Rezumat Moraru Georgiana

CUPRINS
INTRODUCERE .................................................................................................................................................. 7
1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN ELECTROMAGNETISM ............................................................................... 11
1.1 GENERALITĂŢI ............................................................................................................................................. 11

1.2 ECUAŢIILE LUI MAXWELL ............................................................................................................................... 13
1.2.1 Teoremele de integrare şi interpretare fizică a ecuaţiilor lui Maxwell .......................................... 14
1.3 UNDELE ELECTROMAGNETICE ......................................................................................................................... 17
1.3.1 Undele în spaţiul dimensional ....................................................................................................... 17
1.3.2 Polarizarea .................................................................................................................................... 18
1.3.3 Viteza undei electromagnetice...................................................................................................... 21
1.4 ENERGIA ELECTROMAGNETICĂ ÎN INTERIORUL MATERIALELOR ............................................................................... 21
1.4.1 Energia consumată într-un ciclu de histerezis ............................................................................... 22
1.4.2 Energia unui sistem de sarcini şi curenţi de conducţie staţionari.................................................. 23
1.5 ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE RADIAŢIEI ELECTROMAGNETICE ............................................................................ 24
1.5.1 Sursele de radiaţie ......................................................................................................................... 24
1.5.2 Potenţialul dinamic ....................................................................................................................... 25
1.5.3 Ecuaţiile potenţialului în regim permanent sinusoidal .................................................................. 27
1.6 CONCLUZII .................................................................................................................................................. 27
2 PROPAGAREA CÂMPURILOR ELECTROMAGNETICE CU FRECVENŢE DE ORDINUL GHZ ŞI THZ ................ 29
2.1 REFLEXIA LA INTERFAŢĂ, ÎN STRUCTURA NOILOR SISTEME DE TELECOMUNICAŢII ........................................................ 29

2.1.1 Reflexia unui absorbant cu un strat, din structura noilor sisteme de telecomunicaţii .................. 33
2.1.2 Reflexia materialelor magnetice din structura noilor sisteme de telecomunicaţii ........................ 41
2.2 MATERIALE CHIRALE CU PERSPECTIVE REALE ÎN DEZVOLTAREA NOILOR SISTEME DE TELECOMUNICAŢII ........................... 43
2.3 PROGRESE VIZAND EXTINDEREA LA FRECVENŢE DE ORDINUL GHZ-THZ A NOILOR ABSORBANŢI DE MICROUNDE, ÎN
PROIECTAREA NOILOR SISTEME DE TELECOMUNICAŢII .................................................................................................... 44
2.4 CONCLUZII .................................................................................................................................................. 45
3 ECRANE ELECTROMAGNETICE ............................................................................................................... 47
3.1 GENERALITĂŢI ............................................................................................................................................. 47

3.2 EFICIENŢA DE ECRANARE................................................................................................................................ 48
3.2.1 Măsurarea eficienţei de ecranare ................................................................................................. 49
3.2.1.1 Metoda câmpului deschis sau a spaţiului liber.................................................................................... 49
3.2.1.2 Metoda cutiei ecranate ....................................................................................................................... 50
3.2.1.3 Metoda liniei de transmisie coaxiale ................................................................................................... 50
3.2.1.4 Metoda camerei ecranate ................................................................................................................... 51
3.3 TEORIA ECRANĂRII ....................................................................................................................................... 52
3.3.1 Pierderea prin reflexie ................................................................................................................... 56
3.3.2 Pierderea prin absorbţie................................................................................................................ 56
3.3.3 Reflexii multiple interne................................................................................................................. 57
3.4 MATERIALE UTILIZATE PENTRU ECRANARE ......................................................................................................... 57
3.5 SISTEME DE PROTECŢIE.................................................................................................................................. 59
3.5.1 Sisteme de protecţie active ........................................................................................................... 59
3.5.2 Sisteme de protecţie pasive........................................................................................................... 59
3.6 ECRANAREA ELECTROMAGNETICĂ FOLOSIND ECRANE PE BAZĂ DE MATERIALE NANOSTRUCTURATE CU ARHITECTURĂ CHIRAL-
FAGURE ............................................................................................................................................................... 60
3.6.1 Absorbanţi rezonatori cu miez posibil de realizat în structura chiral-fagure ................................ 61
3.6.2 Absorbanţii – strat Dallenbach cu miez posibil de realizat în structura chiral-fagure................... 62
3.6.3 Ecrane Salisbury cu miez posibil de realizat în structura chiral-fagure ......................................... 64
3.6.4 Absorbanţii Jaumann cu miez posibil de realizat în structura chiral-fagure ................................. 66
3.7 SELECŢIA MATERIALELOR ABSORBANTE CU MIEZ POSIBIL DE REALIZAT ÎN STRUCTURA CHIRAL-FAGURE ŞI APLICAŢII ............ 67
3.7.1 Exemple de materiale absorbante în funcţie de tipul aplicaţiei absorbantului ............................. 67
3.7.2 Aplicaţii dedicate de ecrane electromagnetice cu miez realizat în structura chiral-fagure .......... 68
3.8 LIMITELE EXPUNERII UMANE LA CÂMPURI ELECTROMAGNETICE .............................................................................. 68
3.9 CONCLUZII .................................................................................................................................................. 70
4 PROIECTAREA SISTEMULUI DE ECRANARE ELECTROMAGNETICĂ CU MIEZ ÎN ARHITECTURĂ HEXACHIRAL

FAGURE.......................................................................................................................................................... 71
4.1 ELABORAREA MODELULUI GRAFIC A STRUCTURII PROTOTIP HEXACHIRALE ÎN PROGRAMUL AUTOCAD ............................. 71
4.2 PROIECT SOFTWARE AL MODULUI DE PROPAGARE A CÂMPURILOR ELECTROMAGNETICE PRIN PROTOTIPURILE REALIZATE ÎN
AUTOCAD, CU AJUTORUL SOFTULUI CST MWS ........................................................................................................... 72
4.2.1 Domeniul de simulare.................................................................................................................... 72
4.2.2 CST MICROWAVE Studio................................................................................................................ 73
4.2.3 Influenţa dimensiunilor geometrice şi a arhitecturii asupra caracteristicilor de ecranare
electromagnetică......................................................................................................................................... 80
4.2.4 Influenţa parametrilor de material (caracteristici dielectrice) asupra caracteristicilor de ecranare
electromagnetică......................................................................................................................................... 82
4.3 CONCLUZII .................................................................................................................................................. 83
5 REALIZAREA PRACTICĂ ŞI TESTAREA UNOR SISTEME DE ECRANARE ELECTROMAGNETICĂ CU MIEZ ÎN

ARHITECTURĂ HEXACHIRAL FAGURE.............................................................................................................. 85
5.1 GENERALITĂŢI ............................................................................................................................................. 85

5.2 PREGĂTIREA PLATFORMEI IMPRIMANTEI ÎN TEHNOLOGIE TERMOPLASTICĂ – RAPID PROTOTYPING................................. 85
5.3 EXTINDEREA DOMENIULUI DE FRECVENŢĂ LA NIVEL THZ – STRUCTURA MICRO .......................................................... 91
5.4 TESTAREA PROPRIETĂŢILOR FIZICO-MECANICE ALE MODELELOR EXPERIMENTALE ....................................................... 95
5.4.1 Determinarea proprietăţilor de compresiune ............................................................................... 99
5.4.2 Determinarea proprietăţilor de încovoiere.................................................................................. 103
5.5 TESTAREA ŞI DETERMINAREA PERFORMANTEI DE ATENUARE A ECRANELOR ELECTROMAGNETICE ÎN CONFIGURAŢII TIP
SALISBURY PE UN DOMENIU DE FRECVENŢĂ SPECIFIC TELECOMUNICAŢIILOR ..................................................................... 106
5.5.1 Mod de lucru ............................................................................................................................... 108
5.5.1.1 Obţinerea semnalelor de calibrare în lipsa probelor ......................................................................... 108
5.5.1.2 Determinarea atenuării pentru proba 1, în configuraţie Salisbury (2 variante: cu folia conductoare
spre receptor, respectiv spre emitător) ................................................................................................................. 109
5.5.1.3 Determinarea atenuării pentru proba 2, în configuraţie Salisbury (2 variante: cu folia conductoare
spre receptor, respectiv spre emiţător) ................................................................................................................. 112
5.5.1.4 Determinarea atenuării pentru proba Varianta 3, în configuraţie Salisbury (2 variante: cu folia
conductoare spre receptor, respectiv spre emiţător) ............................................................................................ 114
5.5.1.5 INTERPRETĂRI ALE REZULTATELOR ŞI CONCLUZII TEHNICE: ............................................................. 117
5.6 CONCLUZII ................................................................................................................................................ 119
6 CONCLUZII FINALE ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE .................................................................................. 121

ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ ....................................................................................................................................... 122
7 BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................... 125
Nota: Acest rezumat cuprinde principalele rezultate obtinute. Numerotarea capitolelor, figurilor,
tabelelor si referintelor corespunde cu cea din teza de doctorat
Mulţumiri
Adresez distinse mulţumiri doamnei Prof. Univ. Dr. Ing. Cristina Mihaela
Schreiner pentru sprijinul şi înţelegerea acordată pe parcursul celor trei ani de
studii doctorale, ce m-au format din punct de vedere ştiinţific prin realizarea
prezentei teze.
Prezenta lucrare nu ar fi fost realizată fără buna colaborare a colegilor
din centrul Qualindser, care mi-au pus la dispoziţie toate echipamentele şi
documentele necesare pentru desfăşurarea studiilor teoretice şi experimentelor
practice, în ceea ce priveşte analiza structurilor hexachiral-fagure..
În final, dar nu în ultimul rând doresc să mulţumesc întregii mele familii şi
în egală măsură soţului pentru răbdarea, pentru sprijinul perpetuu şi
necondiţionat acordat, fără de care nu aş fi reuşit să parcurg acest drum.
Moraru Georgiana Maria

2014
3
INTRODUCERE
În ultima perioadă, materialele chirale au atras din ce în ce mai mult atenţia

cercetătorilor mai ales în domeniul frecvenţelor de microunde. M.H. Winkler a măsurat
unghiul de rotaţie al planului de polariazare a unei unde în timp ce aceasta trece printr-o
cutie umplută cu mai multe elice din cupru orientate la dreapta în mod arbitrar. Câmpul
electric al undei incidente a fost rotit cu un unghi anume la ieşirea acesteia din incintă.
Prin definiție un obiect este chiral, dacă nu se suprapune cu imaginea sa în oglindă
prin translație sau rotație.
De cele mai multe ori proprietăţile de absorbţie au fost îmbunătăţite prin variaţia
permitivităţii (  ) respectiv permeabilităţii complexe (  ) şi a grosimii ( d ) a
materialelor, în special ale celor dielectrice. În realitate, însă, acest interval de ajustare a
 şi  este limitat.
Materialele chirale, în comparaţie cu cele general dielectrice, prezintă încă un
parametru variabil, numit parametru de chiralitate        . Prin introducerea
materialelor chirale într-un mediu general, prin variaţia parametrului de chiralitate 
proprietăţile de absorbţie pot fi considerabil îmbunătăţite.
Studiul şi realizarea unor materiale cu structură chirală sunt de mare importanţă şi
actualitate, în ultima perioadă existând preocupări în cercetarea proprietăţilor mecanice şi
termice, precum şi în obţinerea unor ansambluri chirale periodice–așa numitele structuri
chiral-fagure.
Creşterea exigenţelor în domeniul compatibilităţii electromagnetice pentru
dispozitive electronice specifice reţelelor de telecomunicaţii în diverse medii
electromagnetice a dus, în ultimii ani, la sporirea numărului de aplicaţii care utilizează
materiale absorbante electromagnetice atât în domeniul KHz cât şi GHz.
Materialele de ecranare convenţionale, cum ar fi garniturile metalice, spumele
conductoare şi capacele de ecranare s-au dovedit mai puţin eficiente odată cu creşterea
domeniului de frecvenţă.
Spre deosebire de materialele convenţionale care capturează, conservă şi
împămâmtează energia electromagnetică perturbatoare, materialele absorbante sunt
proiectate să atenueze şi să absoarbă energia electromagnetică, în primă fază, urmând ca
apoi energia absorbită să fie convertită în căldură. De fapt în proiectarea absorbanţilor au
fost prevăzute diferite mecanisme cu pierderi în bandă largă.
În aplicaţiile practice, absorbanţii electromagnetici pot fi clasificaţi în:
(a)absorbanţi care absorb energia electromagnetică specifică reţelelor de
telecomunicaţii în spaţiu liber sau vid, aşa numiţii absorbanţi în spaţiu liber;
(b)absorbanţii care absorb undele staţionare din ghidurile de undă, liniile coaxiale şi
alte volume închise în care există radiaţii electromagnetice specifice reţelelor de
telecomunicaţii, aşa numiţii absorbanţi de sarcină, absorbanţi pentru cavităţi cu factor
intern de amortizare.
Obiectivul general al prezentei lucrări este realizarea ş i proiectarea unor noi
sisteme de ecranare electromagnetică c u miez î n arhitectură hexachiral- fagure. Pentru
realizarea acestui obiectiv au fost parcurse o serie de etape după cum urmează:
 Elaborarea modelului grafic a structurii prototip hexachirale în programul
Autocad;
5
 Realizare proiect software al modului de propagare a câmpurilor
electromagnetice prin prototipurile realizate în Autocad, cu ajutorul softului
CST MWS.
 Realizarea practică a unor arhitecturi de matrice hexachirală utilizând
imprimanta în tehnologie termoplastică-rapid prototyping.
 Testarea proprietăţilor fizico-mecanice ale modelelor experimentale.
 Realizarea experimentala a configuraţiilor tip Salisbury, sub formă de
absorbant rezonant constituit dintr-o folie rezistivă plasată la o distanţă
multiplu impar de sfert de lungime de undă în faţa unui strat conductor
(aluminiu). Între cele două straturi s-a introdus materialul dielectric cu
configuraţie hexachirală cu permitivitate controlată.
 Testarea şi determinarea performanţei de atenuare a ecranelor
electromagnetice în configuraţii tip Salisbury pe un domeniu de frecvenţă
specific telecomunicaţiilor.
Teza este împărţită pe 5 capitole, precedate de introducere şi urmate de concluziile

