Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiu Privind Nivelul Calității Serviciilor Educaționale Înregistrat Prin Standardele În Vigoare Și Cel Înregistrat Prin Noile Standarde PDF
Studiu Privind Nivelul Calității Serviciilor Educaționale Înregistrat Prin Standardele În Vigoare Și Cel Înregistrat Prin Noile Standarde PDF
ARACIP
2015
1
Coordonator tehnic:
Coordonator științific:
Autori:
Cornelia NOVAK
Dana – Carmen STROIE
Zoica VLĂDUȚ
Flaminiu-Ionuț NICULA
Olivia JIDVEIAN
Gabriela – Alina PARASCHIVA
2
CUPRINS
Pag.
Introducere 3
I.Sumar 5
V. Concluzii 69
V.1.Concluzii privind asigurarea calității la nivel european 69
V.2.Concluzii privind starea calității sistemului de învățământ 70
V.3.Concluzii privind pilotarea noilor standarde 70
1
2
Introducere
Proiectul „Sprijin pentru unitățile școlare în vederea creșterii nivelului de calitate a serviciilor
educaționale” - ID 138879 (co-finanțat din Fondul Social European prin POS-DRU 2007-2013 și
implementat la nivel național, pe o perioadă de 18 luni, în anii 2014-2015) are ca obiectiv
general ”creşterea capacității sistemului de învățământ preuniversitar de a furniza
educație de calitate prin implementarea standardelor de referință”. In cadrul proiectului, au
fost dezvoltate și pilotate noi standarde, standarde de referință și indicatori de performanță, care
să permită identificarea și surprinderea într-un mod adecvat a progresului și performanței (în
învățare, în dezvoltare individuală și instituțională). Totodată, au fost sprijinite peste 650 de
unităţi de învăţământ prin programe de formare a membrilor comisiilor de evaluare și asigurare
a calității și prin evaluarea și atestarea nivelului de calitate a serviciilor educaţionale furnizate,
prin vizite de evaluare externă.
În cele ce urmează, prezentăm o sinteză a acestui raport, cei interesați putându-se adresa
la ARACIP pentru a consulta varianta completă a raportului și datele extinse care au stat
la baza concluziilor și recomandărilor prezentate.
1
H.G. nr. 1534/2008 pentru aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar
2
ARACIP – Raport privind starea calității educației în sistemul de învățământ din România – 2012; ARACIP – Raport
național privind starea învățământului preuniversitar public din mediul rural - 2015
3
4
I.Sumar
3
https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/eurydice/index.php/Publications
4
http://www.cedefop.europa.eu/en/publications-and-resources/statistics-and-indicators/publications
5
H.G. nr. 1534/2008 pentru aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar.
5
- după încheierea unui ciclu de școlarizare, în termen de maxim 2 ani de la absolvirea
primei promoţii a unei școli autorizate/ nivel autorizat/ specializare autorizată/ calificare
profesională autorizată, se realizează evaluarea externă în vederea acreditării;
- din 5 în 5 ani, pentru orice furnizor de educaţie acreditat, se realizează evaluarea
externă periodică.
Procesul de evaluare externă se realizează în majoritatea țărilor europene (inclusiv în
România), în 3 etape:
- colectarea și analizarea datelor cu privire la fiecare școală;
- vizita în școală pentru observarea practicilor educaționale și etosul organizației, analiza
facilităților, și a diferitelor documente, pentru consultarea corpului profesorat și a
managerilor, precum și, în unele cazuri, pentru alte părți interesate relevante (părinți,
elevi, reprezentanți ai consiliilor locale);
- elaborarea raportului de evaluare, validarea acestuia și decizia privind consecințele
evaluării.
Rezultatele evaluărilor externe sunt foarte diverse, ele diferind de la țară la țară, dar se
distinge un element comun – recomandările, cu referiri la trei tipuri de măsuri: de remediere,
disciplinare, de sensibilizare. În România, evaluarea externă realizată de ARACIP nu se
finalizează cu recomandări către școli, această instituție având doar rol constatator;
planificarea şi realizarea măsurilor ameliorative sau corective revin unităţii de învăţământ,
inspectoratului şcolar, autorităţilor locale şi ministerului de resort.
În ceea ce priveşte calitatea serviciilor educaţionale din România, au fost colectate și analizate
date din trei surse directe: RAEI (Rapoartele anuale de evaluare internă) completate de
directorii unităților în aplicația electronică, rapoartele de evaluare completate de colaboratorii
ARACIP ce au realizat evaluarea externă utilizând standardele în vigoare, respectiv standardele
noi pentru școlile cuprinse în pilotare, și rapoartele completate de inspectorii (cu rol de
observatori în procesul de evaluare externă) care au realizat diverse tipuri de inspecție școlară
la școlile din eșantionul reprezentativ selecționat. Aceste date au fost completate și corelate cu
alte date având ca surse ME, INS, CNDIPT.
Prin urmare, au fost utilizate date provenite din trei tipuri de evaluări: evaluarea internă (EI),
evaluarea curentă, pe baza standardelor în vigoare (EC) și evaluarea pilot, pe baza
standardelor noi6, aflate în dezbatere publică (EP).
Colectarea datelor s-a realizat automat pentru EI, prin aplicația informatică de sprijin pentru
evaluarea internă (https://calitate.aracip.eu), iar colectarea datelor pentru EC și EP a fost
realizată prin analiza rapoartelor de evaluare externă, dar procesul s-a derulat cu dificultate, din
cauza numărului mare de unități evaluate. Ca urmare, una dintre concluziile acestui proces a
fost necesitatea dezvoltării unei aplicații software pentru evaluarea externă.
Cele 690 de şcoli evaluate constituie un eşantion care reflecta structura generală a reţelei
finanţate de la bugetul de stat: cele mai multe sunt şcoli gimnaziale (58,8%), urnd, ca pondere,
liceele (21%) şi grădiniţele (18,1%) - proporții similare celor existente la nivel national. Criteriile
de eşantionare au impus includerea în evaluare a unui număr de 56 furnizori de formare
profesională inițială (unități de învățământ proefsional și tehnic - ÎPT), precum și a 324 de
unități din mediul rural.
Toate trei tipurile de evaluări au fost abordate atât din perspectiva îndeplinirii sau a neîndeplinirii
celor 43 de indicatori de performanţă, consideraţi ca obiective primare şi a standardelor de
6
http://www.edu.ro/index.php/articles/c632/, Standarde și standarde de referință, versiunea pentru pilotare
6
acreditare - standarde minime de calitate, cât şi din perspectiva gradului de realizare a
obiectivelor primare identificate ca fiind performate, respectiv o evaluare calitativă a gradului
de performare a standardelor de referinţă, prin acordarea de calificative în funcţie de nivelul
de realizare a fiecărui indicator (pe o scala calitativă, ordinală, de cinci trepte - 0-Nesatisfăcător,
1-Satisfăcător, 2-Bine, 3-Foarte bine, 4-Excelent), rezultatele fiind următoarele:
În EC, 88,56% (611 de unități7) îndeplinesc standardele minime de calitate, iar
11,44 % (79 de unități8) nu le îndeplinesc.
Pentru EC s-a realizat o rată de performare a standardelor minime de calitate superioară
celei realizate în EP ( EC – rata de 88,56%, EP – rata de 73,1%).
Se constată o creștere față de anul şcolar 2011-2012 a procentului de unități ce nu
au îndeplinit standardele minime de calitate în EC, de la 1,57%, la 11,44%. Totuşi,
procentul unităților care nu au realizat aceste cerințe minimale este mai mic decât
cel de 13,3% înregistrat la nivelul eșantionului de 633 de unităţi ce a furnizat datele
pentru Raportul național privind starea învățământului preuniversitar public din
mediul rural.
In toate cele trei tipuri de evaluări – EI, EC și EP s-a confirmat influenţa mediului de
rezidență în performarea obiectivelor primare, rezultatele obţinute în mediul rural fiind
mai slabe față de cele din mediul urban, la toţi indicatorii. În cazul evaluării interne (EI)
diferenţele variază în funcţie de indicator (cu diferențe mai mici în cazul unora dintre ei).
În cazul celor două evaluări externe, evoluţiile indicatorilor sunt asemănătoare, cu
diferenţe de 10-15 puncte procentuale /item între medii, în defavoarea mediului rural.
Între cele 2 tipuri de evaluare externă (EC și EP), se constată diferenţe între plajele de
performare, EP înregistrând niveluri de performare mai mici (între 40%-70%)
comparativ cu EC (cu plaja de evoluţie a indicatorilor de 50%-75%). În cazul EP s-au
înregistrat niveluri de realizare mai scăzute la toți cei 43 de indicatori primari, cu
valori de până la 8 puncte procentuale mai mici față de valorile înregistrate pentru acești
indicatori corespunzător standardelor în vigoare (EC).
Evaluările externe, EC şi EP, au înregistrat evoluţii asemănătoare, cu valori procentuale
apropiate în cazul şcolilor şi cu valori mai scăzute în cazul grădiniţelor. Şi în acest caz s-
au înregistrat diferenţe între plajele de valori, mai scăzute în cazul evaluării pilot (EP),
unde intervalul de evaluare de 45-65% este cu aproape 10 puncte procentuale mai mic
decât cel al evaluării curente (EC) - de 55-75%.
În ceea ce privește dotările se constată o reducere a diferenţei generale între urban
şi rural cu 1,5 puncte procentuale față de evaluarea din anul şcolar 2011-2012 și o
creștere seminificativă a dotării cu mijloce informatice în unităţilor ÎPT (32%), paralel cu
diminuarea cu 5% în cazul unităţilor NonÎPT
Dotarea cu mijloace de învăţământ (indicatorul I17), evaluarea care se corelează cel
mai bine cu rezultatele obţinute din evaluarea cantitativă este EC, gradul de realizare
prezentând o evoluţie crescătoare, asemănătoare tendinţei descrisă de nivelul de
dotare.
Gradul de realizare a indicatorilor agregaţi de funcţionare9 este influențat negativ de
creșterea numărului de structuri din subordinea unităților cu personalitate juridică, și
scade, la toate cele trei tipuri de evaluări pe măsură ce crește numărul de structuri.
7
Lista acestor unități se regăsește în Anexa 1
8
Lista acestor unități se regăsește în Anexa 2
9
A. Capacitatea cadrelor didactice de a asigura bunăstarea copilulul / elevului, B. Capacitatea cadrelor didactice de a
obţine rezultatele aşteptate de către copii/ elevi, C. Capacitatea managerială de asigurare a infrastructurii, resurselor,
leadershipului eficient pentru a le susţine pe cadrele didactice în vederea obţinerii şi îmbunătăţirii rezultatelor învăţării
şi bunăstării copilului /elevului, D. Capacitatea managerială de a-şi îmbunătăţi propria activitate managerială pentru
asigurarea îmbunătăţirii rezultatelor învăţării, bunăstării copilului / elevului, capacităţii profesionale a cadrelor
didactice şi a capacităţii instituţionale; E. Competenţele de comunicare ale managerului şcolar cu beneficiarii de
7
Conform EI, la nivelul unităţilor investigate doar 59% dintre orele planificate se
desfăşoară cu ajutorul computerului. Comparativ cu evaluarea instituţională din anul
şcolar 2011-2012, gradul de utilizare a crescut uşor (cu 2,7 puncte procentuale),
seminificativ mai mult în rural (de la 47,9% la 56,3%).
Utilizarea computerului diferă în funcție de tipul de unitate, utilizarea maximă fiind la
nivelul liceelor. Gradul de utilizare a calculatorului este asemănător în unităţile ÎPT şi
NonÎPT, în pondere de aproximativ 78% din orele planificate, dar dacă în cazul liceelor
NonÎPT utilizarea a crescut uşor, în unităţile ÎPT s-a înregistrat o diminuare cu 3 puncte
procentuale comparativ cu evaluarea din 2011-2012. O evoluţie pozitivă au înregistrat
şcolile gimnaziale, în cazul cărora orele desfăşurate cu mijloace informatice a crescut la
57,7% din orele planificate.
Procentul mediu de cadre calificate este același cu cel din 2011-2012 (97.7%). În
două treimi din eşantion (66,7%) personalul calificat este în proporţie de 100%. Deşi
ponderea medie la nivelul eșantionului este similară celei de la nivel naţional, una din
zece unităţi din eşantion (9,3%) au personal calificat în procentaj de sub 90%, alte
16,9% dintre unităţi lucrând cu 90-95% personal calificat.
Cinci din şase unităţi cu nivel gimnazial au asigurat absolvenţilor clasei a VIII-a servicii
de consiliere. În două treimi dintre unităţile investigate, peste 70% dintre elevi au
beneficiat de aceste servicii. Se constată diferenţe între medii în dezavantajul
mediului rural: 17,8% dintre unităţile din mediul rural nu au oferit astfel de servicii,
comparativ cu 10,1% în mediul urban; doar 64,0% dintre unităţile din mediul rural au
asigurat consiliere pentru peste trei sferturi dintre elevi, comparativ cu ponderea de
73,9% a unităţilor din urban.
În cazul liceelor cuprinse în eşantion, 94% dintre acestea au asigurat servicii de
orientare şi consiliere absolvenţilor clasei a XII-a. În două treimi (65,2%) dintre
unităţile investigate, peste 75% dintre absolvenţi au beneficiat de astfel de servicii. Şi în
cazul liceelor s-au înregistrat diferenţe între medii, dar mult mai mici. Comparând situaţia
între liceele ÎPT şi NonÎPT se constată o situație uşor favorabilă a elevilor din
unităţile ÎPT: în 69,6% dintre unităţile ÎPT au beneficiat de consiliere peste 75% dintre
elevi, procentaj atins de numai 62,3% dintre celelalte licee.
Abandonul școlar a fost mai mic (1,03%) în rural decât în urban (1,83%), cu o valoare
medie pe eșantion de 1,41%, dar se înregistează o creștere a ratei de abandon față de
evaluarea din anul şcolar 2011-2012, când rata medie a fost de 1,3%.
Se constată diferenţe semnificative între mediile de rezidenţă în ce priveşte
rezultatele la evaluarea naţională, scorul mediu obţinut de unităţile din urban fiind cu
aproape 1 punct mai mare decât al unităţile din rural (7,08 în urban, 6,13 în rural).
Diferenţe se constată şi în scorurile pe grupe de notare, în mediul rural scorul maxim
situându-se în grupa 8-8,5, în timp ce în mediul urban există şi unităţi cu peste 9.
La examenul de Bacalaureat se înregistrează diferențe semnificative între unităţile
ÎPT şi cele NonÎPT, existând o diferenţă de aproape 1,5 puncte procentuale în favoarea
unităţilor NONÎPT.
„Portretul robot” al unei unități din eșantion rezultat din agregarea tuturor datelor analizate
pentru o unitate medie statistic este următorul:
educaţie, cu celelalte instituţii şi niveluri de decizie din cadrul sistemului de învăţământ şi de implicare a comunităţii în
activităţile şcolii.
8
Numărul mediu de elevi/clasă10 este de 20,9, cu o medie de 13,1 elevi/cadru didactic.
97,7%11 din cadrele didactice ale unității sunt cadre calificate, cu un gradul didactic
mediu II. 28,3% dintre cadre sunt navetiste, 61% au calitatea de formatori și 46,5% sunt
autori/coautori de manuale școlare sau auxiliare didactice cu ISBN/ISSN.
Școala are asigurat fondul de materiale prin oferta bibliotecii/CID12 în proporție de 49,1%
pentru manualele alternative, 67,5% pentru auxiliare didactice și mijloace de învățământ,
47,9% pentru documentele reglatoare în sistem și de 80,6% pentru mijloace IT
Există o probabilitate de doar 32,2% ca unitatea școlară să aibă dotări suficiente.
Dotarea cu computere este de 8,02 unități/100 elevi, cu un grad mediu de utilizare de
59% din numărul de ore planificate13.
Părinții elevilor au 11,1 ani14 de studiu (ca nivel mediu de educație).
Unitatea școlarizează15 83% elevi ce provin din familii cu nivel economic scăzut, și 10%
de elevi crescuți în familii diferite de cele tradiționale.
50% dintre unităţi se confruntă cu probleme de dezavantaj economic sau de acces.
Rata medie de abandon școlar este de 1,41%, sub media de 1,8% la nivel de sistem,
elevii rămași în sistem având o promovabilitate de 97,7%
Rezultatul mediu obținut de elevii la evaluarea naținală este 6,48 16 și la examenul
Bacalaureat este 7,2617.
Unitate participantă la evaluarea în baza Unitate participantă la pilotarea noilor
standardelor în vigoare -EC standarde - EP
Procentului de unități ce nu au Noile standarde impun exigențe sporite
îndeplinit standardele minime de – deci, procentul unităților care nu au
calitate este mai mare decât în îndeplinit cerinţele minime de calitate
evaluarea din anul şcolar 2011-2012. este mai mare în EP decât în EC.
Sunt probleme mai mari privind spațiile Indicatorul primar cu cel mai redus
școlare și auxiliare (procentul unităților nivel de realizare este cel referitor la
care nu realizează indicatorii aferenți spațiile auxiliare (15,5% din unități
este mai mare decât în 2011-2012). nerealizând acest indicator).
Cel mai bine realizat indicator agregat Cel mai bine realizat indicator agregat
referitor la domeniile manageriale18, în referitor la domeniile manageriale
proporție de 83,3% la evaluarea rămâne cel la competențele de
curentă este cel referitor la comunicare (E) dar realizat doar în
competențele de comunicare (E). proporție de 65,7%.
Asigurarea bunăstării elevului se Asigurarea bunăstării elevului se
10
Cu 13,5 elevi/clasă în urban și 12,7 elevi/clasă în rural
11
98,7% în urban și 97,2% în rural, mai scăzul în grădinițe (96,2%)
12
Cu diferențe semnificative în defavoarea mediului rural, cu excepția dotării cu mijloace IT unde există similarități
13
Cu diferențieri semnificative în dotare (9,76 în urban față de 6,39 în rural) și grad de utilizare (61,5% în urban,
56,3%în rural)
14
12,2 ani în urban și 10,9 ani în rural
15
Doar 17% din unitățile eșantionului nu au elevi în situații de risc
16
Cu 7,08 în urban și 6,13 în rural
17
Cu diferențieri semnificative în defavoarea unităților ÎPT – media la nonÎPT 7,26 față de 5,85 (sub limita de
promovare) în ÎPT
18
A. Capacitatea cadrelor didactice de a asigura bunăstarea copilulul / elevului, B. Capacitatea cadrelor didactice de
a obţine rezultatele aşteptate de către copii/ elevi, C. Capacitatea managerială de asigurare a infrastructurii,
resurselor, leadershipului eficient pentru a le susţine pe cadrele didactice în vederea obţinerii şi îmbunătăţirii
rezultatelor învăţării şi bunăstării copilului /elevului, D. Capacitatea managerială de a-şi îmbunătăţi propria activitate
managerială pentru asigurarea îmbunătăţirii rezultatelor învăţării, bunăstării copilului / elevului, capacităţii
profesionale a cadrelor didactice şi a capacităţii instituţionale; E. Competenţele de comunicare ale managerului
şcolar cu beneficiarii de educaţie, cu celelalte instituţii şi niveluri de decizie din cadrul sistemului de învăţământ şi de
implicare a comunităţii în activităţile şcolii.
9
realizează în proporție de 76,2% realizează în proporție de 65,2%
Obținerea rezultatelor cu elevii se Obținerea rezultatelor cu elevii se
realizează în proporție de 76,2%. realizează în proporție de 62,9%.
Recomandări
10
Preconizata aplicație sofware pentru înregistrarea rezultatelor evaluărilor externe să
respecte și următoare cerințe:
o Evidențiera automată a diferențelor de apreciere față de autoevaluare.
o Includerea, în spațiul de lucru aferent rapoartelor de evaluare externă, a unui
spațiu pentru o parte narativă în care să menționeze aspectele deosebite
(pozitive sau negative) întâlnite la evaluare, inclusiv aprecieri asupra modului în
care a interacționat cu factorii cheie din unitate în cursul evaluări.
Intensificarea colaborării cu ISJ și CCD pentru realizarea formării membrilor CEAC nou
numiți sau din unități în care nu au fost îndeplinite standardele minimale din cauza
deficiențelor manageriale vizând asigurarea calității.
11
12
II. Asigurarea calității la nivel european și în România
În documentul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 20 mai 2014, numit
”Concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind asigurarea calității în sprijinul educației și
formării profesionale” (2014/C 83/07), Consiliul European subliniează aspectele importante ce
trebuie vizate de sistemele de educație și formare profesională cu referiri la extinderea
accesului la educație și reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, sprijinirea învățării
inovatoare și asigurarea condițiilor pentru dobândirea și dezvoltarea competențelor necesare
pentru o societate favorabilă incluziunii, cetățeniei active, deprinderilor de învățare pe tot
parcursul vieții și creșterii capacității de inserție profesională pentru cetățenii de vârstă școlară.
Asigurarea calității în sistemul de educație din România este reglementată de Legea nr.
87/2006, ARACIP având obligația de realizare a cadrului metodologic de asigurare a calității și
de revizuire periodică a acestuia (ceea ce se realizează inclusiv prin acest proiect).
În România, calitatea de evaluator extern se obține prin probarea unor criterii cumulative (cadru
didactic, expertiză și experiență în evaluarea instituțională, de programe sau proiecte,
competență profesională, participare la programe de formare profesională continuă),
parcurgerea unei proceduri de selecție, parcurgerea și finalizarea unui program de formare
specific. Participarea la activitățile de evaluare externă presupune, de asemenea, semnarea
19
In 18 iunie 2009 a fost adoptată Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului privind instituirea unui
Cadru European de Referinţă pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională (EQAVET)
20
Informațiile sunt preluate din documente oficiale și se referă la anul școlar 2013-2014.
13
unei declarații pe propria răspundere pentru privind nesituarea în conflict de interese cu școala
evaluată, precum și semnalarea oricăror situații de incompatibilitate prevăzute de legislația
națională.
Scopul acestui tip de evaluare diferă, însă, de la țară la țară și depinde de nivelul de autonomie
al școlilor. Există și țări în care evaluarea externă a școlilor nu este considerată un aspect major
în asigurarea calității în educație. În principal, se evaluează progresul elevilor în raport cu
obiectivele educaționale, conducerea școlii, îmbunătățirea calității educației și drepturile
individuale ale elevilor.
Frecvența evaluărilor externe este stabilită la nivelul țărilor folosindu-se unul din următoarele
modele:
Un model ciclic, în care toate școlile sunt evaluate de către autoritățile de la nivel
central sau de către inspectorate, la intervale regulate specificate. Intervalul cel mai
comun este de cinci ani, dar el variază între 3 ani (Fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei și Turcia) și zece ani (Belgia-Comunitatea Franceză). Evaluarea riscurilor
reprezintă o etapă preliminară în Danemarca, Irlanda, Olanda, Suedia Anglia și Irlanda
de Nord. Această practică este folosită pentru proiectarea activității evaluatorilor în școli
care nu au performanțele așteptate (Danemarca, Irlanda, Olanda, Anglia), sau pentru a
alege diferite tipuri de inspecții (Suedia și Irlanda de Nord). În alte țări (Irlanda, Olanda,
și Suedia) evaluarea riscurilor se efectuează anual.
Un model bazat pe eșantionare, în care doar un anumit număr de şcoli sunt evaluate.
Evaluarea vizează riscurile, sau alte criterii ad-hoc stabilite la nivel central și printr-un
program de lucru anual sau multianual (Scoția, Islanda, Danemarca, Irlanda, Spania,
Estonia, Cipru etc.).
O combinație a celor două (Olanda, Anglia, Irlanda de Nord).
14
evaluării externe periodice, pentru a se asigura protecţia beneficiarilor şi a se
câștiga încrederea publică.
Etapa 1: Colectarea și analizarea datelor cu privire la fiecare școală și, uneori, efectuarea
unei analize inițiale a riscului, ca etapă preliminară. Această etapă, de colectare și analiză a
informațiilor cu privire la fiecare școală, este parte a procesului de evaluare în toate țările în
care există evaluare externă, dar poate avea scopuri diferite. Natura documentelor analizate și
a datelor colectate și analizate variază de la o țară la alta, dar se încadrează în general în una
din următoarele patru categorii:
Date statistice privind rezultatele și alți indicatori cantitativi. Indicatorul principal este
performanța elevilor la evaluările naționale sau regional. În multe sisteme, comparațiile
între școli țin cont de contextul socio-economic. În Țara Galilor sunt luate în considerare
și evaluările profesorilor făcute de către elevi iar în cîteva sisteme sunt colectate date și
prin sondaje pe bază de chestionar (Slovacia, Belgia -Comunitatea flamandă, unele
landuri din Germania).
Rapoarte și alte documente calitative. În majoritea țărilor sunt consultate: planul de
dezvoltare al școlii, oferta școlară, site-ul școlii și documentele de politici școlare
generale. În unele țări sunt analizate date colectate în evaluări externe anterioare și,
dacă exiztă, rapoarte de evaluare internă. În Islanda, de exemplu, se iau în considerare
și planurile de acțiune ale școlilor în ceea ce privește bunăstarea elevilor.
