Circuite de redresare.

In general echipam electrice si electronice au

nevoie pt fct de una sau mai multe tens. continue. Acestea se pot obt:-de la
baterii in cazul echip portabile;-de la reteaua de tens alternativa in cazul
echip stationare prin transformarea tens de la retea intr-una sau mai multe
tens cont. Transf tens altern de la retea in 1 sau mai multe tens cont este
relizata de un ansamblu de circ care formeaza sursa de alim a echip.
Schema bloc a unei surse de alim:DESEN
Clasif redresoarelor: 1)dupa nr de faze a tens altern redresate:-redres
monofazate;-polifazate.2)Dupa nr alternantelor redresate:-redresor
monoalternanta(MA);-dubla alternanta(DA).3)Dupa posibilitatea reglarii
val medii a tens redresate:-redres necomandate;-comandate. Indiferent de
categ din care face parte, orice redresor are in componenta sa cel putin un
elem de circ cu conductie unilaterala a curentului(diode sau trisitoare).
Param redresoarelor 1)Val medie a tens redresate

Notatie: ∫ ( ) ; T-perioada tens redresate. OBS:

reprez tens continua pe care ar indica-o un voltmetru de tens cont conectat

la iesirea redres. 2)Val efectiva a tens redresate √ ∫ ( ) ;

3)Factorul de forma γ= . Este o masura cantitativa a gradului de

apropiere dintre forma tensiunii redresate obtinute si forma unei tens
continue. OBS: γ ideal=1; in cazul redresoarelor γ 1. 4)Randamentul Este
raportul dintre puterea medie utila pe o perioada supra puterea medie
absorbita intr-o perioada de la sursa de tens alternativa.
Redresor monofazat necomandat MA (monoalternanta) Schema
electrica:
DESEN

( ) √ . Functionarea: DESEN

Daca tε[0; ]=> => D este polarizata direct=> scc ⇒

; Daca tε[ ]=> =>D este polarizata invers=>
=> . Concluzii 1) este o tensiune redresata, alcatuita din pulsul
 ( )
de unica polaritate si este periodica cu T. ( ) { .

( )
2)Daca sarcina este pur rezistiva=> ( ) si are aceeasi forma ca
=> parcurge intr-un singur sens. 3)Param rederesorului –Val
medie a tens redresate: ∫ ( ) ∫

{ ( ) . –Val efectiva a tens redresate:

√ ∫ ( ) √ ∫ √ ∫

( { { ) . –Factorul de forma: γ= =1,57. –

Randamentul: η= . -put utila medie pe o perioada; -put medie

absorbita pe o perioada din secundar; - val medie a curentului prin
sarcina.
Redresor monofazat necomandat D.A(dubla alternanta) Transformator
cu secundar cu priza mediana DESEN

( ) √ ; D1 si D2 ideale. Daca
( )
tε[0; )=> ( ) =>{ ⇒ .
( )
( )
Daca tε[ => ( ) { ⇒ .
( )
Varianta constructiva: DESEN

( ) √ . ideale. Daca
tε[0; )=> ( )

{ ⇒ Daca

tε[ => ( )

{ ⇒ . Concluzii 1)Tens de

la iesire este una redresata si are perioada .

 ( ) ( )
( ) { . 2)Daca este pur rezistiva=> ( )
( )
are aceeasi forma ca si si parcurge intr-un sg sens. 3)Parametrii
√
redres: -Val medie a tens redresate: ∫ ( ) ;-

√
Val efectiva: √ ∫ ( ) ; -Factorul de forma

γ= ; -Randamentul: η . 4)Redresorul D.A (1) este

√
constituit din 2 redresoare M.A care functioneaza alternativ(fiecare intr-o
semiperioada). 5)In practica se prefera varianta (2) deoarece: -este mai
ieftina; -se preteaza la fabricarea in forma integrata; -diodele polarizate
invers sunt mai protejate decat in varianta (1). OBS:Valorile obtinute pt
, γ, η sunt val ideale deoarece s-au obtinut, in practica
sunt mai mici decat val obtinute prin calcule.

