
al copilului, în 4 etape:
a) stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea
29.
b) echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea
c) mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlată, abilitatea
d) controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul
Mişcările sunt coordonate atunci când există:
a) stimuli senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili şi senzoriali (vizuali, vestibulari)
30. b) sinergişti şi stabilizatori, cu relaxarea simultană a muşchilor antagonişti
c) integritatea componentelor motorii ale echilibrului
d) toate raspunsurile sunt corecte
Postura corporală este influenţată de 3 factori:
a) ereditate, stările patologice, obişnuinţa
31. b) genetic, aptitudinile, atitudini
c) ereditate, comportament, obişnuinţe
d) stări patologice, aptitudini, echilibru
ADL are ca obiective specifice recâştigarea:
a) forţei şi rezistenţei musculare
32. b) mobilităţii articulare
c) îndeplinirii activităţilor zilnice, de muncă şi de agrement
d) stretching-ului
Bolile cronice în secvenţialitatea proprie: boală - infirmitate (deficienţă) -
incapacitate (disfuncţionalitate) - handicap sunt preocupările:
a) pediatriei
33.
b) kinetoprofilaxiei
c) traumatologiei
d) recuperării medicale
Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru
înclinările laterale:
a) apofiza spinoasă a vertebrei C7
34.
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) între maleolele interne
La examinarea din lateral nu se pot întâlni următoarele modificări patologice:
a) genu valgum
35. b) genu recurvatum
c) cifoză dorsală accentuată
d) cifolordoză
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizată:
a) doar din faţă
36. b) doar din lateral
c) doar din spate
d) din faţă, din spate şi din profil
Stereognozia reprezintă aprecieri în legătură cu:
a) forma, dimensiunile, greutatea, consistenţa, textura unui obiect
37. b) forţa musculară
c) deficitul respirator
d) limitarea amplitudinii de mişcare
Cele două perioade distincte ale ciclului de mers sunt:
a) contactul iniţial, desprinderea
38. b) sprijinul pe un picior, sprijinul pe două picioare
c) sprijinul şi balansul
d) desprinderea şi pendularea
Care dintre tipurile de mers nu sunt patologice:
a) mers dureros
39. b) mers încrucişat, mers rulat
c) mers cu semnul Trendelenburg
d) mers stepat
Identificaţi varianta corectă pentru efortul aerob:
a) un minut
40. b) 10 secunde
c) o oră
d) câteva secunde
Exerciţiile aerobice efectuate cu perseverenţă după tehnicile şi parametrii necesari
determină un nivel:
a) scăzut de fitness
41.
b) crescut de acid lactic
c) crescut de fitness şi o rezistenţă crescută la activitatea fizică
d) rezistenţă scăzută la activitatea fizică
În antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului – intensitatea se
bazează pe principiile:
a) accesibilităţii şi continuităţii
42.
b) tratării diferenţiate şi continuităţii
c) legăturii dintre teorie şi practică
d) încărcării (overlood) şi specificităţii
Structura programul de antrenament aerobic:
a) parte fundamentală, parte de încheiere
43. b) perioadă de încălzire, perioada de exerciţii, perioada de încheiere (răcire)
c) perioadă de relaxare, perioadă de dezvoltarea forţei şi rezistenţei
d) parte de anamneză, de încălzire, de relaxare
Cavitatea articulară este sediul unor stări patologice variate care vor determina
deficit funcţional, cu excepţia:
a) redorilor
44.
b) deficitului respirator
c) limitării mobilităţii articulare
d) anchilozelor
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Ordinea firească a traseului buclei gama descrisă de Granit şi Kaada este:
a) fibre musculare intrafusale - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron
alfa - aferenţa gama static sau dinamic - motoneuronul gama din cornul anterior
b) protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa - fibre musculare
intrafusale - terminaţia anulospirală din fus - fibre I A - aferenţa gama static sau dinamic -
45. motoneuronul gama din cornul anterior
c) fibre musculare intrafusale - terminaţia anulospirală din fus - fibre I A - motoneuronul
gama din cornul anterior - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa
d) motoneuron gama din cornul anterior medular – aferenţă gama static sau dinamic – fibrele
musculare intrafusale – terminaţiile anulospinale ale fusului – aferenţe senzitive ale fusului –
protoneuronul senzitiv spinal – neuronii intercalari – motoneuron alfa şi motoneuron gama
Identificaţi factorii interni ai creşterii flexibilităţii:
a) elasticitatea musculară, a tendoanelor şi ligamentelor
46. b) vârsta
c) temperatura mediului
d) restricţia sau lejeritatea hainelor
Scăderea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii nu se poate produce datorită:
a) ţesutului moale
47. b) articulaţiei
c) ţesutului moale şi articulaţiei
d) muşchiului cardiac
Reflexul miotatic este reflex de :
a) întindere
48. b) reflex de tendon
c) reflex flexor
d) nici una
Spasticitatea poate fi definită ca fiind:
a) hipotonie musculară, cu limitarea amplitudinii de mişcare
49. b) atrofie musculară
c) rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea pasivă
d) cicatrice tisulară
Aprecierea unghiului maxim al unei mişcări nu se poate realiza:
a) goniometric
50. b) prin tracţiune
c) prin firul cu plumb
d) subiectiv, prin unghiuri imaginare
Cum se apreciază amplitudinea mişcarilor proprii ale umărului:
a) goniometric
51. b) cu ajutorul firului cu plumb
c) prin măsurarea distanţei în centrimetri
d) prin raportarea la valorile umărului opus
Selectaţi enunţurile adevarăte incluse în regulile generale ale bilanţului articular:
a) cotul şi genunchiul au mişcari de extensie
52. b) realizarea pasivă a mişcării
c) aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta
d) aplicarea goniometrului pe partea externă a articulaţiei testate (cu excepţia supinaţiei)
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Testing-ul muscular reprezintă:
a) măsurarea amplitudinilor de mişcare în articulaţii
53. b) tehnici de evaluare a deficitului respirator
c) măsurarea flexibilităţii articulaţiilor
d) un sistem de tehnici de examen manual pentru evaluarea forţei musculare
Care sunt condiţiile care nu sunt obligatorii pentru realizarea unui bilanţ muscular:
a) sa preceadă bilanţul articular
54. b) poziţionarea corectă a pacientului şi cooperarea acestuia
c) înregistrarea valorilor în sistemul cotat de la 5 la 0
d) evaluarea indicelui de masă corporală
Cotarea bilanţului muscular se realizează în:
a) 5 trepte, de la 5 la 0
55. b) 6 trepte, de la 5 la 0
c) 5 trepte, de la 5 la 1
d) fără trepte
Care afirmaţie este corectă cu privire la valoarea 3 în cotarea bilanţului muscular:
a) constituie un prag funcţional muscular pentru membrele inferioare
56. b) constituie un prag funcţional muscular pentru membrele superioare
c) constituie un prag funcţional muscular pentru membrele superioare şi inferioare
d) nici un raspuns nu este corect
Regulile bilanţului muscular, în sistemul 0-5, nu prevăd:
a) poziţionarea corectă pentru mişcările realizate antigravitaţional pentru forţa 5, 4, 3
57. b) efectuarea activă a mişcării
c) stabilizarea zonei proximale pentru o mobilizarea segmentului distal
d) efectuarea pasivă a mişcării
Mişcarea de supinaţie este mişcarea de:
a) rotare spre interior
58. b) orientare a palmei în sus
c) rotaţie internă a pumnului
d) orientare a palmei în jos
Poziţionarea pacientului supus testing-ului muscular, în sistemul de apreciere 5-0:
a) 2 poziţii, antigravitaţională şi fără gravitaţie
59. b) pentru fiecare treaptă o poziţie
c) 3 poziţii (5-4, 3-2, 1-0)
d) o singură poziţie pentru toate treptele
Precizaţi care categorie a ADL-urile nu este corectă:
a) de autoîngrijire
60. b) de mobilitate
c) de forţă
d) de comunicare
Somatoscopia reprezintă:
a) examinarea din faţă, din spate, din profil, în stare statică şi dinamică
61. b) examinarea vizuală a aliniamentului global al corpului
c) examinarea vizuală a aliniamentului segmentar al corpului
d) toate răspunsurile sunt corecte
Care este afirmaţia falsă în legătură cu elementele aspectului general al corpului, în
evaluarea posturii:
a) atitudinea corpului
62.
b) creşterea corpului (înălţime şi greutate în raport cu vârsta şi sexul)
c) rezistenţa la efort
d) dezvoltarea globală în raport cu vârsta
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Care dintre variante nu este end-fell (senzaţie finală la aprecierea AM):
a) o senzaţie de duritate, ca de blocare os pe os (end-fell dur)
63. b) o senzaţie de usturime (end-fell semidur)
c) o senzaţie de rezistenţă moale care cedează pe câţive milimetri (end-fell moale)
d) o senzaţie intermediară, între cea dură şi moale, caracterizată ca fermă (end-fell ferm)
Metode specifice refacerii amplitudinii de mişcare:
a) stretching-ul
64. b) manipulări, mobilizări
c) inhibiţia activă (IA)
d) toate răspunsurile sunt corecte
Care dintre variante nu reprezintă un tip de stretching:
a) ballistic, izometric
65. b) dinamic, static (pasiv)
c) lung, închis
d) activ (sau stato-activ)
Identificaţi afirmaţia falsă despre beneficiile stretching-ului, după A. Adler:
a) creşte tensiunea muscular şi poate provoca durere
66. b) determină relaxare fizică şi psihică
c) scade riscul de traumatisme ale aparatului locomotor
d) creşte flexibilitatea ţesuturilor
Pregătirea pacientului pentru stretching nu trebuie să ţină seama de:
a) încălzirea ţesutului
67. b) reacţia alergică a pacientului la medicaţie
c) aplicarea unor procedee de relaxare
d) alegerea procedeului celui mai adecvat şi comod pentru pacient
Ce nu constituie precauţii în aplicarea stretching-ului:
a) întinderea ţesuturilor care au fost în imobilizare prelungită
68. b) pacienţii cu osteoporoză
c) pacienţii ci fracture recente încă incomplete consolidate
d) pacienţii cărora li s-au aplicat procedee de relaxare
În stretching-ul activ este foate important:
a) dieta
69. b) controlul respiraţiei
c) ambele
d) nici una
Stretching-ul este contraindicat:
a) la persoanele relaxate fizic şi psihic
70. b) în prezenţa persistenţei unei dureri la orice mişcare articulară
c) la sedentari
d) la sportivi
Cauzele apariţiei durerii în aplicarea stretching-ului:
a) relaxarea pacientului
71. b) efectuarea încălzirii (masaj, exerciţii)
c) comunicarea permanentă cu pacientul
d) forţarea exerciţiilor, un stretching exagerat
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Indicaţiile jocului articular nu prevăd:
a) măsurarea indicelui de condiţie fizică
72. b) limitarea mişcărilor articulare prin afectare articulară capsulară
c) rolul profilactic în cazul imobilizărilor prelungite
d) menţinerea feed-back-ului proprioceptiv articular
Care este afirmaţia falsă între precauţiile mobilizărilor articulaţiilor periferice
(MAP):
a) protezele
73.
b) bolile osoase, neoplazii, fracturi
c) o articulaţie nedureroasă
d) o articulaţie inflamată şi foarte dureroasă
Regulile aplicării tehnicilor de mobilizare a articulaţiilor periferice nu prevăd:
a) poziţia comodă şi relaxată a pacientului
74. b) respectarea principiului progresivităţii, ca intensitate şi amplitudine
c) poziţionarea kinetoterapeutului pentru o abordare uşoară a pacientului
d) forţarea lucrului într-o articulaţie blocată, dureroasă
Identificaţi cei 3 timpi în tehnica manipulării, aplicată atât articulaţiilor periferice,
cât şi coloanei vertebrale:
a) punerea în aşezat, impulsul manipulativ, relaxare
75.
b) punerea în poziţie, în tensiune, impulsul manipulativ
c) relaxarea, punerea în poziţie, impulsul manipulativ
d) punerea în tensiune, relaxarea, impulsul manipulativ
Cele 2 reguli de bază a tehnicii manipulării în creşterea amplitudinii de mişcare:
a) să nu provoace durere, regula mişcării contrare
76. b) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, fără durere
c) regula mişcării contrare, cu durere
d) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, cu durere
Velocitatea reprezintă:
a) rezistenţa
77. b) forţa
c) viteza
d) mobilitatea
Metabolismul glucozei prezintă:
a) calea aerobă
78. b) calea anaerobă
c) nici o cale
d) două căi: anaerobă şi aerobă
Metabolismul glucozei pe calea aerobă se realizează:
a) în prezenţa O2
79. b) în lipsa O2
c) în prezenţa acidului lactic în exces
d) în prezenţa H2O
Ciclul Krebs este întâlnit în metabolismul:
a) anaerob lactacid
80. b) anaerob lactacid
c) aerob
d) nici unul
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Ordinea consumului energetic este:
a) lipide, proteine, glucide
81. b) apă, glucide, proteine
c) glucide, lipide
d) proteine, glucide
Evaluarea subiectivă a pacientului constă în:
a) anamneză, înregistrearea contracţiei izometrice
82. b) calcularea suprafeţei de secţiune a muşchiului
c) inspecţia, palparea
d) anamneză, observarea pacientului
Palparea maselor musculare, în poziţii de relaxare ne precizează:
a) hipotonii sau hipertrofii musculare
83. b) rezistenţa la efort
c) deficitul respirator
d) mobilitatea articulaţiilor
Identificaţi calificativele corespunzătoare scalei testing-ului muscular:
a) 5 normal, 4 mai putin normal, 3 slab, 2 schiţată, 1 slab, 0 foarte slab
84. b) 5 foarte bine, 4 bine, 3 acceptabil, 2 slab, 1 schiţată, 0 zero
c) 5 normală, 4 bună, 3 moderată (acceptabilă), 2 slabă, 1 schiţată, 0 zero
d) 0 normală, 1 bună, 2 moderată, 3 slabă, 4 schiţată, 5 zero
Creşterea forţei musculare este condiţionată de următorii factori:
a) intensitate, complexitate
85. b) intensitate, durată
c) durată, complexitate
d) de nici un factor
Identificaţi varianta corectă a următoarelor tehnici:
a) tehnica Oxford, exerciţiu cu rezistenţă progresivă
86. b) tehnica culturistă De Lorme-Watkins
c) tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu repetiţie
d) tehnica fracţionată de De Lorme-Watkins
Care denumire nu aparţine exerciţiilor culturiste:
a) exerciţiile cu rezistenţă progresivă ajustabilă zilnic
87. b) body-building
c) tehnica formării corpului
d) ridicării greutăţilor
Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile de forţă:
a) 5 şi 4
88. b) -2, -3
c) 2+, 3+
d) 0, 1
Mişcarea activă se aplică în antrenarea muşchilor de forţă:
a) 2 şi 3
89. b) 4 şi 3
c) 2 şi 3
d) 3+, 2+
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică pentru antrenarea muşchilor de forţă:
a) 5, -5, 4, 4+, 3
90. b) 4+, 4, -4, 3, +3
c) -2, 2+, -3, 3+, 4
d) 2+, 3+, -4, 4, 4+
Refacerea rezistenţei musculare nu se realizează în funcţie de:
a) forţa musculară
91. b) valoarea circulaţiei musculare
c) abilităţile sportive deosebite ale pacientului
d) integritatea metabolismului muscular
Măsurătorile indirect în aprecierea forţei muscular nu prevăd:
a) anamneza şi palparea
92. b) determinarea “suprafeţei de secţiune”
c) electromiografia
d) înregistrarea presiunii intramusculare
Motivaţia pacientului este determinată de:
a) condiţiile din mediul exterior
93. b) condiţiile mediului interior
c) nici unul
d) condiţiile mediului interior şi exterior
Stabilitatea reprezintă:
a) capacitatea de a menţine posturile gravitaţionale
94. b) capacitatea de a menţine posturile antigravitaţionale
c) de a menţine poziţiile mediane ale corpului
d) toate răspunsurile sunt corecte
Coordonarea nu se poate realize decât în prezenţa:
a) stimulilor senzitivi exteroceptivi tactili şi dureroşi, a celor senzoriali (mai ales vizuali)
b) stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili şi a celor senzoriali (mai ales
95.
vizuali)
c) stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi termici şi dureroşi şi a celor senzoriali
d) stimulilor senzitivi proprioceptivi şi a celor senzoriali (mai ales vizuali şi auditivi)
Identificaţi afirmaţia falsă cu privire la factorii care pot perturba coordonarea:
a) dozarea corespunzătoare a efortului fizic
96. b) efort muscular intens
c) durerea şi oboseala
d) stările emoţionale
Terapia ocupaţională (TO) este o metodă care presupune:
a) antrenament de dezvoltare a forţei
97. b) antrenament de dezvoltare a detentei
c) antrenament de coordonare cu mişcări utilizate în viaţa zilnică
d) antrenament specific de dezvoltare a vitezei
Echilibru dinamic este rezultatul a 3 factori. Identificaţi varianta falsă:
a) individul cu capacităţile lui anatomo-funcţionale
98. b) activităţile fizice de loisir
c) activităţile, mişcările, pe care individul le execută într-un moment dat
d) condiţiile mediului în care individul îşi performează activităţile
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Antrenamentul la efort nu se recomandă:
a) sedentarilor
99. b) pacienţilor cu cancer în stare avansată
c) pacienţilor de vârsta a III-a
d) în profilaxia afecţiunilor cardio-respiratorii
Adaptarea la efort se reflectă în:
a) puls mărit în repaus
100. b) respiraţie anevoioasă în timpul efortului
c) creşterea rezistenţei la oboseală
d) valori ridicate ale TA în repaus
Varianta 1
1. Muschii flexori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Gluteus medius;
d. Abductorul scurt.