Documente administrative. În majoritea țărilor sunt consultate planificări, minute ale
ședințelor consiliului de administrație, planuri de activitate, regulamente interne. În unele
țări sunt luate în considerare și alte documente specifice, de exemplu: procedurile de
soluționare a plângerilor (Republica Cehă, Austria, Slovacia și Suedia), programele de
dezvoltare profesională continuă (Republica Cehă și Germania), rapoartele financiare
(Malta), deciziile emise de către directorul școlii (Slovacia) etc.
Informații provinite de la diverse părți interesate (directori, profesori, părinți, elevi sau
reprezentanți ai comunității locale), când acestea au fost colectate înainte de vizita în
școală.
În România, colectarea și analizarea datelor din școli, anterior vizitei de evaluare, se realizează
prin intermediul platformei https://calitate.aracip.eu, în 2 direcții:
A documentării - se vizualizeză documentele care reglează activitatea unității școlare –
PDI/ PAS, avize și autorizații, oferta școlară, rezultatele chestionării elevilor și părinților,
etc.;
Statistic - se calculează indicele de eficiență al fiecărei unități școlare, având în
vedere 15 elemente de context / factori de risc21. Reamintim, în acest context, doar
faptul că indicele de eficienţă pune în valoare meritul unităţii sau progresul - ca efort în
performare în cazul unităţilor cu resurse deficitare. Un indice de eficienţă unitar (adică
1) arată că rezultatele obţinute sunt cele aşteptate în mediul concret în care
funcţionează şcoala; un indice supraunitar arată că rezultatele obţinute sunt mai
bune decât cele aşteptate; un indice subunitar arată că rezultate obţinute sunt mai
slabe decât cele aşteptate.
21
Pentru modul de calcul al indicelui de eficiență, v. ”Rapoarte de cercetare ARACIP - Volumul I 2015 - Influența
evaluării externe asupra calității educației” - http://www.edu.ro/index.php/articles/23640
15
Etapa a 2-a: Vizita în școală observarea practicilor profesionale, consultarea actorilor din
școală analiza documentelor. Durata vizitelor în școli poate varia de la o țară la alta (de la o zi în
Austria și Suedia, la șapte zile în Slovacia, media fiind între două și trei zile) și depinde de
complexitatea evaluării și dimensiunea școlii (calculată în general după numărul elevilor, sau în
cazul Maltei, în funcție de numărul profesorilor). În majoritatea țărilor, în timpul vizitelor, sunt
organizate trei tipuri de activități:
Interviuri cu personalul - conducerea și liderii din școală, profesorii și alte categorii de
personal, cu reglementări diferite de la o țară la alta (în Irlanda de Nord profesorii au la
dispoziție un chestionar on-line la care pot răspunde în regim de voluntariat, în
Portugalia este limitat eșantionul de profesori) etc.
Observarea activităților din clasă (excepție fac Estonia, Ungaria și Portugalia). În
unele țări, protocolul pentru vizitele în școli prevede numărul minim de clase sau lecții
care trebuie observate22. În unele țări există instrumente clare, structurate de
urmărire/observare a activităților din clasă (de exemplu, în Islanda și Lituania).
Verificarea/ observarea activităților școlare, spații și/sau documente interne. De obicei,
pentru a înțelege mai bine climatul școlar sunt vizitate săli de clasă, laboratoare etc., sunt
verificate documente administrative și sunt observați elevii în timpul pauzelor.
Părinții, elevii și, în cazul în care se prevede, administrația locală, sunt consultați pe o varietate
de subiecte. În majoritatea țărilor, problema principală abordată cu reprezentanții comunității se
referă la satisfacția lor privind calitatea serviciilor furnizate de școală și a facilităților oferite de
școală. În unele țări consultarea este extinsă și la alte aspecte23.
16
locală este considerată un instrument, printre altele, pentru a evalua mai bine calitatea furnizării
de educație și pentru a sprijini elaborarea de judecăți. Evaluatorii pot decide utilizarea sau nu a
acestui instrument (prin studii de caz și/sau interviuni individuale și/sau focalizate pe grup).
În majoritatea țărilor, toți elevii și părinții lor sunt consultați prin intermediul unor chestionare.
Există țări (Belgia-Comunitatea de limbă germană, Irlanda, Cipru - ISCED 2 -, Portugalia,
Islanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Turcia) în care sunt implicate în evaluare
eșantioane de elevi, părinți și reprezentanți ai comunității locale. În Malta, de exemplu, în cazul
în care populația școlară este mai mare de 150 de elevi, numărul chestionarelor aplicate este
limitat la 150. În 14 țări, comunitatea locală are posibilitatea de a contribui la evaluarea externă,
în principal prin interviuri.
Membrii echipei de evaluare pot solicita diferite documente spre analiză în timpul vizitei, pentru
verificarea anumitor divergențe / neclarități sau pentru verificarea concordanței dintre diferite
aspecte evidențiate la momentul vizitei.
Dialogul în vederea redactării raportului final de evaluare poate avea diferite niveluri de
complexitate structurate, în general, în trei etape:
Evaluatori trimit către școli un proiect de raport.
Liderii din școli furnizează feedback.
Evaluatorii finalizează raportul.
17
speciale. În plus, concluziile raportului final pot fi respinse de către director și autoritățile
implicate, care pot solicita reanalizarea datelor colectate.
Feedback-ul verbal și în scris cu privire la proiectul de raport este practicat în Belgia -
Comunitatea de limbă germană. Pentru aceasta, se organizează o conferință în care
evaluatorii discută proiectul de raport și feedback-ul școlii cu conducerea școlii,
reprezentanți ai cadrelor didactice, un reprezentant de consiliul școlii și dacă este activ,
Consiliul de dezvoltare școlară.
În Letonia, Portugalia, Anglia și Turcia, feedback-ul este urmat de o discuție cu liderul
școlii și, în unele cazuri, cu profesorii.
În Irlanda de Nord, evaluatorii organizează o reuniune suplimentară cu conducerea școlii
pentru a face schimb de opinii cu privire la școală.
În Belgia și Irlanda, școlile pot oferi comentarii suplimentare, în scris, de îndată ce
raportul este finalizat.
24
De exemplu în Estonia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei este obligatorie îndeplinirea recomandărilor și
realizarea obiectivelor, în termene precizate în raport.; în Republica Cehă școlile au obligația să urmeze
recomandările care vizează îmbunătățirea calității educației doar în cazul unor deficiențe grave; în Italia (pilotare) și
Cipru (ISCED 2), școlile au autonomie deplină în a decide dacă urmează sau nu recomandările formulate de
evaluatori; în Franța (ISCED 1), angajamentul de a urmări recomandările este mai mult moral decât contractual.
18
o În Belgia - Comunitatea flamandă, planul de îmbunătățire este o opțiune pe care
școlile o pot alege pentru a evita închiderea imediată, ca urmare a unei decizii finale
a Ministerului. Planul este însoțit de obligația de a primi îndrumare de la serviciul de
consultativ al școlii.
o Numai în Belgia - Comunitatea flamandă și Lituania, există prevederi clare menite să
asigure implicarea cadrelor didactice în aprobarea planului de acțiune.
o În Italia (în faza de pilotare) și în Anglia, nu există nicio cerere pentru a dezvolta un
plan de acțiune specific, dar planurile de ameliorare existente ar trebui să fie
modificate, luând în considerare recomandările evaluatorilor.
o În Ungaria (în faza de pilotare) este prevăzut ca școlile să dezvolte planuri de
acțiune de cinci ani ca urmare a recomandărilor formulate.
Într-o serie de țări, sunt disponibile pentru școli măsuri de sprijin, cum ar fi:
Cursuri / activități de formare suplimentară - propuse de evaluatori sau conținute în
planuri remediale – sunt realizate în 15 sisteme de învățământ (Belgia -Comunitatea
flamandă, Germania, Irlanda, Spania, Franța, Italia – pilot -, Ungaria – pilot -, Cipru -
ISCED 2 -, Lituania, Malta, Austria , Anglia, Țara Galilor, și Irlanda de Nord, și Fosta
Republică Iugoslavă a Macedoniei).
Resurse suplimentare - de natură financiară sau profesională - care se aplică în 14
sisteme de învățământ (Belgia -Comunitățile franceză și de limbă germană, Germania -
unele landuri, Irlanda, Franța - ISCED 1- , Italia – pilot -, Ungaria – pilot -, Cipru - ISCED
2 -, Lituania, Malta, Anglia, Țara Galilor, Irlanda de Nord și Fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei). În majoritatea acestor sisteme, resurse suplimentare sunt în mare parte
concepute ca sprijin profesional, sub formă de orientare, furnizate fie de organismul de
evaluare, fie de organizațiile specializate. În plus:
o În Lituania, poate fi alocat școlilor un sprijin financiar suplimentar, de exemplu
pentru angajarea de personal pedagogic sau pentru acordarea de asistență elevilor.
o În Italia (pilot) se prevede alocarea a 10000 EUR pentru școli care încearcă să
dezvolte practici inovatoare în planurile lor de îmbunătățire.
o În Franța - ISCED 1 -, Cipru - ISCED 2 - și Malta resursele suplimentare sunt
concepute și pentru creșterea numărului de angajați în școală.
o În Anglia sunt posibile resurse suplimentare pentru twinning între școli
neperformante și școli performante.
19
Măsurile disciplinare se referă la acțiuni luate, de obicei, de autoritățile competente și aplicate
în cazurile în care măsurile de remediere nu au fost eficiente. În 18 sisteme de învățământ,
legislațiile naționale prevăd utilizarea unor acțiuni disciplinare în cazul încălcării reglementărilor
sau al incapacității de a remedia deficiențele într-o anumită perioadă. Astfel:
În Republica Cehă, Ungaria și Austria, acțiunile disciplinare pot fi luate numai în cazul în
care legile au fost încălcate.
În alte 15 sisteme de învățământ acțiunile disciplinare sunt determinate de incapacitatea
școlilor de a răspunde la recomandările formulate de către evaluatori.
20
Această abordare permite creșterea gradului de conștientizare a ceea ce funcționează, în ce
circumstanțe funcționează și crește prestigiul școlilor care au obținut rezultate bune, susținând,
astfel, o cultură de feedback pozitiv și învățarea reciprocă.
În România, ARACIP are un rol constatator, planificarea şi realizarea măsurilor ameliorative sau
corective revenind unităţii de învăţământ, inspectoratului şcolar, autorităţilor locale şi
ministerului de resort. Consecinţele evaluărilor externe depind de tipul de evaluare, după cum
urmează:
La evaluarea pentru autorizarea de funcționare provizorie, dacă concluziile sunt
favorabile, unitatea este autorizată să angajeze personal, să înscrie elevi şi să înceapă
şcolarizarea. În caz contrar, iniţiatorul (public sau privat) poate repeta solicitarea de
autorizare, având în vedere faptul că va trebui să remedieze aspectele de
neconformitate față de standarde.
La evaluarea pentru acreditare, dacă raportul este favorabil, unitatea poate emite
certificate de absolvire şi/sau de calificare (unităţile ÎPT) pentru programul/programele
pentru care se obţine acreditarea. În caz contrar, poate solicita, după remedierea
deficiențelor constatate, repetarea procesului, iar, dacă şi după această nouă solicitare
raportul este negativ, se dispune încetarea definitivă a școlarizării, elevii fiind transferați
la alte unități de învățământ.
La evaluarea periodică a unităţilor acreditate, dacă raportul de evaluare externă este
favorabil (realizând cel puţin nivelul minim al standardelor), unitatea școlară primeşte un
atestat de calitate cu valabilitatea de 5 ani. În caz contrar, evaluarea externă se repetă
după un an, iar, dacă nici după această a doua evaluare nu se îndeplinesc cerințele
minime stabilite prin standarde, unitatea este atenţionată și intră în lichidare.
21
- ISCED 2 -, Ungaria – pilot- , Austria și Turcia), rapoartele de evaluare sau rezultatele
detaliate ale evaluării riscurilor nu sunt accesibile publicului.
Constatările evaluării sunt de asemenea distribuite autorităților la nivel central în cele mai multe
țări.
În România, rezultatele evaluărilor externe sunt făcute publice prin postarea lor pe site-ul
ARACIP, fiind disponbile publicului larg, iar rezultatele sintetizate ale acestora au fost cuprinse
în rapoarte naționale privind starea calității educației, împreună cu recomandări.
Evaluarea internă este un proces inițiat și realizat de către școli pentru a evalua calitatea
educației oferite de acestea. Ea este realizată în primul rând de către membrii personalului
școlii, iar, în unele cazuri, în colaborare cu alte părți interesate din școală (de exemplu: elevi,
părinți, sau membri ai comunității locale) și poate viza orice aspect al vieții școlare.
În zece sisteme de învățământ, evaluarea internă nu este obligatorie, dar poate fi recomandată
(Cypru - ISCED 1- , Luxemburg - ISCED 2 și 3 -, Anglia, Franța, Belgia - comunitatea franceză,
Olanda, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda și Bulgaria), dar în restul sistemelor de
învățământ analizate este obligatorie.
În România, evaluarea internă este obligatorie, fiind instituită prin legislația națională, începând
cu anul școlar 2006 – 2007. Ea trebuie realizată anual de către unitățile școlare, atribuții
specifice în acest sens având Comisia pentru Evaluarea si Asigurarea Calității - CEAC, iar
rezultatele trebuie să fie publice și să fundamenteze deciziile de îmbunătățire luate de
managementul școlar.
Participarea la evaluarea internă, alături de personalul școlii, a elevilor, părinților, și altor părți
interesate, este văzută ca una dintre caracteristicile cheie ale evaluării interne de succes în 23
de sistemele de învățământ din Europa au reglementări în această privință și pot fi împărțite în
două mari grupe:
Cele care solicită participarea unei game largi de părți interesate.
Cele care reglementează numai participarea personalului școlii.
25
cu unele excepții: în Letonia, frecvența obligatorie a evaluărilor interne este de șase ani; în Belgia-
Comunitatea de limbă germană, Luxemburg (ISCED 1) și Irlanda de Nord, evaluarea internă ar trebui să aibă loc
la fiecare trei ani; în Estonia, școlile trebuie să producă cel puțin un raport de evaluare internă în cursul unei
perioade a planului de dezvoltare, care durează cel puțin trei ani; în Țara Galilor, frecvența obligatorie pentru
producerea unui plan de auto-evaluare este de cel puțin o dată la șase ani; în Germania, fiecare land decide cu
privire la frecvența evaluării interne; în Croația, Lituania, Ungaria, Suedia nu sunt precizate reglementările privind
fecvența evaluării interne
22
verifică dacă părinții și elevii au avut, și ei, posibilitatea de a participa la acest proces de
evaluare internă.
Pe lângă formările specifice de care, în majoritatea țărilor, beneficiază evaluatorii interni, pentru
evaluarea internă din școli sunt disponibile și alte instrumente de sprijin, date, documente sau
alte măsuri. Acestea includ utilizarea unor cadre generale de evaluare externă și a unor
indicatori (care să permită școlilor compararea performanțelor lor cu cele ale altor școli), ghiduri
și manuale specifice, precum și forumuri on-line și cursuri de formare specifică.
Numai în România și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, este obligatoriu pentru școli să
utilizeze aceleași cadre / criterii / standarde utilizate și la evaluarea externă. În Scoția, toate
școlile utilizează sistematic, pentru auto-evaluare, cadrul evaluării externe realizat la nivel
central și folosit de autoritățile locale, deși acest lucru nu este obligatoriu.
În două treimi dintre sistemele de învățământ, școlile sunt libere să aleagă instrumentele sau
documentele pe care le consideră cele mai potrivite pentru evaluarea internă. De obicei, datele
și documentele menționate sunt disponibile pe site-urile ministerelor și pe diverse alte site-uri și
platforme online. Unele aplicații web-based oferă o mare varietate de instrumente virtuale
pentru analiza și compararea datelor. Accesul școlilor la indicatori este diferit de la o țară la
alta: în unele țări aceștia sunt publici, dar în altele accesul la indicatori este limitat.
23
În România, școlile își pot alege instrumentele pe care doresc să le utilizeze în procesele de
evaluarea internă, dar este obligatorie raportarea rezultatelor autoevaluării la aceeași 43 de
indicatori de performanță naționali, folosiți de toate școlile, indiferent de nivel și de forma de
finanțare – stat sau privat.
O altă modalitate de sprijin acordat școlilor, întâlnită într-o treime dintre sistemele de
învățământ din Europa, constă în accesul la forumuri on-line și la baze de date, acordat de
către Ministerele, inspectorate, autorități educaționale sau alte organisme care se ocupă de
educație. Aceste forumuri oferă acces la instrumente utile (foi de observație, chestionare,
tutoriale video, FAQ, sprijin de tip ”helpdesk” etc.) și o gamă largă de aplicații bazate pe web,
care permit schimbul de informații, opinii, bune practici și idei între diferitele categorii de
personal și sau cu experții în evaluare școlară . De exemplu:
În Spania, unele comunități autonome au înființat rețele virtuale de școli, cu scopul de a
face schimb de experiență , de bune practici, de instrumente și resurse de evaluare.
În Lituania, platforma on-line "IQES Lietuva on-line" oferă acces pentru proiectarea de
instrumente de evaluare internă, care pot fi personalizate, precum și la consiliere privind
metodologia evaluării și accesul la informații mai generale.
În România, o aplicație on-line – https://calitate.aracip.eu permite solicitarea de sprijin
de către școli și primirea sprijinului oferit de către experții Agenției Române pentru
Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Aplicația conține un forum
pentru știri și posibilitatea de contactare și transmitere de sarcini școlilor selectate în
diferite eșantioane de studii.
În peste jumătate dintre sistemele de învățământ, școlile solicită consiliere și sprijin, în vederea
evaluării interne, de la specialiști externi (cadre didactice universitare, consultanți, specialiști în
educație din departamente ale autorităților naționale/regionale/ locale, formatori, directori de
școli, profesori). Implicarea specialiștilor externi constă, mai ales, în oferirea de consiliere,
orientare și formare cu privire la evaluarea internă și la îmbunătățirea proceselor educaționale
din școală. Experții respectivi pot fi din sectorul public sau privat și ei oferă, la cere, sprijin
școlilor în mod gratuit (în anumite situații autoritățile responsabile cu coordonarea școlilor sunt
cele care angajează acești experți).
Rezultatele evaluărilor interne ale școlilor sunt făcute publice într-un număr mic de țări
europene:
În Irlanda, toate școlile sunt obligate să furnizeze comunității școlare, la sfârșitul anului
școlar, rezultatele evaluării interne sub forma unor rezumate ale rapoartelor de auto-
evaluare și a planurilor de îmbunătățire.
24
În Grecia, Letonia, Slovacia, Islanda, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, școlile
trebuie să publice rezultatele autoevaluării pe site-urile lor.
În Letonia, rezultatele evaluării interne trebuie să fie publicate pe site-ul școlii sau
site-ul coordonatorului școlii (municipiu).
În Olanda cele două documente prin care școlile demonstrează măsurile luate pentru a
asigura calitatea pot fi obținute de la școală sau de pe site-ul școlii.
În România, începând din anul școlar 2014/2015, școlile trebuie să încarce rapoartele lor
anuale de evaluare internă pe o platformă electronică centralizată. Anterior exista numai
obligația publicării rapoartelor pe site-ul școlii sau sub orice altă formă (de exemplu, prin
afișare în școală).
În alte țări, cum ar fi Slovenia, publicarea rezultatelor evaluării interne este recomandată
în liniile directoare emise de către autoritățile din domeniul educației și este o practică
comună.
În sistemele de învățământ din Europa rezultatele evaluărilor interne ale școlilor sunt utilizate
de școli, autorități centrale și autorități locale.
Autorități centrale sau regionale folosesc rezultatele evaluării interne ca bază pentru
evaluarea externă a școlilor și/sau pentru monitorizarea sistemului de învățământ.
Concluziile evaluării interne sunt foarte des utilizate ca parte a procesului de evaluare externă.
Cu toate acestea, semnificația lor în procesele de evaluare externă variază de la o țară la alta.
Rezultatelor evaluării interne sunt, de obicei, exploatate ca sursă de informare pentru evaluarea
externă. În unele țări, evaluatorii externi consideră aceste rezultate ca parte a probelor folosite
pentru a evalua calitatea și eficiența proceselor de evaluare internă implementate de școli.
25
În zece sisteme de învățământ, utilizarea rezultatelor evaluării interne de către organisme
centrale sau regionale care desfășoară evaluare externă nu se constituie într-o practică
obișnuită sau sistematică.
În Polonia, școlile pot decide să împărtășească sau nu, cu evaluatori externi constatările
din evaluarea internă.
În Belgia - comunitatea flamandă, evaluarea internă nu este obligatorie, iar scolile care o
fac decid modul în care utilizează rezultatele. În evaluarea externă se verifică dacă
există în școli un sistem de evaluare internă, dar nu sunt utilizate rezultatele evaluării
interne.
În Belgia – comunitatea franceză, Estonia, Slovenia și Turcia evaluarea internă și cea
externe se concentrează pe aspecte distincte din activitatea școlii și rezultatele evaluării
interne nu sunt folosite de către evaluatorii externi.
În Irlanda, în evaluarea externă nu sunt luate în considerare, în mod sistematic,
rezultatele evaluării interne.
În Franța, ambele procese de evaluare (interne și externe) urmăresc punerea în aplicare
a "contractelor bazate pe țintă” între școli și autoritățile din domeniul educației, iar aceste
procese sunt concepute în paralel. Școlile secundare efectueză evaluarea internă
pentru a-și adapta contractele, iar inspectorii evaluează performanțele școlare cu privire
la punerea în aplicare a obiectivelor cuprinse în contracte.
În România, rezultatele evaluărilor interne sunt folosite în primul rând de școli pentru
îmbunătățirea calității serviciilor educaționale oferite, dar sunt și exploatate ca sursă de
informare și pentru evaluarea externă a unei anumite școli.
26
incluzând cerințe specifice pe diferitele niveluri ale sistemului: ministerul educației,
inspectoratele școlare, unitățile de IPT. Principiile de bază şi instrumentele de
management al calităţii sunt aceleaşi la toate cele trei niveluri. QIBB este compatibil cu
EQAVET în ceea ce priveşte obiectivele, principiile generale şi modul de structurarea
cerințelor. Instrumente, aplicate au în vedere următoarele aspecte:
o Misiunea și viziunea.
o Matricea de calitate (procese cheie, obiective pe termen lung şi mediu, măsuri de
implementare, rezultate, indicatori, metode de evaluare).
o Planificarea strategică și cea operațională (obiective pe termen mediu şi scurt).
o Procedurile şi instrumentele specifice.
o Raportul calităţii.
Stabilirea la nivel de sistem a unui cadru general, combinat cu autonomia
unităților IPT de a-și dezvolta modelul propriu, pe baza acestor principii generale.
Finlanda, Olanda, Danemarca – sunt cateva dintre statele member UE în care au fost
stabilite principiile generale ale asigurării calității în formarea profesională inițială,
pornind de la EQAVET, iar furnizorii de formare profesională au libertatea de a decide
modul în care își dezvoltă abordarea specifică.
Implicarea puternică a partenerilor sociali, în special camerele de comerţ şi
asociaţiile patronale: Germania, Danemarca.
Finanțarea bazată pe performanță. Finlanda, Danemarca, Estonia au dezvoltat
mecanisme de finanțare suplimentară a acelor unități IPT care îndeplinesc anumite
obiective specifice, în domenii prioritare pre-definite la nivel de sistem. De exemplu, în
Finlanda, sistemul de finanţare suplimentară a școlilor IPT bazat pe performanţă a intrat
în vigoare începând cu anul 2002 și are în vedere următoarele aspecte:
o Rata de inserție a absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă.
o Ratele de abandon şi de finalizare a studiilor.
o Formarea profesională continuă a cadrelor didactice.
Accentul pus pe asigurarea calității și validității și certificării calificărilor
profesionale. Olanda a creat, în 2002, Centrul de Calitate pentru Examene (KCE), în
vederea definirii şi menţinerii standardelor naționale de calitate pentru examinarea
competențelor profesionale şi validarea externă a calităţii examenelor de certificare
profesională.
Colectarea si utilizarea datelor pentru indicatorii de calitate, în vederea
îmbunătățirii calității programelor de educație și formare profesională.
În Marea Britanie sunt colectate date de la toţi furnizorii de formare profesională, în
vederea evaluării acestora şi fundamentării deciziilor la nivel de sistem precum și în
scop de “benchmarking”. Datele colectate includ, printre altele:
o Rata de retenţie (procentul cursanţilor care au finalizat cursul).
o Rata de succes (procentul cursanţii care obţin certificatul de calificare din totalul
celor care au început programul de formare profesională).
În Danemarca, Ministerul Educaţiei colectează date referitoare la 6 indicatori:
o Rezultatele la teste de evaluare pe parcurs.
o Rata de succes la examene.
o Durata de finalizare programelor de educație și formare profesională.
o Rata de abandon.
o Rata de tranziţie la alte programe educaţionale.
o Rata de inserție pe piaţa forţei de muncă.
Recunoașterea și promovarea bunelor practici. În Marea Britanie există instituţii
responsabile cu diseminarea bunelor practici în toate cele patru subsisteme (Anglia,
Irlanda de Nord, Tara Galilor și Scoția).