finale şi contribuţiile personale.
În primele două capitole, sunt prezentate noţiuni teoretice legate de electromagnetism
şi de propagarea câmpurilor electromagnetice. În următorul capitol sunt prezentate date
teoretice legate de ecranarea electromagnetică şi s-au descris aplicaţii care utilizează materiale
absorbante electromagnetic atât în domeniul KHz cât şi GHz. În ultimele două capitole s-a
realizat proiectarea sistemului de ecranare electromagnetică cu miez în arhitectură hexachiral-
fagure şi s-au realizat practic arhitecturi de matrice hexachirală cu ajutorul imprimantei 3D
care ulterior au fost analizate din punct de vedere mecanic si electromagnetic. În cele ce
urmează se va face o scurtă prezentare sintetică a celor 5 capitole.
Capitolul 1, Noţiuni introductive în electromagnetism, prezintă o scurtă introducere în
electromagnetism prin prezentarea ecuaţiilor lui Maxwell, a undelor electromagnetice, a
energiei electromagnetice în interiorul materialelor şi prezentarea elementelor fundamentale
legate de radiaţia electromagnetică. Una dintre particularităţiele electromagnetismului faţă de
alte fenomene ondulatorii este natura vectorială a mărimilor fizice. În aceast capitol s-a ţinut
cont de acest aspect, totodată menţinând şi ipoteza că mărimile sunt în continuare dependente
de o singură variabilă spaţială. Acest lucru a permis o simplificare semnificativă a părţii
matematice şi prin urmare a acordat o atenție sporită înț elegerii fenomenologice. De asemenea
a fost pus în evidenţă modul în care variaţia caracteristicilor miezului generează în mod
inevitabil unde reflectate.
Capitolul 2, Propagarea câmpurilor electromagnetice cu frecvenţe de ordinul GHz şi
THz. În acest capitol s-a analizat proiectarea noilor sisteme de telecomunicaţii, determinând
performanţa la frecvenţe de ordinul GHz –THz în funcţie de reflectivitatea unui absorbant, ca
funcţie de frecvenţă, unghi incident, conductivitate şi grosime. În cazul straturilor absorbante
la frecvenţe de ordinul GHz-THz ale noilor sisteme de telecomunicaţii, nivelele de
reflectivitate se raportează la reflectivitatea calculată la prima interfaţă. Totodată minimul de
reflectivitate se deplasează spre frecvenţele mai înalte pe măsură ce unghiul incident creşte.
Din acest motiv, noii absorbanţi dielectrici de microunde pot fi utilizaţi la frecvenţe relativ
înalte, de ordinul GHz-THz.
Capitolul 3, Ecrane electromagnetice. În acest capitol doctorandul a prezentat câteva date
generale legate de eficienţa de ecranare. Autoarea a prezentat un studiu al absorbanţilor şi
materialelor absorbante caracteristice reţelelor de telecomunicaţii, materiale absorbante
6
dielectrice şi absorbanţi electromagnetici, precum şi selecţia şi aplicaţiile specifice acestora.
De asemenea au fost identificate aplicaţii dedicate de ecrane electromagnetice cu miez posibil
de realizat în structura chiral-fagure, într-un concept complet nou şi inovativ din punct de
vedere al tehnologiei şi al performanţei de ecranare electromagnetică.
Capitolul 4, Proiectarea sistemului de ecranare electromagnetică cu miez în arhitectură
hexachiral-fagure descrie elaborarea modelului grafic al structurii cu ajutorul programului
Autocad. Apoi s-a realizat proiectul software al modului de propagare a câmpurilor
electromagnetice prin prototipurile realizate în Autocad. Acesta s-a realizat cu ajutorul
softului CST Microwave Studio care reprezintă un soft specializat dedicat simulării şi
modelării electromagnetice tridimensionale în domeniul frecvenţelor înalte.
Capitolul 5, Realizarea practică şi testarea unor sisteme de ecranare electromagnetică

cu miez în arhitectură hexachiral-fagure este o continuare a capitolului patru, în care
autorea a realizat practic 3 arhitecturi de matrice hexachirală cu ajutorul imprimantei 3D.
Imprimanta 3 D utilizată foloseşte tehnologia FDM (Fused Deposition Modelling) – o
tehnologie aditivă de producţie prin care sunt suprapuse straturi multiple de material
termoplastic (în general ABS sau PLA, în cazul nostru compozitul pe baza de PAN) pentru
construirea (printarea) unui model 3D. Modelele experimentale au fost apoi supuse la diferite
teste mecanice. S-au determinat proprietăţile de compresiune. Determinarea a fost efectuată
cu o maşină pentru încercări statice la compresiune marca SANS, având domeniul de
măsurare (50 ... 500) kN şi (100 ... 1000) kN, şi clasa de precizie 1.
S-au determinat apoi proprietăţile de încovoiere utilizând un stand pentru încercare
statică la încovoiere de la Trinuis Olsen (0 … 10) kN având clasa de precizie 1 şi un şubler
digital cu o cursă maximă de 200mm având clasa de precizie de ±0,02mm.
Autoarea a realizat experimental configuraţii tip Salisbury, sub formă de absorbant
rezonant constituit dintr-o folie rezistivă plasată la o distanţă multiplu impar de sfert de
lungime de undă în faţa unui strat conductor (aluminiu). Între cele două straturi am introdus
materialul dielectric cu configuraţie hexachirală cu permitivitate controlată. S-a realizat
testarea şi determinarea performanţei de atenuare a ecranelor electromagnetice în configuraţii
tip Salisbury pe un domeniu de frecvenţă specific telecomunicaţiilor. Pentru realizarea acestor
determinări s-a folosit un analizor spectral E7405A EMC, împreună cu software-ul aferent, o
antenă Horn şi un generator analog de semnal Tip E 8257 PSG.
Teza de doctorat se încheie prin trasarea Concluziilor finale şi a contribuţiilor

personale, în care sunt menţionate concluziile generale şi contribuţiile autorului precum şi
perspectivele acestuia pentru viitoarele cercetări asupra structurilor hexachiral-fagure.
Mostrele analizate în prezenta lucrare au fost realizate cu ajutorul unei imprimante 3D.
Măsurătorile mecanice prezentate în teză au fost realizate în cadrul Institutului de Cercetari
pentru Echipamente şi Tehnologii în Constructii - ICECON S.A. din Bucureşti, iar
măsurătorile electromagnetice au fost efectuate în cadrul Laboratorului de Materiale
Electrotehnice din cadrul Facultăţii de Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată
din Iaşi.
7
Capitolul 1
1 Noţiuni introductive în electromagnetism
Câmpul electromagnetic studiază interacţiunile care au loc între sarcinile electrice şi

fluxuri.
Problema care apare la interacţiunea dintre câmp şi sursă este mult mai complicată
decât calculul forţelor deoarece aceasta determină teoria câmpului electromagnetic. Acest
câmp poate fi exprimat simplu ca fiind suma a două câmpuri cuplate între ele: câmpul electric
 
( E ) şi câmpul magnetic ( B ) [Olmedo,2005].
Câmpul electric şi magnetic sunt linii invizibile de forţe care înconjoară orice
dispozitiv electric. Liniile de forţă, instalaţiile electrice şi echipamentele electrice produc
câmp electromagnetic de joasa frecvenţă. Câmpurile electrice sunt produse de sarcinile
electrice care creează o tensiune. Câmpul magnetic apare datorită curenţilor care traversează
conductorii, şi este direct proporţional cu acei curenţi.
În acest capitol s-a făcut o scurtă introducere în electromagnetism prin prezentarea
ecuaţiilor lui Maxwell, a undelor electromagnetice, a energiei electromagnetice în interiorul
materialelor şi prezentarea elementelor fundamentale legate de radiaţia electromagnetică. Una
dintre particularităţiele electromagnetismului faţă de alte fenomene ondulatorii este natura
vectorială a mărimilor fizice. În aceast capitol s-a ţinut cont de acest aspect, totodată
menţinând şi ipoteza că mărimile sunt în continuare dependente de o singură variabilă
spaţială. Acest lucru a permis o simplificare semnificativă a părţii matematice şi prin urmare a
acordat o atenție sporită înțelegerii fenomenologice. De asemenea a fost pus în evidenţă
modul în care variaţia caracteristicilor miezului generează în mod inevitabil unde reflectate.
9
Capitolul 2
2 Propagarea câmpurilor electromagnetice cu frecvenţe de
ordinul GHz şi THz
Radiaţia incidentă la interfaţa dintre două medii este reflectată şi refractată într-un alt
mediu caracterizat de indice de refracţie, unghi de incidenţă  i (  i reprezintă unghiul între
vector de propagare kˆ şi suprafaţa normală) şi orientarea câmpului electric la suprafaţă.
Fenomenul de reflectivitate a unui absorbant cu un strat poate fi abordat în acelaşi
mod ca şi reflectivitatea la interfaţă cu diferenţa că în cazul de faţă se produc reflexii multiple
între două interfeţe. Materialele magnetice utilizate la realizarea materialelor absorbante
includ fier, carbonil şi ferite. Particulele de fier sunt conductive şi, prin urmare, este necesară
izolarea lor într-o matrice. Se obţine o umplutură cu o densitatea mai mică decât a feritelor,
care nu este conductivă. Mărimea particulelor este un factor foarte important care afectează
permeabilitatea materialului.
În ultima perioadă, materialele chirale au atras din ce în ce mai mult atenţia
cercetătorilor mai ales în domeniul frecvenţelor de microunde. M.H. Winkler a măsurat
unghiul de rotaţie al planului de polariazare a unei unde în timp ce aceasta trece printr-o cutie
umplută cu mai multe elice din cupru orientate la dreapta în mod arbitrar. Câmpul electric al
undei incidente a fost rotit cu un unghi anume la ieşirea acesteia din incintă.
Prin definiție un obiect este chiral, dacă nu se suprapune cu imaginea sa în oglindă
prin translație sau rotație.
De cele mai multe ori proprietăţile de absorbţie au fost îmbunătăţite prin variaţia
permitivităţii (  ) respectiv permeabilităţii complexe (  ) şi a grosimii ( d ) materialelor, în
special ale celor dielectrice. În realitate, însă, acest interval de ajustare a  şi  este limitat.
Materialele chirale, în comparaţie cu cele general dielectrice, prezintă încă un
parametru variabil, numit parametru de chiralitate        . Prin introducerea materialelor
chirale într-un mediu general, prin variaţia parametrului de chiralitate  proprietăţile de
absorbţie pot fi considerabil îmbunătăţite.
În cazul straturilor absorbante la frecvenţe de ordinul GHz-THz ale noilor sisteme de
telecomunicaţii, nivelele de reflectivitate se raportează la reflectivitatea calculată la prima
interfaţă. Totodată minimul de reflectivitate se deplasează spre frecvenţele mai înalte pe
măsură ce unghiul incident creşte. Din acest motiv, noii absorbanţi dielectrici de microunde
pot fi utilizaţi la frecvenţe relativ înalte, de ordinul GHz-THz.
În acest capitol s-a analizat proiectarea noilor sisteme de telecomunicaţii, determinând
performanţa la frecvenţe de ordinul GHz –THz în funcţie de reflectivitatea unui absorbant, ca
funcţie de frecvenţă, unghi incident, conductivitate şi grosime. În cazul straturilor absorbante
la frecvenţe de ordinul GHz-THz ale noilor sisteme de telecomunicaţii, nivelele de
reflectivitate se raportează la reflectivitatea calculată la prima interfaţă. Totodată minimul de
reflectivitate se deplasează spre frecvenţele mai înalte pe măsură ce unghiul incident creşte.
Din acest motiv, noii absorbanţi dielectrici de microunde pot fi utilizaţi la frecvenţe relativ
înalte, de ordinul GHz-THz
11
Capitolul 3
3 Ecrane electromagnetice
Eficienţa de ecranare se poate defini ca reducerea intensităţii câmpului electric şi/sau

magnetic provocat de un material de ecranare. Este convenabil de exprimat eficienţa ecranelor
în decibeli (dB).
 densitatea puterii incidente  (3.1)