2. În timpul mersului, unghiul de flexie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;

3. Condilii femurali se rostogolesc pe platoul tibial:

a. Pe toată durata flexiei maxime;
b. Numai în extensie;
c. În primele 20o;
d. Numai în primele 10o;

Varianta 2
1. În timpul mersului, forţa ce acţionează asupra capului femural este:
a. Variabilă;
b. Constantă;
c. Cu o variaţie nesemnificativă;
d. Numai în funcţie de greutatea membrului inferior;

2. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului) este:
a. Muschiul soleus;
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
d. Muschiul sartorius.

3. În timpul flexiei, intre patelă şi condilii femurali este o mişcare de:

a. Rostogolire pură;
b. Rostogolire plus alunecare;
c. Alunecare pură;
d. Nici un răspuns nu este corect;

Varianta 3
1. Valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi platoul tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Cele două maxime au valori aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;

2. Muschii abductori ai soldului sunt:

a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Gluteus medius;
d. Tibialul anterior.

3. Pentru un genunchi sănătos, axul mecanic trebuie să treacă prin;

 a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patelă;

Varianta 4
1. In genu varum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi platoul tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Cele două maxime au valori aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;

2. Muschii flexori ai soldului sunt:

a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Gluteus medius;
d. Nici un raspuns nu este corect.

3. Condilii femurali alunecă pe platoul tibial:

a. În flexie maximă;
b. Numai în extensie;
c. În primele 60o;
d. Numai în primele 20o;

Varianta 5
1. In genu valgum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi platoul tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Eele două maxime au valori aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;

2. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului) este:
a. Muschiul soleus;
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
d. Muschiul ischiogambier.

3. Mu chiul care are rol atât în extensia oldului cât i în flexia genunchiului este:
a. Bicepsul femural, por iunea scurtă;
b. Bicepsul femural, por iunea lungă;
c. Dreptul femural;
d. Vastul lateral.

Varianta 6

1. În timpul mersului, unghiul maxim de abducţie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
 2. Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Vastul medial;
d. Soleus.

3. Pentru genu valgum, axul mecanic trece prin;

a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patelă;

Varianta 7

1. În timpul mersului, unghiul de extensie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;

2. Muschii extensori ai soldului sunt:

a. Drept femural;
b. Biceps femural por iunea lungă;
c. Vast madial;
d. Biceps femural por iunea scurtă.

3. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei genunchiului este:

a. Muschiul vast lateral;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul semitendinos.

Varianta 8

1. În sprijin unipodal, forţa ce acţionează asupra capului femural este:

a. De patru ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior;
b. De opt ori greutatea corpului;
c. De două ori greutatea corpului;
d. Nici un răspuns nu este corect;

4. Mişcarea complexă dintre condilii femurali şi platoul tibial este asigurată de:
a. Ligamentele încrucişate;
b. Spinul intercondilian;
c. Ligamentele laterale;
d. Ligamentul rotulian;

5. Muschiul care are rol in forta dezvoltata la nivelul articulatiei femuro-tibiale este:
a. Muschiul gluteus maximus;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul piriform.
Varianta 9

1. În timpul mersului normal valoarea maximă a forţei ce acţionează asupra capului femural este
aproximativ:
a. De două ori greutatea corpului;
b. De patru ori greutatea corpului;
c. De opt ori greutate corpului;
d. De zece ori greutatea corpului.

2. În timpul mersului, unghiul maxim de rotatie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;

3. Mu chiul care are rol atât în flexia oldului cât i în extensia genunchiului este:
a. Vastul lateral;
b. Dreptul femural;
c. Semitendinosul;
d. Semimembranosul.

Varianta 10
6. În sprijin bipodal, forţa ce acţionează asupra capului femural este:
a. Jumătate din greutatea corpului;
b. Jumătate din greutatea corpului mai puţin greutatea gambei;
c. Jumătate din greutatea corpului mai puţin greutatea membrului inferior;
d. Aproximativ, de patru ori greutatea corpului;

7. Pentru un genu varum, axul mecanic trece prin;

a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patelă;

8. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei femuro-tibiale este:

a. Muschiul gastrocnemian medial;
b. Muschiul vast lateral;
c. Muschiul tibial anterior;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
 Ergofiziologie, examen de licenta 2013

1. In timpul contractiei izotonice:

A.nu se modifica dimensiunile muschiului
B. se produce lucru mecanic
C.se cupleaza actina cu magneziul
D.nu se produce lucru mecanic
E.se modifica doar tensiunea din muschi

2. In efortul fizic,oboseala apare mai intii la nivelul :

A. nervului
B. muschiului
C. placii motorii
D. fusului neuro-muscular
E. organ tendinos Golgi

3. In efort, la nivelul aparatului cardio-vascular, modificarile sunt generate de :

A.necesitatile crescute de oxigen
B.necesitatile imediate de radicali liberi
C.necesitatile de bioxid de carbon
D.incapacitatea cordului de a produce energie din acidul lactic rezultat din activitatea scheletica
E.nici o varianta nu este corecta

4. Hipertrofia miocardica stinga este caracteristica :

A.efortului anaerob
B.sedentarilor sanatosi
C.efortului aerob
D.unei suprasolicitari fizice de scurta durata
E.pina la virsta de 12 ani

5. Cordul unei persoane antrenate pentru efort fizic :

A.este mai mic decit al unui sedentar
B.consuma mai mult oxigen decit la un sedentar
C.are tonus simpatic ridicat
D. consuma mai putin oxigen decit la neantrenati
E..are o frecventa cardiaca mai ridicata decit la neantrenati

6. Aparatul respirator reactioneaza la efort prin :

A.bradipnee
B.tahipnee
C.apnee
D.respiratie de tip acidotic
E.nu se modifica frecventa respiratorie

7. In efort:
A.creste tonusul parasimpatic
B. creste tonusul vagal
C.creste tonusul simpatic
D.scade stimularea adrenergica
E.scade activitatea hormonilor de stres
8. In efortul obisnuit:
A.glucoza este material energetic de electie
B.utilizarea lipidelor este de preferat pentru ca nu sunt mari consumatoare de oxigen
C.proteinele produc, prin metabolizare, produsi alcalini care modifica pH-ul muscular
D.glucoza consuma o mare cantitate de oxigen pentru a produce energie
E.lipidele furnizeaza o cantitate foarte mica de energie

9. Refacerea prin somn, dupa efort si oboseala musculara

A.readuce ca dominant tonusul simpatic
B. readuce ca dominant tonusul parasimpatic
C. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel circulator
D. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel hormonal
E. readuce ca dominant tonusul parasimpatic doar in sistemul nervos

10. Muschiul are inervatie:

A.doar somatica
B..senzitiva si motorie.
C. .doar senzitiva
D. .senzitiva si vegetativa
E.somatica si vegetativa

11. Unitatea motorie este formata din :

A.un singur motoneuron alfa si toate fibrele motorii inervate
B.o singura fibra motorie si un singur motoneuron alfa
C. o singura fibra motorie si un singur motoneuron gamma
D. un singur motoneuron gamma si toate fibrele motorii inervate
E.toate fibrele motorii inervate de motoneuronii alfa si gamma din acelasi etaj medular

12. Fibrele musculare rosii sunt caracterizate de :

A.o contractie lenta
B.metabolismul anaerob
C.faptul ca obosesc usor
D.o retea capilara redusa
E.predominenta in muschii cu contractie rapida

13. Cuplarea excitatiei cu contractia este realizata de :

A.magneziu
B.sodiu
C.calciu
D.potasiu
E.troponina

14. Depolarizarea celulei musculare se realizeaza prin:

A.influx de magneziu
B.eflux de potasiu
C.influx de calciu
D.influx de calciu si potasiu
E.influx de sodiu sicalciu
15. Contractia auxotonica este cea in care variaza :
A.lungimea fibrei musculare
B.tonusul
C.forta de contractie
D.lungimea si tensiunea muschiului
E.durata contractiei

16. Mişcarea naturală (deplasarea) este o succesiune de faze

A izometrice
B. izotonice şi auxotonice
C.izometrice si izotonice
D.izometrice,izotonice si auxotonice
E.izometrice si auxotonice

17. Oboseala musculară se datorează:

A.scăderii randamentului energetic
B.acumulării de acid lactic
C.lipsei de O2
D.epuizării substanţelor macroergice şi a mediatorilor chimici la nivelul plăcilor motorii.
E.toate variantele A,B,C,D sunt corecte

18. Dupa efort si consum energetic, cel/cea care reface toate sistemele energetice este:
A.sistemul aerob
B.sistemul fosfagen
C.sistemul glicogen-acid lactic
D.sistemul anaerob
E.creatin fosfatul

19. Necesitatea unei cantitati mai mari de oxigen in efort determina ca mecanism sanguin
adaptativ imediat:
A.scaderea numarului trombocitelor
B.scaderea numarului limfocitelor
C.cresterea numarului eritrocitelor
D.scaderea numarului eritrocitelor
E.scaderea numarului eritrocitelor si al leucocitelor

20. O frecventa respiratorie peste 60/ minut in efort semnifica:

A.o adaptare neeconomica a respiratiei la efort
B.adaptare la efort la antrenati
C.adaptare la efort la neantrenati
D. o alungire a expirului
E. o adaptare economica a respiratiei la efort

21. Presiunea partiala a:

A.oxigenului in artere se mentine aproape constanta in efort
B. oxigenului in vene se mentine aproape constanta in efort
C.bioxidului de carbon in artere creste la limita superioară a efortului
D. .bioxidului de carbon in vene scade la limita superioară a efortului
E. oxigenului si a bioxidului de carbon in vene se mentine aproape constanta in efort
22. In efort, muschiul poate consuma de
A.60 de ori mai mult oxigen decit in repaus
B.100 de ori mai mult oxigen decit in repaus
C.10 de ori mai mult oxigen decit in repaus
D. 30 de ori mai mult oxigen decit in repaus
E. 1000 de ori mai mult oxigen decit in repaus

23. Frecventa cardiaca critica care indica limita de solicitare compatibilă cu creşterea efortului
aerob pentru ca depăşirea ei nu mai determină creşterea DC şi nici consumul de O2 este:
A.200/minut
B.150/minut
C.160/minut
D.250/minut
E.180/minut

24. In efortul maxim, in muschi este distribuit un procent din debitul cardiac egal cu:
A.100%
B.pina la 90%
C.pina la 50%
D.30-40%
E.99%

25. Tonul infinit semnifica:

A.scaderea PA diastolice catre zero
B.cresterea PA diastolice peste 150 mm Hg
C. scaderea PA sistolice catre zero
D.expulzia unei cantitati apropiate de zero in sistola cardiaca
E.apropierea ca valori a presiunilor arteriale sistolice si diastolice

26. Imediat dupa efort, un volum cardiac micsorat arata o adaptare a inimii la efort considerata:
A.normala
B.adaptare nefavorabila
C.indicator al unui efort epuizant
D.patologica
E.specifica femeilor

27. In efortul maxim, debitul in arterele coronare creste de :

A.4-5 ori
B.10 ori
C.40 de ori
D.2 ori
E.80 de ori

28. In timpul efortului :

A.creste sensibilitatea celulara la insulina
B.sensibilitatea celulara la insulina scade
C. sensibilitatea celulara la insulina ramine nemodificata
D.creste secretia de insulina
E.nici o afirmatie nu este corecta
 BFKT:  SUBIECTE LICENTA FIZIOLOGIE SESIUNEA IULIE 2013 
 
1. Debitul cardiac reprezintă: 
a) suma debitelor sistolice ale celor doi ventriculi  
b) suma debitelor sistolice ale atriilor și ventriculilor 
c) produsul dintre debitul sistolic și frecvența cardiacă/minut  
d) este sinonim cu lucrul mecanic 
 
2. Forma solvită a oxigenului din sânge depinde de:  
a) presiunea parțială a oxigenului din sângele arterial 
b) cantitatea de hemoglobină 
c) presiunea parțială a CO2 
d) nici un răspuns nu este corect 
 
3. Hemoglobina este: 
a) un pigment respirator 
b) o hemoproteină cu rol de transport 
c) un aminoacid 
d) o glicoproteină 
 
4. Indicele cardiac reprezintă: 
a) debitul cardiac/ m2 de suprafață corporală 
b) debitul cardiac/ volumul sanguin 
c) diferența dintre debitele sistolic atrial și cel ventricular 
d) nici un răspuns nu este corect 
 
5. Debitul cardiac: 
a) crește odată cu vârsta 
b) scade treptat, cu 0,25 l/m2 pe deceniu, începând cu adolescența 
c) nu se modifică odată cu vârsta 
d) are o valoare mai mare la sexul masculin 
 
6. Transportul arterial al oxigenului este sinonim cu: 
a) capacitatea de oxigenare 
b) debitul de oxigen al sângelui 
c) debitul venos de oxigen  
d) puterea de oxigenare 
 
7. Afinitatea hemoglobinei pentru oxigen se exprimă prin: 
a) capacitatea de oxigenare 
b) puterea de oxigenare 
c) coeficientul de oxigenare 
            d) diferența arteriovenoasă 
 
8. Transportul gazelor de către sânge aparține funcției: 
a) respiratorii 
b) circulatorii  
c) digestive 
d) excretorii 
9. În molecula de hemoglobină funcțională Fe este menținut: 
a) în stare ferică  
b) combinat cu tiroxina  
c) combinat cu CO2 
d) în stare feroasă 
 
10. Hemoglobina are o afinitate de 300 de ori mai mare pentru: 
a) oxidul de carbon față de carbon 
b) oxigen față oxidul de carbon 
c) bioxidul de carbon 
d) bioxidul de carbon față de oxigen 
 
11.  Concentrația  CO2  dizolvat  în  sângele  arterial  este  direct  proporțională  cu  presiunea  CO2 
conform: 
a) efectului Bohr  
b) efectului Haldane  
c) legii lui Henry 
d) fenomenului Hamburger 
 
