ANUL XII. No. 25. Iulie-Octomvrie 1915.

SOCIETÄTII NUMISMATICE ROMÂNE

. PUBLICATIUNE TRIMESTRIALA

Sub

CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR SECUNDAR, NUMISMAT-AJUTOR
AL ACADEMIEI ROMÂNE

BUCURt$TI
TIPOGRAFIA CURTII REGALE F. GÖBL
19, Strada Rega 19
1915.
C. 843.

CTIA
www.dacoromanica.ro
 SOCIETÄTII ROME

Presedinte: ; vice-presedinte: Al. ;

secretar general: Dr. O. Severeanu ; casier-contabil:
N. ; membri: Dr. C. Angheleseu, C. L G.
Bibiceseu, General Al. Bud4teanu, G. Calonfireseu, W.
Paspatti, C. L ; secretar - redactor al Bule-
tinului : Const.

CUPRINSUL
Dr. G. Sesereane, Contributiuni la studiul inceputu-
rilor nurnismaticei 5 fig.).
- Determinarea unor dioboli din (cu 3 fig.).
Const. Moisit, Efigiile monetare ale Domnilor români
fig.).
Ap. Or4ianu, Complectári la catalogul medaliilor
românesti.
Const. Moisil, Monete Tezaure monetare.
Viet. Popp. Dare de financiará.

Abonamentul anual lei 10. Membrii societätii primesc revista gratuit.

Redactia : Calea Victoriei 135,

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNI
LA

STUDIUL INCEPUTURILOR NUMISMATICEI

TARII-ROMÂNESTI.
Din numeroasele privitoare la numismatica
nesti este stabilit cá primele monete cunoscute sunt cele atri-
buite lui Vladislav I Basarab (1364-1380.
Ultima descoperire a tezaurului din Slatina din Aprilie 1914
compus din monete dela Alexandru I (1331-1365) si
urmasul Stracimir, precum din goo monete ale lui Vladislav Ba-
sarab urmasului Radu (1380-1385) ideea ce pre-
origina numismaticei apare seria
cunoscuta a monetelor lui Vladislav I.
Cercetarile ce le intreprindem In directiune ne-au condus
la descoperirea unor elemente noi, care vin sá schimbe câtva
datele numismatice privitoare la inceputurile organizarei ca Stat in-
dependent a tinuturilor transalpine locuite de Carpati

In notita de fatá vole cerceta documente numismatice

venite la cunostiinta noastrá.

locuite de Români de domnia lui Vla-

dislav Basarab este astázi foarte putin cunoscuta.
Lipsa mare de doeumente istorice, contrazicerea descrierile
cronicarilor, diversitatea legendelor transmise de anteri-
oare, toate au avut drept urmare descrieri istorice variate neclare.

www.dacoromanica.ro
 110

In ultimul timp cercetarilor intreprinse de D. Onciul

dr. A. Marienescu, origina istoriei tinuturilor ocupate de intre
Dunáre Carpati apare mai
De aceste date istorice ne vom servi in studiul numismaticei
române, care adese ori vine sá aducá márturia sigurá asupra unui
fapt istoric, fie necunoscut, fie nedovedit in deajuns prin
cumente istorice.
Existenta unei monete epocá, aratá sta-
rea deplin organizata a statului pentru care a fost ea bátutá pi
care a circulat.
pentru ce, odatá ce vom descoperi monete ante:ioare
cunoscute a monetelor lui Vladislav I Basarab, ne putem face
convingerea cá pi de circularea acelor monete, tinuturile ro-
erau astfel organizate, in libertatea de a bate
netá proprie.

Inainte de Vladislav, istoria ne aratá cá

turile acestea nu fáceau parte dinteun singur stat valah, ci alcatuiau
in sec. al XIII-lea in jumátatea sec. al XIV-lea, trei provincii
deosebite.
Tara-Romaneascá astfel dupá cum rezultá din titulatura lui
dislav Basarab document din 1372 Voevoda Transalpinus, banus
de Zeverinio et dux novae plantationis terrae Fugaras» nu coprindea la
origina ei toate aceste tinuturi ; ci de domnia Basarabilor
istoricii sunt de acord a considera aceste tinuturi ca facând parte din :
I. Tara Valahilor, Transalpina sau Valahia Mare.
II. Banatul Olteniei sau Valahia Micá.
III. Banatul Severinului.
Vom descrie din istoria acestor tinuturi numai datele istorice
de care ne vom servi in determinarea monetelor ce fac obiectul stu-
diului de fatá.
Valahia Mare sau Transalpina, a fost formatá emigrarea
Romanilor din Terra Blacorum, cari au fugit din cauza návalirei
valerilor Teutoni tara Fágárasului, peste Carpati in tara Cumaniei
pe care bula aurea a lui Andrei II, datá 1222 cavalerilor
toni, o numeste «Transalpina».