S  10 log10  
 densitatea puterii transmise 
Eficienţa de ecranare totală a unui material (exprimat în decibeli) este egală în acest
caz, cu suma pierderilor prin reflexie (R), pierderilor prin absorbţie (A) şi un factor de
corecţie (B) care ţine cont de reflexiile multiple în ecranele subţiri. Acest ultim factor se poate
anula dacă pierderile prin absorbţie sunt mai mari de 9 dB.
ST  R  A  B (3.6)
Utilizarea de ecrane electromagnetie se foloseşte din ce în ce mai mult în mediul

ambient deoarece acesta este plin de semnale electromagnetice. Astfel au fost realizate de
către industria de azi două sisteme de ecranare de bază: sisteme de protecţie active şi sisteme
de protecţie pasive.
Creşterea exigenţelor în domeniul compatibilităţii electromagnetice pentru dispozitive
electronice specifice reţelelor de telecomunicaţii în diverse medii electromagnetice a dus, în
ultimii ani, la sporirea numărului de aplicaţii care utilizează materiale absorbante
electromagnetic atât în domeniul KHz cât şi GHz.
Materialele de ecranare convenţionale, cum ar fi garniturile metalice, spumele
conductoare şi capacele de ecranare s-au dovedit mai puţin eficiente odată cu creşterea
domeniului de frecvenţă.
Spre deosebire de materialele convenţionale care capturează, conservă şi împămâmtează
energia electromagnetică perturbatoare, materialele absorbante sunt proiectate să atenueze şi
să absoarbă energia electromagnetică, în primă fază, urmând ca apoi energia absorbită să fie
convertită în căldură. De fapt în proiectarea absorbanţilor au fost prevăzute diferite
mecanisme cu pierderi în bandă largă.
În aplicaţiile practice, absorbanţii electromagnetici pot fi clasificaţi în:
(a) care absorb energia electromagnetică specifică reţelelor de telecomunicaţii în spaţiu
liber sau vid, aşa numiţii absorbanţi în spaţiu liber;
(b) care absorb undele staţionare din ghidurile de undă, liniile coaxiale şi alte volume
închise în care există radiaţii electromagnetice specifice reţelelor de telecomunicaţii, aşa
numiţii absorbanţi de sarcină, absorbanţi pentru cavităţi cu factor intern de amortizare.
Absorbanţii rezonatori au la bază materiale rezonante sau aşa numitele materiale în sfert
de undă şi sunt structuraţi să absoarbă energia electromagnetică de interferenţă la frecvenţe
multiple. În general, materialele rezonante includ: straturi Dallenbach, ecrane Salisbury,
straturi Jaumann.
13
În acest capitol doctorandul a prezentat câteva date generale legate de eficienţa de
ecranare. Autoarea a prezentat un studiu al absorbanţilor şi materialelor absorbante
caracteristice reţelelor de telecomunicaţii, materiale absorbante dielectrice şi absorbanţi
electromagnetici, precum şi selecţia şi aplicaţiile specifice acestora. De asemenea au fost
identificate aplicaţii dedicate de ecrane electromagnetice cu miez posibil de realizat în
structura chiral-fagure, într-un concept complet nou şi inovativ din punct de vedere al
tehnologiei şi al performanţei de ecranare electromagnetică.
14
Capitolul 4
4 Proiectarea sistemului de ecranare electromagnetică cu miez
în arhitectură hexachiral fagure
4.1 Elaborarea modelului grafic a structurii prototip hexachirale în

programul Autocad
Structura propusă are la bază celule hexachirale elementare reale, la care fiecare din cilindrii
egali distanţaţi sunt interconectaţi prin ligamente cu alţi șase din vecinătatea sa. Mai precis,
fiecare celulă elementară reală din cadrul structurii analizate conţine câte un cilindru şi câte o
jumătate din fiecare ligament cu care este interconectat de ceilalţi cilindri.
În sensul limitării dimensiunilor modelului considerat, s-a investigat periodicitatea structurii.
O cerinţă elementară a procesării electromagnetice numerice impune, însă, o celulă
elementară rectangulară ‒Figura 4.1. Aşa cum se observă şi în figură, aceasta cuprinde 4
cilindri cu ligamentele corecpunzătoare având o lungime de 2L (după direcţia x) şi o lăţime de
L 3 (după direcţia y), în care L reprezintă distanţa dintre cilindri.
Figura 4.1 Celula elementară rectangulară
Parametrii care caracterizează structura sunt prezentați în Tabelul 4.1.
Tabelul 4.1 Parametrii structurii proiectate

Notaţie Valoare [mm] Descriere
D 10 Diametru exterior cilindru
H 25 Înălţime cilindri
L 50 Distanţa între cilindri
g 3.50 Permitivitatea electrică a materialului
 5 Grosime material
tg 0.02 Tangenta unghiului de pierderi a
15
materialului
Figura 4.2 Modelul realizat in AutoCad
4.2 Proiect software al modului de propagare a câmpurilor

electromagnetice prin prototipurile realizate în AutoCad, cu ajutorul
softului CST MWS
4.2.2 CST MICROWAVE Studio
Cea mai cunoscută implementare comercială a metodei diferenţelor finite în domeniul timp
este CST MICROWAVE STUDIO (CST MWS), care cuprinde o serie de coduri, inclusiv un
solver rapid care utilizează tehnica integrării finite (engl. FIT ‒ Finite integration technique).
Deşi aparent are la bază ecuaţiile lui Maxwell în formă integrală, pentru griduri carteziene
tehnica integrării finite poate fi rescrisă ca o metodă FDTD standard. La fel de important este
faptul că în cadrul CST MWS metoda FDTD utilizează uneori metode de integrare finite, în
special pentru discretizarea modelelor subcelulare.
CST Microwave Studio este un soft specializat dedicat simulării şi modelării
electromagnetice tridimensionale în domeniul frecvenţelor înalte. Permite analiza rapidă şi
precisă în înaltă frecvenţă a unor „obiecte” precum antene, filtre, cuplaje, structuri plane şi
multistratificate precum şi a efectelor de compatibilitate electromagnetică. CST Microwave
Studio are la bază tehnica integrării finite, o abordare foarte generală, care mai întâi descrie
ecuaţiile lui Maxwell într-un spaţiu discretizat, menţinând proprietăţi precum conservarea
energiei, după care formează ecuaţii diferenţiale specifice precum Poisson sau ecuaţii de
undă.
16
În domeniul microundelor, utilizarea FIT în domeniul frecvenţă este foarte flexibilă în
alegerea reţelei de discretizare: carteziere sau tetraedrale, în schimb necesită soluţionarea unui
sistem liniar considerabil pentru fiecare pas de frecvenţă.
Având în vedere că nici o metodă nu lucrează la fel în toate domeniile de aplicaţii,
softul conţine mai multe tehnici de simulare:
– în domeniul timp: Transient Solver,
– în domeniul frecvenţă: Frequency Domain Solver,
- pe baza ecuaţiilor integrale: Integral Equation Solver,
– a valorilor proprii: Eigenmode Solver.
Modelele numerice ale structurii investigate au fost dezvoltate în CST Microwave
Studio produs de compania CST Gmbh Germania și a cărui principiu se bazează pe descrierea
problemelor electromagnetice prin intermediul ecuaţiilor lui Maxwell în formă diferenţială.
Softul include patru solvere diferite. Pentru studierea comportamentului electromagnetic al
structurii hexachirale analizate s-a optat pentru solverele în domeniul timp (FDTD) şi
frecvenţă (FDFD) considerate ca fiind cele mai adecvate în cazul problemelor de ecranare şi
absorbţie în domeniul frecvenţelor înalte.
Discretizarea spaţială a structurii a fost realizată prin tehnologia Perfect Boundary
Approximation (PBA) care permite o aproximare foarte bună chiar şi în cazul suprafeţelor
curbe din cadrul celulelor cubice discretizate. Astfel mesh-ul este realizat de un generator
automat de mesh, care asigură totodată un compromis avantajos între precizia soluţiei
furnizate şi timpul de simulare.
Considerații teoretice asupra procedurii de obţinere a matricei S
Considerăm, în general, un element cu n porturi. Pentru unda incidentă, ai şi unda care iese
bi , la portul i se obţine:
1  U i  1 U 
ai   Z i I i  bi   i  Z i I i  (4.1)
2  Z i 
, 2  Z i 

în care Ui reprezintă tensiunea la portul i, Ii – curentul iar Zi– impedanţa caracteristică.
Figura 4.4 Configurație echivalentă matrice S
Corelând relaţia între unda transmisă şi cea incidentă cu un parametru tip S şi scriind
mai departe parametrii rezultaţi sub formă matricială se obţine matricea S:
17
 b1   a1   S11 S12 S13 ... S1n 
     
 b2   a2   S 21 S 22 S 23 ... S 2 n 
 b   S a  S   S 31 S 32 S 33 ... S 3n 
 3  3   (4.2)
 ...   ...   ... ... ... ... ... 
b  a  S 
 n  n , în care  n1 S n 2 S n3 ... S nn 
Elementele de pe diagonala matricei descriu reflexia la portul respectiv, în timp ce
celelalte elemente reprezintă coeficienţii de transmisie între două porturi.
Corespondenţă parametrii S– reflectanţă, transmitanţă

Conform ecuaţiei (4.2)(4.2) reflectanţa, transmitanţa şi absorbţia, în cazul materialelor
absorbante, sunt asociate cu parametrii S prin relaţiile:
2
2 E
R  S11  r (4.3)
Ei
2
2 E
T  S 21  t (4.4)
Ei
A  1   R  T  1  S11  S 21
2 2
(4.5)
în care R reprezintă reflectanţa, T–transmitanţa, iar A–absorbţia prin materialul considerat.
Investigaţii numerice asupra proprietăţilor de convergenţă a soluției

Având în vedere faptul că rezultate similare nu sunt disponibile în literatură am
considerat absolut necesar realizarea unui studiu de validare a soluției furnizate de solverul în
domeniul timp.
În cele ce urmează se efectuează o analiză a stabilităţii şi randamentului de calcul în
cazul procedurii de calcul utilizate.
Stabilitatea soluţiei în domeniul considerat

Utilizând opţiunea de adaptare a mesh-ului (Adaptive meshing), mărimea celulelor a
fost diminuată pentru a creşte precizia soluţiei. În fapt opţiunea reprezintă un compromis
avantajos între densitatea mesh-ului, care afectează timpul de simulare şi acurateţea soluţiei.
În vederea reducerii timpului efectiv de execuţie la analiza în domeniul timp s-au
efectuat 7 cicluri adaptive, numărul de celule de discretizare ajungând la 40824.
În Figura 4.5 este prezentată variația parametrului S11 pe parcursul celor 7 cicluri de
adaptare a rezultatului. Se poate observa că în domeniul 0–4.5 THz nu se observă nici o
diferenţă la nivelul celor 7 cicluri de adaptare în rezultatele obţinute, obţinându-se astfel o
foarte bună convergenţă pentru acest domeniu de frecvenţă. În același timp, pe întreg
domeniul de frecvență considerat, începând cu ciclul 4 nu se observă diferenţe notabile în
rezultate.
18
Figura 4.5 Variaţia |S| în frecvenţă odată cu creşterea numărului de celule
Figura 4.6 Variaţia |S21| în frecvenţă odată cu creşterea numărului de celule (de la ciclu 1 la 7)
19
Pentru |S21| − Figura 4.6- o foarte bună convergenţă se obţine pentru intervalul 0 –
6THz, valorile obţinute fiind aproape identice pentru toate cele 7 cicluri în domeniul de
frecvenţă considerat. Pe întreg domeniul de frecvenţă rezultatele obţinute după ciclul 4 sunt
constante.
4.2.3 Influenţa dimensiunilor geometrice şi a arhitecturii asupra caracteristicilor de

ecranare electromagnetică
Pentru a obţine caracteristici de ecranare electromagnetică optime (eficacitatea de

ecranare) se fac o serie de modelări variind dimensiunile structurii (D, g ,L,H).
Figura4.9. Influenţa diametrului interior al cilindrului – D [15-30 mm]
Figura 4.10 Influenţa grosimii ligamentelor – g [1-5 mm]
Figura 4.11 Influenţa distanţei dintre cilindri – L [20-40 mm]
20
Figura 4.12 Influenţa înălţimii cilindriului – H [15-25 mm]
4.2.4 Influenţa parametrilor de material (caracteristici dielectrice) asupra