12. Valoarea debitului sistolic este: 
a) 120‐140 ml; 
b) 5‐6 l/min.; 
c) 3‐3,5 l/min.; 
d) 65 ml; 
 
13. Debitul cardiac scade: 
a) în ultimul trimestru de sarcina 
b) în timpul somnului 
c) în timpul digestiei 
d) la sportivii de performanță în timpul efortului 
 
14. Diferența arteriovenoasa depinde de: 
a) debitul cardiac 
b) metabolism 
c) debitul cardiac și metabolism 
d) cantitatea de mioglobină 
 
15. Debitul circulator general: 
a) reprezintă cantitatea de sânge care trece prin plămâni în timp de un minut 
b) corespunde minut‐volumului ventricolului stâng 
c) rezultă din însumarea debitelor celor două ventricule 
d) nici un răspuns nu este corect 
 
16. Debitul cardiac crește: 
      a) în timpul somnului 
      b) în timpul sarcinii, în special în ultimul trimestru 
      c) la persoanele cu vagotonie 
      d) nici un răspuns nu este corect 
 
17. Inegalitatea valorilor debitului celor doi ventriculi: 
a) apare la sportivii antrenați 
b) se manifestă la persoanele neantrenate 
c) este caracteristică pentru persoanele în vârstă 
d) nu este fiziologică  
 
18. Valorile presiunii parțiale a oxigenului în sângele arterial: 
a) cresc odată cu vârsta 
b) sunt mai mari la bărbați decât la femei 
c)  sunt strict dependente de ventilație 
d) nu sunt corelate cu valorile presiunii oxigenului în sângele alveolar 
 
19. Termenul de „poziție”, în sens fiziologic, desemnează: 
a) poziția centrului de greutate 
b) o  anumită  orientare  a  corpului  în  spațiu,  sau  a  unei  părți  din  corp  în  raport  cu 
altele 
c) poligonul sau baza de susținere 
d) nici un răspuns nu este corect 
 
20. Echilibrul este stabil atunci când: 
a) centrul de greutate şi punctul de sprijin coincid 
b) centrul de greutate este deasupra punctului de sprijin 
c) centrul de greutate este sub punctul de sprijin 
d) nici un răspuns nu este corect 
                   
21. Lanțurile cinematice închise:    
a) sunt realizate de membrele pe care se sprijină corpul în menținerea unei poziții 
b) realizează laturile poligonului de susținere 
c) determină poziția centrului de greutate 
d) nici un răspuns nu este corect 
 
22. Unghiul de stabilitate: 
a) este cu atât mai mare cu cât centrul de greutate este situat mai sus 
b) are o valoare indicativă absolută 
c)  este  format  de  proiecția  centrului  de  greutate  cu  dreapta  care  îl  unește  cu  
marginea bazei de susținere 
d) prezintă fenomenul de recrutare 
 
23. În stațiunea bipedă, centrul de greutate este localizat: 
a) la nivelul coloanei cervicale 
b)   la nivelul coloanei toracice 
c)  la încrucișarea planului dorso‐sacral (care trece prin partea superioară a vertebrei 
lombare L2), cu planul medio‐frontal 
d)  la nivelul pelvisului 
 
24. Un organism echilibrat convenabil în poziție verticală prezintă o activitate musculară : 
a) scăzută doar la nivelul coapselor 
b) cresută doar la nivelul trunchiului 
c) crescută la nivelul trunchiului și coapselor 
 d) scazută la nivelul trunchiului și a coapselor 
 
25.  Cum  se  numeşte  punctul  masei  corpului  asupra  căruia  acționează  rezultanta  forțelor 
gravitaționale: 
a)   centru de greutate  
b) forță musculară 
c) putere musculară 
d)   centru de echilibru 
 
26. Pârghiile de gradul I sunt cunoscute ca: 
a) pârghii de forță 
b) pârghii de viteză 
c) pârghii de echilibru 
d) pârghii de susținere 
 
27. Pârghiile de gradul II sunt cunoscute ca: 
a) pârghii de forță 
b) pârghii de viteză 
c) pârghii de echilibru 
d) pârghii de susținere 
 
28. De cine este reprezentată forța activă care menține echilibrul? 
a) centrul de greutate  
b) forța musculară 
c) puterea musculară 
d) centrul de echilibru 
 
29. Mișcarea de basculă: 
a)  definește anumite mișcări ale bazinului și omoplatului 
b)  definește mișcările rotulei 
c) este sinonimă cu abducția 
d)  nici un răspuns nu este corect 
 
30. Glisarea și hiperextensia sunt mișcări: 
a) fiziologice rar intalnite 
b) efectuate jurul axei sagitale într‐un plan frontal 
c) similare cu abducția și respectiv adducția 
d) care depășesc limitele fiziologice 
 
 
 
