www.EFizica.

ro
Optica

Optica ondulatorie
- analizeaza fenomenele in care se manifesta caracterul ondulatoriu al
luminii: interferenta, difractia si polarizarea.
- Natura ondulatorie a luminii
• " lumina": unda electromagnetica ce impresioneaza ochiul uman
normal dand senzatia de vaz, avand frecventa cuprinsa intre 4*1014 Hz
si 8*1014 Hz
• senzatia de lumina produsa asupra ochiului uman normal se datoreaza
componentei electrice a undei electromagnetice, care, in functie de
frecventa se receptioneaza in mod diferit de ochiul uman dand
senzatia de culoare.
• Marimile ce caracterizeaza lumina ca unda electromagnetica sunt:
• Frecventa, ν - frecventa oscilatiilor componenteloer electrica E si
magnetica B ale undei electromagnetice.
<ν>si=1s-1=1 Hz
• Perioada T- timpul in care E si B corespunzatoare undei
electromagnetice efectueaza o oscilatie completa.
T=1/ν <T>SI=1 S
• Pulsatia ϖ
ϖ=2πν=2π/T <ϖ>SI=1 rad/s
• Viteza de propagare, v: distanta pe care se propaga unda in unitatea
de timp prin mediul optic considerat.
1
v= , <v>si =1 m/s
εµ
unde:
ε: permeabilitatea electrica a mediului optic; ε=ε 0ε r
ε 0=8,85*1012 F/m: permeabilitatea electrica a vidului;
ε r=permeabilitatea electrica relativa a mediului fata de vid;
µ: permeabilitatea magnetica relativa a mediului fata de vid
µ0=4π*10-7 N/A2: permeailitatea magnetica a vidului;
µr=permeabilitatea magnetica relativa a mediului fata de vid;
c c
v= =
ε r µr n
1
c=
ε0 µ0
c
n = ε r µr = ; indidcele de refractie al mediului
v
Lungimea de unda λ: distanta pe care se propaga lumina intr-o perioada.
 www.EFizica.ro
Optica

v
λ = vT = < ν > SI = 1m
ν
λ0
λ= ; λ0 : lungimea de unda in vid
n
ecuatia undei luminoase emisa de o sursa puctiforme S, intr-un punct
situat la distana d:
 2π
 E = E0 sin(ϖt − λ d )
 E 2π
 B = 0 sin(ϖt − d)
 v λ
densitatea volumica (medie) a energiei electromagnetice:
εE02 B02
ϖ= =
2 2µ
- Marimi si unitati energetice
-caracterizeaza lumina din punct de vedere al energiei transportate de
radiatialuminoasa
fluxul de energie radianta φ e= energia ce strabate o suprafata data in
unitatea de timp;
W
Φe = <φ>SI=1 J/s=1W
t
intensitatea energetica: Ie= fluxul de energie radianta emis in unitatea de
unghi solid
∆Φ c
Ie = ; <Ie>SI=1 w/shrad
∆Ω
iluminarea energetica: Ee=fluxul de energie radianta emis normal pe unitatea
de suprafata
∆Φ c I e
Ee = = 2 cos α ; <Ee>SI=1w/m2
∆A r
unde:
r: distanta de la sursa la suprafata elementara iluminata
α= unghiul format de directia de propagara a luminii cu normala la
suprafata.
- Marimi si unitati fotometrice
caracterizeaza lumina din punct de vedere al senzatiei de lumina produsa
asupra ochiului uman normal
§ fluxul luminos, φ
Φ = kVΦ e ; <φ>SI=1 lma
unde:
k=constanta numita echivalentul fotometric a radiatiei
 www.EFizica.ro
Optica

v= sensibilitatea spectrala relativa a ochiului uman normal;

φ e=fluxul de energie radianta
•
intensitatea luminoasa: I =fluxul luminos emis de o sursa punctiforma in
unitatea de unghi solid
• ∆Φ •
I= < I >SI=1 cd(candela)
∆Ω
iluminarea, E: fluxul luminos ce cade normal pe unitatea de suprafata.
∆Φ I
E= = 2 cos α
∆A r