caracteristicilor de ecranare electromagnetică
Au fost făcute modelări variind permitivitatea dielectrică (), tangenta unghiului de

pierderi (tg δ) şi conductivitatea (σ) materialului :
Figura4.13 Influenţa permitivităţii electrice a materialului – ε [2.5-10]
Figura 4.14 Influenţa conductivităţii materialului – σ [0-15]
21
Figura 4.15 Influenţa tangentei unghiului de pierderi – tg δ [0.1-0.5]
Figura 4.16 Influenţa tangentei unghiului de pierderi – tg δ [0.1-0.5]
În cadrul acestui capitol se descrie elaborarea modelului grafic al structurii cu ajutorul

programului Autocad. Apoi s-a realizat proiectul software al modului de propagare a
câmpurilor electromagnetice prin prototipurile realizate în Autocad. Acesta s-a realizat cu
ajutorul softului CST Microwave Studio care reprezintă un soft specializat dedicat simulării şi
modelării electromagnetice tridimensionale în domeniul frecvenţelor înalte.
22
Capitolul 5
5 Realizarea practică şi testarea unor sisteme de ecranare
electromagnetică cu miez în arhitectură hexachiral fagure
5.1 Generalităţi
Pentru realizarea practică a unor sisteme de ecranare în arhitectură hexachiral fagure s-a
folosit o Imprimantă UP 3D PLUS. Imprimantele 3D din famila UP folosesc tehnologia FDM
(Fused Deposition Modelling) – o tehnologie aditivă de producţie prin care sunt suprapuse
straturi multiple de material termoplastic (în general ABS sau PLA, în cazul nostru
compozitul pe baza de PAN) pentru construirea (printarea) unui model 3D. Aceasta permite
printarea de modele 3D rezistente cu dimensiunile maxime 140x140x135mm, modelele
printate având o acurateţe de 0,15mm. Software-ul de printare 3D UP inclus, oferă o interfaţă
facilă pentru poziţionarea, orientarea şi scalarea modelului ce urmează a fi printat. Înălţimea
capului de printare poate fi calibrată în câteva minute tot cu ajutorul software-ului.
5.2 Pregătirea platformei imprimantei în tehnologie termoplastică – rapid

prototyping
Figura 5.1 Pregătirea platformei imprimantei
Materialul folosit pentru modelarea experimentală pe imprimantă (rapid prototyping)

este compozitul polimeric poliacrilonitrilic. Acesta este un polimer ingineresc care se
utilizează în producţia de automobile, etc. pentru duritate şi rezistenţă. Proprietăţile mecanice
sunt reprezentate printr-o tenacitate ridicată, o bună rigiditate, o mare duritate a suprafeţei şi o
foarte bună stabilitate dimensională. Acesta prezintă o bună rezistenţă la caldură şi este stabil
la baze, acizi slabi, petrol, glicerină, detergenţi, amoniac concentrat, benzină. Este instabil la
acizi concentraţi, esteri, cetone, eteri.
23
a)
b)
c)
Figura 5.4 a), b), c) Calibrarea imprimantei
Pentru iniţializarea imprimantei şi calibrarea acesteia se merge în meniul 3D print,
Maitenance, şi se va deschide fereastra de calibrare. Această calibrare presupune de fapt
stabilirea înalţimii capului de imprimare faţă de platforma acesteia, şi se realizează aşezând
24
peste platformă o coală de hârtie, şi modificând valorile de la Nozle & Platform. Modificarea
acestor valori determină urcarea platformei către capul de printare. Vom face acest lucru până
când distanţa dintre cele două ramâne exact cât grosimea colii de hârtie, în cazul nostru
înălţimea maximă de printare a fost stabilită la valoarea de 140,3.
Figura 5.5 Iniţializarea imprimantei 3D
După această calibrare se poate trece efectiv la printarea propriu zisă. După care
începe printarea, şi mai întai imprimanta va construi o bază de material peste care va fi turnată
piesa importată din Autocad. Acest lucru este necesar pentru a asigura aderenţa adezivului la
placă.
5.3 Extinderea domeniului de frecvenţă la nivel THz – structura micro
Pentru realizarea structurii fagure micro-hexachirale dimensiunile structurii macro au

fost reduse între 100 – 1000 de ori, permitivitatea dielectrică a fost crescută la valoarea de 10,
iar pierderile dielectrice au fost considerate aproape neglijabile. Domeniul de frecvenţă
considerat pentru efectuarea simulărilor de câmp a fost extins până la 16THz, analiza unei
astfel de structuri fiind făcută, din cunoştinţele noastre, în premieră.
În Figura 5.8 este reprezentată structura investigată, şi parametrii acesteia.
Figura5.8. Celula elementară micro-chirală
25
Modelul geometric a fost realizat în AutoCAD, fiind apoi importat în solverul CST.
Simulările au fost efectuate în domeniul timp, principalul considerent avut în vedere fiind
timpul de execuţie mai mic în comparaţie cu solverul în domeniul frecvenţă.
În Figura 5.9 este prezentată structura discretizată în domeniul timp.
Figura 5.9 Structură discretizată în domeniul timp
În banda de frecvenţă 0–15 THz rezultatele obţinute pentru coeficientul de reflexie,

respectiv transmisie sunt prezentate în Figura 5.10.
Pentru structurile micro nu se poate aplica tehnologia actuală de formare a miezului
hexachiral, şi pe viitor vor trebui testate noi tehnologii şi materiale adaptabile tehnologiei
microelectronice – MEMS. Din această cauză mai jos sunt redate doar rezultatele de simulare,
rezultatele încercărilor fiind realizate efectiv doar pentru cele 3 modele experimentale reuşite
la dimensiuni mai mari.
a)
b)
Figura 5.10 a) Reflexia ( S1,1 ) și transmisia ( S 2,1 ) a undei electromagnetice, GHz; b) Reflexia ( S1,1
)și transmisia ( S 2,1 ) a undei electromagnetice THz
26
Din grafic se observă că reflectanţa creşte cu aproximativ 25dB spre sfâşitul
domeniului de frecvenţă considerat, în timp ce transmitanţa scade cu până la 35dB.
Pierderile maxime prin reflexie în domeniul considerat sunt de -4.087dB.
În astfel de cazuri, în vederea verificării corectitudinii modelării se analizează
distribuția câmpului electromagnetic în interiorul structurii chirale compozite, la incidența
unei unde plane.
Exemplificarea modelelor experimentale realizate (3 reuşite pentru domeniul
GHz – care se descriu pe larg în Capitolul 5.4, şi câteva încercări parţial reuşite pentru
domeniul THz):
Figura 5.11 Încercări eşuate de realizare a structurii hexachiral fagure
Piesele cu dimensiuni de ordinul micro-metru nu au putut fi realizate practic într-o

variantă rezonabilă datorită dimensiunilor prea reduse în corelaţie cu rezoluţia imprimantei.
5.4 Testarea proprietăţilor fizico-mecanice ale modelelor experimentale
Am realizat 3 modele experimentale folosind modelul 3d realizat în programul AutoCad.

Acesta a fost important în softul imprimantei 3D sub extensia .stl.
a) b)
27
c) d)
e)
Figura 5.13 (a-e) Printarea structurii hexachiral fagure
Piesele finale obţinute

În final am obţinut 3 arhitecturi de matrice hexachirală, pe care mai apoi le-am
supus unor testări mecanice, dar şi electrice.
a) b)
28
c) d)
Figura 5.14 Arhitecturi de matrice hexachiral fagure realizate cu ajutorul imprimantei 3D
Determinările mecanice le-am efectuat în laboratorul de încercari din cadrul

Institutului de Cercetari pentru Echipamente şi Tehnologii în Constructii - ICECON S.A.
Probele din mase plastice care au fost duse la ICECON Bucureşti pentru efectuarea de
încercari în vederea evaluării comportării la solicitări mecanice sunt sub formă de plăci,
plăcile fiind consituite dintr-o reţea de nervuri din mase plastice sudate în arhitectură
hexachiral-fagure. Reţeaua de tip fagure nu include nici un material de umplere.
Am efectuat determinările pe trei tipuri de reţele, identificate în funcţie de dimensiunile
ochiurilor, grosimea nervurilor şi înălţimea nervurilor, după cum urmează:
- PROBA 1 - placă tip fagure cu grosimea nervurilor din plastic de 1,7 mm, lungimea
laturilor triunghiului echilateral care delimitează celulele de 25 mm, înălţimea
nervurilor din mase plastice de 11 mm;
nervurilor din mase plastice de 20 mm;
nervurilor din mase plastice de 25 mm.
-
5.4.1 Determinarea proprietăţilor de compresiune
Determinarea proprietăţilor de compresiune a fost efectuată cu o maşină pentru încercări

statice la compresiune marca SANS (Figura 5.15), având domeniul de măsurare (50 ... 500)
kN şi (100 ... 1000) kN, şi clasa de precizie 1.
Determinarea proprietăţilor de compresiune a constat în:
- aşezarea eşantioanelor de formă dreptunghiulară (prelevate prin debitare din reţeaua de
nervuri din mase plastice), între platanele presei, cu baza nervurilor perpendiculară pe platane;
29
- aplicarea unei încărcări uniform distribuite pe suprafaţa eşantioanelor, cu viteza de încărcare
de 6 mm/min, până la cedare, şi concomitent înregistrarea forţei şi deformaţiei grosimii
eşantioanelor;
- după cedarea eşantioanelor, am descărcat sarcina, şi am scos eşantionul dintre platanele
presei examinându-le, pentru a observa mecanismul de cedare.
Figura 5.15 Aspect din timpul încercarii reţelei din nervuri de mase plastice la compresiune
În graficele din Figura 5.16 şi Figura 5.17 sunt prezentate curbele forţă – deformaţie
obţinute în urma determinărilor.
COMPRESIUNE
35000
30000
25000
Forta [N]
20000
Fagure grosime 11 mm
15000
10000
5000
0
0 1 2 3 4 5 6
Deform atie [m m ]
Figura 5.16 Curba forţă – deformaţie la compresiune pentru proba 1 – retea cu înălţimea nervurilor de
11mm
30
COMPRESIUNE
70
63
56
49
42
Forta [kN] 35
28
21
14
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Deformatie [mm]
Figura 5.17 Curba forţă–deformaţie la compresiune pentru proba 2 şi 3 – reţea cu înălţimea nervurilor
de 20mm şi de 25mm
Cedarea probelor s-a produs ca efect al pierderii stabilităţii reţelei, ca urmare a

flambării (voalării) nervurilor din mase plastice, aşa cum se poate observa din Figura 5.18,
Figura 5.19 şi Figura 5.20.
Figura 5.18 Proba 1 – reţea cu înălţimea nervurii de 11 mm - după cedare (rupere)
Figura5.19– Proba 2 – reţea cu înălţimea nervurii de 20 mm - după cedare (rupere)
31
Figura 5.20 – Proba 3 – reţea cu înălţimea nervurii de 25 mm - după cedare (rupere)
Pentru reţeaua de nervuri din mase plastice nu este semnificativă valoarea efortului de
compresiune care a condus la cedarea probei.
În acest caz, este relevant să se exprime valoarea încărcării unitare care poate fi
suportată de retea, obţinută ca valoare a raportului dintre forţa maximă şi suprafaţa brută a
probei (suprafaţă care include şi suprafaţa golurilor dintre nodurile retelei).
În Tabelul 5.1 pot fi observate rezultatele obţinute în urma încercărilor la
compresiune.
Tabelul 5.1
Număr probă Forţa maximă Deformaţia maximă Încărcare unitară
(kN) (mm) (KN/m2) = (kPa)
Proba 1 – reţea cu înălţimea
32,5 2 3364
nervurii de 11mm
46 1 6456
nervurii de 20mm
63 1,75 6666
nervurii de 11mm
Din interpretarea rezultatelor obţinute în urma determinării proprietăţilor de

compresiune a rezultat că reţelele din nervuri din mase plastice prezintă o valoare a încărcării
unitare uniform distribuite, (exprimată ca raport între forta maximă şi suprafaţa brută a reţelei)
foarte mare.
5.4.2 Determinarea proprietăţilor de încovoiere
Pentru determinarea proprietăţilor de încovoiere am utilizat un stand pentru încercare statică