 
 KINETOLOGIE MEDICALĂ
SUBIECTE EXAMEN DE LICENŢĂ
SESIUNEA IULIE 2013

Nr.
SUBIECTE
Crt.
Dintre tipurile de imobilizare nu fac parte:
a) imobilizarea de punere în repaus
1. b) imobilizarea activă
c) imobilizarea de contenţie
d) imobilizarea de corecţie
Care din următoarele tehnici apartin imobilizării:
a) relaxarea musculară
2. b) punerea în repaus
c) posturile de facilitare
d) contractia izometrică
Imobilizarea generală de punere în repaus se aplică pacienţilor cu:
a) boli grave cardio-pulmonare
3. b) traumatisme uşoare
c) tendinite
d) flebite
Imobilizarea segmentară de punere în repaus se aplică:
a) traumatismelor cranio-cerebrale grave
4. b) arsuri întinse
c) procese inflamatorii localizate
d) traumatisme toracice
Imobilizarea de contenţie nu se utilizează pentru:
a) consolidarea fracturilor
5. b) în luxaţii
c) artrite specifice
d) arsuri
Care afirmaţie nu se regăseşte printre regulile imobilizării:
a) aparatul să nu jeneze circulaţia
6. b) sub aparat, să se menţină tonusul musculaturii prin contracţii izometrice
c) segmentele să fie poziţionate în timpul imobilizării în poziţii funcţionale
d) este normal să creeze disconfort fizic şi psihic pacientului
Dezavantajele imobilizărilor pe termen lung:
a) favorizează circulaţia venoasă
7. b) ameliorează mobilitatea articulară
c) induce hipotrofii muscular de inactivitate
d) crează confort fizic şi psihic pacientului
Posturile pot fi:
a) active şi cu rezistenţă
8. b) active şi de facilitare
c) corective şi cu rezistenţă
d) corective şi de facilitare
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Posturile corective pot fi:
a) liberă, liber-ajutată, fixată
9. b) fixată, atârnată, liberă
c) sprijinită, liber-ajutată, fixată
d) liberă, liber-ajutată, atârnată
Posturile de facilitare nu se referă la:
a) drenaj bronşic
10. b) mişcări active
c) facilitare respiratorie sa cardiacă
d) drenaj biliar
Tehnicile anakinetice sunt:
a) mişcări active cu rezistenţă
11. b) mişcări pasive
c) relaxarea musculară
d) imobilizarea, posturarea
Mobilizarea pasivă îndeplineşte următoarele condiţii:
a) o articulaţie se mobilizează prin intermediul a două articulaţii
b) se va executa pe mai multe direcţii de mişcare, fără pauză
12.
c) se va pregăti prin aplicaţii de căldură, masaj, electroterapie
d) este o tehnică globală, deci nu se va mobiliza articulaţie după articulaţie şi fiecare
direcţie de mişcare
Care dintre tehnici nu aparţin mobilizătorilor pasive:
a) tracţiuni
13. b) autopasivă
c) contracţia izometrică
d) prin manipulare
Mobilizarea pasivo-activă apartine:
a) tehnicilor anakinetice
14. b) mobilizărilor active
c) tehnici kinetice statice
d) mobilizărilor pasive
Care din următoarele modalităţi tehnice nu aparţin mobilizărilor activă voluntare:
a) mobilizarea activă liberă
15. b) mobilizarea activo-pasivă
c) mobilizarea pasivo-activă
d) mobilizarea activă cu rezistenţă
Mobilizarea pasivă pură asistată se încadrează în tehnicile:
a) anakinetice de posturare
16. b) kinetice statice
c) anakinetice dinamice
d) kinetice dinamice
Mobilizarea autopasivă o realizează:
a) pacientul
17. b) kinetoterapeutul
c) kinetoterapeutul împreună cu pacientul
d) cu ajutorul ortezelor
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Mobilizarea autopasivă nu poate fi realizată prin:
a) presiunea corpului
18. b) imobilizare de corecţie
c) acţiunea membrului sănătos
d) intermediul unor instalaţii (scripeţi)
Care sunt parametrii ce nu se regăsesc în cadrul mobilizării pasivă pură asistată:
a) posturarea pacientului în instalaţii
19. b) poziţia, prizele şi contraprizele kinetoterapeutului
c) manevrele, forţa şi ritmul de mobilizare
d) poziţia pacientului
Modalităţile tehnice de mobilizare activă voluntară sunt:
a) activă asistată, activă cu rezistenţă, pasivo-activă
20. b) activă cu rezistenţă, contracţia izometrică, activă asistată
c) pasivo-activă, activo-pasivă, activă cu rezistenţă
d) activă asistată, activă cu rezistenţă, activă liberă
Care obiective nu sunt specifice mobilizărilor active voluntare:
a) creşterea sau menţinerea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii
21. b) menţinerea unei poziţii corectoare cu ajutorul unor instalaţii
c) creşterea sau menţinerea forţei musculare
d) dezvoltarea coordonării neuro-musculare
Mobilizarea activă reflexă este realizată de:
a) contracţii izometrice executate voluntar de pacient
22. b) contracţii musculare reflexe necontrolate şi necomandate voluntar de pacient
c) contracţii izotonice executate voluntar de pacient
d) contracţii musculare controlate de pacient
Contracţia musculară, fără să determine mişcarea segmentului reprezintă o tehnică:
a) kinetică activă cu rezistenţă
23. b) kinetică dinamică
c) kinetică statică
d) kinetică activă asistată
Tehnicile kinetice statice constau în:
a) contracţie izometrică, relaxare musculară
24. b) contracţie izotonică, relaxare musculară
c) contracţie izometrică, imobilizare
d) contracţie izotonică, posturare
Principii de bază ale exerciţiului fizic terapeutic:
a) exerciţiile se execută rapid
25. b) progresivitate lentă, poziţii de start stabile
c) la contracţii intense pauze mici
d) etapizarea programului de exerciţii nu este obligatoriu
Ultimul nivel al controlului motor este:
a) mobilitatea
26. b) abilitatea
c) stabilitatea
d) mobilitatea controlată
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Bilanţul muscular are un sistem de cotare internaţională. Sistemul are scala:
a) 0-1
27. b) 0-5
c) 0-10
d) 0-100
Dintre mişcările articulare elementare, abducţia este:
a) mişcarea de apropiere a membrului sau segmentului de axul corpului
28. b) mişcarea de îndepărtare a membrului sau segmentului de axul corpului
c) mişcarea de răsucire a membrului în jurul axului longitudinal
d) mişcarea de circumducţie
Mişcările active se execută la comanda examinatorului şi nu implică:
a) înţelegerea (exemplificarea) mişcării cerute de către pacient
29. b) cooperare din partea pacientului
c) manevrarea de către examinator a segmentului
d) comunicare între pacient şi examinator
Bilanţul muscular este un proces:
a) activ
30. b) pasiv
c) efectuat cu ajutorul aparaturii medicale
d) static
Datele obţinute de bilanţul muscular nu sunt necesare pentru:
a) elaborarea, controlul şi modificarea programului de recuperare
31. b) orientarea tipului de intervenţie medico-chirurgicală
c) conturează deseori prognosticul funcţional al pacientului
d) măsurarea indicilor cardio-vasculari
Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau în:
a) o contracţie de 12 sec/zi
32. b) 20 de contracţii a 6 sec., cu o pauză de 20 de sec. între ele - o şedinţă/ zi
c) serie de 3 contracţii a 6 sec., cu o pauză de 30-60 de sec. între contracţii
d) o contracţie de 6 sec/zi
Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile de forţă:
a) -2, -3
33. b) 5 şi 4
c) 2+, 3+
d) 0, 1
Pe scala numerică adaptată, rezultatele testing-ului muscular sunt:
a) 4 (bună) – muşchiul poate executa mişcarea pe toată amplitudinea contra unei forţe
exterioare
b) 4 (acceptabilă) – muşchiul mobilizează complet segmentul contra gravitaţiei (fără altă
34.
contrarezistenţă)
c) 4 (bună) – muşchiul deplasează antigravitaţional, complet, segmentul contra unei
rezistenţe medii
d) 4 (acceptabilă) – muşchiul mobilizează segmentul, dar cu eliminarea gravitaţiei
La examinarea din spate se pot aprecia:
a) linia tendoanelor ahiliene
35. b) bolta longitudinală a piciorului
c) bolta orizontală a piciorului
d) relieful genunchiului
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Linia gravitaţiei întregului corp se apreciază prin utilizarea:
a) scalei de la 0 la 5
36. b) firului de plumb
c) ADL-ului
d) testing-ului muscular
Ciclul Krebs este întâlnit în metabolismul:
a) anaerob lactacid
37. b) anaerob lactacid
c) aerob
d) nici unul
Palparea maselor musculare, în poziţii de relaxare ne precizează:
a) hipotonii sau hipertrofii musculare
38. b) rezistenţa la efort
c) deficitul respirator
d) mobilitatea articulaţiilor
Creşterea forţei musculare este condiţionată de următorii factori:
a) intensitate, complexitate
39. b) intensitate, durată
c) durată, complexitate
d) de nici un factor
Mişcarea activă se aplică în antrenarea muşchilor de forţă:
a) 4 şi 3
40. b) 2 şi 3
c) 3+, 2
d) 2 şi 3
Cele 2 reguli de bază a tehnicii manipulării în creşterea amplitudinii de mişcare:
a) să nu provoace durere, regula mişcării contrare
41. b) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, fără durere
c) regula mişcării contrare, cu durere
d) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, cu durere
Progresivitatea pentru tonifierea muscular nu se realizează prin:
a) creşterea progresivă a lungimii sau greutăţii braţului pârghiei (rezistenţei)
b) scoaterea treptată a ajutorului dat unei mişcări de musculatură accesorie
42. c) adăugarea unei serii de mici şi ritmice mişcări la limitele sectorului de mobilitate
articulară
d) creşterea amplitudinii unei mişcări executate contra gravitaţiei sau cu o greutate
adăugată
Suprafaţa bazei de susţinere a corpului în timpul exerciţiului fizic:
a) cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât poziţia va fi mai stabilă
43. b) cu cât acesta va fi mai mică, cu atât poziţia va fi mai stabilă
c) cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât poziţia nu va fi mai stabilă
d) cu cât acesta va fi mai mică, cu atât poziţia va fi în echilibru
Poziţiile iniţiale (de start) pot fi:
a) numai fundamentale
44. b) numai derivate
c) fundamentale şi derivate
d) nici un răspuns nu este corect
Nr.
SUBIECTE
Crt.
La examinarea din profil nu se pot aprecia:
a) prezenţa cifozei
45. b) relaxarea sau slăbirea musculaturii abdominale
c) genu varum
d) genu recurvatum
Evaluare ADL nu constă în:
a) igienă, îmbrăcare
46. b) utilităţi, alimentare
c) comunicare, locomoţie
d) efectuare de exerciţii de forţă
Poziţiile derivate din postura ortostatică se realizează prin:
a) schimbarea poziţiei memebrelor superioare şi a trunchiului
47. b) schimbarea poziţiei membrelor inferioare şi a trunchiului
c) schimbarea poziţiei trunchiului şi a membrelor superioare şi inferioare
d) schimbarea poziţiei trunchiului
Tehnici pentru promovarea mobilităţii controlului motor, în iniţierea mişcării:
a) relaxare-opunere, circuit, iniţierea ritmică
48. b) iniţiere ritmică, mişcare activă de relaxare-opunere
c) progresia cu rezistenţă, iniţierea ritmică
d) relaxare-contracţie, contracţia izometrică în zona scurtată
Elementele de facilitare telereceptive nu sunt:
a) Văzul
49. b) Auzul
c) Stimularea sinusului carotidian
d) Olfacţia
Pentru redredarea scoliozelor se utilizează metoda:
a) Klapp
50. b) Schultz
c) Kabat
d) De Lorme-Watkins
Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică pentru antrenarea muşchilor de forţă:
a) 5, -5, 4, 4+, 3
51. b) 2+, 3+, -4, 4, 4+
c) 4+, 4, -4, 3, +3
d) -2, 2+, -3, 3+, 4
Progresivitatea pentru coordonare nu se realizează prin:
a) creşterea preciziei la executarea unei mişcări
52. b) combinarea mişcărilor diverselor articulaţii şi segmente
c) diminuarea treptată a poligonului de susţinere
d) creşterea greutăţii care reprezintă rezistenţa aplicată
Componentele mişcării ce nu se regăsesc pentru fiecare schemă în spiral sau
diagonal, din metoda Kabat:
a) flexie sau extensie
53.
b) abducţie sau adducţie
c) circumducţie
d) rotaţie externă sau internă
Nr.
SUBIECTE
Crt.
La examinarea din faţă se pot aprecia:
a) lordoza
54. b) linia tendoanelor ahiliene
c) cifoza
d) genu valgum
Schemele de facilitare Kabat nu sunt utilizate:
a) pasiv sau activ
55. b) activo-pasiv
c) prin imobilizare
d) activ, cu rezistenţă
Din cadrul metodelor “special” în kinetologie nu fac parte:
a) scripetoterapia
56. b) mecanoterapia
c) sistemul Guthrie-Smith
d) Bobath
Scripetoterapia se realizează prin intermediul sistemelor:
a) scripete-greutate, scripete reciproc
57. b) scripete reciproc, aparate ortopedice
c) scripete-greutate, benzi elastice
d) scripete-greutate, aparate pentru masaj
Identificaţi afirmaţiile false pentru testarea forţei musculare:
a) 3, muşchiul mobilizează segmental, dar cu eliminarea gravitaţiei
58. b) 0, muşchiul nu realizează nici un fel de contracţie
c) -3, mişcare contra gravitaţiei, dar incompletă faţă de amplitudinea maximă
d) 1, sesizarea contracţiei muşchiului prin palparea lui
Progresivitatea pentru amplitudine nu se realizează prin:
a) introducerea unor tensiuni prelungite pe direcţia mişcării ce trebuie recuperată
b) creşterea dificultăţii de a menţine în echilibru o poziţie prin ridicarea centrului de
59. greutate al corpului
c) modificarea ritmului mişcărilor care se execută pe toată amplitudinea posibilă
d) adăugarea unei serii de mici şi ritmice mişcări la limitele sectorului de mobilitate
articulară
Tehnici de promovare a abilităţii controlului motor:
a) izometria alternată, relaxare-opunere
60. b) relaxare-contracţie, stabilizarea ritmică
c) iniţierea ritmică, mişcarea activă de relaxare-opunere
d) progresia cu rezistenţă, secvenţialitatea normală
Creşterea forţei muscular prin exerciţii cu rezistenţă progresivă se realizează cu
ajutorul metodei:
a) Jacobson
61.
b) Kabat
c) De Lorme-Watkins
d) Williams
Sistemul Guthrie-Smith constă în utilizarea:
a) instalaţii pentru imobilizare
62. b) resorturi, cordoane elastice
c) aparaturii pentru masaj mecanic
d) scripeţilor
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Terapia ocupaţională este metoda care face legătura dintre:
a) refacerea forţei şi reeducarea mersului
63. b) recuperarea medicală şi recuperarea socio-profesională
c) efort fizic şi refacerea după efort
d) refacerea deficitului respirator şi amplitudinea de mişcare
Momentele manipulărilor nu constau în:
a) punerea în tensiune
64. b) punerea în poziţie
c) suspendarea excentrică
d) impulsul manipulativ
Identificaţi afirmaţiile false în aplicarea tracţiunilor vertebrale:
a) sistemele de fixare să nu lezeze ţesuturile şi să nu jeneze circulaţia
65. b) poziţia pacientului trebuie să fie cât mai flexată
c) forţa de tracţiune este progresivă
d) durata şedinţei nu depăşeşte 10-15 minute pentru coloana cervical
Sportul terapeutic nu are efecte:
a) fiziologice
66. b) psihice
c) de reorientare profesională
d) sociale
Hidroterapia parţială pentru creşterea mobilităţii articulare nu se realizează prin:
a) imobilizări
67. b) mobilizări pasive
c) mobilizări active
d) mobilizări pasivo-active
Mişcarea completă contra gravitaţiei, cu rezistenţă uşoară, unde oboseala apare
repede, este evaluată pe scala testing-ului muscular cu:
a) 3
68.
b) 3+
c) 4
d) -3
Tehnici de promovare a stabilităţii controlului motor:
a) relaxare-contracţie
69. b) relaxare-opunere
c) progresia cu rezistenţă
d) contracţia izometrică în zona scurtată
Schemele antagoniste pe flexie şi extensie, din metoda Kabat sunt în număr de:
a) 1 pentru flexie, 2 pentru extensie
70. b) 2 pentru flexie, 1 pentru extensie
c) 2 pentru flexie şi 2 pentru extensie
d) 1 pentru flexie, 1 pentru extensie
Sistemul kinetic cu arcuri (Guthrie-Smith) nu este utilizat pentru:
a) creşterea forţei musculare
71. b) suspendarea unui membru în system elastic pe verticală
c) creşterea indicilor respiratori la efort
d) creşterea amplitudinii unei mişcări
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Relaxarea generală se poate obţine prin:
a) exerciţii active, cu rezistenţă
72. b) masaj
c) contracţii izometrice între 12-30 secunde
d) mobilizări active executate rapid
Refacerea şi menţinerea echilibrului se derulează în doua etape, una din ele fiind:
a) antrenarea controlului motor
73. b) antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale
c) controlul amplitudinii de mişcare
d) antrenarea abilităţii
Una din următoarele tehnici de facilitarea neuromusculară proprioceptivă
fundamentale nu se foloseşte în practica kinetică:
a) prizele mâinilor
74.
b) comenzile, comunicarea
c) întinderea (stretch-reflexul)
d) inversarea lenta
În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama că două mişcări nu se asociază niciodată,
indiferent de schema de mişcare:
a) flexie cu rotaţie externă, totdeauna la membrul superior
75.
b) extensie cu rotaţie internă, totdeauna la membrul superior
c) adducţie cu rotaţie externă, totdeauna, la membrul inferior
d) abducţia cu rotaţie externă, totdeauna la membrul inferior
Suspensoterapia constă în:
a) mişcări active cu cordonul elastic
76. b) scoaterea corpului sau a membrului de sub influenţa gravitaţiei
c) mişcări active, cu rezistenţă
d) mişcări active cu ajutorul resorturilor
Mişcarea parţială în condiţii de excludere a gravităţii este evaluată pe scala testing-
ului muscular cu:
a) 2+
77.
b) 3
c) -3
d) -2
Un element definitoiu în realizarea relaxării ca obiectiv al kinetologiei îl constituie:
a) respiraţia controlată
78. b) creşterea forţei
c) mobilitatea coloanei vertebrale
d) creşterea rezistenţei la efort
Obţinerea facilitării în metoda Kabat nu se realizează prin:
a) folosirea unor scheme globale de mişcare
b) alternarea antagoniştilor în reeducarea mişcărilor active prin mecanismul inducţiei
79.
succesive descris de Sherrington
c) opunerea unei rezistenţe maxime la mişcarea dorită a fi executată de pacient
d) opunerea unei rezistenţe minime la mişcarea dorită a fi executată de pacient
În corectarea posturii şi aliniamentului corpului nu se utilizează următoarele tehnici:
a) mişcări pasive, active, active asistate
80. b) posturi corectate sau hipercorectate
c) posturi cu greutăţi mari pe umeri
d) contracţii izometrice
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Care dintre următoarele obiective de kinetoterapie nu se aplică în S.A.:
a) menţinerea posturii şi aliniamentului corect al corpului
81. b) menţinerea supleţei articulare
c) menţinerea tonusului muscular paravertebral
d) corectarea anchilozelor
Tehnici comune de promovare a stabilităţii, mobilităţii controlate şi abilităţii
controlului motor:
a) iniţiere ritmică
82.
b) inversare lentă cu opunere
c) progresie cu rezistenţă
d) relaxare-opunere
În cadrul „posturilor corectoare” adaptate la bolnavul spondilitic, care dintre următoarele
este incorectă:
a) decubit dorsal fără pernă sub cap, cu o perniţă sub coloana dorsală, membrele
83. superioare sub ceafă, coatele ating patul
b) decubit dorsal pe pat tare fără pernă, cu şoldurile şi genunchii flectate
c) decubit dorsal cu perniţă sub coloana toracală, săculeţi de nisip pe umeri şi genunchi
d) poziţia „Sfinxului”
Care obiective generale în programele de kinetoprofilaxie pentru adulţi nu se
regăsesc:
a) menţinerea forţei şi rezistenţei musculare
84.
b) menţinerea capacităţii de efort
c) creşterea şi dezvoltarea armonioasă
d) menţinerea unei posture corecte
Sistemele de testare globală a aparatului MNAK sunt:
a) Hettinger, Klapp
85. b) Richter, Hettinger
c) Guthrie-Smith
d) Smith, Richter
Care dintre programele de gimnastică nu aparţin profilaxiei primare:
a) programul de 11 minute ale Forţelor Aeriene Canadiene
86. b) programul gimnasticii aerobice
c) programul de exerciţii Kabat
d) programul de 10 minute Hettinger
Tehnica exerciţiilor repetitive scurte izometrice zilnice (ERSIZ) constă în:
a) repetarea de 20 de ori a unor scurte contracţii izometrice, în aceeaşi şedinţă
87. b) repetarea de 30 de ori a unor scurte contracţii izometrice, în şedinţe diferite
c) repetarea de 20 de ori a unor scurte contracţii izotonice, în aceeaşi şedinţă
d) repetarea de 30 de ori a unor scurte contracţii izotonice, în şedinţe diferite
O contracţie de 6 secunde pe zi reprezintă:
a) ERSIZ
88. b) EUSIZ
c) ADL
d) ILO
Exerciţiile dinamice cu rezistenţă pentru creşterea forţei sunt:
a) exerciţiile cu 10 r m
89. b) EUSIZ
c) MARO
d) ERSIZ
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Metodele specifice relaxării sunt:
a) Bobath, Schultz
90. b) Jacobson, Williams
c) Schultz, Jacobson
d) Jacobson, Muler-Hettinger
Corectarea deficitului respirator nu se realizează prin:
a) posturi relaxante şi facilitorii
91. b) posturi de drenaj bronşic
c) posturi corective cu imobilizare
d) posturi de drenaj biliar
Antrenamentul la efort nu se adresează:
a) bolnavilor cardio-vasculari
92. b) bolnavilor cu fracturi incomplete calusate
c) bolnavilor respiratori
d) sedentarilor
Metode ce nu se regăsesc în antrenamentul la efort:
a) alergare, covorul rulant
93. b) urcatul scărilor, înot
c) mişcare activă de relaxare-opunere
d) bicicleta ergometrică, mersul
Metodele de antrenament la efort pentru pacienţii cu deficienţe funcţionale cardio-
pulmonare şi locomotorii severe sunt:
a) urcatul şi coborâtul scărilor şi pantelor într-un ritm susţinut
94.
b) bicicleta ergometrică
c) alergarea pe teren variat
d) activităţile de autoîngrijire şi casnice
Identificaţi factorul extern în limitarea amplitudinii de mişcare, după Gummerson:
a) tipul articulaţiei
95. b) capacitatea muşchiului de a se contracta şi relaxa
c) abilitatea individual de a performa mişcări (exerciţii)
d) elasticitatea musculară
Evaluarea amplitudinii de mişcare trebuie să aprecieze:
a) numai mişcarea pasivă
96. b) mişcarea autopasivă
c) numai mişcarea activă
d) atât mişcarea pasivă, cât şi cea activă
Inhibiţia activă (IA) se aplică:
a) în paralizii
97. b) numai muşchiului normal inervat şi sub control voluntar normal
c) în refacerea mobilităţii articulare
d) în refacerea sinovialei
Testingul articular apreciază:
a) end-fell-ul
98. b) excitabilitatea neuro-musculară
c) nivelul calcemiei
d) tonusul endocrin
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Sistemul Hettinger, de testare global a aparatului MNAK, nu presupune testarea:
a) mobilităţii articulare şi a echilibrului
99. b) elasticităţii toracice şi tonicităţii abdominale
c) forţei musculare
d) capacitîţii de efort
Redoarea articulară se refera la:
a) tixotropie
100. b) retractură
c) afectarea jocului articular
d) procese de scurtare adaptativă
Stretching-ul nu este contraindicat în urmatoarele situatii:
a) când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară
101. b) cînd limitarea este de cauză osoasă
c) după o fractură recentă neconsolidată
d) în prezenţa unui process inflamator acut sau infecţios intra- sau periarticular
Care din următoarele reguli pentru stretching nu sunt adevarate?
a) încălzirea prealabilă a ţesutului
102. b) aplicarea unor tehnici de relaxare
c) poziţionarea corectă a pacientului
d) forţarea întinderii pe fond dureros
Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele incorecte:
a) gradul 1: amplitudini maxime ritmice la începutul excursiei de mişcare
b) gradul 3: mişcari ample spre excursia maximă, la nivelul rezistenţei tisulare
103.
c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii
d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară
(stretching)
În antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului – intensitatea se
bazează pe principiile:
a) accesibilităţii şi continuităţii
104.
b) tratării diferenţiate şi continuităţii
c) legăturii dintre teorie şi practică
d) încărcării (overlood) şi specificităţii
Cavitatea articulară este sediul unor stări patologice variate care vor determina
deficit funcţional, cu excepţia:
a) redorilor
105.
b) deficitului respirator
c) limitării mobilităţii articulare
d) anchilozelor
Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se utilizează:
a) manipulările
106. b) stretching-ul
c) mobilizări
d) exerciţii cu rezistenţă
Tehnici comune de promovare a mobilităţii controlate şi abilităţii controlului motor:
a) IL, SI, MARO, IR
107. b) RO, RR, IL, ILO
c) IL, , ILO, CR, IA
d) CIS, ILO, IA, IL
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Mişcările jocului articular sunt:
a) rulare, alunecare, răsucire, rotaţie, compresie
108. b) rulare, alunecare, circumducţie, compresie, tracţiune
c) rulare, alunecare, răsucire, compresie, tracţiune
d) rulare, alunecare, rotaţie, compresie, tracţiune
Identificaţi factorii interni ai creşterii flexibilităţii:
a) elasticitatea musculară, a tendoanelor şi ligamentelor
109. b) vârsta
c) temperatura mediului
d) restricţia sau lejeritatea hainelor
Reflexul miotatic este reflex de :
a) întindere
110. b) reflex de tendon
c) reflex flexor
d) nici una
Mişcarea de supinaţie este mişcarea de:
a) rotare spre interior
111. b) orientare a palmei în sus
c) rotaţie internă a pumnului
d) orientare a palmei în jos
Precizaţi care categorie a ADL-urile nu este corectă:
a) de autoîngrijire
112. b) de mobilitate
c) de forţă
d) de comunicare
Structura programul de antrenament aerobic:
a) parte fundamentală, parte de încheiere
113. b) perioadă de încălzire, perioada de exerciţii, perioada de încheiere (răcire)
c) perioadă de relaxare, perioadă de dezvoltarea forţei şi rezistenţei
d) parte de anamneză, de încălzire, de relaxare
Spasticitatea poate fi definită ca fiind:
a) hipotonie musculară, cu limitarea amplitudinii de mişcare
114. b) atrofie musculară
c) rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea pasivă
d) cicatrice tisulară
Care este afirmaţia falsă în legătură cu elementele aspectului general al corpului, în
evaluarea posturii:
a) atitudinea corpului
115.
b) creşterea corpului (înălţime şi greutate în raport cu vârsta şi sexul)
c) rezistenţa la efort
d) dezvoltarea globală în raport cu vârsta
Care dintre variante nu reprezintă un tip de stretching:
a) ballistic, izometric
116. b) dinamic, static (pasiv)
c) lung, închis
d) activ (sau stato-activ)
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Metabolismul glucozei pe calea aerobă se realizează:
a) în prezenţa O2
117. b) în lipsa O2
c) în prezenţa acidului lactic în exces
d) în prezenţa H2O
Regulile aplicării tehnicilor de mobilizare a articulaţiilor periferice nu prevăd:
a) poziţia comodă şi relaxată a pacientului
118. b) respectarea principiului progresivităţii, ca intensitate şi amplitudine
c) poziţionarea kinetoterapeutului pentru o abordare uşoară a pacientului
d) forţarea lucrului într-o articulaţie blocată, dureroasă
Identificaţi varianta corectă a următoarelor tehnici:
a) tehnica Oxford, exerciţiu cu rezistenţă progresivă
119. b) tehnica culturistă De Lorme-Watkins
c) tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu repetiţie
d) tehnica fracţionată de De Lorme-Watkins
Care denumire nu aparţine exerciţiilor culturiste:
a) exerciţiile cu rezistenţă progresivă ajustabilă zilnic
120. b) body-building
c) tehnica formării corpului
d) ridicării greutăţilor
Refacerea rezistenţei musculare nu se realizează în funcţie de:
a) forţa musculară
121. b) valoarea circulaţiei musculare
c) abilităţile sportive deosebite ale pacientului
d) integritatea metabolismului muscular
Măsurătorile indirecte în aprecierea forţei muscular nu prevăd:
a) anamneza şi palparea
122. b) determinarea “suprafeţei de secţiune”
c) electromiografia
d) înregistrarea presiunii intramusculare
Tehnici comune de promovare a mobilităţii şi abilităţii controlului motor:
a) iniţiere ritmică
123. b) contracţii repetate
c) mişcare activă de relaxare-opunere
d) izometrie alternată
Stabilitatea reprezintă:
a) capacitatea de a menţine posturile gravitaţionale
124. b) capacitatea de a menţine posturile antigravitaţionale
c) de a menţine poziţiile mediane ale corpului
d) toate răspunsurile sunt corecte
Identificaţi afirmaţia falsă cu privire la factorii care pot perturba coordonarea:
a) dozarea corespunzătoare a efortului fizic
125. b) efort muscular intens
c) durerea şi oboseala
d) stările emoţionale
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Terapia ocupaţională (TO) este o metodă care presupune:
a) antrenament de dezvoltare a forţei
126. b) antrenament de dezvoltare a detentei
c) antrenament de coordonare cu mişcări utilizate în viaţa zilnică
d) antrenament specific de dezvoltare a vitezei
Echilibru dinamic este rezultatul a 3 factori. Identificaţi varianta falsă:
a) individul cu capacităţile lui anatomo-funcţionale
127. b) activităţile fizice de loisir
c) activităţile, mişcările, pe care individul le execută într-un moment dat
d) condiţiile mediului în care individul îşi performează activităţile
Antrenamentul la efort nu se recomandă:
a) sedentarilor
128. b) pacienţilor cu cancer în stare avansată
c) pacienţilor de vârsta a III-a
d) în profilaxia afecţiunilor cardio-respiratorii
În situaţiile deficitelor mari de forţă musculară este necesar să nu se apeleze la:
a) posturi declanşatoare de reflexe tonice
129. b) orice tip de exerciţiu
c) tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii
d) elemente facilitorii de creştere a răspunsului motor
Etapele controlului motor sunt:
a) stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea
130. b) echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea
c) mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlată, abilitatea
d) controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul
Bolile cronice în secvenţialitatea proprie: boală - infirmitate (deficienţă) -
incapacitate (disfuncţionalitate) - handicap sunt preocupările:
a) pediatriei
131.
b) kinetoprofilaxiei
c) traumatologiei
d) recuperării medicale
Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru
înclinările laterale:
a) apofiza spinoasă a vertebrei C7
132.
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) între maleolele interne
Scăderea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii nu se poate produce datorită:
a) ţesutului moale
133. b) articulaţiei
c) ţesutului moale şi articulaţiei
d) muşchiului cardiac
Coordonarea nu se poate realiza decât în prezenţa:
a) stimulilor senzitivi exteroceptivi tactili şi dureroşi, a celor senzoriali (mai ales vizuali)
b) stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili şi a celor senzoriali (mai ales
134.
vizuali)
c) stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi termici şi dureroşi şi a celor senzoriali
d) stimulilor senzitivi proprioceptivi şi a celor senzoriali (mai ales vizuali şi auditivi)
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Dezavantajele contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei de contracţie sunt:
a) eficienţa crescută, tehnica simplă
135. b) nu ameliorează supleţea articulară, creează un feed-back redus
c) nu dau dureri articulare şi oboseală
d) necesită timp scurt de execuţie
Mişcările sunt coordonate atunci când există:
a) stimuli senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili şi senzoriali (vizuali, vestibulari)
136. b) sinergişti şi stabilizatori, cu relaxarea simultană a muşchilor antagonişti
c) integritatea componentelor motorii ale echilibrului
d) toate raspunsurile sunt corecte
La examinarea din lateral nu se pot întâlni următoarele modificări patologice:
a) genu valgum
137. b) genu recurvatum
c) cifoză dorsală accentuată
d) cifolordoză
Identificaţi varianta corectă pentru efortul aerob:
a) un minut
138. b) 10 secunde
c) o oră
d) câteva secunde
Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizată:
a) doar din faţă
139. b) doar din lateral
c) doar din spate
d) din faţă, din spate şi din profil
Adaptarea la efort se reflectă în:
a) puls mărit în repaus
140. b) respiraţie anevoioasă în timpul efortului
c) creşterea rezistenţei la oboseală
d) valori ridicate ale TA în repaus
Care afirmaţie despre contracţiile izometrice nu este adevarată:
a) reduc edemul prin efect de pompă
141. b) tehnica este simplă
c) durata exerciţiilor este scurtă
d) solicită articulaţiile
Care set nu face parte din schema tehnicii Oxford:
a. setul I: 10 ridicări cu 5 RM
142. b. setul II: 10 ridicări cu 90 RM
c. setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM
ADL are ca obiective specifice recâştigarea:
a) forţei şi rezistenţei musculare
143. b) mobilităţii articulare
c) îndeplinirii activităţilor zilnice, de muncă şi de agrement
d) stretching-ului
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Exerciţiile aerobice efectuate cu perseverenţă după tehnicile şi parametrii necesari
determină un nivel:
a) scăzut de fitness
144.
b) crescut de acid lactic
c) crescut de fitness şi o rezistenţă crescută la activitatea fizică
d) rezistenţă scăzută la activitatea fizică
Postura corporală este influenţată de 3 factori:
a) ereditate, stările patologice, obişnuinţa
145. b) genetic, aptitudinile, atitudini
c) ereditate, comportament, obişnuinţe
d) stări patologice, aptitudini, echilibru
Principalul avantaj ale exerciţiilor izotone cu rezistenţă este:
a) solicită articulaţia
146. b) determină dureri articulare şi musculare
c) pot declanşa sinovite traumatice
d) creşte nu doar forţa musculară dinamică, dar şi pe cea izometrică
Tehnica De Lorme-Watkins nu are în structură următoarele seturi de exerciţii:
a. setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM
147. b. setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM
c. setul III: 10 ridicări cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM
Contraindicaţiile propriu-zise pentru exerciţiile cu rezistenţă în refacerea forţei
musculare sunt:
a) inflamaţia şi durerea intensă articulară sau/şi musculară în timpul exerciţiului
148.
b) respiraţie anevoioasă
c) puls şi tensiune arterială ridicată
d) deficienţele coloanei vertebrale
Creşterea forţei musculare nu depinde de:
a) diametrul de secţiune al muşchiului
149. b) numărul unităţilor motorii în acţiune
c) frecvenţa impulsurilor nervoase
d) tipul articulaţiei
Dintre tehnicile enumerate una nu se foloseşte pentru obţinerea inhibiţiei active (IA):
a) tehnica hold-relax (contracţie-relaxare)
150. b) tehnica hold-relax-contraction (contracţie-relaxare-contracţie)
c) tehnica contractiei agonistului
d) tehnica Oxford
 Teste licenta masaj şi tehnici complementare