Interferenta luminii
• reprezinta fenomenul de suprapunere, in acelasi punct, a doua sau mai
multe, radiatii luminoase.
• Poate fi observata numai daca undele care interfereaza sunt coerente:
diferenta de faza este constanta in timp;
• Considerand doua surse punctiforme de lumina coerente si punctul P
in care studiem interferenta celor doua radiatii luminoase putem scrie:

S1 P

S2 x
2l

• Conditia ca in P sa obtinem un maxim de interferenta este:

• (r2)-(r1)=kν;
• Conditia ca in P sa obtinem un minim de interferenta este:
• (r2)-(r1)=(2k+1)ν/2
• unde (r1) si (r2)=drumurile optice parcurse de cele doua radiatii
=produsele dintre indicele de refractie ale mediului optic parcurs si
drumul geometric consiferat.
• k=0, 1, 2, 3 ....:ordinul de interferenta
• ν: lungimea de unda a radiatiei
• In determinarea pozitiei xk a punctului P in care se obtine un maxim
sau un minim de interferenta de ordin k se tine cont ca:
r22-r12=(r2-r1 )2D=4xkl
4.1 Dipozitivul lui Young
 www.EFizica.ro
Optica

P
S1

S H xk

S2
E
D

S=sursa de lumina (un filament drept, subtire, incandescent, prevazut cu

un filtru optic ce permite obtinerea unei radiatii luminoase monocromatice.
dispozitivului care constituie cele doua surse de lumina coeerente
E = ecran pe care se vizualizeaza figura de interferenta = o succesiune de
forme luminoase si intunecate.
• Pozitia maximului de interferenta de ordin k:
k υD
x km =
2l
• Pozitia minimului de interferena de ordin k:
( 2 K + 1)υD
x km =
4l
• Retrofranja i: distanta dintre doua maxime sau doua minime succesive
υD
i = x km+1 − x km = x km+1 − x km =
2l

Discutii:
• relatiile de mai sus sunt valabile daca dispozitivul lui Young este situat
in aer
• daca dispozitivul se afla intr-un mediu optic cu indicele de refractie n,
sau daca in calea ueia din fascicole care pronesc din S1 sau S2 se
asaza un mediu optic cu indicele de refractie n se va tine cont de
relatiile:
  kλ − maxim de interferen ta
( r2 ) − ( r1 ) =  υ
 (2k + 1) − minim de interferen ta
 2
 4 xl
 r2 − r1 =
2D
 www.EFizica.ro
Optica

• interferenta obtinuta cu dispozitivul lui Young este nelocalizata=pozitia

ecranului putand fi situata intr-o zona oarecare, astfel incar x<<D
4.2 Lama cu suprafete plan-paralele
(1) (2) (3)
i i i i

A C
r r

nd r r

a. Interferenta prin reflexie

• undele coerente sunt reprezentate de L
• raza (2) reflectata pe suprafata de incidenta a fascicolului initial
• raza (3) reflectata pe suprafata opusa a lamei
• diferenta de drum optic
λ
δ = ( r3 ) − ( r2 ) = n( AB + BC ) − ( AD − ) ⇒
2
λ
δ = 2nd cos r +
2
Interferenta prin transmisie
(1)
i B

r r r
d
r r r
A C

D
(2) (3)
- undele coerente sunt reprezentate de razele 2 si 3 care ies din latura prin suprafata opusa celei
de incidenta
- diferenta de drum optic:
δ = (r3 ) − ( r2 ) = n( AB + BC ) − AD ⇒ δ = 2nd cos r
Discutie
 www.EFizica.ro
Optica

• daca d = constant diferenta de drum optic depinde numai de unghiul de

refractie, deci de unghiul de incidenta. Undelor cu aceasi incidenta i le
va corespunde aceasi diferenta de drum optic, deci aceeasi franja si de
aceea franjele obtinute se numesc franje de egala inclinare.
• Razele corespunzatoare undelor coerente care interfereaza (obtinute
prin refelxie sau prin transmisie) fiind paralele, interferenta in cazul
lamelor cu fete plan paralele se numeste localizata la infinit
4.3 Pana optica