la încovoiere de la Trinuis Olsen (0 … 10) kN având clasa de precizie 1 şi un şubler digital cu
o cursă maximă de 200mm având clasa de precizie de ±0,02mm.
Încercările au fost realizate la o temperatură de mediu de 230C, un procent de
umiditate de 62%, respectând standardul SR EN ISO 178:2011 [ISO]
32
ÎnFigura 5.21, Figura 5.22 şi Figura 5.23 se pot observa probele după ce acestea au
fost supuse la testul de încovoiere.
Figura 5.21 Ruperea nervurilor reţelei în urma încercării la încovoiere – proba 1 – înălţime nervură
11mm
20mm
25mm
33
În Tabelul 5.2 pot fi observate valorile obţinute în urma supunerii celor 3 probe la
testul de încovoiere.
Tabelul 5.2
Număr probă Forţă maximă [N] Deformaţia maximă [mm]
1 275 6,5
2 1900 4,5
3 2500 2,5
Figura 5.24 Evoluţia deformării probei 1 în funcţie de forţa aplicată
34
Valorile forţei de încovoiere sunt mult mai mici (între 27,5 daN pentru reţeaua cu
nervuri cu înălţimea de 11 mm şi 250 daN pentru reţeaua cu nervuri cu înălţimea de 25 mm).
Aşa cum era de aşteptat, forţa de încovoiere care a produs cedarea mostrelor a fost cu atât mai
mare cu cât înălţimea nervurilor a fost mai mare. În cazul în care utilizarea reţelelor
presupune fixarea sau aşezarea acestora pe reazeme discontinue, este necesară încercarea la
încovoiere a reţelelor, pe probe mari, a căror dimensiune să fie mai mare decât distanţa liberă
(lumina) dintre reazeme. În acest caz, comportarea la compresiune trebuie să fie asociată
încărcării care produce o deformaţie mai mică decât deformaţia corespunzătoare exploatării
normale (utilizării preconizate a reţelelor din nervuri din mase plastice).
În ceea ce priveşte valoarea deformaţiilor asociate forţei maxime, aceasta a fost mai
mare în cazul reţelelor constituite din nervuri cu înălţimea mai mică, respectiv mai mică în
cazul reţelelor cu nervuri cu înălţimea mai mare. Acest lucru se datorează rigidităţii mai mari
a nervurilor cu înălţimea mai mare (care în acelaşi timp au şi o grosime mai mare), astfel încât
acestea pot prelua încărcări mai mari.
5.5 Testarea şi determinarea performantei de atenuare a ecranelor

electromagnetice în configuraţii tip Salisbury pe un domeniu de frecvenţă
specific telecomunicaţiilor
Pentru determinarea performanţei de atenuare au fost folosite aceleaşi 3 modele experimentale

cu arhitectură bazată pe matrice hexachirală, având forma, dimensiunile şi caracteristicile
prezentate în Tabelul 5.3.
Probele au fost prezentate la încercări sub formă de panouri rectangulare de min.
80x80cm2, câte 5 esantioane din fiecare tip de probă (corespunzând la cele 3 modele
experimentale de material dielectric cu configuraţie hexachirală). Am realizat experimental
configuraţii tip Salisbury, sub formă de absorbant rezonant constituit dintr-o folie rezistivă
plasată la o distanţă multiplu impar de sfert de lungime de undă în faţa unui strat conductor
(aluminiu). Între cele două straturi am introdus materialul dielectric cu configuraţie
hexachirală cu permitivitate controlată.
35
Tabelul 5.3
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3
Parametru Descriere
[mm] [mm] [mm]
D 4 7.5 10 Diametru exterior cilindru
H 11 20 25 Înălţime cilindri
L 25 40 50 Distanţa între cilindri
g 1.70 2.75 3.50 Grosime material
 Permitivitatea dielectrică a
5 5 5
materialului
Tangenta unghiului de pierderi
tg 0.03 0.02 0.02
dielectrice a materialului
APARATURA FOLOSITĂ:
1. E7405A EMC analizor spectral , împreună cu software aferent.
2. Antenă Horn.
3. Generator analog de semnal Tip E 8257 PSG.
5.5.1 Mod de lucru
Am realizat un lanţ de transmisie radio cu materialul de testat inserat între cele două antene
Horn, pastrând distanţa egală între material şi antene. Se variază frecvenţa de transmisie într-o
gamă de frecvenţă dată şi se interpretează rezultatele. Configuraţia de bază este conform
specificaţiilor Agilent Technologies (Figura 5.27).
Figura 5.27 Lanţ de transmisie radio realizat conform specificaţiilor Agilent [Agilent]
5.5.1.1 Obţinerea semnalelor de calibrare în lipsa probelor
S-au realizat încercări de determinare a amplitudinii semnalului în functie de frecvenţă, la

40cm distanţă între antene, cu o putere a semnalului de: 0, -10 şi -20 dB.
36
Datele experimentale obţinute sunt redate în Tabelul 5.4, Tabelul 5.5 şi Tabelul 5.6.
Tabelul 5.4
Nr. Frecvenţa (GHz) Amplitudine calibrare Putere semnal (dbm)
Crt (dbm)
1 1 -3.99 0
2 1.5 -3.94 0
3 2 -4.11 0
4 2.1 -4.98 0
5 2.2 -4.43 0
6 2.3 -4.78 0
7 2.4 -4.8 0
8 2.5 -4.12 0
9 2.6 -4.73 0
10 2.7 -4.49 0
11 2.8 -4.52 0
12 2.9 -4.09 0
13 3 -4.28 0
Tabelul 5.5
Nr. Frecvenţa (GHz) Amplitudine calibrare Putere semnal
Crt (dbm) (dbm)
1 1 -14.41 -10
2 1.5 -14.26 -10
3 2 -15.33 -10
4 2.1 -15.22 -10
5 2.2 -15.8 -10
6 2.3 -14.3 -10
7 2.4 -15.36 -10
8 2.5 -15.00 -10
9 2.6 -15.19 -10
10 2.7 -15.81 -10
11 2.8 -15.05 -10
12 2.9 -15.5 -10
13 3 -15.56 -10
Tabelul 5.6
Nr. Frecvenţa (GHz) Amplitudine calibrare Putere semnal
Crt (dbm) (dbm)
1 1 -25.13 -20
2 1.5 -26.24 -20
3 2 -26.25 -20
4 2.1 -26.06 -20
5 2.2 -26.63 -20
6 2.3 -26.78 -20
7 2.4 -26.95 -20
37
8 2.5 -26.97 -20
9 2.6 -26.79 -20
10 2.7 -26.58 -20
11 2.8 -26.21 -20
12 2.9 -26.75 -20
13 3 -26.36 -20
5.5.1.2 Determinarea atenuării pentru proba 1, în configuraţie Salisbury (2 variante: cu

folia conductoare spre receptor, respectiv spre emitător)
S-au realizat încercari de determinare a amplitudinii semnalului în funcţie de frecvenţă, la o

distanţă egală cu 20 cm faţă de cele două antene, cu o putere a semnalului de: 0, -10 si -20 dB.
Datele experimentale obţinute pentru configuraţia – Salisbury, cu folia conductoare spre
receptor sunt redate în Tabelul 5.7, Tabelul 5.8 şi Tabelul 5.9.
Tabelul 5.7
Nr. Putere semnal
Frecvenţa (GHz) Proba 1 S / R (dbm)
Crt (dbm)
1 1 -33.12 0
2 1.5 -40.72 0
3 2 -39.85 0
4 2.1 -45.97 0
5 2.2 -42.09 0
6 2.3 -44.26 0
7 2.4 -45.37 0
8 2.5 -54.99 0
9 2.6 -45.39 0
10 2.7 -53.67 0
11 2.8 -51.58 0
12 2.9 -46.48 0
13 3 -46.72 0
Tabelul 5.8
Nr. Frecvenţa (GHz) Proba 1 S / R (dbm) Putere semnal
Crt (dbm)
1 1 -43.64 -10
2 1.5 -50.71 -10
3 2 -50.07 -10
4 2.1 -56.12 -10
5 2.2 -52.06 -10
6 2.3 -57.7 -10
7 2.4 -50.08 -10
8 2.5 -63.81 -10
9 2.6 -53.83 -10
10 2.7 -62.51 -10
11 2.8 -60.35 -10
38
12 2.9 -57.28 -10
13 3 -55.49 -10
Tabelul 5.9
Nr. Frecvenţa (GHz) Proba 1 S / R (dbm) Putere semnal
Crt (dbm)
1 1 -52.33 -20
2 1.5 -58.09 -20
3 2 -57.99 -20
4 2.1 -62.45 -20
5 2.2 -62.61 -20
6 2.3 -62.89 -20
7 2.4 -63.58 -20
8 2.5 -65.35 -20
9 2.6 -64.29 -20
10 2.7 -67.25 -20
11 2.8 -63.82 -20
12 2.9 -67.87 -20
13 3 -62.93 -20
Datele experimentale obţinute pentru configuraţia – Salisbury, cu folia de Al către

emiţător, sunt redate în Tabelul 5.10, Tabelul 5.11 şi Tabelul 5.12.
Tabelul 5.10
Nr. Frecvenţa (GHz) Proba 1 S / E Putere semnal
Crt (dbm) (dbm)
1 1 -36.06 0
2 1.5 -41.04 0
3 2 -49.72 0
4 2.1 -52.72 0
5 2.2 -45.35 0
6 2.3 -57.21 0
7 2.4 -51.47 0
8 2.5 -58.62 0
9 2.6 -48.33 0
10 2.7 -52.58 0
11 2.8 -48.33 0
12 2.9 -49.7 0
13 3 -54.61 0
Tabelul 5.11
Crt (dbm) (dbm)
1 1 -48.54 -10
2 1.5 -48.91 -10
3 2 -56.03 -10
39
4 2.1 -58.29 -10
5 2.2 -54.72 -10
6 2.3 -63.81 -10
7 2.4 -59.03 -10
8 2.5 -63.36 -10
9 2.6 -60.59 -10
10 2.7 -65.82 -10
11 2.8 -62.72 -10
12 2.9 -56.14 -10
13 3 -67.64 -10
Tabelul 5.12
Crt (dbm) (dbm)
1 1 -57.79 -20
2 1.5 -59.03 -20
3 2 -65.81 -20
4 2.1 -66.75 -20
5 2.2 -64.05 -20
6 2.3 -70.35 -20
7 2.4 -64.74 -20
8 2.5 -65.45 -20
9 2.6 -64.59 -20
10 2.7 -64.30 -20
11 2.8 -63.88 -20
12 2.9 -65.46 -20
13 3 -69.45 -20
5.5.1.3 Determinarea atenuării pentru proba 2, în configuraţie Salisbury (2 variante: cu

folia conductoare spre receptor, respectiv spre emiţător)
S-au realizat încercări de determinare a amplitudinii semnalului în funcţie de frecvenţă, la o

Datele experimentale obţinute pentru configuraţia – Salisbury, cu folia conductoare spre
receptor sunt redate în Tabelul 5.13, Tabelul 5.14 şi Tabelul 5.15.
Tabelul 5.13
Nr. Frecvenţa (GHz) Proba 2 S / R Putere semnal
Crt (dbm) (dbm)
1 1 -36.53 0
2 1.5 -38.80 0
3 2 -55.62 0
4 2.1 -44.33 0
5 2.2 -49.60 0
6 2.3 -43.76 0
7 2.4 -51.00 0
40
8 2.5 -55.90 0
9 2.6 -42.61 0
10 2.7 -46.36 0
11 2.8 -46.50 0
12 2.9 -52.17 0
13 3 -43.70 0
Tabelul 5.14
Crt (dbm) (dbm)
1 1 -46.12 -10
2 1.5 -48.08 -10
3 2 -55.68 -10
4 2.1 -55.29 -10
5 2.2 -55.60 -10
6 2.3 -57.29 -10
7 2.4 -60.00 -10
8 2.5 -55.40 -10
9 2.6 -50.68 -10
10 2.7 -53.50 -10
11 2.8 -57.29 -10
12 2.9 -67.90 -10
13 3 -52.50 -10
Tabelul 5.15
Crt (dbm) (dbm)
1 1 -55.26 -20
2 1.5 -57.79 -20
3 2 -64.93 -20
4 2.1 -64.83 -20
5 2.2 -64.86 -20
6 2.3 -66.16 -20
7 2.4 -68.26 -20
8 2.5 -64.86 -20
9 2.6 -60.86 -20
10 2.7 -67.7 -20
11 2.8 -65.42 -20
12 2.9 -70.64 -20
13 3 -61.46 -20
Datele obţinute pentru configuraţia – Salisbury, cu folia de Al către emiţător, sunt

redate în Tabelul 5.16, Tabelul 5.17 şi Tabelul 5.18.
41
Tabelul 5.16
Crt (dbm) (dbm)
1 1 -33.61 0
2 1.5 -43.41 0
3 2 -57.15 0
4 2.1 -40.85 0
5 2.2 -43.15 0
6 2.3 -40.20 0
7 2.4 -37.10 0
8 2.5 -44.60 0
9 2.6 -39.57 0
10 2.7 -39.08 0
11 2.8 -47.06 0
12 2.9 -42.92 0
13 3 -45.75 0
Tabelul 5.17
Crt (dbm) (dbm)
1 1 -43.15 -10
2 1.5 -44.58 -10
3 2 -66.72 -10
4 2.1 -45.61 -10
5 2.2 -46.40 -10
6 2.3 -53.35 -10
7 2.4 -51.82 -10
8 2.5 -58.70 -10
9 2.6 -45.30 -10
10 2.7 -47.12 -10
11 2.8 -52.88 -10
12 2.9 -47.70 -10
13 3 -49.00 -10
Tabelul 5.18
Nr. Frecvenţa (GHz) Proba 2 S / E (dbm) Putere semnal
Crt (dbm)
1 1 -61.67 -20
2 1.5 -65.35 -20
3 2 -67.89 -20
4 2.1 -64.55 -20
5 2.2 -63.62 -20
6 2.3 -64.70 -20
7 2.4 -62.98 -20
8 2.5 -68.10 -20
9 2.6 -66.32 -20
42
10 2.7 -64.75 -20
11 2.8 -68.51 -20
12 2.9 -63.90 -20
13 3 -65.44 -20
5.5.1.4 Determinarea atenuării pentru proba Varianta 3, în configuraţie Salisbury (2

variante: cu folia conductoare spre receptor, respectiv spre emiţător)
S-au realizat încercări de determinare a amplitudinii semnalului în funcţie de frecvenţă, la o