1. Aplicarea procedeelor fundamentale (principale) de masaj respectă următoarea succesiune:

A.netezirea (effleurage);fricţiunea;frământatul (petrissage);baterea (tapotamentul);vibraţiile
B. netezirea (effleurage); fricţiunea; frământatul (petrissage); baterea (tapotamentul); vibraţiile,
netezirea (effleurage);
C. netezirea (effleurage); fricţiunea; vibraţiile; frământatul (petrissage); baterea (tapotamentul);
netezirea (effleurage);
D. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraţiile; fricţiunea; frământatul (petrissage)
E. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraţiile; fricţiunea; frământatul (petrissage,
netezirea (effleurage)

2.Fricţiunea constituie manevra principală prin care se acţionează asupra muschilor în regiunile
unde aceştia sunt situaţi :
A. în profunzime
B. superficial
C. în stratul hipodermic foarte gros
D. în regiunea fesieră
E. abdominal la persoanele cu obezitate

3.Combinarea fricţiunii cu frământatul reprezintă

A.o formă intermediară de trecere de la fricţiune la frământat
B.o formă intermediară de trecere spre vibraţii
C.. o formă intermediară de trecere spre tapotament
D.o asociere interzisă
E..o asociere indicată doar la persoanele cu un hipoderm foarte gros

4.Contracţia izometrică
A. determină:deplasarea segmentului de corp în sens antero-posterior
B. determină:deplasarea segmentului de corp în sens rotator
C.. determină:deplasarea segmentului de corp în plan transvers
D. determină mişcarea de abducţie
E. nu determină mişcare

5.Contracţia musculară se realizează prin:

A.cuplarea troponinei cu tropomiozina
B.cuplarea actinei cu miozina
C.acţiunea ionilor de magneziu
D.cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina
E.acţinea ionilor de potasiu

6.Fricţiunea este manevră electivă pentru :

A. epiderm
B. derm
C. hipoderm
D. epiderm şi derm
E. nici un răspuns nu este corect

7. Frământatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul ţesuturilor

A. superficiale
B. profunde
C. nervoase periferice
1
D.secretorii
E. glabre (fără păr)

8.Sinapsa reprezintă:
A.legătura între un neuron şi ţesutul conjunctiv
B.comunicarea nerv-epiderm
C.legătura dintre 2 nervi
D.comunicarea nerv-derm
E.locul unde se secretă sudoarea

9.Tromboflebitele şi flebotrombozele în primele faze :

A. reprezintă contraindicaţii pentru orice manevră de masaj
B. reprezintă contraindicaţii doar pentru vibraţii şi tapotament
C. reprezintă contraindicaţii doar pentru frămîntat
D.permit doar netezirea
E. doar tromboflebitele contraindică masajul

10.În cazul tumorilor maligne, masajul

A.este contraindicat absolut, indiferent de stadiul bolii
B.se poate face , cu avizul medicului
C.se face cu acordul pacientului
D.se fac doar fricţiuni
E.este contraindicat numai în fazele terminale

11.Pregătirea mîinilor maseurului se face

A.înaintea fiecarui pacient
B.după efectuarea a trei masaje consecutive
C. după efectuarea a cinci masaje consecutive
D. după efectuarea a zece masaje consecutive
E.la începutul zilei de muncă

12.Tipurile de muşchi cărora li se aplică de către maseur manevrele de masaj sunt:

A.numai striat
B. numai cardiac
C.numai neted
D.striat şi neted
E.striat şi cardiac

13.Sarcomerul este:
A.unitatea motorie a muşchiului
B.unitatea morfo-funcţională a muşchiului
C.format dintr-un neuron motor si un miofilament
D.din fibele musculare inervate de acelaşi motoneuron
E.din toti motoneuronii care inervează un muşchi

14. Interacţiunea neuro-musculară se numeşte:

A.gap junction
B.desmozom
C.placă motorie
D.sinapsă inhibitorie
E.motoneuron

2
15.Pentru realizarea contracţiei musculare este indispensabil:
A.ionul de calciu
B.ionul de magneziu
C.ionul de hidrogen
D. actul de cuplare a tropomiozinei cu troponina
E.nici o variantă nu este corectă

16.Fibrele roşii musculare au:

A.contracţie lentă
B.puţine mitocondrii
C.puţine capilare
D.contracţie rapidă
E.rată aerobă scăzută

17.Fibrele musculare albe:

A.sunt pentru efortul susţinut lung timp,fără perioade de recuperare
B. sunt pentru un efort intens, de scurtă durată cu perioade prelungite de
recuperare
C.obosesc greu
D.au multe mitocondrii
E.nu au deloc capilare

18.Limfa membrelor inferioare este drenată printr-un sistem limfatic :

A.superficial
B.profund
C.care ajunge la nivelul ganglionilor limfatici apicali
D.dublu, profund şi superficial
E.situat în ganglionii subscapulari

19.Manevrele de apel din cadrul drenajului limfatic favorizează

A. contracţia colectorilor
B. aspirarea lichidului interstiţial în vase
C. contracţia colectorilor şi aspirarea lichidului interstiţial în vase
D. întinderea cutanată
E.tromboza vaselor

20. În limfedemul secundar, posibilităţile contractile ale vaselor, care sunt stimulate iniţial prin
hiperpresiune
A.sunt exacerbate
B. sunt depăşite
C.sunt normale
D.trec alternativ de la contracţie la dilatare
E.toate variantele sunt incorecte

21. Manevrele utilizate în drenajul limfatic trebuie să fie de intensitate extrem de mică
A.pentru a evita creşterea permeabilităţii vaselor prin stimulare histaminică
B.iniţial, urmate de manevre mai dure
C.pentru a stimula trecerea lichidelor in spaţiul interstiţial
D.pentru a stimula schimbul lichidian cu ţesuturile adiacente
E.pentru a contracara peristaltismul limfaticelor

3
22.Scopul drenajului limfatic este
A.trecerea limfei în spaţiul interstiţial
B.crearea de colaterale limfatice
C. numai captarea macro-moleculelor proteice
D.doar evacuarea lichidului limfatic resorbit
E. captarea macro-moleculelor proteice şi evacuarea lichidului limfatic resorbit

23.Drenajul limfatic este realizat prin:

A.masajul ganglionilor limfatici
B. manevra de apel (de evacuare)
C. manevra de resorbţie (de captaj)
D. A şi B
E. A,B şi C

24.Structurile anatomice asupra cărora acţionează masajul sunt:

A.pielea şi muschii
B.muşchii şi articulaţiile
C.pielea, muşchii şi articulaţiile
D. aponevrozele,pielea, muşchii şi articulaţiile
E.organe interne, piele, muşchi, articulaţii

25.Receptorii pielii asupra cărora acţionează masajul sunt:

A.doar cei tactili
B. de temperatură
C.cei ai durerii
D. tactili şi ai durerii
E.tactili, ai durerii, de temperatură

26.Masajul poate atenua durerile prin:

A.excitarea fibrelor A delta
B,excitarea fibrelor amielinice C
C.prin acţiune asupra ambelor tipuri de fibre,A delta şi C
D.excitarea fibrelor tactile şi inchiderea porţii din cornul dorsal medular pentru excitaţiile
nociceptive
E.stimularea sistemelor descendente , inhibitorii ale durerii

27.Fusul neuro-muscular conţine:

A.fibre motorii
B.fibre senzitive
C.fibre motorii şi senzitive
D.fibre simpatice
E.fibre parasimpatice

28.In timpul masajului care produce vazodilataţie superficială,

in reţeaua vasculară profundă apare:
A.vazodilataţie
B.vazoconstricţie

4
C.congestie
D. B şi C
E.deschidere de capilare suplimentare

29. Prin fricţiune, frământat şi tapotament, manevre energice, se produce :

A.vazodilataţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică
B.vazoconstricţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică
C. vazodilataţie în profunzime, prin acţiune adrenergică
D. vazodilataţie în profunzime, prin acţiunea substanţei P
E. toate variantele sunt incorecte

30.Durerea referită apare datorită :

A.convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul ventral medular
cu fibrele motorii
B. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul dorsal medular
cu fibrele durerii viscerale
C. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral medular
cu fibrele durerii viscerale
D. convergenţei fibrelor parasimpatice dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral
medular cu fibrele durerii viscerale
E. convergenţei fibrelor simpatice dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral
medular cu fibrele durerii viscerale

31.Masajul Cyriax se execută cu 2 degete

A.printr-o fricţiune profundă,transversală, perpendiculară pe fibrele musculare
B. printr-o fricţiune profundă,transversală, paralelă pe fibrele musculare
C. printr-o fricţiune superficială, longitudinală, perpendiculară pe fibrele musculare
D. printr-o fricţiune profundă,transversală, indiferent de direcţia fibrelor musculare
E. printr-o fricţiune profundă,longitudinală, indiferent de direcţia fibrelor musculare

32. Procesele inflamatorii in faza acuta, TBC şi sindroamele hemoragipare reprezintă:

A.contraindicaţii relative ale masajului
B.afecţiuni ce beneficiază de masaj
C. afecţiuni ce beneficiază numai de effleurage
D.contraindicaţii absolute ale masajului
E.afecţiuni în care se poate aplica doar tapotamentul

33.Epidermul
A.este lipsit de vase sanguine
B.are o bogată reţea capilară
C.are atît vascularizaţie venoasă cît şi arterială
D.are doar artere mari şi mijlocii
E.conţine papile

34. Manevrele de tapotament sunt

A.cele mai excitante manevre de masaj
B. cele mai puţin excitante manevre de masaj
C.manevre de începere a masajului
D.manevre ce se aplică la începutul şi în finalul şedinţei
E.indicate în bolile infecto-contagioase

5
35. Efectele locale ale masajului sunt datorate ,în general ,acţiunii:
A.chimice
B.reflexe
C.mecanice
D.chimice şi reflexe
E.mecanice şi chimice

36. Tendinita, tenosinovita şi entezita beneficiază de masaj

A. cu gheaţă indiferent de stadiul evolutiv
B. cu gheaţă , în faza acută
C. cu gheaţă, în faza cronică
D.doar la sportivi
E.doar în lipsa altor posibilităţi terapeutice

37.În miozitele de efort

A.nu se face diagnostic diferenţial cu ruptura musculară
B. se face masaj,dar, doar manevre blînde
C. se face masaj,dar, doar manevre energice
D. se face o alternanţă de manevre blînde şi energice
E.rareori masaj

38. În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate

A. masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică
B. masajul terapeutic nu se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi
volumului muscular.
C.se aplică doar netezire
D.se aplică doar vibraţii
E.se aplică netezire şi vibraţii

39.În paralizia facială de tip periferic

A.se aplică neteziri, fricţiuni, ciupituri şi batere
B.nu se face masaj
C. se aplică neteziri şi fricţiuni
D. se aplică neteziri şi batere
E. se face doar batere

40.În pareza şi paralizia de neuron motor central, se aplică

A.manevre mai dure
B.manevre de slabă intensitate
C.masajul general
D.restricţii absolute pentru masaj
E.preferenţial, masajul instrumental

41.În stadiul mediu al arteritelor, masajul se face

A.in sens centripet
B.în sens centrifug
C.în ambele sensuri
D.doar subacval
E.doar uneori

6
 42.Sunt clasificate ca manevre secundare de masaj:
A.netezirea şi tapotamentul
B.vibraţiile
C.fricţiunile
D.effleurajul
E.rulatul, cernutul, presiunile şi ciupiturile

43. Din punct de vedere tehnic, procedeele de tapotament se grupează în:

A. manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal), cu 1/3 inferioară a
antebraţului, cu vârful degetelor (tangenţial, “în mănunchi de nuiele”
B. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar
C. manevre de plescăit sau lipăit: cu faţa palmară a mâinii sau a degetelor
D. manevre de percutat: cu vârful degetelor
E.toate manevrele menţionate la A,B,C şi D

44.Masajul are ca efecte generale:

A.diminuarea metabolismului bazal
B. stimularea funcţiilor aparatelor cardiovascular şi respirator
C.insomnie
D.oboseală
E.diminuarea tonusului organelor cavitare

45. Masajul
A. accelerează procesele de resorbţie şi de regenerare la nivelul ţesuturilor inflamate aseptic.
B.intensifică simptomatologia algică
C. favorizează hipertoniile musculare
D. favorizează contracturile musculare
E.nici o variantă nu este corectă

46.Durata unei şedinţe de masaj regional este de

A.30-60 minute
B.10-15minute
C.peste 60 de minute
D.15-30 minute
E.30 minute

47.Luxaţia
A.beneficiază de masaj
B.necesită masaj doar pentru sechele ca tulburări vasculo-trofice şi laxitate capsulo-ligamentară
C.necesită doar repaus absolut
D.nu are nevoie de tratament ortopedic
E. beneficiază numai de masaj instrumental

48. În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate

A. masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi
volumului muscular.
B. masajul terapeutic nu se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi
volumului muscular
C. masajul terapeutic se asociază simultan cu elongaţiile
D.se indică doar kinetoterapie
7
E.se face doar masaj terapeutic

49.Vibraţiile fine şi prelungite

A.reduc sensibilitatea pielii şi a tesuturilor subiacente
B.reduc stratul adipos
C.au efecte excitante pe sistemul nervos central
D.au efecte excitante la nivelul pielii
E.se mai numesc trepidaţii

50. Tracţiunile, tensiunile şi scuturările acţionează mai ales asupra

A.muşchilor
B.articulaţiilor
C.pielii
D. articulaţiilor şi ţesuturilor periarticulare
E.ţesutului subcutanat

8
 BFKT, licenta 2013
Subiecte grila. Recuperare in afectiuni pediatrice

1. Infirmitatea motorie centrală (paralizia cerebrală infantilă) este o boală neurologică ne

progresivă datorată distrugerii ţesutului cerebral:
A. anterior naşterii
B. în timpul naşterii
C. imediat după naştere
D. A,B,C sunt corecte

2. Anomaliile motorii din paralizia cerebrală infantilă se asociază cu tulburări neurologice , cu

excepţia:
A. senzoriale
B. cognitive
C. de comunicare
D. progresive

3. În paralizia cerebrală infantilă manifestările neurologice sunt prezente din primele luni de
viaţă, cu excepţia:
A. alimentaţiei perfecte
B. agitaţiei psihomotorii
C. ţipătului ascuţit
D. aspectului de sugar rigid,

4. În paralizia cerebrală infantilă manifestările neurologice sunt prezente la sugarul mai mare, cu
excepţia:
A. întârzierii performanţelor psihomotorii
B. poziţiilor neobişnuite
C. retardului mental
D. interesului deosebit pentru mediu înconjurător

5. Recuperarea funcţională în paralizia cerebrală infantilă are următoarele deziderate, cu

excepţia:
A. corectarea posturii anormale.
B. ameliorarea hipertoniei şi spasticităţii
C. promovarea mişcărilor normale şi anormale
D. reeducarea sensibilităţii

6. Tehnicile de recuperare funcţională în paralizia infantilă cuprind următoarele, cu exepţia:

A. relaxarea
B. masajul
C. mişcaril pasive
D. compreselor reci

7. Paralizia cerebrală infantilă mai este cunoscută sub denumirea de:

A. Paralizie cerebrală neprogresivă
B „Encefalopatie” cronică infantilă
C. Infirmitate motorie cerebrală
D. A,B,C, sunt corecte
8. Factorii etiologici prenatali din paralizia cerebrală infantilă sunt următorii, cu excepţia :

1
A. infecţiilor intrauterine
B. factorilor genetici
C. şocului neo-natal
D. malformaţiilor cerebrale

9. Factorii etiologici perinatali din paralizia cerebrală infantilă sunt următorii, cu excepţia :
A. traumatismul la naştere
B. prematuritatea şi postmaturitatea
C. icterul fiziologic
D. icterul sever

10. Factorii etiologici postnatali din paralizia cerebrală infantilă sunt următorii, cu excepţia :
A. traumatismul cranio-cerebral
B. alimentaţia la sân
D. infecţiile
C. coagulopatii

11. Recuperarea individualizată în paralizia cerebrală infantilă cuprinde programe de:

A. kinetoterapie
B. ergoterapie
C. psihoterapie
D. A,B,C sunt corecte

12. Manifestările clinice ale astmului bronşic sunt următoarele, cu excepţia:

A. atacuri periodice de wheezing
B. absenţa tusei
C. scurtarea cronică a respiraţiei
D. atacuri de dispnee paroxistică

13. După severitatea clinică ,astmul bronşic se clasifică astfel:

A. astmul intermitent (treapta I)
B. astmul persistent uşor (treapta II )
C. astmul persistent moderat(treapta III
D. A,B,C sunt corecte

14. Explorarea funcţională pulmonară cuprinde :

A. Capacitate vitală normală sau uşor crescută
B. VEMS, PEF scăzute
C. Test de efort: VEMS scăzut cu 20%
D. A,B,C sunt corecte

15. Medicamentele pentru controlul pe termen lung al astmului bronşic sunt, cu excepţia:
A. Seretide
B. Salmeteroll
C. Singulair
D.Ventolin

16. Kinetoterapia respiratorie cuprinde următoarele :

2
A. gimnastică respiratorie:
B. utilizarea respiraţiei abdominale,
C. evitarea insuficienţei respiratorii
D. A,B,C sunt corecte

17. Obiectivele din gimnastica respiratorie în astmul bronşic sunt:

A. Creşterea amplitudinii respiraţiei
B. Tonificarea musculaturii respiratorii
C. Diminuarea frecvenţei respiratorii,
D. A,B,C sunt corecte.

18. Scopurile kinetoterapiei din astmul bronsic sunt:

A. Mărirea sau micşorarea pauzelor dintre inspir ş expir
B. Creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii.
C. Creşterea capacităţii de efort cu ameliorarea sindromului obstructiv
D. A,B,C sunt corecte.

19. Complicaţiile astmului bronşic sunt, cu excepţia.

A. Oboseala respiratorie
B. Cordul pulmonar cronic
C. Efectele adverse ale medicaţiei
D. Creţterea cantitătii de oxigen din sânge.

20. Prognosticul în astmul bronşic este influenţat de:

A. antcedentele de atopie,
B. frecvenţa crizelor
C. episoadele infecţiose
D. A,B,C sunt corecte.

21. Definiţia artritei juvenile idiopatice cuprinde, cu exceptia:

A. Debutul bolii înaintea vârstei de 16 ani
B. Artrita cu evoluţie de peste 6 săptămâni
C. Durere articulară cronică
D. Cauza bolii este cunoscută

22. Răspândirea artritei juvenile idiopatice (epidemiologia bolii ) este în funcţie de:
A. vârsta
B. sex, rasă
C. condiţii geografice
D. A,B,C sunt corecte.

23.Manifestările clinice ale artritei juvenile idiopatice din forma poliarticulară cuprind, cu
excepţia:
A. Tumefacţii articulare
B. Redoare matinală
C. Durere cronică
D. Somn liniştit

24. Manifestările clinice ale artritei juvenile idiopatice din forma sistemică cuprind, cu excepţia:

3
A. Febra persistentă de peste 2 săptămâni
B. Artrita
C. Hepato-splenomegalia
D. Lipsa adenopatiilor periferice

25. Tratamentul recuperator al artritei juvenile idiopatice cuprinde, cu excepţia:

A. Activităţi sportive adecvate stadiului funcţional
B. Masajul terapeutic
C. Terapia ocupaţională
D. Sporturi de performanţă

26. Terapia fizică şi ocupaţională în artrita juvenilă idiopatică are următoarele roluri:
A. Ameliorează durerea şi spasmul muscular
B. Prezervă funcţiile musculo-scheletale
C. Reduce disconfortul fizic şi psihic
D. A,B,C sunt corecte.

27. Definiţia spondilartropatiei juvenile cuprinde, cu excepţia:

A. Afectarea axială
B. Artrita periferică migratorie şi autolimitată la două săptămâni
C. Entezita
D. Talagiile

28. Etiopatogenia spondilartropatiei juvenile cuprinde, cu excepţia:

A. Factorii genetici
B. Infecţiile digestive
C. Infecţile genito-urinare
D. Septicemia

29. Manifestările articulare ale spondilartropatiei juvenile cuprind, cu excepţia:

A. Artrita periferică
B. Durerile de spate
C. Redoarea matinală
D. Capaciatea din ce în ce mai sporită de efort

30. Tratamentul farmacologic al spondilartropatiei juvenile cuprinde, cu excepţia

A. Antiinflamatoarelor nesteroidiene
B. Medicamentele modificatoare de boală
C. Agenţii biologici
D. Masajul terapeutic

31. Tratamentul recuperator al spondilartropatiei juvenile cuprinde, cu excepţia:

A. reducerea durerii
B. controlul inflamaţiei
C. prevenirea sau controlul distrucţiei articulare
D. A,B,C sunt corecte.

32. Definiţia artritei reactive cuprinde :

4
A. boală inflamatorie
B manifestări sistemice predominant articulare
C apărute la distanţă de o infecţie digestivă sau genito-urinară
D. A,B,C sunt corecte.
33. Factorii de risc ai artritei reactive cuprind, cu excepţia :
A. Factorii de mediu
B. Predispoziţia genetică
C. Vârsta, sexul, rasa
D. Alimentaţia naturală

34. Manifestările clinice clasice ale artritei reactive sunt următoarele , cu excepţia:
A. Artrita
B. Conjunctivita
C. Uretrita
D. Meningita

35 Evoluţia şi prognosticul artritei reactive depind de următoarele semne:

A. Debutul la vârstă mică
B. Terapia precoce
C. Antibiotice specifice
D. A,B,C sunt corecte.

36. Terapia fizicală a artritei reactive cuprinde, cu excepţia

A. Iniţiere precoce
B. Continuare consecventă
C. Exerciţii individualizate
D. Efort fizic prelungit şi intens.

37. Formele clinice ale fibrozei chistice (mucoviscidozei) sunt următoarele, cu excepţia:
A. pulmonară
B. intestinală
C. interstiţială
D. mixtă

38. Manifestările pulmonare ale fibrozei chistice (mucoviscidozei) în perioada de sugar sunt
următoarele, cu excepţia:
A. Infecţiile respiratorii recurente
B. Dispneea cu wheezing
C. Tusea cronica
D. Diareea acuta

39. Manifestările pulmonare ale fibrozei chistice (mucoviscidozei) în perioada copilăriei sunt
următoarele:
A. Infecţii respiratorii cronice
B. Cianoza
C. Tusea recurentă
D. A,B,C sunt corecte.