α d k+1
dk

α i

• doua suprafete plane ce fac intre ele un unghi mic α formeaza o pana
optica
• la incidenta normala notam:
• dk=grosimea peneipentru care se obtine maximul de interferenta de
oridnul k
• dk+1=grosimea peneipentru care se obtine maximul de interferenta de
oridnul k+1
• i: interfranja
• putem scrie
 r2
 2nd k + 2 = kυ
 υ λ
2nd k +1 + = ( k + 1)υ ⇒ i =
 2 2αn
 d − d
i = k +1 k
 α
• planul de localizare a franjelor de interferenta se afla in interiorul penei,
practic pe suprafata acesteia.
 www.EFizica.ro
Optica

Difractia luminii
• reprezinta fenomenul ce consta in esenta in ocolirea de catre lumina a
obstacolelor atunci cand dimensiunile acestora sunt comparabile ca
ordin de marime cu lungimea de unda a radiatiei
Reteaua de difractie
• un sistem de fante inguste, rectilinii, egale, paralele echidistante si
foarte apropiate una de alta, obtinut in general prin trasarea unui
numar N de zgarieturi pe o lungime L pe o placa de sticla sau plexiglas
• notam:
N
n= : numarul de trasatura pe unitatea de lungime
L
L : distanta dintre doua zgarieturi succesive = contanta retelei de
l=
N
difractie
E
P

l x
i α
S
α α

F Pe

• diferenta de drum optic este:

δ = l (sin i ± sinα )
• distanta x la care se formeaza maximul de interferenta de ordin k se
poate determina aplicand relatiile:
 x
 tg α =
 j
δ = l (sin i + sin α ) = kυ
pentru unghiuri de difractie α mici si la incidenta normala, i=0:
 www.EFizica.ro
Optica

 x = jtg α ≈ j sin α Obtinem: x M = kυ J

 k
 δ = l sin α = kυ l

Reflexia luminii
- reprezinta fenomenul de intaorcere in mediul din care a venit a undei
luminoase atunci cand intalneste suprafata de separare dintre doua
medii
reprezentand raza incidenta prin raza (1) unda reflectata prin raza (2) si
notand:
- i = ungihul de incidenta: unghiul format de raza incidenta si normala la
suprafata de separatie dintre cele doua medii in punctul de incidenta
- r = unghiul de reflexie = unghiul format de raza reflectata cu normala
putem defini legile reflexiei
- raza incidenta, raza reflectata si normala in punctul de incidenta dusa
pe suprafata de separare dintre cele doua medii sunt coplanare
- unghiul de refelexie r este egal cu unghiul de incidenta i
S (1) (2) P

h i r n1

h I

S'

Discutie
Ecuatia undei luminoase emisa de sursa S reflectata de suprafata de
separared intre mediile optice cu indicii de refractiew n1 si n2 scrisa in punctul P
este:
daca n2>n1 - reflexia are loc la suprafata de separare cu un mediu mai
refringent:
2π λ
E p = E 0 sin(ωt − ( SI + TP − )) ⇒
υ 2
2π ' λ2
⇒ E p = E 0 sin(ωt − ( S P − ))
υ 2
Daca n2>n1 - reflexia are loc la suprafata de separare cu un mediu mai
putin refringent
 www.EFizica.ro
Optica

2π
E p = E 0 sin(ωt − ( SI + TP )) ⇒
υ
2π '
⇒ E p = E 0 sin(ωt − S P)
υ
unde λ=lungimea de unda a radiatiei luminoase in mediul cu indicele de
refractie n1

Refractia luminii
- reprezinta fenomenul de trecere a undei luminoase dintr-un mediu
optic cu indicele de refractie n1 intr-un lat mediu optic cu indicelede
refractie n2, cu schimbarea directiei de propagare.
- Reprezentand raza de incidenta prin raza (1), raza refractata prin raza
(2) si notand:
- i: unghiul de incidenta unghiul forma de raza incidenta cu normala
in punctul de incidenta la suprafata de separare dintre cele doua
medii
- r: unghiul de refractie: unghiul format de raza refractat cu normala
putem scrie:
- raza incidenta, raza refractata si normala sunt coplanare
- n1sin i=n2 sin r