27
Evaluarea colegială între furnizorii de educație și formare profesională (”peer
review”) este utilizată în Italia, Olanda, Finlanda. Evaluarea colegială este o evaluare
externă realizată de un grup de evaluatori externi care au ”același statut” cu persoanele
ale căror performanțe sunt evaluate. Evalurea se realizeza pentru diferite arii ale formării
profesionale din instituție sau pentru anumite departamente/servicii
Introducerea unor ”mărci de calitate”. În Franța școlile de învățământ profesional,
care îndeplinesc un set de cerințe de calitate, primesc o recunoastere a acestei
performanțe prin acordarea asa numitei ”Label Lycée des métiers”.
28
III. Aspecte metodologice
Conform proiectului, analiza urma a se realiza pe baza datelor culese de la 600 de unităţi din
mediul urban şi rural şi de la 50 de furnizori de servicii de formare profesională iniţială din
sistem. Datorită ratei mari de răspuns din partea unităţilor selectate şi a unor unităţi de rezervă
ale eşantionului, cercetarea a vizat un total de 689 unităţi şcolare. Un criteriu impus în selecţia
unităţilor l-a reprezentat cuprinderea în eşantion a unui procent de peste 50% de unităţi din
mediul rural.
Elaborarea metodologiei de evaluare şi o primă utilizare a acesteia au făcut obiectul unui studiu
realizat în anul 2009 pe baza evaluării unui număr de peste 7000 de unităţi şcolare, acoperind
aproape întreaga reţea de unităţi PJ din acel an şcolar.
Pentru evaluarea obiectivelor esențiale ale şcolii în raport cu standardele au fost propuşi 43 de
indicatori de performanţă, cuprinşi în totalitate în chestionarul directorului şi în marea lor
majoritate în chestionarul evaluatorului extern. Cei 43 de indicatori au fost menţinuţi şi în
metodologia prezentului studiu, cu ameliorări şi completări generate de rezultatele pilotării, cât
şi de evoluţiile ulterioare din sistem (dintre care, cele mai importante au fost modificările aduse
reţelei şcolare şi cele ale structurii curriculare).
29
elementele din evaluarea curentă realizată de către directorul de unitate, care oferă
informaţii despre calitatea ofertei educaţionale a unităţii.
Abordarea analizei se realizează în contextul general al unităţilor din reţea (nivelul
național), astfel încât, în cazul unor indicatori pentru care se regăsesc informaţii la nivel
de reţea, s-a procedat la compararea rezultatelor medii ale evaluării cu nivelurile medii
ale indicatorilor la nivelul reţelei. În funcţie de datele disponibile ca urmare a evaluării
interne, analiza se va face comparativ, în raport cu reţeaua aferentă bazei de selecţie.
În cazul itemilor care solicită opinia respondentului sau care sunt evaluați pe scală s-a
procedat la asimilarea acestora unor variabile de tip cantitativ, pornind de la ideea că
variabilele ordinale fac parte din categoria variabilelor calitative, dar care permit analize
mai aprofundate decât informaţii referitoare la structuri şi distribuţii.
Reţeaua şcolară
La nivelul anului 2014, reţeaua şcolară naţională cuprindea 19955 unităţi de învăţământ, dintre
care 19209 unităţi finanţate de la buget. Ca distribuţie pe medii de rezidenţă, 14407 de unităţi
sunt organizate în mediul rural, iar 4802 în mediul urban. Din punct de vedere al responsabilităţii
în reţea, doar o treime din reţeaua de stat (6267 unităţi) sunt unităţi cu personalitate juridică
(PJ), în timp ce două treimi (12942) sunt structuri în organizarea acestora.
30
Dintre cele 6039 unităţi cuprinse în baza de selecţie au fost investigate 690 unităţi, constituite
într-un eşantion naţional reprezentativ din punct de vedere al distribuţiei pe tipuri de unitate
(valoarea coeficientului Hi2=11,12, fiind cu mult mai mică decât valoarea tabelară de 16,92 pt. 9
grade de libertate, asigurând, astfel, reprezentativitatea eşantionului).
La nivelul eşantionului, procentajul cel mai mare este al şcolilor gimnaziale (58,8%), urmat de
procentajul de 21% al liceelor şi de 18,1% al grădiniţelor. Structura pe medii de rezidenţă este
cu totul diferită, în condiţiile în care 90,2% dintre unităţile selectate din mediul rural sunt şcoli
gimnaziale, în timp ce în mediul urban reţeaua selectată are o distribuţie destul de echilibrată
între grădiniţe, şcoli gimnaziale şi licee.
Caracteristici de organizare
Din perspectiva responsabilităţilor în reţea, din totalul reţelei şcolare 41,9% sunt unităţi
independente, cu diferenţe mari între mediile de rezidenţă, respectiv doar 12,4% unităţi în rural,
faţă de 70% unităţi din urban.
31
Distribuţia eşantionului în funcţie de numărul de structuri din subordine:
Structura retelei scolare pe medii de rezidenta, in Rural Structura esantionului pe medii de rezidenta, in functie Rural
functie de numarul de structuri in subordinea unitatilor Urban de numarul de structuri in subordinea unitatilor Urban
coordonatoare coordonatoare (investigate)
80% 70%
70% 60%
60% 50%
50%
40%
40%
30%
30%
20% 20%
10% 10%
0% 0%
Unitati O structura Doua structuri Trei structuri Patru structuri Cinci structuri Peste cinci Unitati O structura Doua structuri Trei structuri Patru structuri Cinci structuri Peste cinci
independente structuri independente structuri
Caracteristici specifice
Învăţământul profesional şi tehnic. Dintre cele 146 licee (21,1% dintre unităţile investigate),
56 sunt unităţi ÎPT, adică 39% din numărul total de unități liceale.
În cazul analizelor comparative, vor fi abordate paralel patru segmente de populaţie distincte
(subeşantioane ale eşantionului total: (E1) subeşantionul unităţilor ÎPT; (E2) subeşantionul
celorlalte licee – denumit NonÎPT, (E3) subeşantionul şcolilor primare şi gimnaziale şi la care se
va face referire cu specificaţia “Şcoli” ,(E4) subeşantionul grădiniţelor la care se va face
referire cu specificaţia “GRD”).
32
Doar puţin peste jumătate dintre unităţile investigate (54,9%) nu au menţionat probleme de
dezavantaj, iar 13,8% dintre unităţi se confruntă cu ambele probleme. Din această perspectivă,
mediul rural este dezavantajat, doar 44,5% dintre unităţi nereclamând niciuna dintre probleme.
36% dintre unităţi se confruntă cu probleme de acces către şcoală. Comparativ, două treimi
dintre unităţile din urban nu prezintă dificultăţi de zonă, un sfert menţionând dificultăţi de acces.
Total ÎPT NonÎPT Scoli GRD Total ÎPT NonÎPT Scoli GRD
sub 50 elevi 4 4 0,6% 0,0% 0,0% 1,0% 0,0%
50-100 12 1 11 1,8% 0,0% 1,2% 2,7% 0,0%
100-200 83 1 1 51 30 12,7% 1,8% 1,2% 12,7% 27,3%
200-300 139 4 4 78 53 21,3% 7,1% 4,8% 19,4% 48,2%
300-400 113 7 4 83 19 17,3% 12,5% 4,8% 20,6% 17,3%
400-500 64 2 3 55 4 9,8% 3,6% 3,6% 13,6% 3,6%
500-600 60 6 4 48 2 9,2% 10,7% 4,8% 11,9% 1,8%
600-700 50 11 12 25 2 7,7% 19,6% 14,3% 6,2% 1,8%
700-800 33 4 10 19 5,1% 7,1% 11,9% 4,7% 0,0%
800-900 23 6 7 10 3,5% 10,7% 8,3% 2,5% 0,0%
900-1000 15 1 8 6 2,3% 1,8% 9,5% 1,5% 0,0%
peste 1000 elevi 57 14 30 13 8,7% 25,0% 35,7% 3,2% 0,0%
653 56 84 403 110 0,6% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Una dintre caracteristicile care conferă o bună calitate eşantionului o reprezintă cuprinderea în
eşantion a diverselor caracteristici posibil de întâlnit în reţea. Eşantionul cercetării răspunde
acestei cerinţe, prin răspândirea teritorială a unităţilor în toate judeţele ţării, dar şi din punct de
vedere al dimensiunii unităţii. Dacă dimensiunea şcolii oferă o imagine a efectivelor de elevi din
unitatea şcolară, condiţiile de lucru la clasă depind în mare măsură de dimensiunea clasei de
elevi, respectiv de numărul de elevi pe clasă. În unităţile din rețea găsim diverse categorii de
clase din perspectiva acestui indicator. La nivelul reţelei investigate în 2014-2015 a rezultat un
număr mediu de 20,5 elevi pe clasă, cu 17,7 în mediul rural, respectiv 23,1 la nivelul
învăţământului urban. Nivelul indicatorului calculat la nivelul celor 594 unităţi eşantionate este
uşor mai ridicat, fiind de 20,9 elevi pe clasă la nivel de eşantion, acelaşi nivel în cazul şcolilor
din rural (17,7 elevi pe clasă) şi uşor mai ridicat (24,0) în unităţile din urban. În cazul liceelor a
rezultat o medie de 23,1 elevi în unităţile ÎPT şi de 23,3 în NonÎPT.
33
Un al doilea indicator care oferă informaţii asupra condiţiilor de lucru la clasă este numărul
mediu de elevi ce revin unui cadru didactic din unitate. Acest indicator este dependent atât
de factorii de context şi de organizare a unităţii, cât şi de profilul de studiu. Conform
metodologiei utilizate în cadrul proiectului, informaţiile legate de personalul didactic au fost
solicitate la nivelul unităţii, cuprinzând întreg personalul angajat în unitatea coordonatoare şi
structuri, astfel încât raportarea efectivelor de elevi la întregul personal ne conduce la un
indicator global la nivelul unităţii. În aceste condiţii, în cazul reţelei investigate în 2014-2015, a
rezultat o medie de 13,1 elevi/profesor, cu 12,7 în mediul rural, respectiv 13,5 în unităţile din
urban. Media rezultată la nivelul eşantionului este uşor mai ridicată, fiind de 13,6 elevi /profesor,
cu 13 elevi pe profesor în mediul rural şi 14,2 în mediul urban. În unităţile ÎPT numărul mediu de
elevi pe profesor a fost de 12,0, simţitor mai mic faţă de media de 14,5 din celelalte licee.
Aspectele legate de baza materială trebuie privite în contextul politicilor educaţionale ale
ultimilor ani în ce priveşte sistemul de educaţie26. Dintre elementele de dotare evaluate la nivelul
unităţii am reţinut, ca importante pentru evaluarea calităţii serviciului educaţional, autoevaluarea
nivelului de dotare şi evaluarea calitativă a fondului de carte şi a dotării cu echipamente IT.
An
scolar ÎPT NonÎPT Scoli GRD Total
Asigură sistematic variantele de manuale 2012 80,4% 85,5% 57,2% 18,9% 57,6%
alternative, pe discipline şi niveluri de studiu 2014 84,6% 69,6% 48,3% 7,8% 49,1%
Asigură auxiliare didactice şi mijloace de 2012 65,2% 72,5% 54,7% 47,3% 57,0%
învăţământ, altele decât manualul şcolar 2014 76,9% 83,5% 64,1% 61,0% 67,5%
Asigură necesarul de legi, materiale şi alte 2012 58,7% 58,0% 31,5% 41,9% 39,2%
documente adresate cadrelor didactice 2014 69,2% 57,0% 40,6% 58,4% 47,9%
Mijloace IT (enciclopedii electronice, filme, DVD 2012 91,3% 92,8% 78,8% 70,3% 80,6%
etc.) 2014 87,7% 87,6% 84,4% 73,0% 83,0%,0%
26
Programul de reabilitare școli, PIR, SEI, programul de asigurare a bazei materiale pentru clasa pregătitoare etc.
34
Gradul de satisfacţie în raport cu ansamblul dotării cu resurse şi mijloace materiale:
O observaţie privind evaluarea nivelului de dotare a unităţii de către director: rata redusă de
răspuns din partea acestora poate conduce la concluzii nerelevante în această privinţă. Doar
şase din zece directori şi-au exprimat opinia în legătură cu evaluarea generală, procentajul mai
ridicat al nonrăspunsurilor (67,7%) provenind din mediul urban. Rezultatele acestei evaluări sunt
prezentate doar orientativ.
La evaluarea dotării cu mijloace şi materiale didactice și privind fondul de carte, rata de răspuns
a fost mult mai ridicată (87,4%) şi de această dată cu procentaj mult mai ridicat în mediul rural,
comparativ cu urbanul (90,2% în rural şi 84,8% în urban). La acestea se adaugă şi dotarea cu
mijloace de învăţare moderne (enciclopedii electronice, filme, DVD-uri etc.), cu rată ridicată de
răspuns, aspect relevant pentru modernizarea procesului didactic din unitate.
Despre rezultatele analizei comparative se poate menţiona un feedback similar din partea
directorilor în cele două evaluări, la nivelul întregului eşantion, dar cu diferenţieri pe componente
şi pe segmente. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, se constată o reducere a diferenţei
generale între urban şi rural cu 1,5 p.p. Remarcăm dotarea cu mijloacele moderne de învăţare
în mediul rural, care a depăşit uşor nivelul dotării din mediul urban, fiind resimţite rezultatele
eforturilor de atenuarea diferenţelor între medii.
Analiza dotării cu tehnică de calcul a unităţilor din eşantion a relevat diferenţe semnificative de
dotare între diferitele categorii investigate.
Dotarea cea mai consistentă s-a realizat în cazul liceelor, unde se resimte din plin politica de
dotare cu laboratoare de informatică, dar cu diferenţe între cele două tipuri analizate. Numărul
mediu de calculatoare la 100 de elevi din unităţile ÎPT este de 11,4, cu 3 computere mai mult
decât în cazul celorlalte licee. Şi în cazul şcolilor gimnaziale indicatorul este ridicat, dovedind o
preocupare sporită pentru dotarea acestora, valoarea indicatorului fiind chiar mai mare decât în
cazul liceelor NonÎPT.
35
Distribuţii în funcţie de numărul mediu de computere la 100 de elevi:
11-15 comp.
60%
6-10 comp.
40%
1-5 comp.
20% deloc
0%
Rural Urban IPT NonIPT Scoli GRD
Dotarea cea mai consistentă s-a realizat în cazul liceelor, unde se resimte din plin politica de
dotare cu laboratoare de informatică, dar cu diferenţe între cele două tipuri analizate. Numărul
mediu de calculatoare la 100 de elevi din unităţile ÎPT este de 11,4, cu 3 computere mai mult
decât în cazul celorlalte licee. Şi în cazul şcolilor gimnaziale indicatorul este ridicat, dovedind o
preocupare sporită pentru dotarea acestora, valoarea indicatorului fiind chiar mai mare decât în
cazul liceelor NonÎPT.
O comparare cu rezultatele evaluării din 2012 indică scoruri medii aproape egale la nivel de
eşantion (8,01-8,02). Pe de altă parte, s-au înregistrat diferenţe semnificative pe categorii. În
cazul unităţilor ÎPT, nivelul indicatorului a crescut cu 0,44 computere la 100 de elevi, în timp ce
în cazul unităţilor NonÎPT s-a înregistrat o uşoară scădere, cu 0,32 computere. Diferenţele de
dotare cele mai mari s-au înregistrat în cazul grădiniţelor, scorul mediu al indicatorului crescând
de la 1,73 computere utilizate în activităţile cu copiii în 2012 la 2,32.
Din analiza informaţiilor oferite de directorul de unitate, la nivelul unităţilor investigate doar 59%
dintre orele planificate se desfăşoară cu ajutorul computerului. Comparativ cu evaluarea
instituţională anterioară (2012-2013) gradul de utilizare a crescut uşor cu 2,7 p.p.
27
ISE – Impactul introducerii clasei pregătitoare -2014
36
Gradul de utilizare a calculatoarelor în activitatea cu elevii:
75-90%
60%
50-75%
40%
25-50%
20% Sub 25%
0%
Rural Urban IPT NonIPT Scoli GRD
Raportat la mediul de rezidenţă, se constată că, în ultimii 5 ani, în unităţile din mediul rural a
crescut simţitor numărul de ore predate cu ajutorul computerului, de la 47,9% la 56,3% dintre
orele planificate. În acest sens, se constată și o reducere semnificativă a discrepanţei dintre
cele două medii, de la 18% la 5% dintre orele planificate (în favoarea mediului urban).
Utilizarea computerului diferă în funcție de tipul de unitate, acesta fiind utilizat în cea mai mare
măsură fiind în licee. Gradul de utilizare a calculatorului este asemănător în unităţile ÎPT şi
NonÎPT, cu o pondere de aproximativ 78% din orele planificate. Pe de altă parte, dacă în cazul
liceelor NonÎPT utilizarea a crescut uşor, în unităţile ÎPT s-a înregistrat o diminuare cu 3 pp
comparativ cu evaluarea din 2012. O evoluţie pozitivă au înregistrat şcolile gimnaziale, în cazul
cărora orele desfăşurate cu mijloace informatice a crescut de la jumătate la 57,7% din orele
planificate.
Din totalul de 219800 cadre didactice din învăţământul preşcolar, primar şi secundar, în cele 594
de unităţi evaluate în anul 2014 sunt angajate 21,8 mii, respectiv aproximativ 10% din personalul
didactic din sistem. Din totalul personalului din învățământul preuniversitar, peste jumătate
funcţionează în ciclul primar și gimnazial, aproape 30% în liceu, a aproape 18% în învăţământul
preşcolar, şi ponderi reduse în învăţământul profesional şi în cel postliceal şi de maiştri.
În anul şcolar 2013-2014 ponderea personalului calificat în unităţile din sistem a fost de
97,3%28 din personalul angajat, cu valori apropiate pe medii de rezidenţă. Procentajul de 98,1%
al cadrelor didactice calificate din cadrul unităţilor selectate, calculat prin însumarea
28
ISE - „Starea sistemului de învăţământ din România în 2013”
37
personalului din unităţile investigate, este superior mediei naţionale şi chiar mai ridicat în
unităţile din urban (98,4% urban, 97,2% rural). În cazul liceelor ponderea medie rezultată a fost
de 99%, procentajul mediu cel mai scăzut înregistrându-se în cazul grădiniţelor.
80% doctorat
gradul I
60%
gradul II
40% definitiv.
fără defin.
20%
Necalificat
0%
Rural Urban IPT NonIPT Scoli GRD
Analizând distribuţia unităţilor în funcţie de ponderea personalului calificat din unitate a rezultat
o unitate medie cu 97,7% personal calificat, în două treimi din eşantion (66,7%) personalul
calificat fiind în proporţie de 100%. Deşi ponderea medie se înscrie în nivelul naţional, una din
zece unităţi din eşantion (9,3%) au personal calificat în procentaj de sub 90%, alte 16,9% dintre
unităţi lucrând cu 90-95% personal calificat.
Cel de al treilea indicator evaluat în legătură cu personalul didactic este legat de condiţiile în
care acesta îşi desfăşoară activitatea, referindu-ne la procentajul cadrelor didactice cu
domiciliul în altă localitate decât şcoala. La nivelul eşantionului a rezultat un procent de
28,3% dintre cadrele didactice cuprinse în unităţile investigate, care domiciliază în altă localitate
decât şcoală, ponderea acestora fiind de 54,9% în mediul rural, respectiv de 12,4% în mediul
urban.
38
Procentajul unităţilor care cuprind personal didactic cu performanţă deosebită:
Conform declaraţiei directorului de şcoală, aproape două treimi dintre unităţile investigate (61%)
se bucură de cadre didactice care au obţinut calitatea de formator, iar în aproape jumătate din
unităţi (46,5%) se regăsesc cadre didactice autori sau coautori de manuale şcolare sau auxiliare
didactice omologate.
Serviciile de consiliere
La nivelul anului şcolar evaluat, cinci din şase unităţi cu nivel gimnazial au asigurat absolvenţilor
clasei a VIII-a servicii de consiliere, iar în două treimi dintre unităţile investigate, de aceste
servicii au beneficiat peste 70% dintre elevi. Se constată diferenţe între medii în dezavantajul
mediului rural, în care 17,8% dintre unităţi nu au oferit astfel de servicii, comparativ cu
procentajul de 10,1% al unităţilor din urban, iar în ce priveşte procentajul maxim de participare,
doar 64,0% dintre unităţile din mediul rural au asigurat consiliere pentru peste trei sferturi dintre
elevi, comparativ cu ponderea de 73,9% a unităţilor din urban.
În cazul liceelor cuprinse în eşantion, 94% dintre acestea au asigurat servicii de orientare şi
consiliere absolvenţilor clasei a XII-a, procentajul cel mai ridicat de beneficiari (peste 75% dintre
absolvenţi) înregistrându-se în două treimi (65,2%) dintre unităţile investigate. Şi în cazul
liceelor s-au înregistrat diferenţe între medii, dar mult mai mici. Comparând situaţia între liceele
ÎPT şi NonÎPT se constată o ofertă uşor mai favorabilă de care au beneficiat elevii din unităţile
ÎPT, doar 2,2% neoferind serviciul, comparativ cu procentajul de 8,7% dintre celelalte licee. De
asemenea, în 69,6% dintre unităţile ÎPT peste 75% dintre elevi au beneficiat de consiliere,
procentaj atins de numai 62,3% de unități NonÎPT.
39
III.3.3 Elevii
Nivelul educaţional al familiei a fost abordat în raport cu situaţia părintelui cu nivelul cel mai
înalt de studii. Nivelul de studii a fost asimilat unei variabile ordinale, fiecare nivel fiind echivalat
cu numărul de ani de studiu necesari de parcurs pentru a-l finaliza. Indicatorul: nivelul de
educaţie a familiei pentru unităţile şcolare s-a calculat ca medie ponderată la nivel de şcoală, în
funcţie de numărul mediu al anilor de studiu parcurşi de părinţi (în calcul fiind considerat
părintele cu cel mai ridicat nivel de studii), valorile de referinţă fiind 4 ani / 8 ani / 12 ani / 16 ani
– pentru: fără şc. generală, şcoala generală / studii medii / studii superioare.
Nivel de studii absolvit Total Rural Urban ÎPT NonÎPT Scoli GRD
Nivel primar 6,1% 8,1% 4,1% 3,9% 0,0% 9,2% 0,0%
Nivel gimnazial 25,4% 43,0% 8,3% 13,7% 4,1% 37,0% 3,3%
Înv.profesional 32,4% 38,0% 26,9% 58,8% 31,1% 32,6% 17,8%
Liceu 32,9% 10,9% 54,5% 23,5% 62,2% 20,3% 64,4%
Învătământ superior 3,1% 0,0% 6,2% 0,0% 2,7% 0,8% 14,4%
100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
12,5 10,3 13,2
11,1 ani 10,0 ani 12,2 ani 10,9 ani
Număr mediu de ani de studiu ani ani ani
Media rezultată la nivelul eşantionului este de 11,1 ani de educaţie a familiei, calculat pentru
cele 594 unităţi respondente la acest item, reprezentând o parcurgere a peste trei ani de studiu
peste şcoala generală. Din evaluarea reţelei a rezultat o diferenţă semnificativă între educaţia
medie a unei familii din urban (12,2 ani – reprezententând o educaţie superioară liceului) şi
educaţia familiei din rural de numai 10,0 ani de studiu, deci cu 2,5 ani studiu mai puţin.
Situaţia elevilor cu CES este analizată distinct de celelalte situaţii de vulnerabilitate, având în
vedere că eşantionul cuprinde 9 unităţi de învăţământ special, în cadrul cărora toţi elevii aparţin
acestei categorii, dar şi faptul că un procent mic de elevi CES la nivelul şcolii influenţează în mai
mică măsură performarea obiectivelor educaţionale. De altfel, chiar dacă la nivelul eşantionului
aproape două treimi dintre unităţi (62,8%) şcolarizează şi elevi cu CES, proporţia acestora în
efectivele unităţii este redusă, 59,1% cuprinzând mai puţin de 5% elevi cu nevoi speciale de
educaţie.
40
Distribuţia unităţilor în funcţie de procentajul elevilor cu CES din unitate:
În condiţiile în care opt din zece unităţi au menţionat la rubrica privind vulnerabilităţile elevi din
familii dezavantajate din punct de vedere socio-economic, în analiza de faţă, acest aspect a fost
abordat ca principal factor care poate influenţa performanţa şcolară.
Distribuţia unităţilor în funcţie de procentajul elevilor din familii dezavantajate din punct de
vedere socio-economic:
Deşi rubrica rezervată situaţiei elevilor crescuţi în familii diferite de cele tradiţionale,
apreciaţi a fi în situaţie de risc, a fost completată de către patru din cinci directori, procentajul
acestor elevi este nesemnificativ pentru a analiza influența asupra realizării obiectivelor unităţii.
Procentajele mai ridicate (de peste 10%) identificate în aproximativ 10% dintre unităţile evaluate
41
pot fi puse fie pe seama familiei monoparentale. Din cauza datelor insuficiente, această
categorie de vulnerabilitate nu va fi inclusă între factorii de risc educaţional din analiză.
Participarea şcolară
În cele ce urmează, vom analiza participarea şcolară din perspectiva pierderilor şcolare prin
repetenţie şi abandon.