www.dacoromanica.ro
 111

Peste stápâneste dinastia lui Radu in

1325, când se pare cá se stinge dinastia lui Negru, venind
dinastia Basarabilor ce stápânea banatul Olteniei; 1325 se
incorporeazá Valachia Mare, alcátuindu-se astfel Tara Româneascá.
Din aceastá epocá 1215-1325, trebue sá retinem primul
puterea pe care religiunea nostri au avut-o, producând
emigrarea din Terra Blacorurn peste Carpati tara Cumaniei, unde
au format un stat independent, adbostit prin coamele Carpatilor de
cotropirea influenta catolicilor, trimesi de papa Honoriu al
predecesorii lui.
Tot puterei acestei credinte religioase a poporului valah se da-
toreste faptul, cá in toate timpurile in cari Ungurii au voit sá
prindá tara, au fost alungati prin lupte sângeroase.
In fine in puterea credintei religioase de sigur in scop
politic, gásim pe primii domnitori din dinastia Radu Negru, incrus-
crindu-se cu tarii Bulgariei ca de o pildá Dan Vodá, socrul lui Mihai
craiul Bulgariei.
Aceste legáturi de rudenie se pi domnii din dinastia
Basarabilor. Astfel Ivancu Basarab era socrul lui Alexandru, tarul
Bulgariei (1333-1365) pi nepotul de sorá al lui Mihail.
Aceste legauri de rudenie sunt de strânse Ivancu-
Basarab pe Bulgári in bátália dela Velbuzd din 28 1330
in contra Sârbilor.
Banatal Oltenici sau Valahia Micá coprindea tinuturile Olteniei
de astázi, afará de cetatea T.-Severin ce fácea parte din Banatul
Severinului.
Istoria Olteniei are multe lacune. Marienescu scrie dupá
moartea lui Mailat in 1325 stingându-se dinastia lui Radu
Negru, se face unirea Olteniei a Valahiei sub domnia lui Ivancu
Basarab (1324-1340). D. Onciul considerá inceputul existentei ca
stat independent al Tárei Românesti unite cu banatul Olteniei, pe
timpul interegnului din Ungaria 1301-1308, dupá stingerea dinastiei
unguresti a Arpazilor.
Banatul Severinului, fondat poate de Sf. primul rege
al Ungariei Gásim Bela IV il cedeazá ca
valerilor teutoni, lui Luca banus de Zeurino. Acest banat coprindea
in tara ungureascá, comitatele Severin, având drept capitalá
cetatea Turnu-Severinului.

www.dacoromanica.ro
 112

Istoria banatului de Severin este astázi destul de bine cunos-

cutá. Marienescu descrie lista tutulor banilor ce au guvernat aceastá
provincie pâná la 1527, data dela care nu se mai aminteste de nici
n ban.
Vom reproduce dupá Marienescu o parte din seria acestor bani,
serie de care ne vom servi deductiunile lucrárei de fatá.
Astfel 1233 gásim pe Luca ban de Scevrin.
1240 » » lu ban de Zeureno.
1243 » » Stefan ban de Scevrem.
1263 » Laurentiu ban de Zeurino.
1268 » » Ugrin ban de Sceurin.
1271-73 » Laurentiu ban de Severino.
1273 » » lu ban de Sceurino.
1274 n Ugrin ban de Zeurino.
1275 Micud ban de Zeverino.
1278 » lu ban de Zevrino.
1282 » » Stefan ban de Zeurino.
1287 » Stefan de Losont ban de Scenicin (?) etc.
Din punctul de vedere numismatic, se cunoaste astázi gratie
descoperirei regretatului director al cabinetului numismatic din mu-
zeal din B.-Pesta, Dr. Réthy, o serie de monete bátute in propriu
pentru acest banat.
In 1891 Dr. Réthy, descrie pentru prima oará
ologiai sub titlul de Redwitz Miklós Szörény bánérmei,
monetele lui Nicolae Redwitz, banul Severinului in 1430.
Existenta acestei monetare care apare fárá nici o conti-
nuitate, nu'si gáseste explicatia de cât prin acea :
eNiculae Redwitz pe lângá functiunea de ban al Severinului
nacumula pe acea de conte la Sibiu calitate de
suprem al monetáriei din Sibiu, Redwitz ar fi pus se graveze
tiparele monetelor bátute sub controlul lui zisa pe
obisnuitele embleme ale monetelor regale sterna sa 1)
Concomitent cu aparitia acestei monetare gásim
vazie a Turcilor sub comanda lui Vlad Dracul care dete 1433 asalt
Severinului.