Comutator electronic(tiristorul) Schema electrica reala: DESEN

Redresorul este format din tiristor si circuit de comanda . Daca
t [0; )=> este polarizat direct dar nu conduce deoarece nu
a primit semnal de comanda. La t= , transmite semnal de comanda
=> t amoreseaza => pana la t= . Pt t [ )=>
polarizat invers => T se blocheaza => . Comentarii
1)Val medie a tens redresate se regleaza prin reglarea momentului
de amorsare; acest lucru se realizeaza la nivelul care contine un elem
de reglaj(o rezistenta variabila sau capacitate variabila). 2)
unghiul de aprindere, deoarece coresp momentului de timp cand T
amorseaza. este unghiul de conductie deoarece coresp intervalului
[ cat T conduce. 3)In practica reglajul se face pana la .
4)Redresarea comandata D.A se poate realiza analog prin inlocuirea
diodelor redresorului necomandat cu tiristor si adaugarea unui circuit de
comanda. -comanda simultan ambii tiristori dar va conduce acela care
la momentul respectiv este polarizat direct. 5)Avantajele utilizarii
tiristorului:-functioneaza bine la frecvente si curenti de sarcina mari; -are
fiabilitate ridicata; -nu este afectat randamentul deoarece pierderile de
putere in sunt mici. Exemplu de Rederesor M.A comandat: DESEN.
Este alcatuit din: - diode; - rezistenta variabila; -C condensator.
Functionare: La t=0
=> { Prin reglarea lui
( )
se regleaza viteza de incarcare a lui C si implicit viteza de crestere a lui
adica momentul amorsarii.
Redresor monofazat comandat M.A Schema de principiu:

DESENFunctionare: Pp ca ( ) √ si D ideala.
Daca t [0; ]=>k deschis=> => =0; La t= se inchide K; Pt
t [ )=>K inchis=> D=scc ⇒ ⇔ . Pt
t [ )=> =0 indif de starea lui K. OBS: K se deschide de la un
momentdat oarecare din intervalul [ ) a.i la t=T sa fie =0. Ciclul se
reia. 1) (t) este o tensiune redresata, fiind alcatuita din pulsuri de
[ ) [
polaritate unica si are perioada T. ( ) { .
( ) [ )
2)Deaorece este de polaritate unica rezulta ca parcurge intr-un sg
sens, iar daca este pur rezistiva, rezulta ca are aceeasi forma ca .
( )
( ) . 3)Val medie a tens redresata: ∫ ( )

∫ { ( )

( ) ( ). Notam unghiul de aprindere. 4)Din

formula (1) se observa ca prin reglarea lui (adica a lui ) se regleaza val
lui si anume cand creste creste, cos scade, scade. Limite de
√
reglaj: Pt =0=> =0=> = . Pt = => = => = .
Pt = => = => =0. 5)Utilizarea unui comutator mecanic are urm
dezavantaje:-nu functioneaza bine la frecvente mari si curenti de sarcina
mari; -are fiabilitate scazuta. Solutia este util unui comutator fara piese in
miscare.

2.2 Invertoare
Este un circuit, care realizeaza trasformarea energetica inversa celel
realizate de redresoare.Trasformarma o tensiune continua intr o tensiune
alternativa de frecventa fixa sau reglabila.
In cazul acestei transformari, conteaza mai putin acuratetea formei
tensiunii alternative obtinute, important este aspectul energetic al
trasformarii si anume randamentul.Exemplu de schema practica:DESEN
Invertorul este alcatuit din:-trasformator cu priza mediana;-condensator
C;-T1 T2 ;-Ls(bobina de soc) inductanta Ls are valoarea ridicate;-C.C(circiut
de comnada)
Functionare:DESEN

Concluzii:
1)Deoarece tens. uc este alternativa=> ca prin inductie, in secundar se
obtine o tens us de asemenea alternativa.
2)Incarcarile si descarcarile sale succesiva C , blocheaza tiristorul care
conduce la un moment dat, dar il si repolarizeaza direct , pregatindu-l
pentru urmatorii intervali de conductie.
3)In realitate tens uc nu ramane constanta la valorile +/- 2E pana la
aparita semnalului de comanda si ,condensatorul initiaza un regim de
descarcare oscilanta prin infasurarea primara, regim intrerupt de aparita
semnalului de comanda.
4)Prin reglarea(de la cc) a momentelor de comada t1,t2,..... se obtine o
reglare a frecventei tensiunii alternative, dar se pot obtine si o
asimetrizare a acesteia, precum si o micsorare a amplitudinii.
5)Datorita inductantei sale mari, bobina de soc, permite trecerea
curentului continuu dar impiedica circulatia curentului alternativ.
In acest fel este sensul de trasmitere a energiei din energie de cc in
energie de ca.

2.3 Convertizoare de Frecventa

Sunt circuite care transforma o tensiune alternative u1 de frecventa f1
intr-o tensiune alternative u2 de frecventa f2≠f1 constanta sau reglabila.
In principiu un convertizor de frecventa se poate realiza conectand in
cascada un redresor si un invertor.