Un indicator sugestiv de participare şcolară pus în evidenţă de raportul privind starea sistemului
se referă la durata medie de frecventare a învăţământului primar şi gimnazial, raportată la
durata teoretică a acestor niveluri. Raportată la cei opt ani teoretici de studiu, durata medie a
fost de 7,5 ani. În anul 2012-2013, raportată la cei 9 ani teoretici, rezultaţi ca urmare a
introducerii clasei pregătitoare, durata medie rezultată a fost de 8 ani, cu un decalaj de peste un
an între mediile de rezidenţă, în defavoarea învăţământului rural (7,3 ani în rural, comparativ cu
8,4 ani de studii în urban).
La nivelul unităţilor din eșantion, la o rată de răspuns de 70% la acest indicator, în evaluarea din
anul şcolar 2014-2015 a rezultat o rată medie de abandon de 1,41% - 1,03% în cazul unităţilor
din mediul rural, respectiv 1,83% în cazul unităţilor din urban.
Performanţele şcolare
Alături de alţi indicatori de funcţionare a şcolii rezultatele vor fi cuprinse în categoria indicatorilor
de calitate a şcolii. Indicatorii vizaţi se referă la rezultatele cu elevii, care reprezintă
principalul obiectiv educaţional al unităţii. În categoria indicatorilor calitativi este inclusă, de
asemenea, şi participarea şcolară, abandonul constituind una dintre problemele majore ale
sistemului.
Rezultatele cu elevii solicitate prin chestionar au fost atât scorurile medii obţinute la finalul
anului şcolar, pe niveluri, cât şi rezultatele la evaluarea naţională şi la examenul de Bacalaureat.
În cazul învăţământului primar, la nivelul căruie evaluarea se realizează pe calificative, s-a
procedat la o echivalare a acestora cu scoruri care să acopere zona 4-10. Cu scoruri medii de
8,56 în primar, 7,90 în gimnaziu şi 7,66 în liceu nivelurile principalilor indicatori statistici se
prezintă astfel.
29
ISE – Starea învățământului preuniversitar din România 2014
30
Conform studiului realizat ISE rata de promovabilitate în învățământul primare și gimnazial în anul școlar 2012-2013
a fost de 964%
42
În analiza de faţă sunt utilizate informaţiile obţinute din chestionarul directorului, dar pentru
nivelul gimnazial au fost preluate şi informaţiile din site-ul ministerului cuprinzând fişierele
judeţene „Date calitative despre scolile gimnaziale din judet” cu referire la rezultatele unităţii
la finalul anului şcolar pentru clasele V-VIII, precum şi mediile la evaluarea naţională de la
finalul clasei a VIII-a.
Scorul mediu obţinut la evaluarea naţională de către unităţile selectate în eşantion a fost de
6,48 scorul minim obţinut la nivel de unitate fiind de 3,32, în timp ce unitatea cu cel mai mare
scor a finalizat testarea cu media 9,42, cele două scoruri extreme fiind înregistrate în unităţi din
mediul urban.
43
scorul maxim s-a situat în grupa 8-8,5, în timp ce în mediul urban există şi unităţi din categoria
cu rezultate peste 9.
Rezultate pe scoala la evaluarea nationala, Urban Rezultate pe scoala la evaluarea nationala, Scoli gimnaziale
pe medii de rezidenta Rural in functie de tipul unitatii Licee cu gimnaziu
25% T otal T otal
25%
20% 20%
15% 15%
10% 10%
5% 5%
0% 0%
sub 5 5,00- 5,50- 6,00- 6,50- 7,00- 7,50- 8.00- 8,50- P este 9 sub 5 5,00- 5,50- 6,00- 6,50- 7,00- 7,50- 8.00- 8,50- P este 9
5,50 6,00 6,50 7,00 7,50 8,00 8,50 9,00 5,50 6,00 6,50 7,00 7,50 8,00 8,50 9,00
Diferenţe semnificative s-au înregistrat şi în funcţie de tipul unităţii unde este organizat nivelul
gimnazial. Astfel, în şcolile gimnaziale scorul mediu rezultat a fost de 6,35, în timp ce în liceele
care organizează învățământ gimnazial, scorul mediu a fost de 7,05. De altfel, scorul minim la
nivel de gimnaziu a fost de 3,32, în timp ce, în licee, scorul minim a fost 4,97. La extrema
cealaltă, niciun gimnaziu nu a depăşit scorul 9, în timp ce 6,3% dintre licee au depăşit scorul 9,
scorul maxim obţinut fiind de 9,42.
Privit fiecare factor în parte, se constată corelaţii precum diferenţele între unităţile independente,
unităţile cu o şcoală gimnazială ca structură sau mai multe, scorurile medii descrecând de la
6,60 – în cazul primei categorii, până la 6,14 în cazul ultimei. Un alt factor de mediu educaţional
îl reprezintă ponderea personalului didactic care domiciliază în altă localitate decât şcoală,
aspect majoritar pentru mediul rural. Se constată o descreştere a rezultatelor la testarea
naţională pe măsură creşterea procentului de navetişti din şcoală, exceptând ultima categorie
cu unităţi care au performat mai bine.
44
Rezultatele obținute la Evaluarea națională de la finele clasei a VIII-a:
5,5
5,0
Rural
Doua si
deloc
GIM
Niciuna
Urban
LIC
25%
50%
75%
Una
75%
peste
sub
25-
50-
peste
Mediu T ip Nr.st ruct uri GIM P rocent navet ist i
8,0
7,19
6,95
7,0 6,71 6,59 6,65 6,55
6,39 6,47
6,27 6,25
6,10
5,78
6,0
5,0
Sub 5%
gimnazial
Liceu
5-10%
10-15%
15-20%
20-25%
25-30%
Deloc
Înv.prof.
primar
Peste 30%
Învătământ
Nivel
superior
Nivel
Examenul de Bacalaureat.
La nivel național, u fost colectate date, la nivelul anului 2014-2015, din 1570 licee, dintre care
1296 licee din mediul urban şi 274 licee din rural. Din totalul învăţământului urban, 1053 au
şcolarizat elevi de liceu numai în forma de zi, în timp ce restul de 203 au găzduit şi alte forme
de învăţământ în unitate, pentru care elevii au susţinut examenul de Bacalaureat. Rata de
răspuns privind informaţiile despre examenul de Bacalaureat a fost de doar 83,3%, în
procentaje diferite pe medii (74,5% în rural, 85,2% în urban). Dintre cele două variante de
raportare (învăţământ de zi şi total unitate), în cadrul analizei au fost alese rezultatele elevilor
din învăţământul de zi.
La nivel de eșantion, din totalul celor 689 unităţi evaluate 147 sunt licee, 19 în mediul rural,
respectiv 127 în mediul urban. Pe tip de liceu, 57 sunt unităţi ÎPT (2 rural, 55 urban) restul de 90
(17 rural, 72 urban) fiind licee NonÎPT.
45
Rezultatele medii pe unitate obţinute la examenul de Bacalaureat:
25% 30%
25%
20%
20%
15%
15%
10%
10%
5%
5%
0% 0%
sub 5 5,00- 5,50- 6,00- 6,50- 7,00- 7,50- 8.00- 8,50- P este 9 sub 5 5,00- 5,50- 6,00- 6,50- 7,00- 7,50- 8.00- 8,50- P este 9
5,50 6,00 6,50 7,00 7,50 8,00 8,50 9,00 5,50 6,00 6,50 7,00 7,50 8,00 8,50 9,00
Compararea rezultatelor la evaluările naţionale între cele două categorii de licee care au
organizat şi nivelul gimnazial a evidenţiat, de asemenea diferenţe semnificative. Dacă în cazul
unităţilor ÎPT nu s-a înregistrat o corelație în privinț rezultatelor (la Evaluarea națională de la
finele clasei a VIII-a şi la examenul de Bacalaureat), în cazul unităţilor NonÎPT se constată o
corelare a rezultatelor celor două evaluări, rezultatele la testarea naţională evoluând
asemănător rezultatelor la Bacalaureat. Coeficientul de corelaţie în cazul unităţilor ÎPT este R=-
0,017, deci cu totul nesemnificativ, dar corelaţia Pearson în cazul unităţilor NonÎPT, R=0,626,
indică o legătură ridicată între rezultatele obţinute de elevi la cele două examene
naţionale.
Demersul de evaluare a vizat atât elemente de context şi resurse educaţionale ale şcolii, cât şi
rezultatele obținute, urmărind să pună în valoare corelarea performanţelor obţinute de elevi cu
factorii care favorizează sau defavorizează calitatea acestora. Raportarea rezultatelor /
finalităţilor şcolii la resursele implicate în demersul educaţional pune în valoare eficienţa
unităţii şcolare, măsurată pe baza indicatorului de eficienţă. Din perspectiva unităţii,
indicatorul pune în valoare efortul depus de şcoală pentru realizarea obiectivelor educaţionale în
condiţiile impuse de disponibilul local de resurse, dar permite şi comparaţii între unităţi având
caracteristici de structură şi organizare similare.
Din totalul celor 690 unităţi eşantionate, 367 au obţinuţi indici de eficienţă subunitari, conducând
la corecţii negative ale rezultatelor evaluării. Celelalte 323 unităţi au realizat indici supraunitari,
indicând eforturi sporite în realizarea obiectivelor educaţionale, valori care vor aduce corecţii
pozitive. Pe tip de unitate, două treimi dintre grădiniţe au obţinut indici subunitari şi doar 35% cu
valori de corecţie pozitivă, în cazul gimnaziilor procentajele fiind apropiate (51,8% corecţie
negativă, faţă de 48,2% corecţie pozitivă). În cazul liceelor mai puţin de jumătate dintre acestea
46
(47%) vor fi afectate de corecţie negativă, în timp ce 53% vor beneficia de corecţii pozitive
determinate de valori supraunitare ale indicelui.
La finalul anului 201331 un procent de 0,8% dintre persoanele de vârsta 15-24 ani nu au finalizat
ciclul primar, cu diferenţe semnificative între medii (0,4% în mediul urban, respectiv, 1,2% dintre
persoanele din rural), alte 4,3% persoane părăsind sistemul la finalizarea ciclului primar (2,7%
în mediul urban, respectiv 6,0% în rural).
Între alternativele educaţionale remediale se înscrie programul A doua şansă˝ (ADS), care are
ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor care au părăsit prematur sistemul de educaţie (fără a finaliza
învăţământul primar şi/sau gimnazial), pentru completarea şi finaliza învăţământul obligatoriu,
precum şi pentru a obţine o calificare profesională. La nivelul eşantionului investigat se
regăsesc doar 6 unităţi care au organizat program ADS, 3 pentru nivelul primar (P), 2 pentru
nivelul gimnazial (G), respectiv 1 pentru ambele niveluri (PG).
31
INS – Ancheta forței de muncă în gospodării AMIGO 2013
47
48
IV. Rezultate obţinute în cadrul evaluării calitative
Pe baza chestionarului din RAEI s-au obţinut informaţii de natură cantitativă referitoare la
funcţionarea unităţii şcolare (an şcolar de referinţă 2013-2014). În baza rapoartelor de evaluare
externă au fost de asemenea evaluate şi analizate şi aspecte de natură calitativă, referitoare la:
nivelul serviciilor educaţionale în raport cu cei 43 de indicatori de performanţă,
performarea unor direcţii de funcţionare ale şcolii,
competenţe de natură managerială.
Aspectele calitative au fost definite pe bază de descriptori de performanţă și au fost evaluate
prin analiza documentelor, observarea activităţilor didactice, aplicarea de chestionare şi
dezvoltarea de interviuri, completând informaţiile oferite de analiza cantitativă.
Sub aspect metodologic, evaluarea calitativă realizată la nivel de unitate a vizat mai multe
obiective primare operaţionalizate în 43 indicatori de performanţă, consideraţi în analiză
indicatori primari. Evaluarea acestora s-a realizat pe bază de descriptori, pe o scală calitativă
ordinală de cinci trepte – Nesatisfăcător, Satisfăcător, Bine, Foarte Bine şi Excelent32, iar
prelucrarea indicatorilor primari s-a realizat prin echivalarea acestora cu o scală cantitativă (0 -
Nesatisfăcător, 1 - Satisfăcător, 2 - Bine, 3 - Foarte bine, 4 – Excelent), care permite prelucrări
statistice şi determinarea unui scor mediu / indicator.
Ca specific al studiului, trebuie precizat faptul că evaluarea externă a fost realizată în paralel (de
către echipe de evaluatori diferiţi), în baza unor metodologii de evaluare diferite, prima fiind
metodologia curentă de evaluare33, cea de a doua, o metodologie îmbunătăţită a acesteia,
pilotată pentru prima dată în prezentul proiect. Precizăm că metodologia curentă a fost utilizată
şi în cadrul evaluării interne (de către unităţile de învăţământ).
32
Statuată prin Metodologia de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar, aprobată prin
O.MECTS nr. 6517/2012)
33
Metodologie de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor
furnizoare de educaţie, aprobată prin HG nr. 22/2007
49
evaluare, reprezentând diferite caracteristici de funcţionare a unităţii, sunt aspecte
operaţionalizate de indicatori derivaţi constituiţi pe baza unor agregări / grupări
ale indicatorilor primari.
În sprijinul demersului de evaluare comparativă la nivelul indicatorilor primari se aduce şi
legătura directă a acestora, cu condiţiile de desfăşurare a procesului didactic şi cu
rezultatele obţinute cu elevii, toate acestea constituindu-se în potenţiali factori care au
condus la rezultatul evaluării.
Pornind de la condiţiile impuse din punct de vedere metodologic unui demers de
comparare a două sau mai multe elemente / evenimente, de a se desfăşura în condiţii
similare, elementul de referinţă al studiului, ca element comun ambelor
metodologii, va fi considerată evaluarea externă curentă.
Evaluarea a fost abordată atât din perspectiva îndeplinirii sau neîndeplinirii celor 43 de indicatori
de performanţă (consideraţi ca obiective primare) şi a standardelor de acreditare (minime de
calitate), cât şi din perspectiva gradului de realizare a obiectivelor primare, respectiv o evaluare
calitativă a gradului de performare a standardelor de referinţă, prin acordarea de calificative în
funcţie de nivelul de realizare a fiecărui indicator.
Rezultatele, la nivelul lunii iunie 2015, ale evaluării externe realizate în baza metodologiei
curente au evidenţiat faptul că 88,56% (611 de unități34) îndeplinesc standardele minime de
calitate, iar 11,44 % (79 de unități35) nu le îndeplinesc.
Nesatisfăcător Satisfăcător Bine Foarte bine Excelent Scor mediu Grad de realizare
(0 puncte) (1 punct) (2 puncte) (3 puncte) (4 puncte) al obiectivului -
GRO
Rezultatele evaluării externe pe baza metodologiei curente (EC)
I01 2,0% 13,2% 41,7% 42,8% 0,3% 2,262 56,6%
I02 0,6% 3,8% 31,1% 64,4% 0,0% 2,594 64,8%
I03 0,3% 4,9% 31,0% 63,2% 0,6% 2,589 64,7%
I04 0,8% 9,0% 14,6% 75,3% 0,3% 2,653 66,3%
I05 0,6% 6,3% 30,2% 62,9% 0,0% 2,554 63,8%
I06 1,8% 16,4% 34,2% 47,2% 0,3% 2,278 56,9%
I07 3,4% 4,8% 25,2% 66,3% 0,5% 2,557 63,9%
I08 2,6% 12,1% 38,0% 45,9% 1,4% 2,313 57,8%
I09 4,4% 16,3% 19,9% 58,9% 0,5% 2,347 58,7%
I10 0,9% 15,8% 20,7% 61,8% 0,8% 2,457 61,4%
I11 1,1% 12,0% 12,6% 74,2% 0,2% 2,604 65,1%
I12 1,1% 14,7% 18,1% 66,0% 0,2% 2,494 62,3%
34
Lista acestor unități se regăsește în Anexa 1
35
Lista acestor unități se regăsește în Anexa 2
36
Lista acestora se regăsește în Anexa 3.
50
I13 0,8% 12,1% 12,3% 74,8% 0,0% 2,612 65,3%
I14 4,6% 19,6% 16,1% 59,4% 0,3% 2,311 57,8%
I15 1,2% 15,3% 14,7% 68,7% 0,0% 2,509 62,7%
I16 2,5% 17,3% 17,0% 62,9% 0,3% 2,413 60,3%
I17 0,9% 21,9% 11,8% 64,3% 1,1% 2,426 60,7%
I18 1,7% 18,6% 37,4% 41,9% 0,5% 2,209 55,2%
I19 1,4% 22,2% 11,3% 64,0% 1,1% 2,411 60,3%
I20 0,8% 19,9% 8,6% 70,6% 0,2% 2,494 62,3%
I21 2,0% 12,4% 5,2% 80,4% 0,0% 2,640 66,0%
I22 2,5% 14,1% 5,8% 77,5% 0,2% 2,587 64,7%
I23 0,9% 16,7% 6,1% 76,1% 0,2% 2,578 64,5%
I24 0,3% 5,8% 30,7% 61,5% 1,7% 2,584 64,6%
I25 0,3% 8,9% 5,1% 83,3% 2,5% 2,787 69,7%
I26 0,3% 2,0% 39,4% 57,7% 0,6% 2,563 64,1%
I27 0,3% 2,6% 44,2% 52,1% 0,8% 2,505 62,6%
I28 0,2% 4,1% 48,0% 46,6% 1,1% 2,443 61,1%
I29 0,6% 6,0% 28,7% 62,6% 2,1% 2,597 64,9%
I30 1,2% 15,8% 41,6% 40,3% 1,1% 2,242 56,1%
I31 1,1% 2,9% 28,1% 66,4% 1,5% 2,644 66,1%
I32 2,6% 7,1% 25,9% 63,8% 0,6% 2,528 63,2%
I33 2,0% 7,1% 29,1% 61,5% 0,3% 2,511 62,8%
I34 1,8% 7,2% 50,5% 40,3% 0,2% 2,298 57,4%
I35 1,8% 8,4% 42,8% 46,8% 0,2% 2,350 58,7%
I36 0,8% 3,8% 38,3% 56,3% 0,8% 2,525 63,1%
I37 1,1% 11,2% 42,6% 44,6% 0,5% 2,322 58,1%
I38 0,6% 12,6% 44,0% 42,6% 0,2% 2,291 57,3%
I39 0,5% 5,8% 33,6% 59,5% 0,6% 2,540 63,5%
I40 1,7% 20,9% 10,1% 66,7% 0,6% 2,437 60,9%
I41 1,1% 6,9% 29,6% 62,4% 0,0% 2,534 63,3%
I42 0,6% 7,2% 28,5% 63,2% 0,5% 2,557 63,9%
I43 2,0% 7,5% 40,3% 50,0% 0,2% 2,388 59,7%
Rezultatele evaluării externe pe baza metodologiei pilot (EP)
I01 4,4% 12,9% 58,8% 23,6% 0,2% 2,023 50,6%
I02 1,2% 4,8% 51,9% 42,0% 0,0% 2,348 58,7%
I03 0,6% 3,9% 37,0% 58,0% 0,3% 2,536 63,4%
I04 2,6% 6,3% 43,6% 47,4% 0,0% 2,360 59,0%
I05 1,2% 4,8% 50,7% 43,2% 0,0% 2,360 59,0%
I06 3,3% 17,1% 55,8% 23,6% 0,0% 1,998 50,0%
I07 4,4% 3,2% 43,9% 48,1% 0,3% 2,369 59,2%
I08 3,8% 9,3% 54,3% 32,2% 0,3% 2,160 54,0%
I09 5,3% 10,1% 44,2% 40,3% 0,0% 2,197 54,95
I10 3,2% 11,3% 34,1% 51,3% 0,0% 2,337 58,4%
I11 2,9% 5,1% 27,7% 64,2% 0,0% 2,535 63,4%
I12 1,5% 8,4% 43,2% 46,6% 0,2% 2,355 58,9%
I13 2,0% 6,6% 32,8% 58,5% 0,0% 2,480 62,0%
I14 15,5% 8,6% 30,4% 45,1% 0,3% 2,062 51,5%
I15 4,1% 8,7% 26,5% 60,6% 0,0% 2,438 61,0%
I16 3,2% 7,8% 36,4% 52,3% 0,2% 2,386 59,6%
I17 1,2% 9,0% 42,6% 46,9% 0,2% 2,358 59,0%
I18 1,8% 13,4% 61,8% 22,7% 0,2% 2,060 51,5%
I19 4,4% 12,0% 47,7% 35,0% 0,8% 2,158 54,0%
I20 1,2% 12,5% 37,6% 48,6% 0,0% 2,337 58,4%
I21 1,4% 7,5% 23,0% 67,8% 0,2% 2,580 64,5%
51
I22 2,0% 3,9% 50,1% 43,9% 0,0% 2,361 59,0%
I23 1,7% 6,8% 50,4% 41,1% 0,0% 2,310 57,8%
I24 1,1% 4,4% 52,6% 40,8% 1,1% 2,364 59,1%
I25 0,6% 5,0% 40,0% 53,2% 1,1% 2,492 62,3%
I26 1,1% 2,9% 52,6% 43,2% 0,2% 2,386 59,6%
I27 3,6% 3,3% 54,3% 38,5% 0,2% 2,283 57,1%
I28 0,6% 5,1% 66,3% 27,2% 0,6% 2,221 55,5%
I29 0,2% 3,3% 46,2% 49,2% 1,1% 2,477 61,9%
I30 0,9% 11,9% 58,2% 27,8% 1,1% 2,163 54,1%
I31 0,6% 3,8% 48,1% 46,6% 0,8% 2,432 60,8%
I32 1,7% 5,6% 38,6% 53,7% 0,3% 2,455 61,4%
I33 2,1% 6,8% 41,7% 49,0% 0,3% 2,387 59,7%
I34 3,6% 7,8% 56,2% 31,9% 0,3% 2,175 54,4%
I35 5,9% 6,8% 52,8% 34,3% 0,2% 2,161 54,0%
I36 3,2% 3,3% 51,1% 42,0% 0,3% 2,330 58,2%
I37 3,0% 7,1% 54,3% 35,5% 0,0% 2,224 55,6%
I38 1,5% 8,7% 64,2% 25,4% 0,0% 2,137 53,4%
I39 1,2% 5,6% 55,9% 36,8% 0,3% 2,295 57,4%
I40 2,4% 9,6% 39,5% 48,1% 0,2% 2,340 58,5%
I41 4,4% 6,0% 41,4% 48,1% 0,0% 2,334 58,4%
I42 3,2% 4,4% 26,9% 65,4% 0,0% 2,548 63,7%
I43 2,3% 8,7% 41,1% 47,7% 0,2% 2,348 58,7%
În cazul evaluării curente (EC), 31 obiective primare au grade de realizare în intervalul 60-70%,
restul de 12 obiective evaluate extern fiind cuprinse în intervalul 50-60%. Nivelul de performare
se situează în categoria performării medii în cazul a 12 obiective primare, şi în categoria
bunei performări în cazul a 31 de obiective primare. Cu toate acestea, concentrarea valorilor
în intervalul 50-70%, situează şcolile într-o perspectivă de menţinere la nivel de organizare și
funcționare, şi mai puţin de dezvoltare instituțională.
52
Pentru cele 611 de unități la care s-a constatat îndeplinirea tuturor celor 43 de indicatori se
vor elibera Atestate privind nivelul calității educației oferite. La fel, pentru toate acele școli
care, până la data de 1 octombrie 2015, vor remedia neconformitățile constatate.
Ierarhia finală s-a realizat având în vedere punctajul final (indice de eficiență x punctaj
total) obţinut de fiecare școală, un rezultat care „ponderează” punctajul total, componenta
subiectivă a evaluării, prin indicele de eficienţă al unităţii de învăţământ, componenta obiectivă a
evaluării.
65
55
45
I20
I21
I19
I15
I26
I24
I17
I04
I31
I33
I12
I27
I10
I02
I30
I13
I38
I01
I43
I14
I09
I42
I28
I23
I36
I22
I40
I06
I39
I05
I32
I18
I37
I03
I08
I29
I07
I35
I34
I11
I25
I16
I41
Noile standarde, propuse şi pilotate în cadrul prezentului proiect, au condus la niveluri
calitative mai scăzute în ceea ce priveşte performarea tuturor celor 43 sarcini primare.
37
Prezentată în Anexa 1
53
(”Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii”) se află în imediata apropiere faţă de
evaluarea curentă.