N. Docan. Studii privitoare la numismatica Tdrii An. Acad.

Rom. ser. II. Tom. XXXII.

www.dacoromanica.ro
 113

Existenta banatului de Severin pus sub dependenta regilor

gariei 1526 când gásim pe loan Zapolya ca ultim
ban, dupá care nu se mai pomenete un altul.

Odatá cunoscute aceste date istorice vom putea mai usor

telege cunotiintele numismatice ce le avem cu privire la cele mai
vechi monete rornâneti.
Din cele 8 tezaure româneti importante, descoperite in
prezent, ditre cari 7 sunt descrise comentate in mod foarte ju-
dicios in importanta lucrare a D-lui N. Docan, citatá mai sus, al
8-lea tezaur este cel din Slatina, descoperit in primá-vara anului 1914
din care o buná -parte este in posesiunea mea, putem trage
minte privire la cele mai vechi monete româneti cari au circulat
in tara Româneascá.
Din studiul acestor tezaure este astázi bine stabilit, cá primul
domnitor român care bátut monetá proprie cu caracter propriu
românesc, este Vladislav I Basarab 1364-1380. Dela acest domn
avem cunoscute, o numeroasá serie de tipuri deosebite, pe cari in
special tezaurul din Slatina ni le redá in tot complectul Nici o
altá monetá anterioará acestor monetare ale lui Vladislav, nu au
fost pâná in prezent descrisá.
cercetare mai amánuntitá a tezaurelor monetare româneti
aratá prezenta mod constant a numeroaselor monete stráine
cari aveau un curs legal in
Astfel gásirn:
In tezaurul din Polonia sau Podolia, descris de Kunick
pe lângá monetele lui al sau Vlad I Dracul (1431
1435-1.436) vre-o 8o monete boeme ale lui Wenzeslau, precum
-
1863,

monete ale Hanilor Crimeii.

In tezaurul din Ipolyshg (Ungaria) descris de Réthy in 1891,
pe seria monetelor de Severin ale lui Nicolaus Redwitz (1430)
existau 50 denari ai lui Sigismund (1386-1437).
In tezaurul din Prahova, descoperit in 1875, existau pe lângá
monete rornâneti dela Vladislav I Radu I monete bulgáreti
(vezi N. Docan op. cit. pag. 34).
In tezaurul din Resava (Serbia), descris de Kovacevici in 1907,
existau pe lângá monete cu titulatura Vladislav, Radul Dan

www.dacoromanica.ro
 114

o moldoveneasca a lui Petru Musat (1378-1393) 299

monete bulghresti ale lui Ion Stracirnir.
In fine tezaurul din Slatina era in momentul desco-
perirei lui din monete de argint in greutate de gr. din care
argintarul topind gr. au rámas un grup cornpus : Soo
nete bulghresti a lui Alexanclru; 1300 monete bulghresti a lui Stra-
cimir; monete unguresti a lui Ludovic I, (1342-1382); I monett
venetianá a dogelui Giovanni Dolfino (1356-1361); monete
Vladislav I, (1364-1380) ; monete românesti, Radu I,
(1380-1385).
Din aceastä cercetare se cum in toate tezau-
rele rornânesti din aceast epoch apar constant monetele
ale lui Alexandru ale urmasului Stracimir ; neindoioasá
cum aceste monete strhine aveau un curs legal in in timpul
domniei lui Vladislav, Radu Dan.
cercetare mai directiune ne va aräta
relatiunea ce numismaticá aceea a
primilor nostri domnitori, relatiune ce se confirmä prin strânsele
relatiuni politice economice ce existau aceste douá

Moneta Severinului.
Cu ocaziunea Expozitiei Nationale din 1906, când câtiva ama-
tori ti-au expus colectiunile de monete vechi, amicul men d. C.
Nuber, unul din cei mai priceputi in numismatica româneasch,
atrage atentia asupra mici monete de argint expusä
colectiune particularh din T.-Severin.
in posesiunea mea, se actualmente
in colectiunea a din B.-Pesta. descrierea
ei : Moneta de argint in diam. de 12, mm., foarte bine conservatá

Fig. I. Fig. 2.
ingrijire. intre
pe avers, (fig. cercuri
perlate inscriptiunea : In cercul dinauntru
reprezentarea a imei spre stânga cu aripele strânse.