i n1

r n2

Discutii
1. daca n2>n1 atunci r<i; raza refractata se apropie de normala
2. daca n2<n1 atunci r>i; raza refractata se departeaza de normala
3. la suprafata de separare dintre doua medii transparente au loc
simultan fenomene de refelxie si de refractie a luminii
4. atunci cand n2<n1 notam
l=unghiul limita = unghiul format de incidenta pentru care unghiul de
refractie este r=90 grade => n1sin l=n2
daca i<l - au loc simultan reflexia si refractia luminii
(1) (2)

i i

r. B
(3)
 www.EFizica.ro
Optica

daca i>=l - are loc reflexia totala a luminii

(1) (2) (1) (2)

i=l i=l i>l i
n1 (3) n1
n2
n2 r=90

Dispersia luminii
reprezinta fenomenul de variatie a indicelui de refractie al unui mediu optic
cu lungimea de unda
• dispersia poate fi
a) dispersie normala: n creste cu scaderea lungimii de unda
b) dispersie anormala: n scade cu descresterea lungimii de unda
• poate fi studiata cu ajutorul prismei optice : mediu optic delimitat de
doua plane care fac un unghi diedru intre ele
• studiul mersului unei raze de lumina monocromatica printr-o prisma
optica ce are unghiul de refrigenta A si indicele de refractie n poate fi
realizat aplicand relatiile

δ i'
i
r r'

(2)
B C

 sin i = n sin r
 sin i ' = n sin r '


 A = r + r'
δ = i + i '−( r + r ' ) − A
 www.EFizica.ro
Optica

unde δ : unghiul de derivatie unghiul dintre directia razei incidente si

directia razei convergetnte
unghiul de deviatie maxima δ m corespunde conditiei i=i' si r=r'
δ m=2i-A; tinand cont ca sin i=nsin r obtinem:
δm + A
sin
n= 2
A
sin
2

Absorbtia luminii
• reprezinta fenomenul de micsorarea a intensitatii unei unde plane ce
strabate un mediu optic
• pentru un fascocol paralel de raze, de intensitate I0 ce strabate un strat
de substanta de grosime d, intensitatea fascicolului ??? I este:
• I=I0e-kd
• K: coeficientul de absorbtie, in general depinde de lungimea de unda

Polarizarea luminii
• lumina naturala - lumina in care vectorul intensitatea a campului electric
E oscileaza haotic in toate directiileposibile intr-un plan perpendicular
pe directia de propagare
• lumina liniar polarizata: lumina in care vectorul E are o singura directie de
oscilatie
• lumina circular (eliptic polarizata) lumina in care extremitatea vectorului E
descrie un crec (o elipsa)
• se poate obtine lumina total polarizata prin reflexia pe suprafata de
separeare dintre doua medii daca unghiul de incidenta i b unghi
n2
Brwester are valoarea data de relatia tgib =
n1

Optica geometrica
- studiaza formarea imaginii unui obiect printr-un sistem (aparat) optic
- foloseste notiunea de raza de lumina (un fascicol foarte ingust) =
directia de propagara a luminii
- consideram ca intr-un mediu transparent, omogen si izotrop lumina se
propaga in linie dreapta:
- se respecta:
- principiul independentei actiunii fascicolelor de lumina
 www.EFizica.ro
Optica

- principiul reversibilitatii drumului razelor de lumina

- spatiul optic este impartit in doua regiuni
- spatiul obiect: regiunea in care se afla obiectul
- spatiul imagine: regiunea in care se afla imaginea
- Dioptrul sferic
reprezinta suprafata sferica de separare dintre doua medii optice de
refracite n1 si n2

n1
R n2

V O

- elementele geometrice ale unui dioptru sferic:

- centrul de curbura al diportului; V: varful calotei sferice
reprezentata de dioptru
- axa optica principala: dreapta care trece intre O si V
- raza dioptrului R
- pentru masurarea segmentelor de dreapta se utilizeaza urmatoarea
conventie de semn:
a) pentru segmentele masurate de-a lungul axei optice principale,
x:
x>0 daca este masurat de la V in sensul propagarii luminii
x<0 daca este masurat de la V in sens opus propagarii luminii
b) pentru segmentele masurate normal pe axa optica principala, y:
y>0 daca este masurat de la axa optica principala in sus
y<0 daca este masurat de la axa optica in jos
- pentru formarea unei imagini stigmatice se vor considera fascicole ce
formeaza cu axa optica principala unghiuri mici,neglijabile fata de un
radian (fascicole paraxiale) - aproximatia lui Gauss
- in cazul studiului formarii imaginii unui obiect punctiform, situat pe axa
optica principala,putem aplica relatia punctelor conjugate:
n2 n1 n 2 − n1
− = unde:
x 2 x1 R
x2: distanta de la varful dioptrului la imagine (punct situat tot pe axa optica
principala)
x1: distanta de la varful dioptrului la obiect
R=raza dioptrului