EI EC EP
I01 Structura şi conţinutul documentelor proiective 1,0% 2,0% 4,4%
I02 Organizarea internă a unităţii 0,4% 0,6% 1,2%
I03 Sistemul de comunicare internă şi externă 0,8% 0,3% 0,6%
I04 Funcţionarea curentă a unităţii 0,2% 0,8% 2,6%
I05 Ssistemul de gestionare a informaţiei 1,6% 0,6% 1,2%
I06 Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi 10,2% 1,8% 3,3%
I07 Asigurarea securităţii in şcoală 1,4% 3,4% 4,4%
I08 Serviciile de orientare şi consiliere pentru elevi 3,3% 2,6% 3,8%
I09 Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare 0,6% 4,4% 5,3%
I10 Dotarea spaţiilor şcolare 1,0% 0,9% 3,2%
I11 Accesibilitatea spaţiilor şcolare 1,2% 1,1% 2,9%
I12 Utilizarea spaţiilor şcolare 1,2% 1,1% 1,5%
I13 Spaţiile administrative 1,6% 0,8% 2,0%
I14 Spaţiilor auxiliare 2,9% 4,6% 15,5%
I15 Accesibilitatea spaţiilor auxiliare 2,9% 1,2% 4,1%
I16 Utilizarea spaţiilor auxiliare 1,8% 2,5% 3,2%
I17 Dotarea cu mijloacele de învăţământ şi cu auxiliare curriculare 1,8% 0,9% 1,2%
I18 Fondul de carte al bibliotecii şcolare 4,1% 1,7% 1,8%
I19 Dotarea cu tehnologie informatică şi de comunicare. 2,9% 1,4% 4,4%
I20 Accesibilitatea echipamentelor / mijloacelor de învăţare 1,2% 0,8% 1,2%
I21 Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a actelor de
studii 2,4% 2,0% 1,4%
I22 Managementul personalului didactic şi de conducere 1,6% 2,5% 2,0%
I23 Managementul personalului didactic auxiliar şi nedidactic 2,2% 0,9% 1,7%
I24 Definirea şi promovarea ofertei educaţionale 1,0% 0,3% 1,1%
I25 Parteneriate cu reprezentanţi ai comunităţii 1,2% 0,3% 0,6%
I26 Proiectarea curriculumului 1,0% 0,3% 1,1%
I27 Realizarea curriculumului 1,4% 0,3% 3,6%
I28 Evaluarea rezultatelor şcolare 1,0% 0,2% 0,6%
I29 Evaluarea rezultatelor la activităţile extracurriculare 1,2% 0,6% 0,2%
I30 Activitatea ştiinţifică 9,8% 1,2% 0,9%
I31 Activitatea metodică a cadrelor didactice 2,2% 1,1% 0,6%
I32 Constituirea bugetului şcolii 3,1% 2,6% 1,7%
I33 Execuţia bugetară 3,3% 2,0% 2,1%
I34 Procedurile de autoevaluare instituţională 1,8% 1,8% 3,6%
I35 Procedurile interne de asigurare a calităţii 2,0% 1,8% 5,9%
I36 Dezvoltarea profesională a personalului 1,6% 0,8% 3,2%
I37 Revizuirea ofertei educaţionale şi a proiectului de dezvoltare 2,7% 1,1% 3,0%
I38 Procedurile de optimizare a evaluării învăţării 2,4% 0,6% 1,5%
I39 Evaluarea calităţii activităţii corpului profesoral 0,8% 0,5% 1,2%
I40 Optimizarea accesului la resursele educaţionale 1,2% 1,7% 2,4%
54
I41 Constituirea bazei de date a unităţii de învăţământ 2,0% 1,1% 4,4%
I42 Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii 0,8% 0,6% 3,2%
I43 Structurile responsabile cu evaluarea internă a calităţii 1,2% 2,0% 2,3%
Procentaj minim 0,2% 0,2% 0,2%
Procentaj maxim 10,2% 4,6% 15,5%
55
I14 2,9% 9,8% 34,3% 49,4% 0,2% 2,412 60,3%
I15 2,9% 7,8% 30,4% 54,1% 0,2% 2,504 62,6%
I16 1,8% 6,5% 33,1% 53,1% 0,4% 2,539 63,5%
I17 1,8% 8,6% 46,3% 40,0% 0,6% 2,343 58,6%
I18 4,1% 13,3% 44,9% 33,3% 0,6% 2,208 55,25
I19 2,9% 11,4% 40,8% 39,8% 0,4% 2,329 58,2%
I20 1,2% 5,5% 35,7% 54,1% 0,4% 2,531 63,3%
I21 2,4% 1,0% 15,1% 70,0% 0,6% 2,869 71,7%
I22 1,6% 2,2% 15,7% 73,1% 0,6% 2,822 70,6%
I23 2,2% 2,2% 21,2% 68,8% 0,6% 2,731 68,3%
I24 1,0% 2,2% 24,5% 64,1% 0,6% 2,761 69,0%
I25 1,2% 3,9% 24,5% 59,8% 0,6% 2,747 68,7%
I26 1,0% 0,8% 16,9% 73,1% 0,6% 2,865 71,6%
I27 1,4% 1,4% 20,2% 70,2% 0,6% 2,794 69,8%
I28 1,0% 3,1% 34,9% 57,6% 0,6% 2,594 64,8%
I29 1,2% 3,7% 27,1% 62,4% 0,6% 2,673 66,8%
I30 9,8% 16,3% 43,7% 28,6% 0,6% 1,959 49,0%
I31 2,2% 2,2% 24,7% 66,1% 0,6% 2,688 67,2%
I32 3,1% 3,3% 25,7% 61,4% 0,6% 2,651 66,3%
I33 3,3% 2,9% 24,7% 62,4% 0,6% 2,665 66,6%
I34 1,8% 9,2% 44,3% 42,2% 0,4% 2,343 58,6%
I35 2,0% 10,2% 41,8% 43,3% 0,4% 2,343 58,6%
I36 1,6% 2,2% 24,7% 65,1% 0,6% 2,722 68,1%
I37 2,7% 6,5% 34,1% 52,9% 0,6% 2,488 62,2%
I38 2,4% 6,1% 45,5% 44,5% 0,6% 2,363 59,1%
I39 0,8% 4,5% 26,5% 64,5% 0,6% 2,657 66,4%
I40 1,2% 4,3% 34,9% 56,1% 0,6% 2,563 64,1%
I41 2,0% 6,5% 33,7% 52,7% 0,4% 2,522 63,1%
I42 0,8% 2,7% 20,8% 66,9% 0,6% 2,802 70,1%
I43 1,2% 6,1% 34,9% 54,3% 0,6% 2,527 63,2%
Se observă faptul că, la evaluarea internă (EI), două treimi dintre sarcinile primare (34 obiective)
înregistrează grade de realizare de peste 60%, existând indicatori care depăşesc procentajul de
70%: I21 – ”Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a actelor de studii” şi I26 –
”Proiectarea curriculumului”). Doar obiectivele primare I06 – ”Asigurarea serviciilor medicale
pentru elevi” şi I30 – ”Activitatea ştiinţifică” sunt performate, conform evaluării interne, la un nivel
mai mic de 50%,
Raportând rezultatele evaluării externe curente – EC realizate la nivelul anului şcolar 2014-2015
în cele 690 de unităţi de învăţământ, la cele ale evaluării interne - EI, se obţin următoarele:
56
I09 2,635 65,9% 2,347 58,7% -7.2
I10 2,373 59,3% 2,457 61,4% 2.1
I11 2,737 68,45 2,604 65,1% -3.35
I12 2,804 70,1% 2,494 62,3% -7.8
I13 2,637 65,95 2,612 65,3% -0.65
I14 2,412 60,3% 2,311 57,8% -2.5
I15 2,504 62,6% 2,509 62,7% 0.1
I16 2,539 63,5% 2,413 60,3% -3.2
I17 2,343 58,6% 2,426 60,7% 2.1
I18 2,208 55,25 2,209 55,2% -0.05
I19 2,329 58,2% 2,411 60,3% 2.1
I20 2,531 63,3% 2,494 62,3% -1
I21 2,869 71,7% 2,640 66,0% -5.7
I22 2,822 70,6% 2,587 64,7% -5.9
I23 2,731 68,3% 2,578 64,5% -3.8
I24 2,761 69,0% 2,584 64,6% -4.4
I25 2,747 68,7% 2,787 69,7% 1
I26 2,865 71,6% 2,563 64,1% -7.5
I27 2,794 69,8% 2,505 62,6% -7.2
I28 2,594 64,8% 2,443 61,1% -3.7
I29 2,673 66,8% 2,597 64,9% -1.9
I30 1,959 49,0% 2,242 56,1% 7.1
I31 2,688 67,2% 2,644 66,1% -1.1
I32 2,651 66,3% 2,528 63,2% -3.1
I33 2,665 66,6% 2,511 62,8% -3.8
I34 2,343 58,6% 2,298 57,4% -1.2
I35 2,343 58,6% 2,350 58,7% 0.1
I36 2,722 68,1% 2,525 63,1% -5
I37 2,488 62,2% 2,322 58,1% -4.1
I38 2,363 59,1% 2,291 57,3% -1.8
I39 2,657 66,4% 2,540 63,5% -2.9
I40 2,563 64,1% 2,437 60,9% -3.2
I41 2,522 63,1% 2,534 63,3% 0.2
I42 2,802 70,1% 2,557 63,9% -6.2
I43 2,527 63,2% 2,388 59,7% -3.5
57
Gradul de realizare a obiectivelor primare:
65
55
45
I25
I04
I31
I21
I13
I11
I29
I02
I03
I22
I24
I23
I26
I07
I42
I05
I39
I41
I32
I36
I33
I15
I27
I12
I20
I10
I28
I40
I17
I16
I19
I43
I35
I09
I37
I08
I14
I34
I38
I06
I01
I30
I18
Analiza rezultatelor oferite de indicatorii primari permite corelări directe cu unele caracteristici
ale unităţii, pentru identificarea influenţei acestora asupra evaluării instituţionale. Acestea sunt:
aspecte privind mediul de rezidenţă, tipul unităţii şcolare, dotarea, rezultatele obţinute cu
elevii. Sub aspect metodologic, corelarea se realizează pe baza determinării gradului mediu de
performare a obiectivului (itemul investigat) la nivelul fiecărei categorii de unităţi (segment)
generate de gruparea eşantionului pe variante ale factorului de influenţă respectiv.
58
Realizarea obiectivelor primare, in functie de mediu, pe baza evaluariipilot Rural
(EP) Urban
70%
65%
60%
55%
50%
45%
40%
I01
I02
I03
I04
I05
I06
I07
I08
I09
I10
I11
I12
I13
I14
I15
I16
I17
I18
I19
I20
I21
I22
I23
I24
I25
I26
I27
I28
I29
I30
I31
I32
I33
I34
I35
I36
I37
I38
I39
I40
I41
I42
I43
În toate trei evaluări – EI, EC şi EP – s-a confirmat influenţa mediului de funcționare în
performarea obiectivelor primare, rezultatele obţinute în mediul rural fiind mai slabe
decât cele din mediul urban, la toţi indicatorii. În cazul evaluării interne (EI) diferenţele
variază în funcţie de indicator, dar cu ecarturi foarte mici în cazul unora dintre ei. În cazul celor
două evaluări externe, EC şi EP, evoluţiile indicatorilor sunt asemănătoare, cu diferenţa de 10-
15 puncte procentuale pe item, între medii, în defavoarea mediului rural. Totuşi între cele două
metodologii de evaluare externă se constată diferenţe între plajele de performare, evaluarea
pilot (EP) înregistrând niveluri de performare între 40-70%, comparativ cu evaluarea curentă
(EC) cu plaja de evoluţie a indicatorilor de 50-75%.
59
Realizarea obiectivelor primare, pe baza evaluarii interne ( EP)
Licee IPT Licee NonIPT Scoli Gradinite
75%
70%
65%
60%
55%
50%
45%
40%
I01
I02
I03
I04
I05
I06
I07
I08
I09
I10
I11
I12
I13
I14
I15
I16
I17
I18
I19
I20
I21
I22
I23
I24
I25
I26
I27
I28
I29
I30
I31
I32
I33
I34
I35
I36
I37
I38
I39
I40
I41
I42
I43
Tipul de unitate vizat de analiză se referă la grupări pe grădiniţe, şcoli gimnaziale şi licee,
acestea din urmă abordate distinct pe licee de învăţământ profesional şi tehnic (ÎPT) şi licee
teoretice şi vocaţionale.
După cum se observă, plaja de evoluţie a indicatorilor este 40-77%. Pentru evaluarea internă
au reieşit evoluţii diferite ale indicatorilor pe tipuri, înregistrându-se evoluţii apropiate în cazul
celor două categorii de licee şi în cazul şcolilor gimnaziale şi grădiniţelor (acestea din urmă, cu
niveluri procentuale sub cele ale liceelor).
Dintre cei 43 indicatori de calitate, aspectele pentru care s-a abordat corelarea sunt în număr de
patru, reprezentând indicatorii primari I17, I18, I19 şi I20.
În ceea ce priveşte dotarea cu mijloace de învăţământ, evaluarea care se corelează cel mai
bine cu rezultatele obţinute din evaluarea cantitativă este evaluarea externă în baza
metodologiei curente (EC), gradul de realizare prezentând o evoluţie crescătoare,
asemănătoare tendinţei descrisă de nivelul de dotare. EI atribuie un grad de performare mai
ridicat în cazul unităţilor cu dotare de nivel scăzut, iar EP a evidenţiat acelaşi nivel calitativ de
performare unităţilor cu nivel de dotare scăzut şi mediu.
60
Nivelul de dotare a bibliotecii şcolare (I18):
În cazul dotării bibliotecii şcolare toate trei evaluările se corelează cu situaţia bibliotecii, dar
evaluarea calitativă indică un grad de performare mai scăzut în cazul EP.
Dotarea IT a şcolilor a fost corelată cu indicatorul vizând numărul de computere la 100 de elevi
din şcoală, în legătură cu care doar EI se apropie, oferind grade de realizare sporite pe măsura
creşterii numărului de computere din şcoală. Corelarea este confirmată în cazul ambelor
evaluări realizate în baza metodologiei curente, EI şi EC, cu evoluţii în plaje de valori foarte
restrânse. EP prezintă un nivel scăzut în cazul unităţilor care au declarat utilizarea computerului
în peste 90% dintre ore, restul valorilor gradelor de realizare având valori asemănătoare.
61
unităţilor care au declarat utilizarea computerului în peste 90% dintre ore, restul valorilor
gradelor de realizare având valori asemănătoare.
Reamintind structura eşantionului, potrivit căreia 60,1% din totalul de 690 unităţi investigate sunt
şcoli gimnaziale, 13,6% sunt licee care cuprind şi nivel gimnazial, alte 7,4% fiind licee, se
apreciază că performanţa şcolară este cel mai bine reprezentată de rezultatele la examenele
naţionale, respectiv evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a şi examenul de Bacalaureat.
Ca limită a cercetării menţionăm lipsa unui criteriu de evaluare calitativă a rezultatelor obţinute
cu copiii de grădiniţă, aceste unităţi reprezentând 18,3% dintre unităţile investigate, precum şi
şcolile primare prezente în eşantion în procentaj de doar 0,6%.
Evaluarea internă (EI) referitoare la îndeplinirea obiectivului privind rezultatele elevilor (I28)
se corelează cu rezultatele obţinute de unităţile evaluate, la ambele examene naţionale
(valorile atribuite sunt uşor mai favorabile în cazul evaluării naţionale, dar foarte apropiate în
cazul examenului de Bacalaureat). Se constată, totodată, o evaluare mai exigentă în cazul
EP, pe întreaga scală de notare 4-9, gradele de realizare a obiectivului fiind inferioare
celor din EC.
Cele 15 criterii de asigurare a calității educației prevăzute de lege pot fi definite drept
direcţii de acțiune privind îmbunătățirea funcţionării unităţilor şcolare și, totodată, privind
asigurarea și îmbunătățirea calității. Nivelul de realizare a acestor 15 criterii rezultă din
agregarea (gruparea) celor 43 de indicatori primari.
62
Gruparea indicatorilor primari pe criterii / direcții de funcționare și dezvoltare:
CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ
F01.Structurile instituţionale, administrative şi manageriale
I01 Existenţa, structura şi conţinutul documentelor proiective (proiectul de dezvoltare, planul
de acţiune al şcolii şi planul de implementare)
I02 Organizarea internă a unităţii de învăţământ
I03 Existenţa şi funcţionarea sistemului de comunicare internă şi externă
I04 Funcţionarea curentă a unităţii de învăţământ
I05 Existenţa şi funcţionarea sistemului de gestionare a informaţiei; înregistrarea, prelucrarea
şi utilizarea datelor şi informaţiilor.
I06 Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi
I07 Asigurarea securităţii tuturor celor implicaţi în activitatea şcolară, în timpul desfăşurării
programului
I08 Asigurarea serviciilor de orientare şi consiliere pentru elevi.
F02. Baza materială
I09 Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare
I10 Dotarea spaţiilor şcolare
I11 Accesibilitatea spaţiilor şcolare
I12 Utilizarea spaţiilor şcolare
I13 Existenţa, caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor administrative
I14 Existenţa, caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor auxiliare
I15 Accesibilitatea spaţiilor auxiliare
I16 Utilizarea spaţiilor auxiliare
I17 Dotarea cu mijloacele de învăţământ şi cu auxiliare curriculare
I18 Existenţa şi dezvoltarea fondului bibliotecii şcolare/ centrului de informare şi documentare
I19 Dotarea cu tehnologie informatică şi de comunicare.
I20 Accesibilitatea echipamentelor, materialelor, mijloacelor de învăţământ şi auxiliarelor
curriculare
I21 Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a actelor de studii
F03. Resursele umane
I22 Managementul personalului didactic şi de conducere
I23 Managementul personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic
EFICACITATEA EDUCAŢIONALĂ
F04. Conţinutul programelor de studiu
I24 Definirea şi promovarea ofertei educaţionale
I25 Existenţa parteneriatelor cu reprezentanţi ai comunităţii
I26 Proiectarea curriculumului
I27 Realizarea curriculumului
F05. Rezultatele învăţării
I28 Evaluarea rezultatelor şcolare
I29 Evaluarea rezultatelor la activităţile extracurriculare (extra-clasă şi extra-şcolare)
F06. Activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz
I30 Activitatea ştiinţifică
I31 Activitatea metodică a cadrelor didactice
F07. Activitatea financiară la nivelul unităţii de învăţământ
63
I32 Constituirea bugetului şcolii
I33 Execuţia bugetară
MANAGEMENTUL CALITĂŢII
F08. Strategiile şi procedurile pentru asigurarea calităţii
I34 Existenţa şi aplicarea procedurilor de autoevaluare instituţională
I35 Existenţa şi aplicarea procedurilor interne de asigurare a calităţii
I36 Dezvoltarea profesională a personalului
F09. Procedurile privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi
activităţilor desfăşurate
I37 Revizuirea ofertei educaţionale şi a proiectului de dezvoltare
F10. Procedurile obiective şi transparente de evaluare
I38 Existenţa şi aplicarea procedurilor de optimizare a evaluării învăţării
F11. Proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral
I39 Evaluarea calităţii activităţii corpului profesoral
F12. Accesibilitatea resurselor adecvate învăţării
I40 Optimizarea accesului la resursele educaţionale
F13. Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii
I41 Constituirea bazei de date a unităţii de învăţământ
F14. Transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz,
certificatele, diplomele şi calificările oferite
I42 Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii
F15. Funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii
I43 Constituirea si funcţionarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calităţii
64
F13. Baza de date actualizată sistematic, referitoare la
asigurarea internă a calităţii 63,1 63,3 58,3
F14. Transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la
programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi
calificările oferite 70,1 63,9 63,6
F15. Funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii
educaţiei, conform legii 63,2 59,7 58,6
Se observă faptul că, în toate evaluările, EI, EC şi EP, nivelul gradului de realizare al
indicatorului se corelează cu responsabilităţile în reţea ale unităţii, nivelul acestuia scăzând pe
măsura creşterii numărului de structuri din subordinea unităţii cu personalitate juridică.
Nivelul de realizare a celor 43 de indicatori este relevant și pentru realizarea a ceea ce noi am
numit cele 5 obiective și, totodată, domenii de competenţă managerială de la nivelul unității
școlare. Aceste 5 obiective au devenit, conform noii abordări privind evaluarea calității
împărtășite de ARACIP, 5 întrebări esențiale la care evaluarea trebuie să răspundă. Cu alte
65
cuvinte, evaluarea externă trebui să spună dacă și în ce măsură cadrele didactice și
managementul școlii au capacitatea de a îndeplini aceste obiective majore. Acestea sunt:
A. Capacitatea cadrelor didactice de a asigura bunăstarea copilulul / elevului.
B. Capacitatea cadrelor didactice de a asigura obţinerea rezultatelor aşteptate de către
copii/ elevi.
C. Capacitatea managerială de asigurare a infrastructurii, resurselor, leadershipului
eficient pentru a le susţine pe cadrele didactice în vederea obţinerii şi îmbunătăţirii
rezultatelor învăţării şi bunăstării copilului /elevului.
D. Capacitatea managerială de a-şi îmbunătăţi propria activitate managerială (de
planificare, organizare, monitorizare, evaluare) pentru asigurarea îmbunătăţirii
rezultatelor învăţării, bunăstării copilului / elevului, capacităţii profesionale a cadrelor
didactice şi a capacităţii instituţionale.
E. Competenţele de comunicare ale managerului şcolar cu beneficiarii de educaţie, cu
celalalte instituţii şi niveluri de decizie din cadrul sistemului de învăţământ şi de implicare
a comunităţii în activităţile şcolii.
Cei 43 de indicatori primari au fost grupați, pe cele 5 obiective manageriale esențiale, după cum
urmează:
Metodologia de acordare a calificativelor a fost unitară pentru toate cele cinci domenii,
rezultatele evaluării fiind obţinute pe baza nivelurilor de performare ale indicatorilor primari
(evaluaţi, reamintim, pe o scară de la 0 la 4), în baza următoarelor criterii:
Foarte mică măsură Cel puţin un indicator primar având scor “0”
(1 p.)
Mică măsură Cel puţin jumătate dintre indicatorii primari evaluaţi “1”
(2 p.)
Măsură medie Cel puţin jumătate dintre indicatorii primari evaluaţi cu niveluri de minim “2”
(3 p.)
Mare măsură Cel puţin jumătate dintre indicatorii primari evaluaţi cu nivelurile “3” sau “4”
(4 p.)
Foarte mare măsură Toţi indicatorii primari evaluaţi cu nivelurile “3” sau “4”
(5 p.)
Pe această bază, s-au definit scorurile aferente fiecărui obiectiv managerial esențial, pentru
fiecare tip de evaluare (EI, EC, EP).
66
Scorurile aferente fiecărui obiectiv managerial esențial, pentru fiecare tip de evaluare:
67
68
V. Concluzii
69
municipalitățile în cazul școlilor publice și patronii în cazul celor private - adică cei care
finanțează educația), iar obiectivele evaluării sunt cuprinse în curriculumul local sau în
planul anual.
Se constată o scădere a calității educației față de evaluarea din anul şcolar 2011-
2012, sub aspectul creșterii procentului de unități care nu au îndeplinit cerințele minime
de calitate, la nivelul domeniilor ”Capacitate instituțională” și ”Eficacitate
educațională”.
Neîndeplinirea cerințelor minime a fost înregistrată mai ales în privința: infrastructurii
(cu indicatorii primari legați de spațiile școlare și auxiliare), asigurării serviciilor
medicale pentru elevi și managementului școlii (cu indicatorii primari legați de
realizarea documentelor proiective, de managementul personalului și managementul
calității).
Pentru indicatorii privind ”Managementul calității” și privind ”Procentul de cadre didactice
calificate” se constată valoari similare celor din 2011.
În privința dotărilor se constată o tendință de creștere, precum și de reducere a
diferenţei generale între urban şi rural.
Se înregistrează diferențe semnificative între modul de realizare a tuturor indicatorilor
de calitate și a rezultatelor obținute de elevi la evaluările naționale între mediul urban
(cu valori semnificativ mai mari) și mediul rural.
Rata de abandon școlar a crescut față de 2011.
Se înregistrează, la fel ca și în 2011, o tendință de supraevaluare la evaluarea internă
(EI) față de evaluarea externă (EC).