www.dacoromanica.ro
 115

Reversul (fig. 2) este ocupat in intregime de reprezentarea fatadei

unei cládiri in etagiu, o poartá de intrare la mijlocul cetátei. In
câmpul se observá putin distinct o siglá sau o cruce, a cárei
lature dreaptá e putin
Dupá tipul monetar, dupá caracterul inscriptiunei, dupá
modul fabricárei, aceastá de sigur a fost bátutá a doua
jumátate a secolului al XIII-lea.
Inteadevär comparând-o monetele unguresti, dupá care se
pare cá a fost bátutá, gásim o asemánare farte mare moneta

Fig. 3.

descrisá seria monetelor unguresti a lui Stefan al V-a regele

gariei (1270-1272). Astfel obolul descris sub No.297 Corpus Nuumo-
rum Hungariae, (fig. 3) prezintá aceleasi caractere monetare, in cât
par a fi fost gravate de aceíasi mâná de artist.
Deterrninarea acestei monete se face mai sigur prin
sási inscriptiunea ei: M I trebue de sigur sá se citeascá
Moneta SE intocmai dupá Stefan al V-lea intitula
oboli : M UNGARI E (moneta Ungariae).
Pentru cei ce cunosc istoria banatului de Severin este invede-
rat cá in majoritatea documentelor ce amintesc de acest banat, el se
intituleazá ZEVRINO. Inteun singur document gásim titu-
latura de SEVERINO. anume in documentul ce aminteste pe
urentiu, ban de Severin in 1271-1273, epocá in care domnea in
regele Stefan al V-a.
Cercetând istoria banatului de Severin gásim cá banul Lau-
rentiu s'a bucurat de o deosebitá consideratiune din partea regilor
Ungariei carii-au dat guvernámântul Banatului in mai multe rânduri :
la 1263 sub Bela al IV-a la 1271-1275 sub Stefan al V-a :
«In fine când temeritatea Bulgarilor pe timpul räzboiului dintre noi
«regele Boemiei, Banatul de Zeurino l'au devastat când mai
multi din baronii no§tri nu au vrut ca apere banatul, atunci Laurentiu
«ducându-se acolo a oastea Bulgarilor 0i recuprinzând präzile spoliele,
«cu cari Bulgarii erau din cari Dunärei vre-o câti-va a
«spânzurat, Banatul ni l'a redat (Hurm, No. 228 la anul I, No. 252)z.

www.dacoromanica.ro
 116

Bazati dar pe urmátoarele trei considerente : Asemánarea

perfectá cu tipul monetelor ungare din 1271 ; 2. Identitatea numelui
banatului cu acela din documentul din 1271 ; 3. Prezenta lui Laurentiu
ca ban al Severinuhil, cu o suprematie mai mare decât a celor alti
bani ; concludem cá moneta noastrá apartine banatului de!Severin
timpul guvernárei lui Laurentiu 1271-1273.
Existenta ei aratá, dreptul pe care desigur avea contele
Laurentiu dela regele sáu Stefan al V-a, de a bate monetá propie
acestui banat, prin care drept se invedera importanta pe care banatul
Severinului avea fatá de cele alte provincii regesti.
Lipsa, pâná prezent a ori cárei alte monete a banatului de
Severin, bátutá epoch apropiatá celei determinate de noi, face
presupunem cá existenta ei nu rekezintá inelul de legáturá al
unei nurnismatice proprii a banatului, ci moneta lui Laurentiu repre-
zintd o serie sporadied, consideratiunei totul deosebite de care
s'a bucurat acest ban dela scii regesti.
Nu e putin adevárat cá bazându-ne pe identitatea
terelor, a titlului metalului din care este fácut obolul de Severin
de obolii regesti din Ungaria, credem cá acest obol reprezina
un obol reqesc bátut pentru consacrarea suveranitátei banatului de
Severin, obtinut dupá izgonirea Bulgarilor in 1264, iar nu ca un
obol dupá cum D-1 N. Docan 1) considerá drept cuvânt
moneta banatului de Severin bátutá in 5430 de Nicolaus
Din cele mai sus descrise neindoios, cá 1271-1273
s'a bátut pentru banatul de Severin o monetá propie, moneta care
atât din cauza prezentei românismului in acel tinut, cât prin faptul
cá el face dupá un secol parte integrantá din tinutul Româ-
nesti, trebue sá o considerám ca cea mai veche in le-
numismatica

Prima serie monetargi a lui Vladislav I Basarab

din 1364-1365.
Din datele amintite rezultá cá cele dintâi monete românesti
cunoscute astázi sunt ale lui Vladislav Basarab (1364-1380. 0 des-
coperire a miei monete datoritá D-lor N. Docan C. F. Nuber, ne
1) N. Docan. Op. cit. pag. 22.

www.dacoromanica.ro
 117

arat prima serie de care s'a servit Vladislav la suirea sa

pe scaunul domnesc. Prin descoperirea ei putem tetra câtva cunoaste
inceputul numismaticei Românesti.