Desen
Redresorul transforma tensiunea alternative u1 de frecventa f1 intr0o
tensiune continua care la randul sau este transformata de invertor intr-o
tensiune alternative de frecventa f2≠f1 constanta sau reglabila.
Schema practica

Alcatuit din:
-transformator secundar cu prize mediana
-2 perechi de tiristori conectati antiparallel
-circuitul de comanda (nefigurat)
Vom presupune:
U1(t)=Un sin ωt=U√ sinωt
-T1-T4 ideali
Comanda tiristorii exact la inceputul fiecarei alternante fara intarziere

Functionare
1) Daca t E(0, ) => u1≥0=>{T1,T4 pol. Direct, T2,T3 pol. Invers
C.C Comanda T1 la inceputul alternantei => T1 amorseaza (scc)
TK: u2-u1=0u2=u1
2) Daca tϵ( ,T) => u1≤0 =>{T1,T4 POL. INVERS T2,T3 POL. Direct
 C.C Comanda pe T3=>T3 amorseaza (scc)
=> u2+u1=0u2=-u1
3) Daca tϵ[T, ] => se repeat identic cazul 1
4) Daca tϵ[ ,2T] => u1≤0 => se rezulta cazul 2 , dar C.C Comanda
T2=>u2=u1
5)Daca tϵ[2T, ]=> u1≥0 => se repeta cazul 1 , dar C.C comanda
T4=>u2=-u1
6)Daca tϵ[ ,3T]=>T4=>u2=-u1 identic cazul 4
Ciclul se reia
Concluzii:
1)Tensiunea de iesire u2 este alternative de perioada ET=> ca daca
perioada f2= f1 , sa realizat o divizare cu 3 a frecventei f1.
2)Se pot obtine si alte rapoarte de divizare printr-o alegere
corespunzatoare a secventei de comanda a tiristorului.
3)Forma tensiunii u2 poate fi imbunatatita prin netezirea pulsurilor
de aceeasi polarizare , cu ajutorul unor elemente de circuit
suplimentar , de obicei condensatoare

2.4 Variatoare de tensiune alternativa

Sunt circuite folosite pentru controlul puterii debitate de o sursa de
putere alternativa catre un anumit consumator
1)Variatoare cu control de faza
Acestea isi bazeaza functionarea pe aplicarea tensiunii sursei la bornele
consumatorului,intarziat fata de momentele trecerii prin 0 ale tensiunii
sinusoidale.URMEAZA DESEN!
Functionare:-daca tϵ[0,t1)=» k=deschis =»is=0 =»us=0; -La t=t1 deschis k; -
Pt. tϵ(t,T/2) se deschide k; -Pt tϵ[T/2,T/2+1) =»k=deschis =» is=0 =»us=0 ;-
La t=T/2+t1 se inchide k; -Pt tϵ[T/2+t1,T) =» k inchis =»us=u;....apoi ciclul se
reia
Concluzie:1)Tensiunea la bornele sarcinii us este o tensiune alternativa de
perioada T si are valoarea

efectiva:USef=√ √∫ ( ) =Um√
a)Se observa ca prin reglarea lui t1 se regleaza valoarea lui us efectiv.Se
realizeaza controlul debitului de putere de la sursa catre consumatorul
Zs.Cand t1 creste =» Usef scade.
b)Din motivele amintite la redresoare comandate nu se folosesc
comutatoare mecanice ci comutatoare electronice sau tiristori.Rezulta
schema:URMEAZA

DESEN!
Circuitul de comanda,comanda simultan ambii tiristori la momentele
t1,T/2+t1,T+t1 etc , dar va conduce doar acela care la momentul aparitiei
comenzii, e polarizat direct.
c)Perechea de tiristori conectati in antiparalel,poate fi inlocuita cu un
dispozitiv semiconductor numit “triac” =»URMEAZA DESEN!
Triacul permita trecerea curentului in ambele sensuri intre A si K dar
numai in momentul in care primeste semnal de comanda UGK>0
2)Variator cu comutatie sincrona
Isi bazeaza functionarea pe aplicarea tens. sursei la bornele
consumatorului pe durata unui anumit nr. n1 ale perioadei ale sinusoidei
si de conectarea pe durata unui alt nr. n2 ale sinusoidei.
Conectarea si deconectarea se fac in momentele de trecere prin 0 in sens
crescator a sinusoidei.Schema de principiu: URMEAZA DESEN!

Concluzii:Tens. la bornele consumatorului us este periodica cu perioada

(n1+n2)T

Usef= √ √ =
√