70
Lista acronimelor utilizate
71
72
Anexa 1 - Unităţi evaluate extern, cu toate cerințele minimale de calitate îndeplinite, ierarhizate descrescător în funcţie de
punctajul total obţinut la evaluarea curentă
Evaluare curentă
Indice eficienţă Evaluare pilot (EP)
Nr. (EC)
JUDEŢ – DENUMIRE UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Crt. Punctaj Punctaj Punctaj Punctaj
2012 2014 Obs.
total final total final
1 IS COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" IASI 1,133 1,238 137 170 137 170 -
2 IS COLEGIUL "COSTACHE NEGRUZZI" IASI 1,193 1,199 141 169 134 161 -
3 VN GRADINITA NR. 1 ODOBESTI 0,778 1,320 124 164 109 144 NP
4 AG SCOALA GIMNAZIALA MUSATESTI 1,185 1,322 123 163 109 144
5 SM COLEGIUL NATIONAL "KOLCSEY FERENC" SATU MARE - 1,237 129 160 129 160 -
6 AG COLEGIUL NATIONAL "AL. ODOBESCU" PITESTI 0,694 1,235 129 159 128 158 -
7 SM LICEUL TEORETIC GERMAN "JOHANN ETTINGER" SATU MARE 1,099 1,229 128 157 128 157 -
8 IS LICEUL TEORETIC DE INFORMATICA "GRIGORE MOISIL" IASI 1,242 1,156 136 157 126 146 -
9 VS SCOALA GIMNAZIALA "MANOLACHE COSTACHE EPUREANU" 1,097 1,207 130 157 120 145 -
10 BARLAD
VN SCOALA GIMNAZIALA SINDRILARI 1,121 1,236 124 153 107 132 NP
11 BH COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" ORADEA - 1,143 134 153 132 151 -
12 HD GRADINITA NR. 3 PETROSANI 1,105 1,187 129 153 124 147 -
13 BH LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" ORADEA 1,095 1,146 133 152 131 150 -
14 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 79 BUCURESTI - 1,148 132 151 126 145 -
15 VN SCOALA GIMNAZIALA "VASILE IFTIMESCU" VALEA SARII 1,063 1,207 125 151 101 122 NP
16 TL COLEGIUL ECONOMIC "DELTA DUNARII" TULCEA 1,005 1,142 132 151 131 150 -
17 BU SCOALA GIMNAZIALA "GEORGE TOPARCEANU" BUCURESTI - 1,198 125 150 119 143 -
18 PH COLEGIUL NATIONAL "I.L.CARAGIALE" PLOIESTI 1,152 1,130 132 149 132 149 -
19 BH LICEUL TEORETIC "NICOLAE JIGA" TINCA 0,754 1,221 122 149 122 149 -
20 HD COLEGIUL NATIONAL "DECEBAL" DEVA 1,057 1,117 133 149 127 142 -
21 NT LICEUL TEHNOLOGIC "SPIRU HARET" PIATRA-NEAMT 0,902 1,144 129 148 129 148 -
22 BU LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL NR. 3 BUCURESTI - 1,097 134 147 130 143 -
23 SB GRADINITA COPSA MICA - 1,165 126 147 93 108 -
24 DB SCOALA GIMNAZIALA RANCACIOV DRAGOMIRESTI 1,191 1,243 118 147 104 129 -
25 CT LICEUL TEORETIC "GEORGE CALINESCU" CONSTANTA - 1,119 131 147 118 132 -
26 AG SCOALA GIMNAZIALA "MIRCEA CEL BATRAN" CURTEA DE ARGES 1,141 1,133 129 146 129 146 -
27 PH COLEGIUL NATIONAL "AL. IOAN CUZA" PLOIESTI 0,970 1,113 131 146 131 146 -
73
28 SB GRADINITA "BUCURIA COPIILOR" MEDIAS 1,188 1,080 134 145 105 113 -
29 BV GRADINITA NR. 25 "LUMEA COPIILOR" BRASOV 0,793 1,162 125 145 117 136
30 BV GRADINITA DUMBRAVITA 1,177 1,142 127 145 96 110
31 BU GRADINITA NR. 205 BUCURESTI - 1,127 129 145 125 141 -
32 HD LICEUL TEORETIC "TEGLAS GABOR" DEVA 0,884 1,172 124 145 124 145 -
33 PH LICEUL TEORETIC "AUREL VLAICU" BREAZA 1,007 1,126 129 145 129 145 -
34 IS LICEUL TEORETIC "DIMITRIE CANTEMIR" IASI 1,055 1,116 130 145 128 143 -
35 PH SCOALA GIMNAZIALA "ANDREI MURESANU" PLOIESTI 1,072 1,197 121 145 121 145
36 IS SCOALA GIMNAZIALA "TITU MAIORESCU" IASI 0,979 1,073 135 145 132 142 -
37 BH LICEUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC "SZENT LASZLO" ORADEA 1,108 1,140 127 145 127 145 -
38 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 54 BUCURESTI - 1,243 117 145 117 145 -
39 BU SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA NR. 10 BUCURESTI - 1,120 129 144 121 135 -
40 HD SCOALA GIMNAZIALA VATA DE JOS 1,210 1,118 129 144 125 140 -
41 BZ GRADINITA NR. 10 BUZAU 0,990 1,145 126 144 124 142 -
42 BV GRADINITA NR. 19 "BOBOCEII" BRASOV 1,159 1,140 126 144 100 114
43 HR LICEUL TEORETIC "ORBÁN BALÁZS" CRISTURU SECUIESC 0,730 1,198 120 144 112 134 -
44 TL COLEGIUL DOBROGEAN "SPIRU HARET" TULCEA 1,069 1,148 125 144 123 141 -
45 BZ LICEUL TEORETIC "AL. MARGHILOMAN" BUZAU 1,125 1,129 127 143 106 120 -
46 SB LICEUL TEORETIC "GUSTAV GUNDISCH" CISNADIE - 1,124 127 143 114 128 -
47 AR SCOALA GIMNAZIALA "VIRGIL IOVANAS" SOFRONEA 0,969 1,155 124 143 103 119 -
48 AG SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 "NICOLAE SIMONIDE" MIOVENI 0,981 1,100 130 143 130 143 -
49 DB SCOALA GIMNAZIALA COMISANI - 1,157 123 142 121 140 -
50 BU COLEGIUL NATIONAL "MATEI BASARAB" BUCURESTI - 1,061 134 142 130 138 -
51 SM GRADINITA NR. 1 CAREI 1,200 1,124 126 142 123 138 -
52 BC SCOALA GIMNAZIALA "GEORGE ENESCU" MOINESTI 0,943 1,123 126 141 118 132 -
53 GL GRADINITA NR. 1 TECUCI - 1,140 124 141 101 115 -
54 HD SCOALA GIMNAZIALA ROMOS 1,045 1,187 119 141 111 132 -
55 SJ SCOALA GIMNAZIALA "CORNELIU COPOSU" ZALAU 1,047 1,121 126 141 126 141 -
56 GL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 FOLTESTI 0,939 1,102 128 141 125 138 -
57 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 175 "SF.NICOLAE" BUCURESTI - 1,093 129 141 121 132 -
58 VN SCOALA GIMNAZIALA PUFESTI 1,000 1,098 128 141 104 114 -
59 IS SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA "C-TIN PAUNESCU" IASI 1,148 1,086 129 140 121 131 -
60 BV COLEGIUL NATIONAL "DOAMNA STANCA" FAGARAS 1,182 1,118 125 140 109 122
61 HR SCOALA GIMNAZIALA "O.C.TASLAUANU" BILBOR 1,013 1,174 119 140 113 133 -
62 MS SCOALA GIMNAZIALA "DACIA" TARGU MURES - 1,192 117 139 107 128 -
63 CJ GRADINITA "CASUTA POVESTILOR" CLUJ-NAPOCA 1,066 1,079 129 139 125 135 -
74
64 CT LICEUL TEORETIC NEGRU VODA - 1,120 124 139 115 129 -
65 AG SCOALA GIMNAZIALA "MIRCEA ELIADE" PITESTI - 1,067 130 139 130 139 -
66 BU SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA NR. 6 "SF. NICOLAE " BUCURESTI - 1,065 130 138 126 134 -
67 AG SCOALA GIMNAZIALA BABANA 1,086 1,131 122 138 122 138 -
68 SV SCOALA GIMNAZIALA "PETRU COMARNESCU" GURA HUMORULUI 1,096 1,086 127 138 110 119 -
69 AR SCOALA GIMNAZIALA BARSA 0,915 1,199 115 138 94 113 -
70 AG SCOALA GIMNAZIALA COTESTI - GODENI 1,112 1,110 124 138 123 137
71 BT LICEUL TEORETIC "NICOLAE IORGA" BOTOSANI 0,923 1,066 129 138 129 138 -
72 BC COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE VRANCEANU" BACAU 1,026 1,195 115 137 107 128 -
73 IS LICEUL TEORETIC "MIRON COSTIN" PASCANI 1,171 1,105 124 137 124 137 -
74 BT SCOALA GIMNAZIALA "MIHAIL KOGALNICEANU" DOROHOI 1,050 1,062 129 137 115 122 -
75 NT SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX "SF. IMPARASI C-TIN SI ELENA" 1,022 1,344 102 137 103 138 -
76 P.NEAMT
BH LICEUL TEORETIC "JOSEF KOZACEK" BUDOI 1,085 1,245 110 137 108 134 -
77 DB SCOALA GIMNAZIALA "SERBAN CIOCULESCU" GAESTI 1,042 1,111 123 137 122 136
78 BV SCOALA GIMNAZIALA "OVID DENSUSIANU" FAGARAS 1,103 1,094 125 137 112 123 -
79 BC COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII "N.VASILESCU-KARPEN" 1,008 1,059 129 137 136 144 -
80 BACAU
BH SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 NUCET 1,019 1,118 122 136 122 136 -
81 PH SCOALA GIMNAZIALA "INV. A. JAN STOICESCU" ARICESTII 1,095 1,154 118 136 114 132 -
82 ZELETIN
AG GRADINITA "PUI DE LEI" PITESTI 0,756 1,055 129 136 129 136 -
83 MM GRADINITA "MICUL PRINT" BAIA MARE - 1,052 129 136 129 136 -
84 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 89 "NICOLAE LABIS" BUCURESTI - 1,113 122 136 121 135 -
85 BU COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" BUCURESTI - 1,104 123 136 96 106 -
86 TL SCOALA GIMNAZIALA SARICHIOI 1,099 1,121 121 136 113 127 -
87 BH SCOALA GIMNAZIALA "AVRAM IANCU" ORADEA 0,996 1,042 130 135 129 134 -
88 NT SCOALA GIMNAZIALA "ELENA CUZA" PIATRA-NEAMT 1,013 0,980 138 135 113 111 -
89 AG SCOALA GIMNAZIALA VRANESTI 1,180 1,080 125 135 125 135 -
90 BN SCOALA GIMNAZIALA "MIHAI EMINESCU" NASAUD 1,122 1,054 128 135 127 134 -
91 SV SCOALA GIMNAZIALA "TEODOR V. STEFANELLI" C-LUNG - 1,115 121 135 105 117 -
92 MOLDOVENESC
TM LICEUL TEORETIC PECIU NOU - 1,094 123 135 108 118 -
93 BC SCOALA GIMNAZIALA "SF. VOIEVOD ST.CEL MARE"ONESTI 0,967 1,067 126 134 123 131 -
94 SB GRADINITA "PITICOT" MEDIAS - 1,065 126 134 124 132 -
95 VL COLEGIUL ENERGETIC RAMNICU VALCEA 0,993 1,056 127 134 79 83 -
96 MS SCOALA GIMNAZIALA "IOAN VLADUTIU" LUDUS 0,948 1,044 128 134 123 128 -
97 VN SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 MARASESTI 0,987 1,039 129 134 - -
98 MM GRADINITA "FLOARE DE COLT" BAIA MARE - 1,037 129 134 128 133 -
99 MH LICEUL TEORETIC "TRAIAN LALESCU" ORSOVA 1,012 1,163 115 134 86 100 -
75
100 SJ SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ZIMBOR 1,156 1,112 120 133 116 129 -
101 BR SCOALA GIMNAZIALA "M.SADOVEANU" BRAILA 0,947 1,042 128 133 125 130 -
102 AG SCOALA GIMNAZIALA "PROF. EMIL NEGOITA" MIROSI 1,041 1,026 130 133 130 133 -
103 AR LICEUL TEORETIC CERMEI 1,084 1,168 114 133 98 114 -
104 SV SCOALA GIMNAZIALA SATU MARE - 1,128 118 133 108 122 -
105 TM SCOALA GIMNAZIALA CURTEA - 1,128 118 133 92 104 -
106 PH SCOALA GIMNAZIALA "NICOLAE BALCESCU" PLOIESTI 1,067 1,032 129 133 129 133 -
107 VS LICEUL TEORETIC "MIHAI EMINESCU" BARLAD 1,135 1,064 125 133 102 109 -
108 GL GRADINITA "CROITORASUL CEL VITEAZ" GALATI 1,221 1,136 117 133 114 129 -
109 CT LICEUL TEORETIC "GEORGE EMIL PALADE" CONSTANTA 1,162 1,030 129 133 119 123 -
110 CJ SCOALA GIMNAZIALA "ANDREI SAGUNA" TURDA 0,863 1,134 117 133 109 124 NP
111 CJ GRADINITA "PINOCCHIO" CAMPIA TURZII 1,038 1,069 124 133 113 121 -
112 MM SCOALA GIMNAZIALA "DR. IOAN MIHALYI DE APSA" SIGHETU - 1,027 129 133 103 106
113 MARMATIEI
BU GRADINITA "STELUTA" BUCURESTI - 1,068 124 132 117 125 -
114 BC LICEUL TEOLOGIC "FERICITUL IEREMIA" ONESTI 1,272 1,025 129 132 103 106 -
115 SV GRADINITA "PRICHINDEL" SUCEAVA 0,996 1,025 129 132 128 131 -
116 BZ SCOALA GIMNAZIALA CISLAU - 1,046 126 132 123 129 NP
117 DB GRADINITA "INOCENTA" GAESTI 1,223 1,026 128 131 125 128 -
118 GL GRADINITA NR. 17 TECUCI - 1,142 115 131 107 122 -
119 BT SCOALA GIMNAZIALA NR. 12 BOTOSANI 0,797 1,092 120 131 120 131 -
120 PH SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA NR. 1 PLOIESTI 1,201 1,016 129 131 124 126 -
121 CV COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL" SFANTU GHEORGHE 1,094 1,091 120 131 118 129 -
122 BH GRADINITA NR. 1 TINCA 0,949 1,119 117 131 114 128 NP
123 SB SCOALA GIMNAZIALA NR. 20 SIBIU 0,893 1,073 122 131 107 115 -
124 VS GRADINITA NR. 1 HUSI 1,044 1,030 127 131 116 119 NP
125 CT LICEUL TEHNOLOGIC DE ELECTROTEHN. SI TELECOM. 0,972 1,036 126 131 123 127 -
126 CONSTANTA
BN COLEGIUL NATIONAL "ANDREI MURESANU" BISTRITA - 0,996 131 130 125 124 -
127 HD COLEGIUL NATIONAL SPORTIV "CETATE" DEVA 0,737 0,997 130 130 126 126 -
128 SV SCOALA GIMNAZIALA STROIESTI 1,155 1,096 119 130 85 93 -
129 TL SCOALA GIMNAZIALA "ELENA DOAMNA" TULCEA - 1,011 129 130 109 110 -
130 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 116 BUCURESTI - 1,025 127 130 101 104 NP
131 TM SCOALA GIMNAZIALA NR. 27 TIMISOARA - 1,024 127 130 115 118 -
132 BZ LICEUL TEORETIC MARGARITI BECENI 1,058 1,008 129 130 111 112 -
133 AB LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ALBA IULIA 0,984 1,016 128 130 98 100 NP
134 CT SCOALA GIMNAZIALA "GEORGE COSBUC" 23 AUGUST 0,862 1,007 129 130 100 101 NP
135 CJ SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA "TRANSILVANIA" BACIU 1,532 1,140 114 130 114 130 -
76
136 DB SCOALA GIMNAZIALA BUCIUMENI 1,124 1,002 129 129 121 121 -
137 CT GRADINITA "LUMEA COPIILOR" CONSTANTA 0,330 1,001 129 129 127 127 -
138 BH LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" ORADEA 1,038 0,998 129 129 126 126 -
139 AG SCOALA GIMNAZIALA "C-TIN BRANCOVEANU" STEFANESTI 0,895 1,004 128 129 128 129
140 BV GRADINITA NR. 2 RASNOV 0,921 0,996 129 128 116 116
141 BR SCOALA GIMNAZIALA "MIHU DRAGOMIR" BRAILA 1,012 1,070 120 128 117 125 NP
142 MS SCOALA GIMNAZIALA STANCENI - 1,070 120 128 99 106 NP
143 BZ LICEUL TEHNOLOGIC "DIMITRIE FILIPESCU" BUZAU 0,865 0,909 141 128 131 119 -
144 BH COLEGIUL TEHNIC "MIHAI VITEAZUL" ORADEA 1,129 0,939 136 128 136 128 -
145 BV LICEUL TEORETIC "MITROPOLIT IOAN METIANU" ZARNESTI - 1,051 122 128 91 96 NP
146 AG SCOALA GIMNAZIALA "NAUM RAMNICEANU" CORBI 1,048 1,034 123 127 123 127 -
147 DB LICEUL TEORETIC "MIHAI VITEAZUL" VISINA - 1,016 125 127 114 116 -
148 BU SCOALA GIMNAZIALA "GRIGORIE GHICA VOIEVOD" BUCURESTI - 1,049 121 127 120 126 -
149 NT SCOALA GIMNAZIALA REDIU 1,112 0,984 129 127 109 107 -
150 DB GRADINITA "PRICHINDEL" PUCIOASA 1,220 0,983 129 127 125 123 -
151 CJ SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA "TRANSILVANIA" HUEDIN 1,456 1,268 100 127 100 127 -
152 BH GRADINITA "TOLDI" SALONTA 1,365 1,013 125 127 121 123 -
153 BZ SCOALA GIMNAZIALA "C-TIN GIURESCU" CHIOJDU - 1,021 124 127 125 128 -
154 PH SCOALA GIMNAZIALA "ING. GHEORGHE PANCULESCU" VALENII 1,144 0,981 129 127 129 127 -
155 DE
HR MUNTE
SCOALA GIMNAZIALA "SF. ANDREI" SARMAS 1,031 1,192 106 126 108 129 -
156 MM GRADINITA NR. 7 SIGHETU MARMATIEI - 1,000 126 126 126 126 -
157 BU GRADINITA "PANSELUTA" BUCURESTI - 0,977 129 126 120 117 -
158 SV SCOALA GIMNAZIALA NR. 10 SUCEAVA 0,886 1,006 125 126 110 111 -
159 BV COLEGIUL "NICOLAE TITULESCU" BRASOV 1,076 1,013 122 126 120 122
160 AB GRADINITA NR. 13 ALBA IULIA 1,044 1,133 111 126 101 114 -
161 BU GRADINITA NR. 256 BUCURESTI - 1,014 124 126 124 126 -
162 CT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 CHIRNOGENI 1,060 0,998 126 126 104 104 -
163 BU GRADINITA "CASTEL" BUCURESTI - 0,972 129 125 126 122 -
164 PH SCOALA GIMNAZIALA PLOIESTIORI BLEJOI 1,033 1,026 122 125 106 109 -
165 IL SCOALA GIMNAZIALA PLATONESTI 1,082 1,078 116 125 92 99 -
166 IF LICEUL TEORETIC "MIHAIL KOGALNICEANU" SNAGOV 0,988 1,087 115 125 94 102 NP
167 SJ SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 VIRSOLT - 1,115 112 125 112 125 -
168 GL SCOALA GIMNAZIALA "ELENA NEGRI" COSTACHE NEGRI - 1,023 122 125 97 99 -
169 SM SCOALA GIMNAZIALA DOBA 0,914 1,006 124 125 128 129 -
170 PH LICEUL TEHNOLOGIC DE SERVICII "SF. APOSTOL ANDREI" 0,892 0,974 128 125 128 125
171 PLOIESTI
PH SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA NR. 2 PLOIESTI - 0,959 130 125 126 121 -
77
172 BC COLEGIUL ECONOMIC "ION GHICA" BACAU 1,134 0,981 127 125 124 122 -
173 BC COLEGIUL TEHNIC "ION BORCEA" BUHUSI 1,138 0,988 126 125 122 121 -
174 VN SCOALA GIMNAZIALA RACOASA 0,960 0,965 129 124 109 105 NP
175 PH GRADINITA "CRAI NOU" PLOIESTI 1,055 0,987 126 124 126 124
176 PH LICEUL TEORETIC FILIPESTII DE PADURE 1,047 1,019 122 124 102 104
177 TL GRADINITA "DUMBRAVA MINUNATA" TULCEA - 0,963 129 124 129 124 -
178 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 117 BUCURESTI - 0,986 126 124 122 120 NP
179 BH SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 PIETROASA 1,097 1,025 121 124 118 121 -
180 IF LICEUL TEORETIC "IOAN PETRUS" OTOPENI 1,025 1,076 115 124 104 112 -
181 BU SCOALA GIMNAZIALA "MIRCEA SANTIMBREANU" BUCURESTI - 1,039 119 124 106 110 NP
182 DJ LICEUL TEORETIC "INDEPENDENTA" CALAFAT 1,007 1,123 110 123 94 106 -
183 SV SCOALA GIMNAZIALA ULMA 1,091 1,211 102 123 68 82 NP
184 PH SCOALA GIMNAZIALA "IOAN DUHOVNICUL" BANESTI 1,030 1,081 114 123 96 104 NP
185 DB SCOALA GIMNAZIALA "MATEI GR. VLADEANU" CANDESTI-VALE 1,173 1,023 120 123 123 126 -
186 BH SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 TAMASEU 0,959 1,010 122 123 122 123 -
187 BT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ROMA - 1,018 121 123 101 103 NP
188 BV SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 "PETER THAL" RASNOV - 0,999 123 123 117 117 -
189 PH SCOALA GIMNAZIALA APOSTOLACHE 1,104 0,973 126 123 106 103 -
190 DB SCOALA GIMNAZIALA "DIACONU CORESI" FIENI 1,144 1,038 118 123 107 111
191 AR SCOALA GIMNAZIALA TIRNOVA 0,974 0,988 124 122 93 92 -
192 IL GRADINITA TANDAREI 0,995 0,948 129 122 108 102 -
193 SB SCOALA GIMNAZIALA "CIRESARII" MEDIAS - 1,062 115 122 115 122 -
194 SJ GRADINITA "ION CREANGA" ZALAU - 0,984 124 122 124 122
195 VN SCOALA GIMNAZIALA "ANGELA GHEORGHIU" ADJUD 0,929 0,945 129 122 108 102 -
196 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 115 BUCURESTI - 1,160 105 122 99 115 -
197 VN SCOALA GIMNAZIALA VIZANTEA RAZASEASCA 1,111 1,041 117 122 105 109 NP
198 NT SCOALA GIMNAZIALA "I. GERVESCU" SAVINESTI - 0,966 126 122 101 98 NP
199 BV GRADINITA NR. 10 "PRIMII PASI" BRASOV 1,032 0,946 129 122 87 82
200 BR GRADINITA NR. 11 BRAILA 1,051 0,944 129 122 114 108 -
201 IS SCOALA GIMNAZIALA "ION GHICA" IASI - 0,944 129 122 123 116 -
202 TM LICEUL TEORETIC "GRIGORE MOISIL" TIMISOARA - 0,964 126 121 122 118 -
203 PH SCOALA GIMNAZIALA "RADU SI SEVERA NOVIAN" ADUNATI 0,881 0,979 124 121 103 101 -
204 BU SCOALA GIMNAZIALA "AVRAM IANCU" BUCURESTI - 0,991 122 121 114 113
205 CJ SCOALA GIMNAZIALA MANASTIRENI 1,261 1,155 105 121 105 121 -
206 BR LICEUL TEORETIC "C-TIN ANGELESCU" IANCA 1,071 1,063 114 121 109 116 -
207 CJ LICEUL TEORETIC "ANA IPATESCU" GHERLA 1,107 0,985 123 121 121 119 -
78
208 CT GRADINITA NR. 1 VALU LUI TRAIAN 1,029 1,101 110 121 84 92 NP
209 SJ LICEUL TEHNOLOGIC "OCTAVIAN GOGA" JIBOU 0,951 1,043 116 121 106 111 NP
210 VN GRADINITA NR. 23 FOCSANI 1,073 0,935 129 121 123 115 -
211 CV GRADINITA "HÓFEHÉRKE" SFANTU GHEORGHE 0,706 0,980 123 121 104 102 NP
212 BZ SCOALA GIMNAZIALA "ION CREANGA" BUZAU - 1,067 113 121 101 108 -
213 CT SCOALA GIMNAZIALA NR. 8 CONSTANTA - 1,030 117 121 122 126 -
214 HR SCOALA GIMNAZIALA "FRÁTER GYÖRGY" REMETEA 0,945 1,038 116 120 110 114 -
215 BN SCOALA GIMNAZIALA ROMULI - 0,979 123 120 119 116 -