Fig. 4. Fig. 5.

In colectiunea numisrnaticá a Academiei Române,

1907 prin importanta colectiune Nuber, se gäseste o monetá
gáreascá a tarului Alexandru I (1331-1365). (fig. 4 5).
Aceastá monetä este contramarcata pe avers cu o micá contra-
alcátuitá dinteun cere liniar in diam. de 5 m.m.
cáruia se in relief un scut despicat in douá, având
campul drept trei bare longitudinale, iar câmpul stâng liber.
Acest scut seamänä scutul reprezentat pe monetele unguresti
din acea epocá, a casei de Anjou din Ungaria este identic
scutul pe care il are toatá seria monetelor românesti moldovenesti.
Existenta acestei monete din care in prezent nu sunt
noscute de cât douá exemplare, a cárei autenticitate nu este de
nimeni bánuitá, logicá din cunoasterea datelor
istorice ale domniei Basarabilor.
Inteadevár se principalul factor care a produs
carea in tara Cumaniei a fost extinderea influentei catoli-
cismului, care prin cavalerii punea la mari asupriri pe Vlahii
-ortodoxi; cari odatá ce s'au stabilit dincoace de Carpati, au
cáutat din primul moment sá se alieze poporul bulgar, bine or-
ganizat in acea epocá. Aceastá aliantá deveni mai
prin legaturile de rudenie, acute tarii bulgari familia con-
ducátoare a Vlahilor.
Astfel gásim pe Dan Vodá, fiul lui Radu Vodá Negru pe care
$incai (I pag. 436) descrie dupá anonimul românesc, ca
rudindu-se cu Mihai craiul Bulgariei, ce tinea in prima cásátorie pe
fata lui Dan. Mai târziu gásim cá domnul român Ivancu Bassarab
era socrul tarului bulgar Alexandru, nepotul de al lui Mihail.
Pe Vladislav Basarab gásim cumnat cu Strasimir, dupá cum aratá

www.dacoromanica.ro
 118

Turoczy atunci când descrie cum Vladislav Basarab domnul

muntenesti, alungând pe Unguri din Bulgaria, a dat Vidinul iar4i
cumnatului Strasirnir.
Legáturile de rudenie aliante ce exista tre aceste .

precum seculará pe care poporul român o avea

adânc sápatá in lui contra Ungurilor barbari, a avut un
sunet in legaturile comerciale pe care Româneascá le avea
cu Bulgaria, care bine organizata avea moneta ei proprie.
cum gratie legaturilor amintite, moneta bulgáreasca avea
putere circulatorie tot tinutul Tárii-Românesti.
Numárul mare de monete ale lui Alexandfa I Strasimir
site in toate tezaurele românesti confirmá pe deplin aceasta.
Venirea la scaunul domnesc a lui Vladislav I pare a avea o
influentá covârsitoare asupra organisarei ca Stat independent a Tárii
Românesti. In primii ani ai domniei, Vladislav voind scape tara
de sub influenta Ungureascá, provoacá in 1365 cu Ludovic
regele Ungariei.
Din proclamatia de regele Ungariei in acea epocá se vede
libertatea infáptuitá de domnul român. Aceastá
:

«De oare-ce când-va (Alexandru) voevodul transalpin, de tare

«uitat de binefacerile ce le-a primit dela noi nemultumitor credinta sa
«scrisorile din amândouä asupra unor Impäcáciuni ce a fost
«dator fata de noi de nostru natural cutezare Indrazneatá nu
«s'a temut a le strica in fine trecând (Alexandru) din aceastä lume, Ladis-
«lay fiul a mutat moravurile rele pämântesti si pe noi, or pe al domn
«natural, nimic nebägându-ne in seamä, färä consultarea noi recer-
«care in acea a noasträ Transalpina, cäreia dupä dreptul ordinea
«terei ni se cuvine nouä (regelui) titlul säu fictiv, ridicându-I a intrat in
acestei Itri a noastre, din vointa perfidä cu intelegerea Vlahilor
«locuitorilor tärii, locul säu. Se face dispositiunea ca armata st s e
«adune la Timisoara 5 de acolo la contra lui Vladislav.... (Hurmuz. I, 2,
.6, 9, p. 92. Vezi A. Marienescu. Domnia lui Radu Negru pag. 39) .