Datele experimentale obţinute pentru configuraţia – Salisbury, cu folia de Al către receptor
sunt redate in Tabelul 5.19, Tabelul 5.20 şi Tabelul 5.21.
Tabelul 5.19
Nr. Frecvenţa (GHz) Proba 3 S / R(dbm) Putere semnal
Crt (dbm)
1 1 -38.17 0
2 1.5 -40.04 0
3 2 -46.89 0
4 2.1 -47.17 0
5 2.2 -48.19 0
6 2.3 -47.87 0
7 2.4 -47.26 0
8 2.5 -55.77 0
9 2.6 -45.94 0
10 2.7 -47.49 0
11 2.8 -44.44 0
12 2.9 -59.38 0
13 3 -45.17 0
Tabelul 5.20
Crt (dbm)
1 1 -47.82 -10
2 1.5 -49.55 -10
3 2 -56.73 -10
4 2.1 -57.11 -10
5 2.2 -58.18 -10
6 2.3 -57.92 -10
7 2.4 -56.13 -10
8 2.5 -64.68 -10
9 2.6 -54.87 -10
10 2.7 -56.42 -10
11 2.8 -53.24 -10
12 2.9 -67.26 -10
13 3 -54.13 -10
43
Tabelul 5.21
Crt (dbm)
1 1 -57.83 -20
2 1.5 -59.58 -20
3 2 -66.67 -20
4 2.1 -67.34 -20
5 2.2 -67.13 -20
6 2.3 -67.36 -20
7 2.4 -65.76 -20
8 2.5 -66.54 -20
9 2.6 -64.65 -20
10 2.7 -65.52 -20
11 2.8 -63.18 -20
12 2.9 -69.9 -20
13 3 -59.54 -20
Datele experimentale obţinute pentru configuraţia – Salisbury, cu folia de Al către

emiţător, sunt redate în Tabelul 5.22, Tabelul 5.23 şi Tabelul 5.24.
Tabelul 5.22
Crt (dbm) (dbm)
1 1 -35.50 0
2 1.5 -35.32 0
3 2 -61.70 0
4 2.1 -36.96 0
5 2.2 -33.71 0
6 2.3 -44.28 0
7 2.4 -41.55 0
8 2.5 -38.08 0
9 2.6 -40.13 0
10 2.7 -50.16 0
11 2.8 -55.21 0
12 2.9 -40.56 0
13 3 -46.71 0
Tabelul 5.23
Crt (dbm) (dbm)
1 1 -44.87 -10
2 1.5 -44.77 -10
3 2 -67.03 -10
4 2.1 -46.57 -10
5 2.2 -43.35 -10
6 2.3 -53.96 -10
44
7 2.4 -51.13 -10
8 2.5 -47.65 -10
9 2.6 -49.66 -10
10 2.7 -59.87 -10
11 2.8 -64.43 -10
12 2.9 -50.04 -10
13 3 -53.98 -10
Tabelul 5.24
Nr. Frecvenţa (GHz) Proba 3 S / E (dbm) Putere semnal
Crt (dbm)
1 1 -65.18 -20
2 1.5 -63.76 -20
3 2 -57.51 -20
4 2.1 -61.08 -20
5 2.2 -57.44 -20
6 2.3 -57.57 -20
7 2.4 -54.97 -20
8 2.5 -58.61 -20
9 2.6 -66.39 -20
10 2.7 -60.17 -20
11 2.8 -68.17 -20
12 2.9 -57.83 -20
13 3 -61.60 -20
Comparatie V1-3 varianta Salisbury

-30
1 1,5 2 2,5 3
-40
Atenuare [dB]
-50
-60
Frecventa [GHz]
Figura 5.29 Evoluţia graficelor celor 3 probe în configuraţie Salisbury
45
5.6 Concluzii
S-au realizat studii parametrice asupra modulelor de compresiune şi de forfecare liniară pe

celule unitare în diverse configuraţii tip chiral - fagure.
S-a constatat că structurile nou dezvoltate de tip fagure pot deveni auxetice pentru
orice configurație structurală, cu o proiectare adecvată în acest sens.
Din interpretarea rezultatelor obţinute în urma determinării proprietăţilor de
compresiune a rezultat că reţelele din nervuri din mase plastice prezintă o valoare a încărcării
unitare uniform distribuite, (exprimată ca raport între forta maximă şi suprafaţa brută a reţelei)
foarte mare.
Dacă se consideră un coeficient de siguranţă egal cu 3, rezultă că reţeaua care are
nervurile cu înălţimea cea mai mică, ar suporta o încarcare unitară uniform distribuită de cel
puţin 1000 Pa.
Pentru toate structurile de tip figure s-a studiat comportamentul la încovoiere. S-a
constatat că acestea prezintă la încovoiere o formă de tip “boltă”.
În final, s-a constatat că proiectarea și dezvoltarea structurilor noi pentru panourile
compacte cu goluri în arhitectură chiral-fagure este esenţială pentru dezvoltarea sistemelor de
ecranare în telecomunicaţii, a căror soluţie constructivă este complexă, de tip sandwich, care
combină o rigiditate şi o rezistenţă mecanică mare cu proprietăţi optime de ecranare
electromagnetică.
Conform definitiei performaţei de ecranare electromagnetică, se observă faptul că
majoritatea variantelor de ecranare analizate, pentru frecvenţa de lucru între 1,75 GHz şi 3
GHz, se regăsesc în categoria ‚Foarte bune’, şi asigură o performanţă de ecranare de min.
99,999%. Se poate identifica practic pentru fiecare frecvenţă în parte cel puţin o variantă
tehnică din categoria ‚Foarte bune’, bazată pe materialele nanostructurate cu arhitectură
chiral-fagure pentru ecranare electromagnetică în domeniul de telecomunicaţii.
De asemenea, există variante tehnice de materiale nanostructurate cu arhitectură
chiral-fagure pentru ecranare electromagnetică în domeniul de telecomunicaţii, care prezintă o
ecranare efectivă între 40 si 50 dB şi sunt încadrate în categoria ‚Bune’ pentru frecvenţe din
domeniul 1 – 1,75 GHz.
Se observă că sunt îndeplinite condiţiile minimale de ecranare electromagnetică pentru
majoritatea frecvenţelor de lucru, şi condiţii superioare pentru frecvenţele de peste 1,75 GHz.
Cu foarte mici îmbunătăţiri, se consideră că sistemele de ecranare electromagnetică analizate
pot fi făcute funcţionale pentru o gamă largă de frecvenţe în domeniul GHz. Trebuie
menţionat faptul că s-au identificat soluţii tehnice care au condus la atenuări de peste 60 dB la
anumite frecvenţe, şi care pot fi încadrate în categoria ‚Excelent’, cu toate că încadrarea de
bază în categoria ‚Foarte bune’ este suficientă pentru aplicaţiile în telecomunicaţii.
Acest capitol este o continuare a capitolului patru, în care autorea a realizat practic 3
arhitecturi de matrice hexachirală cu ajutorul imprimantei 3D. Imprimanta 3 D utilizată
foloseşte tehnologia FDM (Fused Deposition Modelling) – o tehnologie aditivă de producţie
prin care sunt suprapuse straturi multiple de material termoplastic (în general ABS sau PLA,
în cazul nostru compozitul pe baza de PAN) pentru construirea (printarea) unui model 3D.
Modelele experimentale au fost apoi supuse la diferite teste mecanice. S-au determinat
46
proprietăţile de compresiune. Determinarea a fost efectuată cu o maşină pentru încercări
statice la compresiune marca SANS, având domeniul de măsurare (50 ... 500) kN şi (100 ...
1000) kN, şi clasa de precizie 1.
S-au determinat apoi proprietăţile de încovoiere utilizând un stand pentru încercare
statică la încovoiere de la Trinuis Olsen (0 … 10) kN având clasa de precizie 1 şi un şubler
digital cu o cursă maximă de 200mm având clasa de precizie de ±0,02mm.
Autoarea a realizat experimental configuraţii tip Salisbury, sub formă de absorbant rezonant
constituit dintr-o folie rezistivă plasată la o distanţă multiplu impar de sfert de lungime de
undă în faţa unui strat conductor (aluminiu). Între cele două straturi am introdus materialul
dielectric cu configuraţie hexachirală cu permitivitate controlată. S-a realizat testarea şi
determinarea performanţei de atenuare a ecranelor electromagnetice în configuraţii tip
Salisbury pe un domeniu de frecvenţă specific telecomunicaţiilor. Pentru realizarea acestor
determinări s-a folosit un analizor spectral E7405A EMC, împreună cu software-ul aferent, o
antenă Horn şi un generator analog de semnal Tip E 8257 PSG.
47
6 Concluzii finale şi contribuţii personale
Atât pe plan internaţional cât si pe plan naţional există multiple preocupări în vederea
dezvoltării de noi materiale şi structuri cu aplicaţii în domeniul ingineriei, mai ales în
domeniul ecranării electromagnetice, care să aiba proprietăţi superioare faţă de cele existente
din punct de vedere electromagnetic. Un alt aspect foarte important este cel economic,
datorită costurilor ridicate ale materialelor ce sunt folosite în domeniul absorbției
electromagnetice. De-a lungul timpului, diferiţi susceptori au fost folosiţi de către cercetători
în vederea analizei comportamentului acestora în câmp electromagnetic. Pe langă proprietăţile
electromagnetice, aceste structuri pot aduce îmbunătăţiri substanţiale sistemelor de ecranare
electromagnetică din punct de vedere mecanic.
În această teză, doctorandul a urmărit realizarea unor noi tipuri de structuri ce pot fi
utilizate în sistemele de ecranare electromagnetică cu miez în arhitectură hexachiral-fagure.
Proiectarea și dezvoltarea structurilor noi pentru panourile compacte cu goluri în arhitectură
chiral-fagure este esenţială pentru dezvoltarea sistemelor de ecranare în telecomunicaţii, a
căror soluţie constructivă este complexă, de tip sandwich, care combină o rigiditate şi o
rezistenţă mecanică mare cu proprietăţi optime de ecranare electromagnetică.
Pe baza rezultatelor obţinute în cadrul cercetărilor întreprinse pentru pregătirea tezei de
doctorat, se pot evidenţia mai multe contribuţii originale ale autorului, sintetizate în cele ce
urmează:
Am realizat un studiu bibliografic cuprinzător privind posibilitatea modificării
proprietăţilor fizice a sistemelor de ecranare electromagnetică folosind arhitecturi
hexachiral-fagure;
Am desfăşurat investigaţii interdisciplinare în vederea găsirii arhitecturii hexachiral-
fagure cea mai adecvată care să ofere proprietăţi optime de ecranare electromagnetică.
Am elaborat modelul grafic al structurii prototip hexachirale în programul Autocad şi
apoi am realizat proiectul software al modului de propagare a câmpurilor
electromagnetice cu ajutorul softului CST Microwave Studio.
Am făcut mai multe simulări ale structurii prototip hexachirale realizate în Autocad
pentru a vedea dacă această structură oferă proprietăţi optime de ecranare
electromagnetică.
Am realizat un număr de 3 arhitecturi experimentale de matrice hexachirală folosind
modelul 3d realizat în programul AutoCad.
Am determinat proprietăţile de compresiune. Determinarea a fost efectuată cu o
maşină pentru încercări statice la compresiune marca SANS, având domeniul de
măsurare (50 ... 500) kN şi (100 ... 1000) kN, şi clasa de precizie 1.
Am determinat proprietăţile de încovoiere utilizând un stand pentru încercare statică la
încovoiere de la Trinuis Olsen (0 … 10) kN având clasa de precizie 1 şi un şubler digital
cu o cursă maximă de 200 mm având clasa de precizie de ±0,02mm.
Am realizat experimental configuraţii tip Salisbury sub formă de absorbant rezonant
constituit dintr-o folie rezistivă plasată la o distanţă multiplu impar de sfert de lungime
de undă în faţa unui strat conductor (aluminiu). Între cele două straturi am introdus
materialul dielectric cu configuraţie hexachirală cu permitivitate controlată.
Am realizat testarea şi determinarea performanţei de atenuare a ecranelor
electromagnetice în configuraţii tip Salisbury pe un domeniu de frecvenţă specific
telecomunicaţiilor. Pentru realizarea acestor determinări am folosit un analizor spectral
49
E7405A EMC, îmreună cu software-ul aferent, o antenă Horn şi un generator analog de
semnal Tip E 8257 PSG.
După finalizarea tezei mă voi preocupa cu dezvoltarea în paralel a unor astfel de
produse de ecranare electromagnetică, pentru domeniul construcţiilor, având în vedere
interesul firmei ICECON Bucureşti
Activitatea ştiinţifică
Rezultatele cercetărilor efectuate de către autor în perioada de pregătire a tezei de doctorat s-

au concretizat în elaborarea a 7 lucrări publicate în reviste de specialitate sau în volumele
unor conferinţe internaţionale de prestigiu.
Articole publicate:
1. Georgiana Maria Moraru, Andrei Niagu, Georgiana Viziteu, Pruteanu