216 CJ GRADINITA "ARICI POGONICI" GHERLA 0,936 1,055 114 120 105 111 -
217 TM SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 LUGOJ - 1,036 116 120 116 120 -
218 DB LICEUL TEORETIC "I.L. CARAGIALE" MORENI 1,119 1,080 111 120 105 113 -
219 PH GRADINITA NR. 9 CAMPINA 1,051 0,958 125 120 125 120
220 CT SCOALA GIMNAZIALA "GRIGORE MOISIL" NAVODARI 0,983 0,920 130 120 125 115 -
221 SJ SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 PLOPIS 0,969 1,023 117 120 114 117 -
222 VN SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 STRAOANE 0,960 0,949 126 120 115 109 -
223 BZ SCOALA GIMNAZIALA COLTI 1,079 1,085 110 119 105 114 -
224 BZ SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 RAMNICU SARAT - 0,932 128 119 118 110 NP
225 HR SCOALA GIMNAZIALA "MÓRA FERENC" ODORHEIU SECUIESC 1,016 1,066 112 119 95 101 -
226 AB SCOALA GIMNAZIALA DAIA ROMANA 1,073 1,053 113 119 112 118 -
227 BZ SCOALA GIMNAZIALA GALBINASI 1,006 0,944 126 119 113 107 -
228 AG SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 PIETROSANI 1,024 0,999 119 119 94 94
229 SV GRADINITA "VOINICELUL" FALTICENI 0,991 0,973 122 119 109 106 NP
230 IS GRADINITA NR. 2 PASCANI - 1,005 118 119 118 119 -
231 TM LICEUL TEORETIC "VLAD TEPES" TIMISOARA - 1,012 117 118 90 91 -
232 AG GRADINITA "CASUTA POVESTILOR" PITESTI 0,978 0,910 130 118 130 118
233 BH SCOALA GIMNAZIALA "MISKOLCZY KAROLY" MISCA 0,769 0,986 120 118 120 118 -
234 OT SCOALA GIMNAZIALA "VLAICU VODA" SLATINA 1,019 1,081 109 118 90 97 -
235 SJ GRADINITA "PINOCHIO" ZALAU - 0,997 118 118 119 119 -
236 AG LICEUL TEHNOLOGIC "DINU BRATIANU" STEFANESTI 1,091 0,923 127 117 127 117 -
237 DB SCOALA GIMNAZIALA CREVEDIA 0,924 0,954 123 117 125 119 -
238 BH SCOALA GIMNAZIALA "BALASKO NANDOR" SALACEA 0,961 0,959 122 117 122 117 -
239 CT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 LUMINA 0,976 0,929 126 117 105 98 -
240 AG SCOALA GIMNAZIALA STEFAN CEL MARE 1,107 1,026 114 117 114 117 -
241 BU GRADINITA NR. 241 "PESTISORUL DE AUR" BUCURESTI - 0,906 129 117 124 112 -
242 CT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SEIMENI 0,776 1,050 111 117 90 95 NP
243 BC COLEGIUL TEHNIC "DIMITRIE GHIKA" COMANESTI 1,107 1,012 115 116 104 105 -
79
244 AB GRADINITA "PITICOT" CIMPENI 1,079 0,994 117 116 108 107 -
245 BV SCOALA GIMNAZIALA NR. 5 BRASOV 1,061 1,047 111 116 110 115 -
246 CJ GRADINITA "UNIVERSUL COPIILOR" CLUJ-NAPOCA 1,022 1,011 115 116 116 117 -
247 OT SCOALA GIMNAZIALA NR. 5 "NICOLAE IORGA" SLATINA - 1,186 98 116 85 101 -
248 GL SCOALA GIMNAZIALA "ANGHEL RUGINA" TECUCI - 0,930 125 116 125 116 -
249 SB SCOALA GIMNAZIALA NR. 21 SIBIU 0,996 1,056 110 116 99 105 -
250 CJ SCOALA GIMNAZIALA CASEIU 1,122 1,016 114 116 113 115 -
251 BU SCOALA GIMNAZIALA "MAICA DOMNULUI" BUCURESTI - 0,897 129 116 128 115 -
252 BC LICEUL TEHNOLOGIC ONESTI 0,454 0,897 129 116 92 83 NP
253 CV SCOALA GIMNAZIALA "KRIZA JÁNOS" AITA MARE - 1,022 113 116 108 110 -
254 BV SCOALA GIMNAZIALA NR. 3 "GHEORGHE LAZAR" BRASOV 0,962 1,078 107 115 107 115 -
255 BU LICEUL TEORETIC "TUDOR VLADIMIRESCU" BUCURESTI 1,051 1,069 108 115 84 90 -
256 IF SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 MOARA VLASIEI - 0,978 118 115 118 115 -
257 SM SCOALA GIMNAZIALA TASNAD 0,869 0,946 122 115 126 119 -
258 SJ SCOALA GIMNAZIALA "PETRI MOR" NUSFALAU 0,980 0,962 120 115 122 117 -
259 BC SCOALA GIMNAZIALA TISA-SILVESTRI - 1,202 96 115 75 90 NP
260 MM SCOALA GIMNAZIALA "SIMION BARNUTIU" BAIA MARE - 0,975 118 115 122 119 -
261 SM COLEGIUL TEHNIC "ELISA ZAMFIRESCU" SATU MARE 0,970 0,890 129 115 123 109 -
262 HD COLEGIUL TEHNIC "C-TIN BRANCUSI" PETRILA 0,908 0,947 121 115 121 115 -
263 DB SCOALA GIMNAZIALA "SMARANDA DUMITRU ROMAN" VIZURESTI 0,809 0,924 123 114 120 111 -
264 IS LICEUL TEHNOLOGIC "MIHAI BUSUIOC" PASCANI 0,992 0,908 126 114 110 100 NP
265 VN SCOALA GIMNAZIALA "IOAN VODA CEL VITEAZ" SLOBOZIA 1,172 1,132 101 114 112 127 -
266 CIORASTI
DB SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 PICIOR DE MUNTE BOBOCI 1,107 1,001 114 114 116 116 -
267 DRAGODANA
SM SCOALA GIMNAZIALA "MIHAI VITEAZUL" MOFTINU MIC 0,511 1,119 102 114 100 112 NP
268 VS GRADINITA "NOROCEL" NEGRESTI 1,234 0,965 118 114 102 98 NP
269 BV LICEUL DE MUZICA "TUDOR CIORTEA" BRASOV 1,236 1,116 102 114 90 100 -
270 OT COLEGIUL TEHNIC "ALEXE MARIN" SLATINA 0,815 0,956 119 114 97 93 -
271 AR LICEUL TEHNOLOGIC SANTANA 0,928 0,978 116 113 114 111 -
272 BT SCOALA GIMNAZIALA "GHEORGHE BURAC" VLASINESTI 1,086 0,961 118 113 67 64 NP
273 CJ SCOALA GIMNAZIALA NEGRENI 1,077 1,100 103 113 109 120 NP
274 SV LICEUL TEORETIC "ION LUCA" VATRA DORNEI 1,260 1,110 102 113 108 120 -
275 BC SCOALA GIMNAZIALA SOLONT 1,081 1,038 109 113 111 115 -
276 AB LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL "AL. BORZA" CIUMBRUD - 1,047 108 113 107 112 -
277 CJ SCOALA GIMNAZIALA VAD 1,217 1,118 101 113 97 108 -
278 BC COLEGIUL TEHNIC "GHEORGHE ASACHI" ONESTI 1,033 0,879 128 113 123 108 -
279 CJ SCOALA GIMNAZIALA CHIUIESTI 1,039 1,114 101 112 91 101 -
80
280 SB GRADINITA NR. 22 SIBIU 0,901 0,921 122 112 128 118 -
281 IF LICEUL TEHNOLOGIC "NICOLAE BALCESCU" VOLUNTARI 1,190 0,919 122 112 85 78 NP
282 CT GRADINITA NR. 51 CONSTANTA 1,089 0,869 129 112 125 109 -
283 MM SCOALA GIMNAZIALA DUMBRAVITA - 0,911 123 112 123 112 -
284 DB SCOALA GIMNAZIALA VULCANA PANDELE 1,072 1,028 109 112 113 116 -
285 BH SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 UILEACU DE BEIUS 1,137 1,128 99 112 99 112 -
286 CJ SCOALA GIMNAZIALA LUNA 0,902 0,908 123 112 123 112 -
287 CT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 CERNAVODA 0,740 0,865 129 112 110 95 -
288 BT GRADINITA NR. 6 BOTOSANI - 0,864 129 112 127 110 -
289 SB GRADINITA NR. 16 SIBIU 0,712 1,034 108 112 101 104 -
290 HD SCOALA GIMNAZIALA GURASADA 1,295 1,172 95 111 93 109 -
291 TM LICEUL TEHNOLOGIC JIMBOLIA - 1,039 107 111 90 94 NP
292 MM SCOALA GIMNAZIALA "IOAN SLAVICI" TAUTII DE SUS - 0,984 113 111 98 96
293 BH SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 CHISLAZ 1,077 1,090 102 111 102 111 -
294 SV GRADINITA "CASUTA PITICILOR" GURA HUMORULUI 0,973 0,866 128 111 121 105 -
295 BC COLEGIUL "GRIGORE ANTIPA" BACAU 1,019 0,859 129 111 125 107 -
296 GL GRADINITA "PRICHINDEL" TECUCI - 0,870 127 111 118 103 -
297 SJ SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 LOZNA 1,249 1,053 105 111 105 111 -
298 TM SCOALA GIMNAZIALA "DIMITRIE TICHINDEAL" BECICHERECU MIC - 1,073 103 110 89 95 -
299 BU COLEGIUL ECONOMIC "HERMES" BUCURESTI - 0,936 118 110 77 72 NP
300 BU LICEUL TEORETIC BULGAR "HRISTO BOTEV" BUCURESTI - 1,161 95 110 78 91 -
301 CJ SCOALA GIMNAZIALA GEACA 1,125 0,975 113 110 113 110 -
302 AG SCOALA GIMNAZIALA "SANDA MOVILA" ALBOTA - 0,918 120 110 119 109 -
303 CJ SCOALA GIMNAZIALA FRATA 1,105 1,090 101 110 103 112 -
304 MM SCOALA GIMNAZIALA IEUD - 0,966 114 110 114 110 -
305 DB SCOALA GIMNAZIALA BREZOAIA BREZOAELE 0,783 0,850 129 110 129 110 -
306 BZ SCOALA GIMNAZIALA CILIBIA 0,938 0,857 128 110 117 100 -
307 BC COLEGIUL TEHNIC "PETRU PONI" ONESTI - 0,883 124 110 125 110 -
308 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 5 BUCURESTI - 1,011 109 110 97 98
309 MS COLEGIUL NATIONAL "AL. PAPIU ILARIAN" TARGU MURES 1,054 1,197 92 110 90 108 NP
310 CJ GRADINITA "POIANA CU CASTANI" TURDA 0,975 0,951 115 109 115 109 -
311 CJ GRADINITA "VESELIEI" GHERLA 1,018 0,903 121 109 115 104 -
312 IS SCOALA GIMNAZIALA GASTESTI 1,145 1,010 108 109 108 109 -
313 SV SCOALA GIMNAZIALA POJORATA 1,166 1,100 99 109 84 92 -
314 HD SCOALA GIMNAZIALA "ION DESIDERIU SIRBU" PETRILA 1,015 1,016 107 109 102 104 -
315 GL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 UNGURENI MUNTENI - 0,876 124 109 123 108 -
81
316 NT LICEUL TEHNOLOGIC "VASILE SAV" ROMAN 0,971 0,987 110 109 97 96 NP
317 AR GRADINITA NR.17 "PALATUL FERMECAT" ARAD 1,093 0,969 112 109 106 103 -
318 CJ SCOALA GIMNAZIALA CATCAU 1,072 0,919 118 108 118 108 -
319 AR SCOALA GIMNAZIALA SINTEA MARE 0,996 1,030 105 108 92 95 -
320 NT SCOALA GIMNAZIALA "DR. EMANUIEL RIGLER" STEFAN CEL MARE 1,091 0,974 111 108 99 96 -
321 BN SCOALA GIMNAZIALA NUSENI - 1,059 102 108 102 108 -
322 BV GRADINITA NR. 11 "CASUTA BUCURIEI" BRASOV 0,875 0,847 128 108 119 101
323 TM GRADINITA NR. 20 TIMISOARA - 0,863 125 108 101 87 -
324 BU GRADINITA "ZANA FLORILOR" BUCURESTI - 1,012 107 108 92 93
325 VL LICEUL "ANTIM IVIREANU" RAMNICU VALCEA - 1,037 104 108 100 104 -
326 PH SCOALA GIMNAZIALA "INV. RADU ION" VADU PARULUI 0,958 0,936 115 108 95 89 -
327 BU GRADINITA "MARTISOR" BUCURESTI - 0,920 117 108 82 75 -
328 NT SCOALA GIMNAZIALA TUPILATI 0,611 0,918 117 107 111 102 -
329 BH SCOALA GIMNAZIALA "JAKO ZSIGMOND" ROSIORI 1,001 0,871 123 107 123 107 -
330 VN COLEGIUL TEHNIC AUTO "TRAIAN VUIA" FOCSANI 0,919 0,876 122 107 112 98 -
331 BV SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI 0,879 0,863 124 107 101 87 NP
332 TL SCOALA GIMNAZIALA SFANTU GHEORGHE - 1,075 99 106 98 105 -
333 MH LICEUL TEORETIC CUJMIR 1,070 1,095 97 106 103 113 -
334 SM SCOALA GIMNAZIALA DOBRA 1,038 1,077 98 106 108 116 NP
335 VL GRADINITA NR. 1 "CASUTA PITICILOR" HOREZU - 0,967 109 105 89 86 -
336 GL SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 LIESTI - 0,892 118 105 108 96 NP
337 VL GRADINITA NR. 1 CALIMANESTI 1,390 0,974 108 105 86 84 -
338 IS SCOALA GIMNAZIALA "STEFAN CEL MARE" DANCU 0,877 0,883 119 105 93 82 NP
339 HR LICEUL TEHNOLOGIC "VENCZEL JÓZSEF" MIERCUREA CIUC 1,226 0,989 106 105 100 99 -
340 SB SCOALA GIMNAZIALA NR. 4 MEDIAS 0,824 1,015 103 105 102 104 -
341 TM SCOALA GIMNAZIALA COSTEIU - 0,955 109 104 93 89 NP
342 GL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 FRUMUSITA - 0,937 111 104 91 85 -
343 CS SCOALA GIMNAZIALA ZAVOI - 1,182 88 104 91 108 -
344 NT LICEUL CU PROGRAM SPORTIV PIATRA-NEAMT 1,036 0,936 111 104 111 104 -
345 SB GRADINITA NR. 18 SIBIU 0,983 1,040 100 104 90 94 NP
346 HD SCOALA PRIMARA MARTINESTI 1,138 1,150 90 104 92 106 -
347 BH GRADINITA NR. 1 BEIUS 0,950 0,867 119 103 122 106 -
348 CJ LICEUL DE ARTE VIZUALE "ROMULUS LADEA" CLUJ-NAPOCA 0,842 0,805 128 103 129 104 -
349 IS SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 HOLBOCA 1,047 0,912 113 103 113 103 -
350 MH SCOALA GIMNAZIALA "PAMFIL SEICARU" ORSOVA 1,149 1,128 91 103 84 95 -
351 GJ SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 POLOVRAGI 1,012 0,930 110 102 97 90 -
82
352 SM SCOALA GIMNAZIALA TARSOLT 1,319 1,065 96 102 102 109 NP
353 BC COLEGIUL SPORTIV "NADIA COMANECI" ONESTI 0,704 0,802 127 102 118 95 -
354 IS SCOALA GIMNAZIALA "GARABET IBRAILEANU" TARGU FRUMOS 1,055 0,932 109 102 108 101 -
355 BZ GRADINITA "MUGURASII" RAMNICU SARAT 1,016 0,784 129 101 129 101 -
356 BT LICEUL TEHNOLOGIC "PETRU RARES" BOTOSANI - 0,808 125 101 112 91 NP
357 BH SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SANIOB 1,046 0,943 107 101 101 95 -
358 AB SCOALA GIMNAZIALA GIRBOVA - 1,134 89 101 86 98 -
359 TM COLEGIUL TEHNIC "VALERIU BRANISTE" LUGOJ - 0,840 120 101 103 86 -
360 MS SCOALA GIMNAZIALA BAGACIU - 1,019 98 100 86 88 NP
361 CJ SCOALA GIMNAZIALA MINTIU-GHERLII 1,034 1,000 100 100 100 100 -
362 NT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 TIBUCANI 1,024 1,008 99 100 104 105 -
363 AR SCOALA GIMNAZIALA "MIHAI VELICIU" SEPREUS 0,987 0,941 106 100 104 98 -
364 TM SCOALA GIMNAZIALA COMLOSU MARE - 0,906 110 100 97 88 -
365 SB SCOALA GIMNAZIALA AXENTE SEVER - 0,851 117 100 105 89
366 HR SCOALA GIMNAZIALA "ANDREI SAGUNA" TOPLITA 0,925 0,973 102 99 95 92 -
367 VL SCOALA GIMNAZIALA PERISANI - 1,067 93 99 81 86 -
368 HR SCOALA GIMNAZIALA "ELEKES VENCEL" SUSENI 0,876 0,927 107 99 100 93 -
369 SM SCOALA GIMNAZIALA VAMA 1,019 0,982 101 99 111 109 -
370 BZ SCOALA GIMNAZIALA FLORICA - 1,114 89 99 97 108 -
371 PH GRADINITA "DUMBRAVA MINUNATA" PLOIESTI 0,872 0,774 128 99 128 99
372 TL SCOALA GIMNAZIALA TURCOAIA 0,995 0,892 111 99 93 83 -
373 GL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 BALASESTI - 0,924 107 99 110 102 -
374 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 FUNDENI 0,855 0,967 102 99 67 65
375 DB LICEUL TEHNOLOGIC "NICOLAE CIORANESCU" TARGOVISTE 0,498 0,936 105 98 87 81 NP
376 PH LICEUL TEHNOLOGIC "ANGHEL SALIGNY" PLOIESTI 0,962 0,750 131 98 127 95
377 AB SCOALA GIMNAZIALA SUGAG 1,083 1,184 83 98 90 107 NP
378 SM SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 NEGRESTI OAS 0,990 0,935 105 98 105 98 -
379 HD SCOALA GIMNAZIALA RAU DE MORI 0,979 0,832 118 98 102 85 NP
380 BC LICEUL TEHNOLOGIC "PETRU RARES" BACAU 0,919 0,942 104 98 104 98 -
381 AG GRADINITA "ALBA CA ZAPADA" PITESTI - 0,752 130 98 130 98
382 BN LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL BECLEAN 0,842 0,819 119 98 100 82 NP
383 BU GRADINITA NR. 218 BUCURESTI - 0,885 110 97 107 95 NP
384 SB SCOALA GIMNAZIALA ATEL - 0,926 105 97 96 89 NP
385 MM LICEUL TEHNOLOGIC FORESTIER SIGHETU MARMATIEI - 0,875 111 97 107 94 NP
386 GL GRADINITA NR. 14 TECUCI - 0,896 108 97 108 97 NP
387 IL SCOALA GIMNAZIALA MUNTENI-BUZAU 1,020 0,780 124 97 105 82 -
83
388 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 GURBANESTI 1,052 1,027 94 97 85 87 NP
389 IS SCOALA GIMNAZIALA "VASILE ALECSANDRI" MIRCESTI 1,054 0,982 98 96 98 96 -
390 AR SCOALA GIMNAZIALA "ADAM MULLER GUTTENBRUN" ZABRANI 1,036 0,857 112 96 95 81 -
391 MM SCOALA GIMNAZIALA BAIA SPRIE - 1,051 91 96 102 107 -
392 GL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 BALENI - 0,852 112 95 112 95 -
393 CV LICEUL TEHNOLOGIC "KÓS KÁROLY" SFANTU GHEORGHE 0,916 0,881 108 95 89 78 -
394 BV SCOALA GIMNAZIALA VULCAN 0,940 0,876 108 95 108 95 -
395 MM SCOALA GIMNAZIALA "MIHAI EMINESCU" SALISTEA DE SUS - 1,029 92 95 92 95 -
396 AR GRADINITA "PITICOT" ARAD 1,057 0,802 118 95 110 88 -
397 CL SCOALA GIMNAZIALA "FLORENTA ALBU" VILCELELE 1,255 1,017 93 95 86 87 -
398 VL SCOALA GIMNAZIALA COLONIE RAMNICU VALCEA - 1,194 79 94 81 97 -
399 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 GALBINASI 0,962 0,920 102 94 70 64 NP
400 CJ SCOALA GIMNAZIALA GARBAU 0,929 0,883 106 94 109 96 NP
401 CV SCOALA GIMNAZIALA "LÁSZLÓ LUKÁCS" ILIENI 0,994 0,850 111 94 71 60 NP
402 TM SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 TIMISOARA - 0,835 112 94 111 93 -
403 AR LICEUL TEORETIC PANCOTA 1,081 1,039 90 93 82 85 -
404 TM GRADINITA NR. 53 TIMISOARA - 0,771 121 93 113 87 -
405 IS SCOALA GIMNAZIALA "C-TIN TEODORESCU" RAZBOIENI 1,043 0,913 102 93 97 89 NP
406 GL SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA "C-TIN PAUNESCU" TECUCI - 0,784 118 93 107 84 -
407 SB SCOALA GIMNAZIALA BRATEIU - 1,025 91 93 99 102 -
408 VL SCOALA GIMNAZIALA ORLESTI - 1,075 86 92 79 85 -
409 MM SCOALA GIMNAZIALA NR. 4 POIENILE DE SUB MUNTE - 1,049 88 92 88 92 -
410 GJ GRADINITA ROVINARI 0,962 1,025 90 92 67 69 -
411 HR GRADINITA NR. 15 "ESZTERLANC" ODORHEIU SECUIESC 0,971 0,766 120 92 101 77 -
412 BC SCOALA GIMNAZIALA NR. 3 DARMANESTI - 0,847 108 92 104 88 NP
413 BH SCOALA GIMNAZIALA "PUIU SEVER" INEU 0,993 0,775 118 91 104 81 -
414 CT SCOALA GIMNAZIALA NR. 5 "NICOLAE IORGA" CONSTANTA 0,615 0,748 122 91 116 87 -
415 SM SCOALA GIMNAZIALA CALINESTI OAS 1,064 0,787 116 91 106 83 NP
416 MM LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL "ALEXIU BERINDE" SEINI 0,975 0,815 112 91 114 93 NP
417 TM GRADINITA NR. 38 TIMISOARA - 0,712 128 91 117 83 -
418 BN SCOALA GIMNAZIALA "LIVIU REBREANU" CHIUZA 1,181 1,059 86 91 87 92 -
419 DJ GRADINITA "PINOCCHIO" CRAIOVA 0,978 0,791 115 91 94 74 -
420 MM SCOALA GIMNAZIALA BUDESTI 1,174 0,967 94 91 94 91 -
421 CJ GRADINITA "CASUTA PITICILOR" TURDA 0,862 0,936 97 91 94 88 -
422 MS SCOALA GIMNAZIALA CUCI - 1,181 76 90 76 90 NP
423 BU LICEUL TEHNOLOGIC "DIMITRIE GUSTI" BUCURESTI - 0,756 119 90 97 73 NP
84
424 BZ SCOALA GIMNAZIALA COSTESTI - 1,007 89 90 111 112 -
425 NT SCOALA GIMNAZIALA TRIFESTI 0,931 0,941 95 89 95 89 -
426 TM SCOALA GIMNAZIALA DAROVA - 0,832 107 89 96 80 -
427 IS SCOALA GIMNAZIALA COSTULENI 0,883 0,863 103 89 93 80 NP
428 MS SCOALA GIMNAZIALA "VASILE POP" GREBENISU DE CAMPIE 1,044 0,901 98 88 95 86 -
429 OT LICEUL TEORETIC "TUDOR VLADIMIRESCU" DRAGANESTI-OLT 0,581 1,125 78 88 89 100 -
430 CS SCOALA GIMNAZIALA "GHEORGHE GUGA" RACASDIA 1,223 0,923 95 88 93 86 -
431 OT SCOALA GIMNAZIALA VISINA NOUA 0,987 1,068 82 88 67 72 -
432 DJ GRADINITA "PITICOT" CRAIOVA 0,811 0,930 94 87 94 87 -
433 AB SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 SEBES 1,038 0,871 100 87 94 82 -
434 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 126 BUCURESTI - 0,792 110 87 73 58 -
435 CS SCOALA GIMNAZIALA "MIHAI PEIA" RESITA - 0,945 92 87 82 77 -
436 HR SCOALA GIMNAZIALA "BETHLEN GÁBOR" LAZAREA 0,986 0,868 100 87 93 81 -
437 AB SCOALA GIMNAZIALA SASCIORI - 0,719 120 86 92 66 NP
438 MH GRADINITA NR. 22 "SAMARITEANUL" DROBETA-TURNU SEVERIN 0,715 0,898 96 86 90 81 -
439 BN SCOALA GIMNAZIALA "VASILE GRIGORE BORGOVAN" 0,972 0,873 98 86 88 77 -
440 CORVINESTI
SB SCOALA GIMNAZIALA "IOAN MORARU" DIRLOS 0,780 0,916 93 85 94 86 -
441 SM GRADINITA NR. 1 TASNAD 1,132 0,719 118 85 118 85 -
442 OT SCOALA GIMNAZIALA PERIETI 1,107 1,060 80 85 78 83 -
443 IL SCOALA GIMNAZIALA SINESTI 1,056 1,072 79 85 78 84 NP
444 BZ SCOALA GIMNAZIALA COCHIRLEANCA 0,944 0,950 89 85 101 96 -
445 MS SCOALA GIMNAZIALA "ION CHINEZU" SANTANA DE MURES - 0,694 123 85 91 63 -
446 MH COLEGIUL TEHNIC "LORIN SALAGEAN" DROBETA-TURNU 0,801 0,808 104 84 111 90 -
447 SEVERIN