Din timpul acestei prime epoci a domniei lui Vladislav apar-

tine moneta lui Alexandru, contramarcatá cu scutul pe care in urmá
Vladislav adoptt pe toate monetele lui 0i care scut il gásim
prezentat pe toate monetele Românesti la inceputul sec.
al XVI.
4ceastá reprezintá de sigur prima serie monetará prin

www.dacoromanica.ro
 119

care domnul muntean arátat libertatea de orice

ungureascá.
serie circulá insá un foarte scurt timp. Lipsa in
toate tesaurele lui Vladislav, descoperite precum
trema raritate, aratá ele nu au servit in primii ai domniei
lui Vladislav de cât timpul necesar ca sä-si instaleze rnonetária pro-
prie, in care de bate in decursul domniei lui acea serie nume-
roasä, bine cunoscutá numismatica româneascI
Bazati pe aceste considerente ne este usor a determina mod
precis ordinea cronologicá a seriilor a lui Vladislav, dintre
cari unele stint evidentiat bátute dupá tipul monetar a lui Strasimir
chiar gravate de mâná de maestru ce a servit la
tuirea monetelor ale lui Strasimir.
In urmá, 1368, când Vladislav I se cu regele Ungariei
când reincep relatiunile comerciale cu Ungurii, dupá cum aratá
cel mai vechi document in latineste, prin care Vladislav
privelegiul comercial, vechile libertáti ce le-au
fost acordate in Tara Româneascá, se schimbá tipul monetar
modul de efectuare al monetelor lui Vladislav.
Nu intrám acum studiul seriilor monetare a lui Vladislav,
studiu care va face obiectul cercetárei tezaurului din Slatina.
In acest articol am voit sá aducem o contributie nouá la
ceputurile numismatice ale Românesti cu speranta cá noi des-
coperiri monetare vor lámuri pe deplin chestiune.
Dr. G. SEVEREANU.

www.dacoromanica.ro
 DETERMINAREA UNOR DIOBOLI DIN MILET

1914 apar pentru prima in comert, numeroase monete

de argint, in No. din scara lui Mionnet, având toate ca-
racterele unor monete antice grecesti.
Numárul mare al uniformitatea tipului, perfecta con-
servare, a Meat pe unii numismati cari citám pe Feuardent
din Paris, cáruia 'i s'a propus spre cumpárare mai multe sute de
monete, sá le considere ca falificate.
Intre piesele ce au intrat colectiunea mea, gásindu-se trei tipuri
cu totul deosebite, cari proveneau desigur din aceeai epocá de
fabricare, le-am cercetat mai de aproape, a determin a origina
acestor monete grecesti.
Primul punct importat ce rezultá din acest studiu este de a con-
stata perfecta antenticitate care apare nu numai din aspectul ge-
neral al monetelor, dar se confirmá prin varietatea tipurilor, prin
talul, gravarea felul baterii. Precizarea unde acest tezaur
a fost descoperit, ar fi desigur foarte importantá pentru determinarea
mi-a fost imposibil de a o afla, mai cu deosebire cá piesele
România, au fost vândute prin a sau a mâná.
arietatea in acest grup de monete grecesti de argint,
al numár este de 41, gásim trei tipuri:
a) Monete având pe avers reprezentat un cap de
berbec spre stânga 39 piese
b) Monete având pe avers reprezentatá o broascd
piesá
Monete având pe avers reprezentat un
miriapod
Reversul monetelor este ocupat de un pátrat incus
(quadratum incusum) care se aflá reprezentatá in relief o rozetd
de let, foarte variatiuni de executie.
Din descrierile numismatice antice grecesti, gásirn in Mionnet 1)
53, fig. 13), reprodusá o monetá asemánátoare in revers

') E. Déscription de Médailles antiques grecques et romaines.

Recueil des planches. 1837.

www.dacoromanica.ro
 121

al cârei avers pare a fi capul unui animal greu de determinat dupá

desen. Aceastá monetá e trecutá ca provenind dinteo tará necunoscutá.
de a argumentele de care m'am servit in deter-
minarea voi descrie fiecare tip in parte.
a) Moneta rap de berbec.