Andrei, Bogdana Florean, Studies About the Breakdown Voltage of Some Liquids
Insulators, Lucrare publicată în volumul conferinţei internaţionale EPE 2012
International Conference and Exposition on Electrical and Power Engineering, 25-27
Octombrie 2012, Iași, România, IEEE Catalog Number CFP1247S-PRT, ISBN 978-1-
4673-5001-3, pag. 120-124..
2. Andrei Niagu, Vlad-Andrei Scarlatache, Ştefan Ursache, Georgiana Maria
Moraru, An Overview of Smart Conductive Adhesive, Lucrare publicată în volumul
conferinţei internaţionale EPE 2012 International Conference and Exposition on
Electrical and Power Engineering, 25-27 Octombrie 2012, Iași, România, IEEE Catalog
Number CFP1247S-PRT, ISBN 978-1-4673-5001-3, pag. 88-93.
3. Georgiana Viziteu, Bogdana Florean, Georgiana Maria Moraru, Anca
Pîntea, An Overview of RFID Technology Used In Library, Lucrare publicată în
volumul conferinţei internaţionale EPE 2012 International Conference and Exposition
on Electrical and Power Engineering, 25-27 Octombrie 2012, Iași, România, IEEE
Catalog Number CFP1247S-PRT, ISBN 978-1-4673-5001-3, pag. 108-111.
4. Andrei Pruteanu, Bogdana Valeria Florean, Georgiana Maria Moraru,
Romeo Cristian Ciobanu, Development of a Thermal Simulation and Testing Model for
a Superior Lithium-Ion-Polymer Battery, Lucrare publicată în volumul conferinţei
internaţionale OPTIM 2012 -13th International Conference on Optimization of
Electrical and Electronic Equipment, pag. 947-952, ISSN 1842-0133, Braşov, România
24-26 mai 2012
5. Mariana Sireţeanu, Ramona Simionescu, Georgiana Maria Moraru, Costel
Ţugui, Optimization Method of the Properties for Electromagnetic Shielding Systems
with Hexachiral Structure Based on Design Maps, Lucrare publicată în cadrul
conferinţei internaţionale SIELMEN 2013 - 9th International Conference on
Electromechanical and Power Systems, 15-18 Octombrie 2013, Chișinău, Republica
Moldova.
6. Mariana Sireţeanu, Mihaela Arădoaei, Georgiana Maria Moraru, Luciana
Atomei, Integration of Mechanical and Electromagnetic Design of the Electromagnetic
Shielding Systems with Hexachiral Structure in Autocad and CST Studio, Lucrare
publicată în cadrul conferinţei internaţionale SIELMEN 2013 - 9th International
Conference on Electromechanical and Power Systems, 15-18 Octombrie 2013,
Chișinău, Republica Moldova.
50
7. Cornelia Lorenz, Olga Plopa, Georgiana Maria Moraru, Cristian Bejenaru,
Dielectric Specific Characteristics of Nanostructurated Cores Based on Polysulfone in
Salisbury and Jaumann Configuration, Lucrare publicată în cadrul conferinţei
internaţionale SIELMEN 2013 - 9th International Conference on Electromechanical and
Power Systems, 15-18 Octombrie 2013, Chișinău , Republica Moldova.
Workshop-uri şi alte activităţi:
1. Participarea la conferinţa internaţională EPE 2012 International Conference

and Exposition on Electrical and Power Engineering, 25-27 Octombrie 2012, Iași,
România.
2. Prezentarea posterului cu tema: Studies About the Breakdown Voltage of Some
Liquids Insulatorscare care a avut loc în cadrul conferinţei internaţionale EPE 2012
International Conference and Exposition on Electrical and Power Engineering, 25-27
Octombrie 2012, Iași, România.
3. Participarea la conferinţa internaţională SIELMEN 2013 - 9th International
Conference on Electromechanical and Power Systems, 15-18 Octombrie 2013,
Chișinău, Republica Moldova.
4. Workshop 02 MTR Meeting Preparation and Overall Project Review în cadrul
proiectului: Low-cost and energy-efficient LTCC sensor/IR-UWB transceiver solutions
for sustainable healthy environment. Această întâlnire a avut loc în cadrul Proiectului
European Senseiver pe data de 18.11.2013 şi a avut loc în Viena, Austria. În cadrul
acestui workshop am vizitat laboratorul LTCC din cadrul Universităţii Tehnice din
Viena. Aici am văzut procesul de realizare a senzorilor utilizând tehnologia LTCC
(Low-Temperature Co-fired Ceramics).
5. Participarea la reuniunea pentru evaluarea intermediară a proiectului Senseiver
care a avut loc în Viena, Austria, pe data de 19.11.2013 şi la care au participat toţi
partenerii care fac parte din proiect.
6. Participarea la Şcoala de Vară (Summer School) din cadrul Proiectului
SENSEIVER care a avut loc în Iaşi, România în perioada 13.10 – 18.10 şi care a fost
organizată de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi.
51
7 Bibliografie
1 [Bratescu] Bratescu, C., Ursache Ştefan, Burlacu, R., Ciobanu, R., Virtual Instrumentation for
Smartphones, 16th IMEKO TC4 Symposium , 13th Workshop on ADC Modeling and
Testing, Sept. 22-24 2008, Florence
2 [Brosura] Broşură de informare despre telefonia mobilă şi starea de sănătate din România, Ministerul
Comunicaţiilor, Ministerul Sănătăţii, 2008
3 [Chambers] Chambers, B., On the optimum design of a Salisbury screen radar absorber,Electronics
Letters30(16): 1353–1354, 1994
4 [Chambers] Chambers, B., Optimum design of a Salisbury screen radar absorber, Electronics Letters, Vol.
30, No. 16, August 1994
5 [Chismacomb] CHISMACOMB (CHIral SMArt honeyCOMB) 18 Months Report
6 [Chomerics] Chomerics, EMI shielding theory, 2000 http://www.chomerics.com/product/documents/

emicat/pg192theory_of_emi.pdf
7 [Cone] Cone, Gabriela, Note de curs - Optica,Universitatea Politehnică Bucureşti, 2006
8 [Creeaza] http://www.creeaza.com/referate/fizica/METODE-DE-GENERARE-A-CAMPULUI-177.php
9 [CST] CST Microwave Studio, “Getting Started” - www.cst.com
10 [Damian] Damian, R. F., Ciobanu, R., Brînzila, M., Olariu, M., Stability considerations and efficient
computing in chiral materials electromagnetic simulations, 15th IMEKO TC4 Symposium on
Novelties in Electrical Measurements and Instrumentation, Iași, Romania, 19-21 Sept. 2007,
pg. 110-114
11 [David, 2005] David, V., Salceanu, A., Cretu, M., Lunca E., The Measurement of the Electromagnetic
Fields in Hospital Electrotherapy Rooms, Proceedings of the 14th International Symposium
on New Technologies in Measurement and Instrumentation, (IMEKO TC-4), Gdinia/Jurata,
Poland, 275-278, 2005.
12 [David, 2006] David, V., Măsurarea intensității câmpurilor electromagnetice, Teorie si aplicatii, Ed. Venus
2006, ISBN: 973-756-008-6
13 [David] David, A., Weston, Electromagnetic compatibility: principles and applications, Edition: 2,
CRC Press, 2001, ISBN 0824788893
14 [Dib, 2007] C.O. Dib, Ondas Electromagneticas, apuntes para la asignatura FIS-140, UTFSMDepto de
Fisica, Universidad Tecnica Federico Santa Maria, Valparaiso, Chile, 2007
15 [Egr.uh] http://www0.egr.uh.edu/courses/ece/ece3317/SectionWilton/Class%20Notes/NOTES/notes%
2014%203317.pdf
16 [Einstein, 1905] Eistein A., On the electrodynamics of moving bodies, 30 Iunie 1905
53
17 [Fante] Fante, R., McCormack, M. T., Reflection Properties of the Salisbury Screen, IEEE
Transactions on Antennas and Propagation, Vol. 36, No. 10, October 1988
18 [Geetha, 2009] S. Geetha, K. K. Satheesh Kumar, Chepuri R. K. Rao, M. Vijayan, D. C. Trivedi, EMI
Shielding: Methods and Materials—A Review, Journal of Applied Polymer Science, Vol. 112,
2073–2086 (2009)
19 [Icnirp] http://www.icnirp.de/documents/AnnualReport2013.pdf
20 [Infobazar] http://www.infobazar.ro/tehnologie/Filtrele-de-polarizare
21 [ISO] ISO 178:2011 - Plastics ― Determination of flexural properties, 2011
22 [Johansson] Johansson, M., Christopher, L. H., Kuester, E. F., Effective Electromagnetic Properties of
Honeycomb Composites, and Hollow-Pyramidal and Alternating-Wedge Absorbers, IEEE
Transactions on Antennas and Propagation, Vol. 53, No. 2, February 2005
23 [Katz, 1979] Katz, Victor J., The History of Stokes' Theorem, 1979
24 [Kenneth, Kenneth, L. Kaiser, Electromagnetic Compatibility Handbook: Circuits, Signals and Systems,
2004] CRC Press, 2004j, ISBN 0849320879
25 [Kim] Kim, M. S., Kim, H. K., Byun, S. W., Jeong, S. H., Hong, Y. K., Joo, J. S., Song, K. T., Kim,
J. K., Lee, C. J., Lee, J. Y., PET fabric/polypyrrole composite with high electrical
conductivity for EMI shielding, Synth. Met., vol. 126, no. 2, pp. 233–239, Feb. 2002
26 [Lairdtech] Laird Technologies. 2007. Microwave absorbing

materials.http://www.lairdtech.com/downloads/absorber_1-17-07lowresforwebsite.pdf
27 [Lindell] Lindell, I. V., Sihvola A. H., Tretyakov S. A., Viitanen, A., Electromagnetic Waves in
Chiral and Bi-isotropic Media, Norwood, MA: Artech House, 1994
28 [Liu] Liu, J.-C., HO S.-S., Bor S.-S.; P.-C. Lu - Tchebyshev approximation method for Salisbury
screen design, IEE Proceedings - H, Vol. 140, No. 5, October 1993
29 [Liv] http://www.liv.ac.uk/radiation/mobile/
30 [Lorenz, 2013] C. Lorenz, O. Plopa, G. M. Moraru, C. Bejenaru, Dielectric Specific Characteristics of

Nanostructurated Cores Based on Polysulfone in Salisbury and Jaumann Configuration,
SIELMEN 2013 - 9th International Conference on Electromechanical and Power Systems,
Chișinău, Republica Moldova
31 [Mariotte, Mariotte, F., Engheta, N., Reflection and Transmission of Guided Electromagnetic Waves at
1993] an Air-Chiral Interface and at a Chiral Slab in a Parallel-Plate Waveguide, IEEE Transactions
on Microwave Theory and Techniques, Vol. 41, No. 11, November 1993
32 [Mariotte, Mariotte, F. S., Tretyakov, A., Sauviac, B., Modeling Effective Properties of Chiral
1996] Composites, IEEE Antennas and Propagation Magazine, Vol. 38, No. 2, April 1996, 3-27
33 [Math.wiki] http://ro.math.wikia.com/wiki/Curent_electric?file=Conductor_parcurs_de_curent.jpg
54
34 [Maxwell] http://www.maxwells-equations.com/ampere/amperes-law.php
35 [Mocanu] Mocanu,C. I., Teoria cimpului electromagnetic, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucuresti, 1981
36 [Moraru, G. M. Moraru, A. Niagu, G. Viziteu, P. Andrei, B. Florean, Studies About the Breakdown
2012] Voltage of Some Liquids Insulators, EPE 2012 International Conference and Exposition on
Electrical and Power Engineering, Iași, România, ISBN 978-1-4673-5001-3
37 [Msabau] http://msabau.xhost.ro/?Fizic%E3:Electromagnetism:C%E2mpul_magnetic
38 [Niagu, 2012] A. Niagu, V.A. Scarlatache, S. Ursache, G.M. Moraru, An overview of smart conductive
adhesive, International Conference and Exposition on Electrical and Power Engineering, 2012
39 [Niagu, 2012] A. Niagu, V. A. Scarlatache, Ş. Ursache, G. M. Moraru, An Overview of Smart Conductive