GR SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SABARENI 0,957 0,962 87 84 82 79 NP
448 VS LICEUL TEHNOLOGIC "NICOLAE IORGA" NEGRESTI 1,076 0,852 98 84 78 66 NP
449 NT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ZANESTI 1,016 0,970 86 83 86 83 -
450 OT LICEUL TEORETIC "ION GHEORGHE ROSCA" OSICA DE SUS 0,984 0,989 84 83 77 76 NP
451 BV SCOALA GIMNAZIALA VAMA BUZAULUI 1,017 0,753 110 83 85 64 NP
452 CV SCOALA GIMNAZIALA "GÖDRI FERENC" SFANTU GHEORGHE 0,679 0,774 106 82 75 58 NP
453 BU COLEGIUL TEHNIC "MIHAI BRAVU" BUCURESTI - 0,719 114 82 100 72 NP
454 CS SCOALA GIMNAZIALA IABLANITA 1,091 1,167 70 82 102 119 -
455 BT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 VACULESTI 1,077 1,077 76 82 76 82 -
456 GJ LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI 0,886 1,070 76 81 76 81 -
457 BR LICEUL TEHNOLOGIC "GRIGORE MOISIL" BRAILA 0,283 0,765 106 81 105 80 -
458 OT LICEUL "STEFAN DIACONESCU" POTCOAVA 1,043 1,080 75 81 79 85 -
459 TM SCOALA GIMNAZIALA BALINT - 0,928 87 81 81 75 -
85
460 TM GRADINITA NR. 14 TIMISOARA - 0,719 112 81 107 77 -
461 TM SCOALA GIMNAZIALA BARNA - 1,098 73 80 81 89 NP
462 AR SCOALA GIMNAZIALA "TEODOR PACATEAN" USUSAU 0,751 1,029 78 80 85 87 -
463 CS GRADINITA NR. 4 "RIKI PRIKI" RESITA 0,870 0,955 84 80 110 105 -
464 CS SCOALA GIMNAZIALA SOPOTU NOU 1,169 0,986 81 80 99 98 -
465 BT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 STAUCENI 0,975 0,958 83 80 68 65 NP
466 PH SCOALA GIMNAZIALA "RADU STANIAN" PLOIESTI 0,711 0,679 116 79 116 79 -
467 TL SCOALA GIMNAZIALA OSTROV 0,935 0,974 80 78 87 85 -
468 GJ SCOALA GIMNAZIALA CRUSET 1,058 1,052 74 78 72 76 -
469 VL SCOALA GIMNAZIALA "ION C C-TINESCU" ROESTI 1,308 1,232 63 78 78 96 -
470 CS SCOALA GIMNAZIALA "TRANDAFIR TAMAS" MARGA - 1,019 76 77 86 88 -
471 VL SCOALA GIMNAZIALA PIETRARI 1,134 1,071 72 77 79 85 -
472 CV SCOALA GIMNAZIALA "BÖLÖNI FARKAS SÁNDOR" BELIN 0,412 0,662 116 77 89 59 NP
473 GR LICEUL TEHNOLOGIC "ION BARBU" GIURGIU 0,723 0,921 83 76 92 85 -
474 CJ SCOALA GIMNAZIALA "NICOLAE IORGA" CLUJ-NAPOCA 0,449 0,657 116 76 115 76 -
475 AG GRADINITA "CASTELUL FERMECAT" PITESTI 0,797 0,589 129 76 129 76 -
476 BT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 VORNICENI 1,030 0,801 94 75 92 74 -
477 TM LICEUL TEORETIC "SF. KIRIL SI METODII" DUDESTII VECHI - 1,016 74 75 70 71 -
478 HD LICEUL TEORETIC GHELARI 0,833 0,924 81 75 81 75 -
479 AG SCOALA GIMNAZIALA BROSTENI-ANINOASA 0,957 0,647 115 74 116 75 -
480 BC SCOALA GIMNAZIALA PARJOL 0,992 1,047 71 74 98 103 NP
481 DJ SCOALA GIMNAZIALA "C-TIN GEROTA" CALAFAT 0,536 0,831 89 74 97 81 -
482 GR SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 CALUGARENI 1,059 0,997 74 74 77 77 -
483 OT SCOALA GIMNAZIALA TESLUI 1,152 1,207 61 74 61 74 -
484 BU GRADINITA NR. 53 BUCURESTI - 0,636 114 73 121 77 -
485 IL SCOALA GIMNAZIALA ADANCATA 0,890 0,903 80 72 85 77 -
486 DJ GRADINITA "PHOENIX" CRAIOVA 0,980 0,739 97 72 81 60 -
487 DJ SCOALA GIMNAZIALA ROBANESTII DE JOS 1,096 1,102 65 72 85 94 -
488 MH SCOALA GIMNAZIALA "PETRU DUMITRIU" ORSOVA 0,902 1,005 71 71 77 77 -
489 GJ SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 "GHEORGHE TATARASCU" TARGU JIU 1,078 1,050 67 70 68 71 -
490 BV SCOALA GIMNAZIALA VISTEA DE JOS 1,113 0,711 99 70 83 59 NP
491 IS SCOALA GIMNAZIALA GRAJDURI 0,871 0,689 102 70 91 63 NP
492 BV LICEUL TEHNOLOGIC "MALAXA" ZARNESTI 0,696 0,644 109 70 89 57 NP
493 PH SCOALA GIMNAZIALA BABA ANA 0,958 0,867 81 70 86 75
494 OT GRADINITA NR. 4 SLATINA 1,093 1,132 62 70 61 69 -
495 CS COLEGIUL NATIONAL "C-TIN DIACONOVICI LOGA" CARANSEBES 0,970 1,023 68 70 110 113 -
86
496 CS SCOALA GIMNAZIALA TOPLET 1,049 1,122 62 70 95 107 -
497 OT SCOALA GIMNAZIALA VULTURESTI 1,033 1,041 66 69 43 45 -
498 GJ COLEGIUL NATIONAL "TUDOR ARGHEZI" TARGU CARBUNESTI 0,988 1,163 59 69 57 66 -
499 SB SCOALA GIMNAZIALA BAZNA 0,707 0,856 80 68 80 68 -
500 VL SCOALA GIMNAZIALA TEPESTI TETOIU - 1,104 62 68 71 78 -
501 DJ SCOALA GIMNAZIALA PREDESTI 0,990 1,015 67 68 80 81 -
502 MS SCOALA GIMNAZIALA "SF. NICOLAE" LASLAU MARE - 0,919 74 68 71 65 NP
503 OT SCOALA GIMNAZIALA MORUNGLAV - 1,021 66 67 43 44 -
504 SB LICEUL TEHNOLOGIC "HENRI COANDA" SIBIU - 0,634 106 67 106 67 -
505 CS SCOALA GIMNAZIALA "TRANDAFIR COCIRLA" TURNU RUIENI 0,843 0,928 72 67 87 81 NP
506 BC SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SANDULENI 0,973 0,938 71 67 80 75 -
507 DB SCOALA GIMNAZIALA "SPIRU HARET" BRANISTEA 1,074 0,512 128 66 124 64 -
508 IF SCOALA GIMNAZIALA "MIHAI EMINESCU" GHERMANESTI 1,171 1,014 64 65 73 74 NP
509 OT SCOALA GIMNAZIALA STOENESTI 1,056 0,898 72 65 61 55 -
510 DJ SCOALA GIMNAZIALA "OPSICHIE CAZACU" SEACA DE PADURE 1,125 1,001 64 64 81 81 -
511 TM SCOALA GIMNAZIALA CHECEA - 0,652 98 64 96 63 -
512 MH SCOALA GIMNAZIALA SALCIA 1,169 1,166 54 63 76 89 -
513 OT SCOALA GIMNAZIALA DOBROTEASA 1,006 1,004 62 62 69 69 -
514 TM SCOALA GIMNAZIALA "ING. ANGHEL SALIGNY" BANLOC 0,902 0,654 94 61 93 61 -
515 DJ SCOALA GIMNAZIALA TALPAS 1,258 1,032 59 61 65 67 -
516 DJ LICEUL TEORETIC "GHEORGHE VASILICHI" CETATE 0,886 1,089 55 60 58 63 -
517 MS SCOALA GIMNAZIALA BICHIS - 0,915 65 59 69 63 NP
518 IL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 TANDAREI 0,092 0,720 80 58 81 58
519 MM SCOALA GIMNAZIALA COROIENI - 0,722 79 57 78 56 -
520 DJ SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 BAILESTI 1,053 0,704 80 56 82 58 -
521 GJ SCOALA GIMNAZIALA "CORNELIUS RADU" DANCIULESTI 0,731 0,962 58 56 78 75 -
522 CS LICEUL TEHNOLOGIC "DACIA" CARANSEBES 1,069 1,052 53 56 104 109 -
523 OT SCOALA GIMNAZIALA CIRLOGANI 1,006 0,990 56 55 59 58 -
524 DJ SCOALA GIMNAZIALA "AMZA PELLEA" BAILESTI 0,412 0,673 82 55 98 66 -
525 GJ SCOALA GIMNAZIALA BUMBESTI-PITIC 1,136 1,178 46 54 52 61 -
526 DJ SCOALA GIMNAZIALA SILISTEA CRUCII - 0,998 54 54 53 53 -
527 TM SCOALA PRIMARA BARA - 0,579 93 54 90 52 NP
528 MH SCOALA GIMNAZIALA PRISTOL 1,305 1,072 50 54 58 62 NP
529 OT GRADINITA NR. 1 SLATINA 0,949 0,743 68 51 82 61 -
530 NT COLEGIUL NATIONAL "PETRU RARES" PIATRA-NEAMT 0,967 0,342 146 50 126 43 -
531 OT SCOALA GIMNAZIALA GRADINARI 1,396 0,852 58 49 56 48 -
87
532 DJ SCOALA GIMNAZIALA "STEFAN ISPAS" MAGLAVIT 0,833 0,927 53 49 64 59 NP
533 DJ SCOALA GIMNAZIALA RADOVAN 1,069 0,532 90 48 90 48 -
534 NT SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX "VENIAMIN COSTACHI" 1,332 0,342 133 45 123 42 -
535 MANASTIREA
MM LICEUL TEORETIC "PETRU RARES" TARGU LAPUS - 0,342 132 45 123 42 NP
536 BC COLEGIUL NATIONAL "COSTACHE NEGRI" TARGU OCNA 1,131 0,342 129 44 113 39 -
537 BC COLEGIUL NATIONAL "GRIGORE MOISIL" ONESTI 1,134 0,342 129 44 122 42 -
538 BR GRADINITA NR. 39 BRAILA 1,125 0,342 129 44 119 41 -
539 MS GRADINITA NR. 6 TARGU MURES - 0,342 129 44 120 41 -
540 MH SCOALA GIMNAZIALA GRUIA 0,253 0,802 55 44 54 43 -
541 HD SCOALA GIMNAZIALA "DOMINIC STANCA" ORASTIE 0,826 0,342 128 44 110 38 -
542 BU GRADINITA NR. 47 BUCURESTI - 0,342 128 44 94 32 NP
543 MH SCOALA PRIMARA PADINA MARE 0,821 0,966 45 43 45 43 NP
544 BU COLEGIUL GERMAN "GOETHE" BUCURESTI - 0,342 127 43 127 43 -
545 BU GRADINITA NR. 135 BUCURESTI - 0,342 127 43 107 37 -
546 BU GRADINITA NR. 240 BUCURESTI - 0,342 127 43 121 41 -
547 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 UNIREA - 0,342 126 43 111 38 -
548 HR GRADINITA NR. 16 "MICIMACKO" MIERCUREA CIUC 1,006 0,342 126 43 100 34 -
549 BU GRADINITA "INSIR„TE MARGARITE" BUCURESTI - 0,342 125 43 128 44 -
550 HR LICEUL TEORETIC "SALAMON ERNŐ" GHEORGHENI 1,283 0,342 125 43 100 34 -
551 BR SCOALA GIMNAZIALA SUTESTI 0,841 0,342 125 43 104 36 NP
552 BU SCOALA GIMNAZIALA "MARIA ROSETTI" BUCURESTI - 0,342 124 42 102 35 -
553 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 JEGALIA 1,085 0,342 124 42 96 33 NP
554 BC SCOALA GIMNAZIALA "COSTACHI S CIOCAN" COMANESTI 0,590 0,342 123 42 114 39 -
555 CL LICEUL "DANUBIUS" CALARASI 0,838 0,342 123 42 112 38 -
556 IS GRADINITA "CUV. PARASCHEVA" IASI - 0,342 123 42 128 44 -
557 BC LICEUL TEORETIC "SPIRU HARET" MOINESTI - 0,342 121 41 118 40 -
558 CT GRADINITA "PRICHINDEL" HARSOVA 1,070 0,342 121 41 98 34 -
559 BR SCOALA GIMNAZIALA RACOVITA 1,012 0,342 120 41 115 39 -
560 MM GRADINITA NR. 30 BAIA MARE - 0,342 120 41 120 41 -
561 PH SCOALA GIMNAZIALA "SF. IMPARATI" BALTA DOAMNEI 1,210 0,342 120 41 102 35 -
562 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 197 BUCURESTI - 0,342 120 41 91 31 NP
563 AR LICEUL TEHNOLOGIC "FRANCISC NEUMAN" ARAD 0,828 0,342 119 41 106 36 -
564 BC COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY" BACAU 0,816 0,342 119 41 118 40 -
565 CT GRADINITA NR. 7 MANGALIA 0,920 0,342 119 41 78 27 NP
566 PH GRADINITA NR. 35 PLOIESTI 0,800 0,342 119 41 119 41
567 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 172 "SF. ANDREI" BUCURESTI - 0,342 118 40 108 37 NP
88
568 BC SCOALA GIMNAZIALA "NICOLAE BALCESCU" NICOLAE BALCESCU 0,975 0,342 118 40 95 32 NP
569 BU SCOALA GIMNAZIALA "I. HELIADE RADULESCU" BUCURESTI - 0,342 116 40 94 32
570 MS SCOALA GIMNAZIALA "SERAFIM DUICU" TARGU MURES - 0,342 117 40 112 38 -
571 BN SCOALA GIMNAZIALA "TIBERIU MORARIU" SALVA - 0,342 115 39 109 37 -
572 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 23 "SF. SILVESTRU" BUCURESTI - 0,342 115 39 115 39 -
573 MS SCOALA GIMNAZIALA VOIVODENI - 0,342 111 38 95 32 -
574 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 VALEA ROSIE 0,933 0,342 111 38 96 33 NP
575 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 130 "LUCEAFARUL" BUCURESTI 1,147 0,342 110 38 100 34 NP
576 BU GRADINITA NR. 41 BUCURESTI - 0,342 109 37 95 32 -
577 CT GRADINITA "NEGHINITA" CONSTANTA - 0,342 108 37 111 38 -
578 VL SCOALA GIMNAZIALA "IOAN GHEORGHE DUCA" RAMNICU VALCEA - 0,342 108 37 86 29 -
579 IS GRADINITA NR. 18 IASI - 0,342 107 37 107 37 -
580 MM SCOALA GIMNAZIALA "I.L.CARAGIALE" BAIA MARE - 0,342 105 36 113 39 NP
581 BU LICEUL "DIMITRIE PACIUREA" BUCURESTI - 0,342 104 36 97 33 -
582 BU LICEUL TEORETIC "GEORGE CALINESCU" BUCURESTI 0,928 0,342 104 36 86 29 -
583 TM LICEUL TEORETIC "DOSITEI OBRADOVICI" TIMISOARA - 0,342 104 36 100 34 -
584 MH SCOALA GIMNAZIALA VINJULET 1,035 0,598 58 35 67 40 -
585 MS LICEUL TEHNOLOGIC "DOMOKOS KAZMER" SOVATA - 0,342 101 35 76 26 NP
586 BU COLEGIUL NATIONAL DE ARTE "DINU LIPATTI" BUCURESTI - 0,342 100 34 88 30 -
587 BU SCOALA GIMNAZIALA "HERASTRAU" BUCURESTI - 0,342 100 34 90 31 -
588 BU GRADINITA "PITICOT" BUCURESTI - 0,342 99 34 82 28 -
589 BU GRADINITA "SCUFITA ROSIE" BUCURESTI - 0,342 98 34 100 34 -
590 CS GRADINITA "FLOARE DE COLT" BAILE HERCULANE 0,951 0,342 98 34 107 37 -
591 BH SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 BUTANI 1,198 0,342 97 33 85 29 NP
592 GR SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 COSOBA 1,173 0,342 95 32 85 29 NP
593 BV SCOALA GIMNAZIALA SINCA VECHE - 0,342 93 32 89 30 NP
594 CJ SCOALA GIMNAZIALA "TRAIAN DARJAN" CLUJ-NAPOCA 0,814 0,342 92 31 92 31 -
595 IS SCOALA GIMNAZIALA "C-TIN PALADE" TOTOESTI 0,966 0,342 92 31 89 30 NP
596 GJ SCOALA GIMNAZIALA MUSETESTI - 0,342 90 31 90 31 -
597 MS SCOALA GIMNAZIALA SEULIA DE MURES - 0,342 87 30 71 24 NP
598 GL SCOALA GIMNAZIALA "NICOLAE BALCESCU" TECUCI - 0,342 85 29 95 32 -
599 TM GRADINITA NR. 2 TIMISOARA - 0,342 85 29 94 32 -
600 AB SCOALA GIMNAZIALA OHABA 1,070 0,342 84 29 80 27 NP
601 VL SCOALA GIMNAZIALA SLATIOARA - 0,342 78 27 75 26 -
602 BU LICEUL DE COREGRAFIE "FLORIA CAPSALI" BUCURESTI - 0,342 75 26 79 27 -
603 AR SCOALA GIMNAZIALA "ILARION FELEA" ARAD 0,294 0,319 79 25 79 25 -
89
604 IF GRADINITA NR. 2 JILAVA - 0,342 72 25 60 21 NP
605 DJ SCOALA GIMNAZIALA SADOVA 0,728 0,342 67 23 85 29 -
606 DJ SCOALA GIMNAZIALA "NICOLAE CARAS" CIUPERCENII NOI 1,036 0,342 63 22 73 25 -
607 MS SCOALA GIMNAZIALA "SF. PETRU" SANPETRU DE CAMPIE - 0,342 62 21 54 18 NP
608 VL SCOALA GIMNAZIALA DAESTI POPESTI - 0,342 61 21 62 21 -
609 DJ LICEUL TEORETIC BECHET 0,736 0,342 57 19 73 25 -
610 DJ LICEUL TEHNOLOGIC "HORIA VINTILA" SEGARCEA 0,331 0,342 48 16 43 15 -
611 GJ SCOALA GIMNAZIALA COROBAI DRAGOTESTI 0,937 0,342 48 16 52 18 -
Notă: NP = unitate care nu îndeplinit cerințele minime, stabilite prin standardele în vigoare (la EC)
90
19 BU GRADINITA NR. 97 BUCURESTI - 0,849 125 106 NP 116 98
20 BV GRADINITA NR. 1 PREDEAL - 0,984 47 46 NP 58 57
21 BZ SCOALA GIMNAZIALA COZIENI - 0,938 110 103 NP 112 105
22 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ILEANA 0,889 0,685 85 58 NP 77 53
23 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 NICOLAE BALCESCU 0,885 1,213 91 110 NP 83 101
24 CV SCOALA GIMNAZIALA "KONSZA SAMU" BATANII MARI 0,898 0,948 82 78 NP 87 82
25 CV SCOALA GIMNAZIALA "TURÓCZI MÓZES" TARGU SECUIESC 0,784 1,166 111 129 NP 92 107
26 DJ SCOALA GIMNAZIALA SCAESTI 0,832 0,342 30 10 NP 30 10
27 GL GRADINITA "VIOLETA" PECHEA 1,169 1,046 66 69 NP 75 78
28 GL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ADAM DRAGUSENI - 0,342 47 16 NP 56 19
29 GR SCOALA GIMNAZIALA "AUREL SOLACOLU" OGREZENI 1,144 0,342 66 23 NP 60 21
30 GR SCOALA GIMNAZIALA "NICOLAE LAHOVARI" TRESTIENI 1,010 0,980 85 83 NP 73 72
31 GR SCOALA GIMNAZIALA "STOLNICUL C-TIN CANTACUZINO" ISVOARELE 1,132 0,342 50 17 NP 46 16
32 GR SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 POENARI 1,147 1,235 74 91 NP 73 90
33 HD SCOALA PRIMARA LELESE 0,780 1,082 43 47 NP 55 59
34 IF GRADINITA "RITA GARGARITA" BRANESTI 0,991 1,089 124 135 NP 96 105
35 IF GRADINITA NR. 1 DOBROESTI - 1,018 71 72 NP 85 87
36 IF GRADINITA NR. 1 PANTELIMON - 0,929 117 109 NP 104 97
37 IF GRADINITA NR. 1 VOLUNTARI 1,158 0,814 94 77 NP 75 61
38 IF LICEUL TEORETIC "TRAIAN LALESCU" BRANESTI 0,880 0,994 112 111 NP 83 83
39 IF SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 TUNARI 0,980 0,342 49 17 NP 43 15
40 IF SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 VOLUNTARI 1,037 1,013 94 95 NP 83 84
41 IL SCOALA GIMNAZIALA MALU - 1,030 53 55 NP 64 66
42 IS SCOALA GIMNAZIALA "C-TIN ERBICEANU" ERBICENI 1,006 0,616 92 57 NP 76 47
43 IS SCOALA GIMNAZIALA "ION HAULICA" IPATELE 0,934 0,924 69 64 NP 69 64
44 IS SCOALA GIMNAZIALA "PETRU PONI" CUCUTENI 1,156 0,920 101 93 NP 86 79
45 IS SCOALA GIMNAZIALA "STEFAN CEL MARE SI SFANT" DOBROVAT 1,108 0,894 82 73 NP 80 72
46 IS SCOALA GIMNAZIALA LITENI 1,066 1,209 45 54 NP 45 54
47 MH SCOALA GIMNAZIALA OPRISOR 0,940 0,936 44 41 NP 41 38
48 NT COLEGIUL NATIONAL "STEFAN CEL MARE" TARGU NEAMT 1,241 1,120 95 106 NP 82 92
49 NT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 RAUCESTI 1,095 1,106 114 126 NP 59 65
50 NT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 RAZBOIENI 1,123 0,342 68 23 NP 51 17
91
51 NT SCOALA GIMNAZIALA STANITA 1,187 0,987 66 65 NP 28 28
52 PH SCOALA GIMNAZIALA "RADU TUDORAN" BLEJOI 0,980 1,026 109 112 NP 81 83
53 SB SCOALA GIMNAZIALA BIERTAN - 0,558 71 40 NP 71 40
54 SM SCOALA GIMNAZIALA NR. 3 NEGRESTI OAS 0,996 1,010 93 94 NP 93 94
55 SV GRADINITA SPECIALA FALTICENI 0,779 1,628 121 197 NP 97 158
56 SV LICEUL TEHNOLOGIC "NICOLAI NANU" BROSTENI 1,043 1,171 80 94 NP 89 104
57 SV SCOALA GIMNAZIALA "ACAD. H. MIHAESCU" UDESTI 1,078 1,083 71 77 NP 76 82
58 SV SCOALA GIMNAZIALA "DIMITRIE ONCIUL" STRAJA 0,781 0,342 75 26 NP 83 28
59 SV SCOALA GIMNAZIALA "DIMITRIE VATAMANIUC" SUCEVITA 0,976 0,934 89 83 NP 87 81
60 SV SCOALA GIMNAZIALA "ION LOVINESCU" RADASENI 1,002 0,342 97 33 NP 86 29
61 SV SCOALA GIMNAZIALA NEAGRA SARULUI 1,150 1,193 63 75 NP 64 76
62 SV SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 "GHEORGHE POPADIUC" RADAUTI 0,759 1,088 99 108 NP 88 96
63 SV SCOALA GIMNAZIALA PREUTESTI 1,191 1,075 79 85 NP 78 84
64 SV SCOALA GIMNAZIALA SADOVA 1,095 1,118 97 108 NP 81 91
65 SV SCOALA GIMNAZIALA VALEA MOLDOVEI 0,761 0,787 57 45 NP 74 58
66 TM COLEGIUL NATIONAL DE ARTA "ION VIDU" TIMISOARA - 0,960 112 107 NP 98 94
67 VL SCOALA GIMNAZIALA MUEREASCA DE SUS - 1,031 46 47 NP 42 43
68 VN SCOALA GIMNAZIALA VIRTESCOIU 0,985 0,972 103 100 NP 90 87
69 VS SCOALA GIMNAZIALA "CEZAR BOTEZ" FASTACI - 0,342 33 11 NP 15 5
70 VS SCOALA GIMNAZIALA "GEORGE C. DRAGU" COROIESTI 1,363 1,043 15 16 NP 9 9
71 VS SCOALA GIMNAZIALA "HORIA STAMATIN" BOGDANESTI - 0,969 25 24 NP 8 8
72 VS SCOALA GIMNAZIALA "TEODOR MEDELEANU" CIOCANI 1,022 0,952 83 79 NP 68 65
73 VS SCOALA GIMNAZIALA DE ARTE "N.N. TONITZA" BARLAD 0,918 0,897 64 57 NP 73 65
74 VS SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 "AL. IOAN CUZA" VASLUI 0,927 0,909 93 85 NP 75 68
75 VS SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 AVERESTI - 0,342 44 15 NP 45 15
76 VS SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 BOGDANA 1,202 0,342 42 14 NP 41 14
77 VS SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 CEPESTI 1,251 0,928 90 84 NP 77 71
78 VS SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 DELENI 0,960 0,342 57 19 NP 50 17
79 VS SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 GARCENI - 0,962 50 48 NP 52 50
92
Anexa 3 - Lista celor 43 de indicatori primari
93
I35 Procedurile interne de asigurare a calităţii
I36 Dezvoltarea profesională a personalului
I37 Revizuirea ofertei educaţionale şi a proiectului de dezvoltare
I38 Procedurile de optimizare a evaluării învăţării
I39 Evaluarea calităţii activităţii corpului profesoral
I40 Optimizarea accesului la resursele educaţionale
I41 Constituirea bazei de date a unităţii de învăţământ
I42 Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii
I43 Structurile responsabile cu evaluarea internă a calităţii
94