Fig. I.
Av. Cap de berbec având gura deschisá, spre stânga, cu un
relief foarte bine pronuntat; ocupá aversul in intregime. ca-
pului e reprezentatá mod uniform prin puncte mari strâns alá-
turate.
Rv. Inteun pátrat incus ce ocupá reversul in totalitatea lui se
aflá cu un relief bine pronuntat, o rozetä zisá de Milet 1) compusá
din patru petale usor stilizate, in cruce, separate prin câte o fo-
rozetei este ocupat de un cerc relief.
Diametru: ro mm.; Grosimea: mm.; Greutatea: 15 gr

b) Moneta en

Fig. a.
Av. Broascá testoasá cu picioarele Carapace le reprezen-
tate prin mai multe puncte in relief absolut identice modul de
reprezentare al lânei capului de berbec din prima grupá de monete.
Acest desen se deosibeste ca stil foarte mult de reprezentarea broastei
testoase a cunoscutelor monete din Aegina; de care E. Babe
se serveste la clasificarea diferitelor epoce de emisiune a acestor din
urmá monete.
Rv. Inteun pátrat incus o rozetá de Milet absolut cu
acea din grupul
Diametru: rio mm.; Grosimea: mm.; Greutatea : gr.

1) E. Traité des monnaies grecques et romaines, II Partie pag-

270 410.

www.dacoromanica.ro
 122

Moneta nu insert miriapod.

Fig, 3.

Av. Un insect prezentând de jur imprejorul corpului mici

cioare deabia vizibile pe monetà. Baterea a monetei nu lash
se intregime tot corpul animalului.
Rs. Inteun pátrat incus o rozeta de a petale sunt
putin mai bine pronuntate decât acelea ale celoralte douh. tipuri de
monete.
Diametru: mm.; Grosimea: 22 mm.; Greutate: gr.

Determinarea acestor monete antice anepigrafe, cari desigur

provin din aceiasi monetárie este destul de anevoioash; totusi
ea poate fi fácutá bazându-ne pe reprezenthrile dupä avers revers
precum greutatea identicá la tot grupul de monete.
Un punct cornun la toate al cáror numár
initial se pare cá era de aproape o mie, este rozeta dupá revers
fixatá Otrat incus.
Acest desen totul caracteristic, care dupá Babe lon reprezinth
o rozetá patru petale mari, despärtite prin patru foliole, apare
mod obisnuit pe monetele din cari aveau ca obârsie
numismaticá, pe acea a metropolei.
Aceastá zisá de let (rosace milésienne) Head 1)
reprezinth a ateliernlui din
Prezenta ei in mod constant pâná la un punct,
a atribul aceste piese monethriei din let.
In ceiace priveste aversul, gásim pe marea majoritate a pieselor
capul de berbec având gura deschisá, pe restul o broascá
testoash, iar pe altele un insect miriapod.
in toatá monethria anticá greceasch ne este pâná prezent
cunoscuth representarea capului de berbec, la miele din monetele de
electrum din let, unde berbecul e reprezentat culcat, precum pe
1) B. Catal. p. 184 No. si pl. XXI, fig. i 2.

www.dacoromanica.ro
 123

monetele de electrum din Clazornene pe monetele din Delphi.

Aceste reprezentki sunt deosebite de aceia a capului de berbec
care dupd cum vom are o semnificare deosebitá.
Reprezentkile de animale pe monetele primitive ale coloniilor
grecesti aveau de sigur o orginá mitologieá. Din acest punct de
vedere Babe lon 1) crede capul de berbec reprezintà sacrificiul o-
ferit lui Apollon fie de a face pe zeu bine voitor, fie de a-i potoli
furia. Cred ca simnificarea mitologicá a capului de berbec este
cu totul alta. El reprezinta un animal sacru pe care vechii Egipteni
divinizau prin zeul Knum. Dela Egipteni el a fost divinizat de
Greci prin zeul simbolul ardoarei, zeu pe care grecii antici
reprezentau tocmai printfun cap de berbec. Desigur dar cá pe
monetele acestea o asemenea figurá reprezenta pe zeul ardoarei