5
40. Manifestările pulmonare ale fibrozei chistice (mucoviscidozei) în etapa adultului tânăr sunt
următoarele, cu excepţia:
A. tuse cronică sau recurentă, chintoasă, obositoare, ineficientă
B. expir prelungit cu wheezing
C. fără manifestări de astm bronşic atipic
D. Pneumonii recurente; infecţii cu stafilococ auriu şi bacilul piocianic

41 Exacerbările pulmonare acute uşoare în fibroza chistică (mucoviscidoză) cuprind următoarele

măsuri, cu excepţia:
A. Drenaj postural
B. Kinesiterapie respiratorie
B. Interzicerea utilizării antibioticelor pe cale orală
D Lumizarea căilor respiratorii prin inhalare de alfa dornază (Pulmozym)

42. Rinofaringita acută este definită prin, cu excepţia:

A. „răceala comună ”
B. „răceala obişnuită”
C. inflamaţia de natură infecţioasă a mucoasei nazofaringiene
D. infecţie gravă a unui lob pulmonar

43. Manifestările clinice ale rinofaringitei acute la sugar sunt reprezentate de, cu excepţia:
A. febrei de 38 – 39°C timp de 2-3 zile
B. nelinişte şi iritabilitate
C. somn foarte liniştit
D. fenomene grave de deshidratare prin diaree

45. Manifestările clinice ale rinofaringitei acute la copii mici sunt reprezentate de, cu excepţia:
A. febră de 38 – 39°C timp de 2-3 zile
B. semne de insuficienţă respiratori
C. rinoree şi obstrucţie nazală
D. tranzit intestinal normal

46. Manifestările clinice ale rinofaringitei acute la copii mari sunt reprezentate de, cu excepţia:
A. prurit anal,
B. strănut
C. secreţie apoasă
D. frisoane

47. 46. Manifestările clinice ale rinofaringitei acute la adolescenţi sunt reprezentate de, cu
exepţia:
A. dureri musculare
B. astenie, anorexia şi febra moderată
C. bună dispoziţie
D. cefalee

6
48. Tratament simptomatic ale rinofaringitei acute cuprinde, cu excepţia:
A. aspirarea secreţiilor nazale (pompiţă - cauciuc)
B. instilaţii nazale cu NaCl 9‰ (sugar), 3-4 pic. 5-6 ori/zi, în fiecare narină, înainte de fiecare
masă.
C. secreţii purulente - instilaţii nazale cu săruri de argint coloidal 0,5-1%
D. antibiotice cu spectru larg

49. Tratament patogenic al rinofaringitei acute cuprinde, cu excepţia:

A. biostimulare cu laser de mică putere (LLLT) 0,2- 05,j/cm2
B. Agenţii nucleozidici → (Ribavirina) în infecţii cu Virus Sinciţial Respirator
C. Administrarea de soluţii uleioase pentru mucoasa uscată
D. Paracetamol în doză de 50 mg/kg/zi, în 3 prize

50. Tratament adenoiditei cronice cuprinde, cu excepţia:

A. Antibiotice pe cale sistemică
B. Corticosteroizii prin spray nazal
C. Reducerea aportului de lichide
D. Terapia chirurgicală – adenoidectomia

7
 SUBIECTE LICENTA BFKT 2013
RECUPERARE IN BOLI RESPIRATORII

1. Caile respiratorii sunt formate din:

a) cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii
b) faringe, laringe, trahee, bronhii
c) cavitate bucala, faringe, laringe, trahee, bronhii
d) cavitate nazala, laringe, trahee
2. In structura plamanilor exista:
a) segmente, lobuli, acini, alveole
b) lobi, segmente, acini, alveole
c) lobi, segmente, lobuli, acini, alveole
d) lobi, segmente, lobuli, acini
3. Contractia muschilor inspiratori modifica:
a) diametrul cranio-caudal (vertical), sagital (transversal lateral), antero-posterior
b) diametrul cranio-caudal (vertical)
c) sagital (transversal lateral)
d) antero-posterior
4. Valorile normale ale frecventei respiratorii sunt:
a) 12-14 respiratii /min.
b) 20-22 respiratii/min.
c) 16-20 respiratii/min.
d) 14-18 respiratii/min
5. Cel mai corect tip de respiratie este:
a) respiratia abdominala
b) respiratia costala
c) respiratia claviculara
d) sumarea celor 3 tipuri de respiratie
6. Fazele unei respiratii corecte sunt:
a) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea coastelor inferioare spre exterior si
cresterea bazei toracale, ridicarea umerilor
b) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea umerilor
c) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale
d) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale, ridicarea
umerilor
7. Reflexele respiratorii de aparare sunt:
a) tusea, sughitul, stranutul
b) tusea, sughitul,
c) sughitul,
d) sughitul, stranutul
8. Evaluarea clinica a starii functionale a aparatului respirator:
a) aprecierea gradului de dispnee la efort, testul televizorului, perimetria toracica
b) testul apneei, testul lumanarii,
c) testul formarii bulelor de apa, testul conversatiei si a cititului
d) toate testele
9. Pentru evaluarea paraclinica a plamanului se utilizeaza:
a) examenul radiologic
b) examenul radiologic si scintigrafia
c) spirograma
d) examenul radiologic, scintigrafia, spirograma, testarea de efort
1 

 
 10. Etapele unei sedinte de kinetoterapie respiratorie sunt:
a) relaxarea, posturarea de facilitare, posturarea de drenaj
b) posturarea, gimnastica corectoare, gimnastica respiratorie propriu-zisa
c) antrenamentul la efort, reeducarea tusei, educarea vorbitului, terapia ocupationala
d) toate cele enumerate la punctele a,b,c
11. Relaxarea se poate obtine:
a) doar extrinsic
b) doar intrinsic
c) prin metode extrinseci si intrinseci
d) nu se obtine
12. Cele mai utile metode de obtinere a unei relaxari reale sunt:
a) administrarea de sedative
b) administrare de tranchilizante
c) relaxarea Yacobson, autotraining Shultz, metode de relaxare din Yoga
d) vibromasaj si hidroterapie
13. Posturarea bolnavului pentru a obtine facilitare si relaxare se realizeaza in pozitia:
a) doar decubit dorsal,
b) ortostantism, sezand, decubit lateral cu capul pe o perna, semisezand
c) decubit ventral
d) doar sezand
14. Indicatiile drenajului bronsic sunt:
a) in chirurgie (incarcarea bronsica post anestezie), in medicina interna (toate bolile
pulmonare ce presupun incarcare pulmonara cu secretii), in neurologie (bolnavii imobilizati la
pat, comatosi)
b) postanestezie
c) bronsiectazii, bronsite cronice
d) pacienti cu ventilatie artificiala prelungita
15. Sindromul respirator obstructiv se defineste ca fiind:
a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din caile aeriene la trecerea coloanei de aer
c) existent unui corp strain intrabronhic
d) afectarea compliantei maxime a sistemului toracopulmonar

16. Sindromul restrictiv respirator se defineste ca fiind:

a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din caile aeriene la trecerea coloanei de aer
c) existent unui corp strain intrabronhic
d) afectarea compliantei maxime a sistemului toracopulmonar

17. Caracteristicele disfunctiei ventilatorii mixte :

a) scaderea capacitatii vitale, scaderea VEMS, scaderea Indicelui Tiffneau
b) scaderea capacitatii vitale
c) scaderea VEMS sub 70%
d) scaderea VEMS sub 40%
18. Caracteristicile disfunctiei ventilatorii obstructive sunt:
a) scaderea VEMS sub 70%
b) scaderea capacitatii vitale (CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) scaderea Indicelui Tiffneau
19. Caracteristicile disfunctiei ventilatorii restrictive sunt:
2 

 
 a) scaderea VEMS sub 70%
b) scaderea capacitatii vitalae (CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) scaderea Indicelui Tiffneau
20. Tehnica corecta a tusii cuprinde:
a) pozitionarea corpului in timpul tusei
b) modalitatea de control a respiratiei
c) tonifierea musculaturii expiratorii
d) toate cele enumerate la punctele a,b,c,
21. Gimnatica corectoare se adreseaza:
a) doar afectiunilor pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva
b) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie de tip mixt
c) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si obstructiva
d) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie obstructiva
22. Gimnatica respiratorie propriu-zisa se adreseaza:
a) doar afectiunilor pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva
b) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie de tip mixt
c) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si obstructiva
d) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie obstructiva
23. Raportul dintre timpii respiratori ai unui bolnav respirator trebuie sa ajunga la:
a) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,2
b) raportul inspiratie/expiratie = 1/1
c) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,5
d) raportul inspiratie/expiratie = 1/2
24. Terapia ocupationala se defineste ca fiind:
a) utilizarea unor activitati adecvate profesiei bonavului si stadiului bolii, cu caracter
recreativ, cu scopul reeducarii functionale a bolnavului
b) munca in folosul comunitatii
c) terapie de reinsertie sociala
d) readaptare functionala
25. Tulburarile functionale (simptomele) afectiunilor respiratorii sunt:
a) dispneea, tusea
b) dispneea, tusea, expectoratia
c) expectoratia, hemoptizia
d) dispneea, tusea, expectoratia, hemoptizia
26. În testarea de efort la cicloergometru cresterea progresiva a intensitatii efortului la fiecare
treapta de efort este de:
a) 10 W
b) 25-30 W
c) 40 W
d) 50 W
27. Care afirmatie referitoare la obiectivele kinetoterapiei respiratorii este falsa:
a) relaxarea
b) asuplizarea
c) tonifierea musculaturii membrelor
d) asigurarea unui drenaj respirator si a sinergismului ventilator
28. Dintre tehnicile si metodele asociate kinetoterapiei respiratorii nu fac parte:
a) asistenta verbala sau audio-vizuala asociata cu tehnicile de relaxare
b) tractiunile si manipulările
c) termoterapia si electroterapia
3 

 
 d) masajul
29. Programele de recuperare respiratorie nu includ:
a) ventilatia mecanica asistata
b) aerosolterapia si exigenoterapia
c) respiratia in presiune negativă intermitenta
d) exercitii de vorbire
30. Modificarile adaptative respiratorii aparute in antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:
a) cresterea frecventei respiratorii in mod special
b) cresterea volumelor respiratorii
c) scaderea volumelor respiratorii
d) scaderea capacitatii de difuziune alveolo-capilara
31. Antrenamentul aerobic se realizeaza prin urmatoarele tipuri de activitati fizice:
a) orice exercitiu fizic care se face cu consum energetic in prezenta oxigenului
b) orice exercitiu fizic care se face cu consum energetic in absenta oxigenului
c) numai activitati sportive specifice
d) orice activitate sportiva
32. Conform principiului incarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie sa fie:
a) la acelasi nivel cu activitatile cotidiene
b) crescuta brusc pentru a produce cresterea fortei musculare
c) crescuta progresiv
d) scazuta progresiv
33. Care dintre urmatoarele mecanisme de producere reversibile nu caracterizeaza disfunctia
ventilatorie obstructiva:
a) hipersecretia (hipercrinia) si vascozitatea crescuta (discrinia) a mucusului bronsic
b) bronhospasmul
c) edemul mucoasei
d) procese fibrotice bronsice si peribronsice
34. Care dintre urmatoarele mecanisme de producere ale disfunctiei ventilatorii obstructive sunt
reversibile:
a) hipertrofia si hiperplazia glandelor bronsice
b) procesele fibrotice bronsice si peribronsice
c) atrofia peretelui bronsic si pierderea de cai aeriene
d) bronhospasmul
35. Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate in considerare in corelatie
directa cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare, unul dintre procesele fiziopatologice
determinate de sindromul obstructiv sunt:
a) reeducarea raportului inspir/expir
b) scaderea obstructiei dinamice din expir
c) corectarea inegalitatii de distributie
d) ventilatia mecanica
36. Care afirmatie este falsa referitoare la afirmatia ca musculatura respiratorie îsi mareste
travaliul (pentru a genera o crestere a presiunii coloanei de aer care strabate caile aeriene cu
rezistenta crescuta in sindromul obstructiv) prin urmatoarele modalitati:
a) cresterea tensiunii de contractie a muschilor in activitate
b) scaderea tensiunii de contractie a muschilor in activitate
c) contractia muschilor inspiratori de rezerva (de obicei, muschi inactivi in respiratia de
repaus)
d) contractia muschilor expiratori (inactivi în respiratia de repaus)
37. Care afirmatie este falsa referitoare la afirmatia: Concluziile terapeutice si de recuperare care
trebuie luate in considerare in corelatie directa cu perturbarea travaliului ventilator, unul
4 

 
 dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv, sunt:
a) tonifierea musculaturii respiratorii
b) reeducarea ritmului respiratiei
c) reeducarea frecventei respiratiei
d) oxigenoterapia
38. Aparitia hipoxemiei exprima instalarea insuficientei respiratorii denumita:
a) insuficienta respiratorie partiala
b) insuficienta respiratorie grava
c) insuficienta respiratorie de perfuzie
d) insuficienta respiratorie totala
39. Caracteristicile programului de recuperare medicala la pacientul cu disfunctie ventilatorie
obstructiva sunt:
a) complexitatea metodelor
b) simplicitatea metodelor
c) absenta masurilor de profilaxie din componenta programului
d) intermitenta aplicarii lor
40. Dintre metodele programului de recuperare medicala aplicat la pacientul cu disfunctie
ventilatorie obstructiva nu face parte:
a) indepartarea factorilor de risc bronho-pulmonari
b) corectarea factorilor patologici extrapulmonari de intretinere sau agravare a disfunctiei
ventilatorii obstructive
c) dezobstructia bronsica
d) cresterea costului ventilatiei si relaxarea musculaturii respiratorii
41. Reeducarea tusei nu cuprinde urmatoarele componente:
a) pozitionarea corpului in timpul tusei, cu adoptarea pozitiilor de facilitare a tusei
b) pozitionarea corpului in timpul tusei, cu adoptarea altor pozitii de evitare a celor de
facilitare a tusei
c) controlul respiratiei in accesul de tuse
d) emiterea unui zgomot de tuse cu sunet „rotund”, „surd”
42. Respiratia abdominala se invata in diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmonar,
ordinea corecta a acestora fiind:
a) decubit dorsal, sezand, ortostatism, mers
b) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal
c) decubit dorsal, ortostatism, mers, sezand
d) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal
43. Care este afirmatia falsa referitor la: Controlul si coordonarea respiratiei prin kinetoterapie
respiratorie la pacientul cu disfunctie ventilatorie obstructiva include urmatoarele aspecte:
a) reducerea ritmului respirator
b) cresterea ritmului respirator
c) controlul volumului curent
d) controlul fluxului de aer
44. Kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:
a) relaxarea
b) posturarea
c) gimnastica corectoare
d) refacerea posturii si aliniamentului
45. Care este afirmatia falsa in legatura cu: Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:
a) corijarea curburilor patologice ale gatului si pozitiei capului
b) corijarea pozitiei umerilor si scapulei
c) corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale si lombare
5 

 
 d) conservarea pozitiei si mobilitatii existente ale bazinului
46. Posturarea in kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:
a) posturi relaxante
b) posturi facilitatorii
c) posturi de drenaj
d) posturi corective
47. Care este afirmatia falsa: Pacientului dispneic ii sunt caracteristice urmatoarele posturi /
pozitii facilitatorii:
a) in sezând "postura rezemat de spatar"
b) posturarea conform sistemului celor "5 perne in scara”
c) spate rezemat de perete, coloana cifozata, umerii cazuti, membre inferioare usor flectate
d) in sezand "postura aplecat inainte"
48. Momentele de derulare pentru posturile de drenaj bronsic sunt urmatoarele cu o exceptie:
a) inainte de masa
b) dupa masa
c) seara
d) dimineata
49. Aspectele care nu caracterizeaza posturile de drenaj bronsic sunt:
a) dureaza aproximativ 40 minute pentru intreg plamanul
b) se efectueaza dupa masa
c) se efectueaza inainte de masa
d) sunt urmate de tapotament
50. Programul de recuperare la pacientul cu disfunctie respiratorie restrictiva nu include:
a) tratarea cauzei supraincarcarii
b) ameliorarea ventilatiei alveolare
c) dezobstructia bronsica
d) antrenamentul la efort