§ definim:
 www.EFizica.ro
Optica

- f1 distanta focala in spatiul obiect: distanta de la varful dioptrului la

punctul F 1 (focarul obiect) situat pe axa optica principala in care trebuie
plasat un obiect punctiform pentru ca imaginea lui sa se formeze la
infint
n1 R
f1 = −
n − n1
- f2: distanta focala in spatiul imagine: distanta de la varful dioptrului la
punctul F 2 (focarul imagine) in care se formeaza imaginea unui obiect
punctiform de pe axa optica principala situat la infinit
n2 R
f2 =
n2 − n1
- relatia punctelor conjugate mai poate fi scrisa si sub forma:
f 2 f1
+ =1
x 2 x1
- in cadrul studiului formarii imaginii unui obiect liniar, de inaltime y,
plasat perpendicular pe axa optica principala, putem aplica expresia
maririi liniare:
y 2 n1 x 2
β = = , unde y 2 =inaltimea imaginii
y1 n2 x1
- Oglinzi sferice
- oglinda sferica - suprafata sferica perfect reflectoare = dioptrul sferic
ce separa mediile cu mediile de refractie n1=n si n2 =-n;
- relatiile cu ajutorul carora poate fi schimbata reguinea unui obiect
printr-o oglinda sferica:
§ relatia punctelor conjugate:
1 1 2
+ =
x 2 x1 R
§ marirea liniara
I2 x
β = =− 2
I1 x1
§ focarele oglinzii sferice
R
f1 = f 2 =
2
♦ oglinzile sferice pot fi
concave - suprafata reflectoare este suprafata interioara a calotei
sferice
convexe: suprafata reflectoare este suprafata exterioara a suprafetei
sferice
 www.EFizica.ro
Optica

plane: suprafata reflectoare este plana (raza calotei sferice R->∞)

♦ regiunea unui obiect printr-o oglinda sferica poate fi:
imagine reala - se formeaza la intersectia razelor de lumina reflectate
de oglinda (se formeaza in fata oglinzii, de aceeasi parte a oglinzii cu
obiectul)=>x2<0
imaginea virtuala: se formeaza la intersectia prelungirilor razelor de
lumina reflectate de oglinda (se formeaza in spatele oglinzii)=> x2 >0
imagine dreapta - este situata de aceeasi parte a axei optice
principale (deasupra/sub) ca si obiectul =>y2>0
imagine rasturnata - este situata de cealalta parte a axei p[rincipale
ca obiectul =>y2<0

- Lentile subtiri
- lentile subtire: mediu transparent separat de un alt mediu transperent
prin doi dioptrii sfericide raze R1 si R2 de grosime neglijabila in raport
cu razele de curbura ale fetelor lentile
- relatiile cu ajutorul carora poate fi studiata imaginea unui obiect printr-o
lentila subtire:
§ relatia punctelor conjugate
1 1 1 1
− = (n − 1)( − )
x 2 x1 R1 R2
unde:
x2=distanta lentila-imagine;
x1=distanta kentila-obiect;
n2
n= , indicele de refractie relativ al materialului lentilei (n2) in raport cu
n1
ordinul in care se afla (n1)
§ expresia maririi liniare:
y2 x2
β= =
y1 x1
§ distanta focala a lentilei
1
f =
1 1
( n − 1)( − )
R1 R2
- relatia punctelor conjugate mai poate fi scrisa:
1 1 1
− = = c , unde c=1/f convergenta lentilei
x 2 x1 f
<c>SI=1 m-1=1 dioptrie
- lentila subtire are doua focare F 1 si F 2 simetric situate fata de lentila la
distanta f de aceasta;
- lentilele subtiri pot fi:
 www.EFizica.ro
Optica

lentile convergente - transforma un fascicol paralel de lumina intr-un fascicol

convergent in focar
f<0; c=1/f<0

F1 F2

lentile divergente - transforma un fascicol paralel de lumina intr-un fascicol

divergent
f>0 c>0

F1 F2

- imaginea unui obiect obtinuta cu o locala subtire poate fi:

- imagine reala: obtinuta la intersectia razelor de lumina ce ies
din lentila=>x2 >0
- imagine virtuala - obtinuta la intersectia prelungirilor razelor
de lumina ce ies din lentila =>x2<0
- imagine dreapta y2 >0
- imagine rasturnata y2<0
 www.EFizica.ro
Optica

- Asociatii de lentile
- consideram doua lentile cu distantele focale f1 si f2 astfel incat axele lor
optice poate sa coincida

d
F12 y2
y1

F11 F21 F22

Y2 '

-x1 x21 -x12 x2

- imaginea unui obiect obtinuta cu ajutorul sistemului de lentile precizat

poate fi studiata cu ajutorul relatiilor:
 1 1 1
 − =
x 21 x1 f1 1 − 1 1
 x =
1 1 1 x1 f 1
 − =  2 − d f2
 x2 x12 f 2 ⇒ x1 + f 1
 d = x 21 − x12  I x x
  β = 2 = 21 * 2
y x x  I1 x1 x12
β = 2 = β1 * β2 = 21 * 2
 y1 x1 x12
daca d=0 (lentilele sunt lipite centric):
1 1 1 1 1
 x − x = f + f = f => convergenta sistemului de lentile lipite centric:
 2 1 1 2
x2
 β=
 x1
1 1 1
C= = C1 + C2 = +
f f1 f 2

- Aparate optice
§ Clasificarea aparatelor optice
- In functie de fenomenul optic pe care se bazeaza si de destinatia pe care
o au aparatele optice pot fi clasificate in:
- aparate ce folosesc elemente de optica geometrica
- aparate ce folosesc elemente de optica ondulatorie
- aparate fotometrice
- aparate in care se utilizeaza optica fibrelor optice
 www.EFizica.ro
Optica

- sunt in general sistemem optice centrate: axele optice ale elemetnelor

componente coincid cu axa optica a aparatului.
- In componenta aparatelor optice intra:
- Numai lentile
- Lentile si oglinzi
- Lentile, oglinzi, lame cu fete plan paralele, si cabluri
optice
- Clasificarea aparatelor optice care folosesc fenomene de optica
geometrica
- sunt destinate obtinerii si studierii imaginilor unor obiecte de dimensiuni
mai mici pentru observarea unor detalii care nu pot fi percepute cu
ochiul liber.
- Pot fi clasificate in:
- Aparate care dau imagini virtuale (lupa, microscopul)
- Aparate care dau imagini reale (aparatul fotografic)

§ Caractersitici ale aparatelor optice

- Puterea optica: raportul dintre diametrul aparent al obiectului vazut si si
inaltimea obiectului;
tgα ' α '
P= ≈ ; <P>SI=1 dioptrie
I1 I1
- Marimea
- Marimea liniara: (grandsimentul): n se defineste pentru
aparatele optice care dau imagini reale ca fiind raportul
dintre inaltimea imaginii si inaltimea obiectului
- Marimea unghiulara (grosismentul) G- se defineste pentru
aparate optice care dau imagini virtuale ca raportul dintre
diametrul aparent al obiectivului vazut prin aparat si
diametrul aparent al obiectivului vazut cu ochiul liber , in
ambele cazuri lungimea respectiv obiectul gasindu-se la
distanta δ=distanta minima de vedere clara a ochiului uman
normal
tg α ' α '
G= ≈
tg α α
 I1
tgα ≈ α = δ
 tg α ' 1
 P= ⇒ Gc = δP = P (gosimentul comercial)
 I 4
 δ = 0, 25 m

 www.EFizica.ro
Optica

- Puterea de rezolvare: distanta minima,liniara sau unghiulara dintre

doua puncte distincte care mai pot fi vazute ca atare prin aparat
- Claritatea: raportul dintre iluminarea E produsa pe retina de
imaginea obiectului vazuta prin aparat si cea vazut cu ochiul
liber
E'
L=
E