Adhesive,EPE 2012 International Conference and Exposition on Electrical and Power
Engineering, Iași, Români a, ISBN 978-1-4673-5001-3
40 [Noţinger, V.P. Noţingher, Materiale pentru electrotehnică : Proprietăți tehnice. Utilizări, Volumul II,
2005] Politehnica press, ISBN: 973-8449-81-2, 2005
41 [Noţinger] V.P. Noţingher, Materiale pentru Electrotehnică, Vol. I, Politehnica press, ISBN: 973-8449-
81-2973-8449-81-0, 2005
42 [Olariu, 2006] Olariu, M., Aradoaei, S., Ursache Ştefan, Schreiner, C., Detection of Space Charge in Teflon
(PTFE) Films via FLIMM Measurement, 4th International Conference on Electrical and
Power Engineering, Iasi, Tomul LII (LVI), Fasc. 5, 2006, pp. 617-621, ISSN:1223-8139
43 [Olariu, 2007] Olariu, M., Ursache Ştefan, Ciobanu, R., Evolutia sarcinilor spatiale in hartie de cabluri
supusa unor conditii de stress ciclice, PSC07 Timisoara,22-23.11.2007
44 [Olmedo, 2005] Bernardo Garcia Olmedo, Fundamentos de electromagnetismo, Dpto. de Electromagnetismo

y Fisica de la Materia- Universidad de Granada,2005
45 [Otin, 1998] Federico Dios Otín, David Artigas García, Jaume Recolons Martos, Adolfo Comerón Tejero,
FerranCanal Bienzobal, Campos electromagneticos, Edicions UPC, 1998.
46 [Ott, 2009] H.W. Ott, Electromagnetic Compatibility Engineering, New Jersey, John Wiley & Sons.
2009.
47 [Petrov] Petrov, V. M., Gagulin, V., Microwave absorbing materials, Inorganic Materials, vol. 37, no.
2, pp. 93–98, Feb. 2001
48 [Powerwatch] http://www.powerwatch.org.uk/news/20050110_press.asp
49 [Poyting, 1884] Poyting J. H., On the transfer of energy in electromagnetic field, Philosophical Transaction of
the Royal Society in Londol, 1884
50 [Pruteanu, A. Pruteanu, B. V. Florean, G. M. Moraru, R. C. Ciobanu, Development of a Thermal

2012] Simulation and Testing Model for a Superior Lithium-Ion-Polymer Battery, OPTIM 2012 -
13th International Conference on Optimization of Electrical and Electronic Equipment, ISSN
55
1842-0133, Braşov, România
51 [Saini et al, P. Saini, V.,Choudhary, B.P. Singh, R.B. Mathur and S.K. Dhawan, Mater. Chem.Phys, 113,
2009a] 919, 2009.
52 [Saini, 2012] Parveen Saini and Manju Arora, New Polymers for Special Applications, Licensee Intech,
2012
53 [Saini,et al P. Saini, V. Choudhary, B.P. Singh, R.B. Mathur and S.K. Dhawan,Synth. Met, 161, 1522,
2011]: 2011
54 [Scarlatache, V.A. Scarlatache, S.G. Flutur, M. Ursan, M. Olariu, D. Ciurea, An overview of

2010] standardization in the field of electromagnetic compatibility for the railway industry, EPE
2010 - 6th International Conference of Electrical and Power Engineering, pp. 303-308, ISBN:
978-606-13-0077-8, 2010
55 [Scarlatache] V.A. Scarlatache, A. Pruteanu, Caracteristici dielectrice ale polimerilor nanoconductivi

folosiţi în aplicaţii emc, Al II-lea Simpozion Ştiinţific Studenţesc Naţional – ELStudIS, pp.
173-177, ISBN 978-606-13-0066-2, 2010
56 [Schelkunoff, S.A. Schelkunoff,Electromagnetic Waves, Van Nostrand, New Jersey1943

1943]
57 [Schulz et al, R.B. Schulz, V.C. Plantz, and D.R. Brush, IEEE Trans, 30, 187, 1988
1988].
58 [Shivola] Sihvola, A. H., Ermutlu, M. E., Shielding effect of hollow chiral sphere, IEEE Trans.
Electromagn. Compat., vol. 39, no. 3, pp. 219–224, Aug. 1997
59 [Sireţeanu, M. Sireţeanu, R. Simionescu, G. M. Moraru, C. Ţugui, Optimization Method of the

2013] Properties for Electromagnetic Shielding Systems with Hexachiral Structure Based on Design
Maps, SIELMEN 2013 - 9th International Conference on Electromechanical and Power
Systems, Chișinău, Republica Moldova.
60 [Sireţeanu, M. Sireţeanu, M. Arădoaei, G. M. Moraru, L. Atomei, Integration of Mechanical and

2013] Electromagnetic Design of the Electromagnetic Shielding Systems with Hexachiral Structure
in Autocad and CST Studio, SIELMEN 2013 - 9th International Conference on
Electromechanical and Power Systems, Chișinău, Republica Moldova.
61 [Tehnium] http://www.tehnium-azi.ro/page/index/_/articles/cum-
functioneaza/Materiale_magnetice_Magneti
62 [Tennant] Tennant, A., Chambers, B., A Single-Layer Tuneable Microwave Absorber Using an Active
FSS, IEEE Microwave and Wireless Components Letters, Vol. 14, No. 1, Ianuarie 2004
63 [Ursache, 2006] Ursache Ştefan, Aradoaei, S., Ciobanu, R., Numerical Techniques for Electromagnetic
Problems in Screening Applications, 4th International Conference on Electrical and Power
Engineering, Iași, Tomul LII (LVI), Fasc. 5, 2006, pp. 689-694, ISSN:1223-8139
64 [Ursache, 2007] Ursache Ştefan, Olariu, M., Nica, I., Aradoaei, S., Propagarea undelor electromagnetice în
medii chirale, PSC07 Timișoara, Buletinul Științific al Universității Politehnica din
Timişoara, Nov 22-23 2007
56
65 [Ursache, 2011] S. Ursache, M. Aradoaei (Mosneagu), A. Niagu, V.A. Scarlatache, Electromagnetic
Shielding- Numerical Aproach and Some Complementary Aplications for Increase the Energy
Effiency of Buildings, Proceedings of the 8th International Conference on Electromechanical
and Power Systems - SIELMEN 2011, pp. 309-314, 2011
66 [Ursache] Ursache Ştefan., Ciobanu, R., Olariu, M , Advanced concept of honeycomb structures based
on chiral noncetresymmetric topologies, for EMC applications, Proceedings of the First
Workshop of “Electrical Engineering Materials and Their Applications” Bucharest,
September 21, 2005.Pag.139-144, ISBN 973-718-308-8
67 [Verez] Miguel Angel Solano Verez, Juan Saiz Ipina, Conceptos Basicos de Campos
Electromagneticos de Baja Frecuencia, Universidad de Cantabria Grupo de
electromagnetismo
68 [Violette, 1987] J. L. N Violette,.; D. R. J White,.; M. F Violette, Electromagnetic Compatibility Handbook,

Van Nostrand Reinhold Company: New York, 1987.
69 [Viziteu, 2012] G. Viziteu, B. Florean, G. M. Moraru, A. Pîntea, An Overview of RFID Technology Used In
Library, EPE 2012 International Conference and Exposition on Electrical and Power
Engineering, Iași, România, ISBN 978 -1-4673-5001-3
70 [Wiki.polarizer] http://en.wikipedia.org/wiki/Polarizer
57

Rezumat Moraru Georgiana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat Moraru Georgiana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN ELECTROMAGNETISM ............................................................................... 11

1.1 GENERALITĂŢI ............................................................................................................................................. 11

2 PROPAGAREA CÂMPURILOR ELECTROMAGNETICE CU FRECVENŢE DE ORDINUL GHZ ŞI THZ ................ 29

2.1 REFLEXIA LA INTERFAŢĂ, ÎN STRUCTURA NOILOR SISTEME DE TELECOMUNICAŢII ........................................................ 29

3 ECRANE ELECTROMAGNETICE ............................................................................................................... 47

3.1 GENERALITĂŢI ............................................................................................................................................. 47

4 PROIECTAREA SISTEMULUI DE ECRANARE ELECTROMAGNETICĂ CU MIEZ ÎN ARHITECTURĂ HEXACHIRAL

5 REALIZAREA PRACTICĂ ŞI TESTAREA UNOR SISTEME DE ECRANARE ELECTROMAGNETICĂ CU MIEZ ÎN

5.1 GENERALITĂŢI ............................................................................................................................................. 85

6 CONCLUZII FINALE ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE .................................................................................. 121

Moraru Georgiana Maria

În ultima perioadă, materialele chirale au atras din ce în ce mai mult atenţia

Teza este împărţită pe 5 capitole, precedate de introducere şi urmate de concluziile

Capitolul 5, Realizarea practică şi testarea unor sisteme de ecranare electromagnetică

Teza de doctorat se încheie prin trasarea Concluziilor finale şi a contribuţiilor

Câmpul electromagnetic studiază interacţiunile care au loc între sarcinile electrice şi

Eficienţa de ecranare se poate defini ca reducerea intensităţii câmpului electric şi/sau

 densitatea puterii incidente  (3.1)

Utilizarea de ecrane electromagnetie se foloseşte din ce în ce mai mult în mediul

4.1 Elaborarea modelului grafic a structurii prototip hexachirale în

Figura 4.1 Celula elementară rectangulară

Parametrii care caracterizează structura sunt prezentați în Tabelul 4.1.

Tabelul 4.1 Parametrii structurii proiectate

Figura 4.2 Modelul realizat in AutoCad

4.2 Proiect software al modului de propagare a câmpurilor

4.2.2 CST MICROWAVE Studio

Figura 4.4 Configurație echivalentă matrice S

Corespondenţă parametrii S– reflectanţă, transmitanţă

Investigaţii numerice asupra proprietăţilor de convergenţă a soluției

Stabilitatea soluţiei în domeniul considerat

4.2.3 Influenţa dimensiunilor geometrice şi a arhitecturii asupra caracteristicilor de

Pentru a obţine caracteristici de ecranare electromagnetică optime (eficacitatea de

Figura4.9. Influenţa diametrului interior al cilindrului – D [15-30 mm]

Figura 4.10 Influenţa grosimii ligamentelor – g [1-5 mm]

Figura 4.11 Influenţa distanţei dintre cilindri – L [20-40 mm]

4.2.4 Influenţa parametrilor de material (caracteristici dielectrice) asupra

Au fost făcute modelări variind permitivitatea dielectrică (), tangenta unghiului de

Figura4.13 Influenţa permitivităţii electrice a materialului – ε [2.5-10]

Figura 4.14 Influenţa conductivităţii materialului – σ [0-15]

Figura 4.16 Influenţa tangentei unghiului de pierderi – tg δ [0.1-0.5]

În cadrul acestui capitol se descrie elaborarea modelului grafic al structurii cu ajutorul

5.2 Pregătirea platformei imprimantei în tehnologie termoplastică – rapid

Figura 5.1 Pregătirea platformei imprimantei

Materialul folosit pentru modelarea experimentală pe imprimantă (rapid prototyping)

Figura 5.5 Iniţializarea imprimantei 3D

5.3 Extinderea domeniului de frecvenţă la nivel THz – structura micro

Pentru realizarea structurii fagure micro-hexachirale dimensiunile structurii macro au

Figura5.8. Celula elementară micro-chirală

Figura 5.9 Structură discretizată în domeniul timp

În banda de frecvenţă 0–15 THz rezultatele obţinute pentru coeficientul de reflexie,

)și transmisia ( S 2,1 ) a undei electromagnetice THz

Figura 5.11 Încercări eşuate de realizare a structurii hexachiral fagure

Piesele cu dimensiuni de ordinul micro-metru nu au putut fi realizate practic într-o

5.4 Testarea proprietăţilor fizico-mecanice ale modelelor experimentale

Am realizat 3 modele experimentale folosind modelul 3d realizat în programul AutoCad.

Piesele finale obţinute

Figura 5.14 Arhitecturi de matrice hexachiral fagure realizate cu ajutorul imprimantei 3D

Determinările mecanice le-am efectuat în laboratorul de încercari din cadrul

Determinarea proprietăţilor de compresiune a fost efectuată cu o maşină pentru încercări

Cedarea probelor s-a produs ca efect al pierderii stabilităţii reţelei, ca urmare a

Figura 5.18 Proba 1 – reţea cu înălţimea nervurii de 11 mm - după cedare (rupere)

Figura5.19– Proba 2 – reţea cu înălţimea nervurii de 20 mm - după cedare (rupere)