25.06.2013 Conf. Dr. Paraschiva Postolache

6 

 
TESTE LICENTA
RECUPERARE IN REUMATOLOGIE

1. Tabloul clinic al poliartritei reumatoide include urmatoarele cu exceptia:

A. Durere inflamatorie (in cea de-a doua jumatate a noptii) la nivelul articulatiilor membrelor;
B. Redoare matinala (durata peste 30 minute);
C. Limitare mobilitatii articulatiilor afectate;
D. Radialgii lombare cu character inflamator;
2. Mana reumatoida cuprinde urmatoarele deformari caracteristice cu exceptia:
A. Degete in “ciocan”;
B. Degete in “gat de lebada";
C. Police in “Z”;
D. Mana in “dos de camila”.
3. Obiectivele kinetoterapiei in poliartrita reumatoida sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare;
B. mentinerea sau reeducarea prehensiunii de forta si finete;
C. mentinerea stabilitatii si mobilitatii articulare si a mersului;
D. mentinerea amplitudinii respiratorii.
4. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul fizical in poliartrita reumatoida NU sunt
adevarate?
A. Electrostimulare antalgica, antiinflamatorie, rezorbtiva, trofica si de mentinere a tonusului
muscular este promovata in poliartrita reumatoida;
B. Electroterapia este contraindicata in etapa de cronicitate a bolii;
C. Laserterapia pe puncte dureroase este indicata in artrita ce caracterizeaza boala;
D. Hidroterapia/ balneoterapia sunt contraindicate in poliartrita reumatoida;
5. Tratamentul recuperator in poliartrita reumatoida include urmatoarele, cu exceptia:
A. Electroterapie
B. Terapie ocupationala
C. Kinetoterapie
D. Hidrotermoterapie
6. Caracterele comune ale spondilartritelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. afectare preferentiala a scheletului axial si articulatiilor sacroiliace;
B. afectare periferica poliartriculara;
C. afectare sistemica (ochi, digestiv, genito-urinar);
D. raspuns bun la adminstrarea AINS.
7. Debutul tipic in spondilita anchilozanta poate fi definit prin urmatoarele, cu exceptia:
A. Durere inflamatorie lombara joasa sau lombo-sacro-fesiera, cu iradiere in “pata ulei” pe toate
segmentele vertebrale;
B. Sciatica “in bascula”;
C. Artrita cronica simetrica afectand peste 6 articulatii ale membrelor;
D. Redoare matinala cu durata sub 30 minute;
8. Deficitele functionale in spondilita anchilozanta NU cuprind:
A. tulburari de statica vertebrala (redresare lombara, accentuarea cifozei dorsale, anteproiectia
coloanei cervicale);
B. tulburari de dinamica vertebrala (segmentara sau pentru intreaga coloana vertebrala);
C. disfunctie ventilatorie restrictiva, consecinta a procesului de inflamatie si osificare a articulatiilor
costo-vertebrale si costo-sternale;
D. afectarea prehensiunii;
9. Obiectivele tratamentului kinetic postural in spondilita anchilozanta (SA) sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. evitarea/ limitarea deformarilor si a deposturarilor coloanei vertebrale;
B. mentinerea tonusului musculaturii paravertebrale;
C. mentinere ventilatiei toracice adecvate pentru asigurarea optima a volumelor pulmonare
mobilizabile;
D. tratamentul kinetic postural nu este eficient in SA.
10. Principalele elemente de fizioterapie utilizate in spondilita anchilozanta NU includ:
A. Electroterapia antalgica;
1 
 
 B. Laserterapia pe punctele dureroase;
C. Crioterapia in faza cronica;
D. Aplicatiile de parafina in etapele acute ale SA;
11.Codul comportamental al soldului operat referitor la ceea ce trebuie făcut NU presupune:
A. exerciţii fizice regulate pentru menţinerea funcţiei mioartrokinetice;
B. mers regulat cu încălţăminte cu talpa moale, pe teren accidentat;
C. controlul greutăţii corporale;
D. repaus cu o pernă între genunchi;
12.Care dintre urmatoarele atitudini sunt indicate in etapa imediat postchirurgie a soldului?
A. posturarea corectă a membrului operat (decubit dorsal, membrul operat extins, în uşoară
abductie, nerotat, sprijinire lateral-extern cu o pătură făcută sul);
B. exerciţii respiratorii;
C. posturarea corectă a membrului operat (decubit dorsal, membrul operat flectat, în uşoară
abductie, nerotat, sprijinire lateral-extern cu o pătură făcută sul);
D. pedalaje glezne.
13.Clinic, coxartroza NU se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Durere inflamatorie la nivelul articulatiei coxo-femurale;
B. Poziţiile vicioase ale soldului (abductie, rotatie interna a membrului inferior, eventual flexum
compensator de genunchi);
C. Amiotrofii ale musculaturii fesiere;
D. Limitare amplitudinii articulare;
14.Tratamentul non-farmacologic in artroza de sold NU are in atentie:
A. evitarea suprasolicitării articulare;
B. reducere ponderală;
C. evitarea poziţiilor vicioase;
D. utilizare cârja sau baston ( de partea şoldului afectat);
15.Urmatoarele afirmatii referitoare la artroplastia totala de sold (Endoprotezare) NU sunt adevarate:
A. este indicata in stadii avansate de boala, cand resursele terapeutice conservatorii sunt depasite;
B. se poate realiza in orice etapa a coxartrozei, indiferent de severitate, intrucat amelioreaza
simptomatologia si functia articulara;
C. se prefera la varstnic intrucat proteza are o “durata de viata” limitata, maxim 15 ani;
D. reduce simptomatologia si reda functia articulatiei afectate promovand independenta pacientului;
16. Unul din dezideratele terapeutice in coxartroza este:
A. conservarea / obţinerea a cel puţin 30 grade de flexie, extensia completă a articulaţiei, tonifierea
abductorilor şi extensorilor;
B. conservarea / obţinerea a cel puţin 30 grade de extensie, flexia completă a articulaţiei, tonifierea
adductorilor şi flexorilor;
C. conservarea / obţinerea a cel puţin 30 grade de flexie, extensia completă a articulaţiei, tonifierea
abductorilor şi extensorilor;
D. conservarea / obţinerea a cel puţin 50 grade de flexie si tonifierea extensorilor.
17. Gonartroza NU reprezinta:
A. o artropatie cronica degenerativă;
B. o artropatie inflamatorie imuna;
C. o afectiune degenerative a articulatiei genunchiului ce apare cu prevalenţă crescută la sexul
feminin ;
D. artroza articulatiei genunchiului;
18. NU este adevarat referitor la aplicatiile de curent diadinamic in gonartoza:
A. se fac cu patru poli activi;
B. polii se plaseaza latero-lateral ;
C. polii se plaseaza pe traiectul nervului crural ;
D. se aplica doar in etapa de acutizare a patologiei artrozice ;
19. Regulile generale, de “igiena” a coloanei vertebrale includ urmatoarele, cu exceptia:
A. Posturare corecta;
B. Repaus plan semidur, perna mica
C. Evitarea efortului fizic, purtarii de greutati, mersului si ortostatismului prelungit
D. Promovarea caldurii locale, mai ales in perioada hiperalgica
2 
 
20.Tabloul clinic al sindromului lombo-radicular NU cuprinde urmatoarele:
A. Durerea vertebrală lombara;
B. Durerea radiculară pe traiectele C5-C7 ;
C. Poziţia vicioasă a coloanei, si anume: scolioza, redresare, hiperlodoza lombara;
D. Contractura musculară paravertebrală reflexă;
21.Sciatica discala NU are urmatoarele caracteristici:
A. Factor declansator (efort, traumatism, etc)
B. Debut brusc
C. Durere vertebrala + radiculara mecanica
D. Traiect tipic multiradicular
22. Poliartrita reumatoida se caracterizeaza prin:
A. artrite ale articulatiilor mici ale membrelor bilateral si simetric
B. artrite asimetrice ale articulatiilor mari ale membrelor asimetric
C. artrite asimetrice ale articulatiilor mici ale membrelor
D. nu afecteaza niciodata articulatiile mici ale membrelor.
23. Kinetoterapia in patologia discala NU face apel la urmatoarele programe:
A. Kabat, cu rol decontracturant;
B. School back (scoala spatelui);
C. Williams progresiv;
D. Codman;
24. Care entitate NU face parte din patologia abarticulara a umarului:
A. Umarul hiperalgic;
B. Umarul simplu dureros;
C. Umarul mixt;
D. Sindromul umar mana;
25.Urmatoarele NU sunt folosite in terapia umarului hiperalgic:
A. Laserterapia;
B. Aplicatiile de parafina;
C. Electroterapia antalgica;
D. Baile galvanice;
26. Articulatii afectate de poliartrita reumatoida (PR) sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Articulatiile mici ale mainii: carp, metacarpofalangiene, interfalangiene proximale;
B. Articulatiile sacroiliace;
C. Articulatiile axiale: segmentul C1-C2;
D. Articulatiile coxo-femurale;
27. Deficitele functionale ce necesita interventia tratamentului recuperator la pacienti cu poliartrita
reumatoida includ urmatoarele, cu exceptia:
A. Distructie articulara
B. Limitarea mobilitate articulara
C. Afectare prehensiune – forta/ finete
D. Afectarea respiratorie
28.Obiective terapeutice in poliartrita reumatoida NU au in atentie:
A. Diminuarea durerii si inflamatiei
B. Mentinerea/ Ameliorare/ maximizarea functionala articulara
C. Prevenirea/ minimizarea dizabilitatii si afectarii functionale
D. Promovarea respiratiei tip abdominal
29.Tratamentul recuperator in faza de cronicitate a poliartritei reumatoide NU include:
A. Ameliorare durere prin electroterapie antalgica;
B. Cresterea fortei musculare prin exercitii dinamice;
C. Cresterea amplitudinii de miscare a segmentelor vertebrale lombar si dorsal;
D. Reeducare vocationala;
30. Piciorul reumatoid cuprinde urmatoarele deformari caracteristice, cu exceptia:
A. Degete in “ciocan”;
B. Degete in “gat de lebada";
C. Picior triunghiular;
D. Picior rotund.
3 
 
 31.Principalele boli ce apartin grupului de spondilartrite sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Spondilita anchilozanta;
B. Artropatia psoriazica;
C. Sindromul Reiter si artritele reactive;
D. Spondilartroza
32.Deficitele functionale caracteritice spondilitei anchilozante NU includ urmatoarele:
A. afectarea articulatiilor mici ale mainii cu deficite majore de prehensiune;
B. afectarea axiala cu deficite de mobilizare a segmentara sau totala, pe toate directiile de miscare;
C. deficitul respirator prin insuficienta respiratorie restrictiva;
D. afectarea de dinamica diafragmatica;
33. Obiectivele tratamentului recuperator raportat la stadiul de spondilita anchilozanta sunt urmatoarele,
cu exceptia:
A. ameliorarea simptomatologiei algice (axiale si periferice);
B. ameliorarea tulburarilor de statica vertebrala /mentinerea posturii vertebrale corecte;
C. ameliorarea tulburarilor de dinamica vertebrala;
D. ameliorarea functiei de prehensiune;
34. Urmatoarele proceduri fizical-kinetice NU isi aduc aportul in spondilita anchilozanta:
A. Electroterapie antalgica (aplicatii pe rahis, enteze, articulatiile periferice)
B. termoterapie profundă, axial si periferic (enteze, articular) (infra-rosii, unde scurte, parafina/
parafango) in faza activa a bolii;
C. kinetoterapie de tip postural, pentru menţinerea curburilor coloanei şi combaterea poziţiilor
vicioase;
D. hidroterapie si hidro-kinetoterapie;
35.Caracterele comune ale spondilartritelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. debut la barbatul tanar (< 26 ani);
B. afectare preferentiala a scheletului axial si articulatiilor sacroiliace;
C. afectare periferica poliartriculara, simetrica, mai ales pe articulatiile mari;
D. afectare sistemica: ochi, tub digestiv, genito-urinar, cutanat
36. Testul Schober reprezintă determinarea:
A. Mobilităţii coloanei vertebrale lombare
B. Mobilitatii coloanei vertebrale cervicale
C. Mobilitatii coloanei vertebrale dorsale
D. Manevra pentru articulatiile sacroiliace
37. Modificarile articulare caracteristice spondilitei anchilozante NU includ:
A. redresarea segmentului vertebral lombar
B. pozitia de „schior”
C. mana reumatoida
D.anteproiectia segmentului vertebral cervical
38. urmatoarele afirmatii referitoare la coxartroza NU sunt adevarate:
A. reprezinta localizarea modificărilor degenerative la nivelul articulatiei coxo-femurale;
B. reprezinta o artropatie cronica imuna, dureroasă, progresivă şi major invalidantă;
C. reprezinta principala cauză de dizabilitate şi de protezare la vârstnic
D. este o afectiune metabolica complexa, cu localizare preferentiala la nivelul soldului;
39.Bilantul clinic si functional in gonartroza NU are in atentie:
A. intensitatea durerii cu character mechanic;
B. deviaţiile în plan frontal (genul flexum, recurvatum) & sagital (genul valgum, varum)
C. tumefacţia;
D. stabilitatea articulară a soldului.
40.Obiectivele recuperarii functionale in gonartroza NU includ:
A. refacera stabilităţii (tonifiere grupelor musculare adiacente);
B. ameliorarea mobilităţii articulatiei femuro-patelare;
C. ameliorarea prehensiunii;
D. restabilirea unghiurilor utile de mers în articulaţia femuro- tibială.
41.Tratamentul farmacologic in gonartroza NU se bazeaza pe urmatoarele:
A. analgezice non- opioide (paracetamol, AINS)
B. remissive imunosupresoare de tipul methotrexatului;
4 
 
 C. suplimente nutritive (condroitina, glucozamina)
D. medicaţie cu administrare intra-articulară de tip corticoid (produşi retard)
42.Programul KT in puseul inflamator al artrozei de genunchi retine urmatoarele, cu exceptia:
A. posturarea genunchiului in extensie completa;
B. efectuarea de contracţii izometrice din poziţii nedureroase pentru cvadriceps şi hamstrings;
C. tracţiuni cu genunchiul în flexie de 450;
D. mobilizări active- asistate până la limita durerii a articulaţiei femuro-patelare;
43. Următoarele modificări radiologice NU pot apare in gonartroză:
A. Osteofite
B. Geode
C. Scleroza subcondrală
D. Sindesmofite
44. Urmatoarele afirmatii referitoare la sciatica simptomatica sunt adevarate, cu exceptia:
A. Fara factori declansatori evidenti;
B. Debutul este insidios;
C. Iradierea este uniradiculara;
D. Simptomatologia NU se amelioreaza in repaus.
45. Lombosciatica S1 se caracterizeaza prin urmatorul traiect al durerii:
A. fata posterioara a coapsei, fata anterointerna a gambei, pana in haluce;
B. fata posterioara a intreg membrului inferior pana la nivelul talonului;
C. fata anterioara a coapsei pana la genunchi;
D. fata anteroexterna a coapsei, gambei, haluce;
46. Umarul simplu dureros este expresia:
A. tendinitei bicepsului;
B. rupturii coifului rotatorilor;
C. artrozei scapulohumerale;
D. algoneurodistrofiei umarului.
47. Kinetoterapia in umarul blocat NU presupune:
A. decoaptari Codmann
B. tehnici de facilitare neuromusculara;
C. programul Williams;
D. posturare corecta;
48. Cauzele unei lombosciatici includ urmatoarele, cu exceptia:
A. hernia de disc L4-L5, L5-S1;
B. discartroza;
C. spondilartrita;
D. artroza coxo-femurala;
49. Indicatiile interventiei chirurgicale in lombosciatica sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. sciatica neameliorata sub tratament corect mai mult de 1 luna;
B. sciatica hiperalgica ce nu cedeaza la tratament corect
C. sciatica paretica recent instalata;
D. primul puseu de sciatica ce nu se amelioreaza semnificativ la 5 zile de tratament;
50. Laserterapia in lombosciatica:
A. se face pe punctele dureroase vertebrale;
B. se face pe punctele dureroasse Valleix;
C. se indica si in formele de sciatica paretica;
D. toate cele de mai sus

5