Un pretios argument avem din cunoa$terea legaturilor

merciale politice ce existau metropola din Egipt,
in care prin secol. a. Ch. Milesienii se stabiliserh pâná la
rile unde au construit faimosul iar mai târziu
au ajutat la contruirea Naucratisului 2). Aceste strânse legkuri
merciale Egipt au avut drept urmare apropierea
divinitátilor Egiptului care capul de berbec.
In ceiace prive$te celealte reprezentári de animale ca broasca
testoasa, ea apare in mod pe monetele din Aegina, care
dupá Babe lon ar reprezenta cât-va blazonul insulei. Mytho-
grafii aratá broasca repreziritá cereascá,
simbolul Afroditei Urania 3).
Svoronos 4) recunoaste in reprezentarea acestui animal pe
netele din Aegina un simbol lui Hercules.
admitem ideea reprezentarea de animale pe monetele
antice grecesti nu reprezintá un sirnbol al orasului, ci o divinitate,
fapt care se confirmá pi prin multiplicitatea reprezentárilor de ani-
male numismatica unui singur ora$, precum prin faptul cá
acelasi animal reprezentat pe monete din orase deosebite, a-
t) E. Babe cit. p. 994.
D. Mallet, Les premiers établissements des Grecs en Egypte, p. 29,
148, 171. G. Busolt, Griech. Geschichte, II p. 480.
3) Gerhard, Griech. Mythologie. Cap. 375.
4) Svoronos, Bull. corresp. hellen. T. XVIII, 1894, pag. 109.

www.dacoromanica.ro
 124

tunci putem usor admite in mumismatica orasului ale

cArei tipuri cunoscute astázi sunt: ca monete de electrum,
leu culcat, cap de leu, berbec culcat, taur mergând, cap de
protome de taur de leu culcati reuniti, iar ca monete de
gint numai capul de leu, este reprezentarea capului de berbec
gura deschisá, testoasá, insect miriapod.

Determinarea pieselor ca apartinând numismaticei de se

confirmá mai prin greutatea fiecárei piese. Din acest punct de
vedere este astázi bine stabilit cá numismatica oraselor principale
din Grecia de un sistem monetar propriu. Astfel dacá nu am
considera decât cele douá mari centre ale Greciei antice, Aegina
am vedea diferenta mare ce exista intro greutátile monetelor
fiecárui sistem in parte. :

In sist. Eginetic In sist. Milesian

Didrachma (Stater) . . gr. Tetradrahma
Drachma 6 Didrachma 728_ 696 ,
Triobol drachma) . 3 Drachma 364_ 348
Diobol 2 Triobol 182_
Diobol 21_ 118
Obol
Obol

Din acest tablou comprarativ se poate usor constata cá toate

monetele ce formeazá subiectul acestui studiu cântárind
gr. nu intrá in nici una din categoriile monetelor sistemului
Eginetic sau unui alt sistem monetar ; ci aceste monete concorda
perfect cu greutatea unui diobol de Met.
Bazat dar pe toate considerentele expuse anume:
a) Pe prezenta constantá a rozetei de
b) Pe reprezentarea capului de berbec, animal ce se mai gáseste
in numismatica milesianá pi care reprezintá simbolul ardoarei,
vinizatá Milet prin zeul Khnuphis.
Pe identitatea greutate aceia a diobolului de
Concludem cá seria monetelor descoperite in anul 1914, de

www.dacoromanica.ro
 125

o autenticitate 1) reprezintá o serie de dioboli de argint,

serie ineditá numismatica destul de bogatá a metropolei din let.
Un punct care ar putea fi supus discutiei ar fi dacá aceastä
serie, nu ar reprezenta monetele uneia din coloniile importante ale
orasului din care putem cita : Abydos, Lampsacus Parion din
Hellespont, Proconesos, Cyzic din Propontida, Olbia, Panticapea, Si-
nope Amisos.
Dintre toate aceste colonii, unele cum ar fi Lampsacus, Parion,
Cyzic, Olbia, Panticapea, Sinope au monetele descrise deja. La
celelalte colonii, monetele epoca contimporaná seriei noastre (480
a. Ch.) nu sunt descrise de colonia Abydos, patria amorului
lui Hero Leandru, prezenta antichitate o desvoltare economicá
destul de importantá spre a admite existenta unei monetárii proprii.
Din lipsá de elemente sigure nu putem considera aceste piese ce
le-am descris ca apartinând uneia din coloniile de
Dr. G. SEVEREANU.

1) In momentul de a da lucrarea la tipar. amicul meu D-1 W. Knechtel

care ceruse pärerea Dr. asupra acestor monete, face cunoscut
la Berlin, ca Feuardent la Paris, considerA monetele cu reprezentarea broasca
testoasá acea cu cap de berbec ar fi un cap de leu) ca
provenind din Smirna. Pe baza datelor emise in lucrarea de fatä,
a-mi da pärerea asupra monetelor ce au fost prezentate D-rului cred
tipurile monetare descrise de noi au existat in caz ele nu pot fi
produsul imaginativ al unui falsificator.
2

www.dacoromanica.ro
 EFIGIILE ALE DOMNILOR ROMÂNI

i. Valoarea a efigiilor inonetare.

Monumentele numismatice nu sunt numai izvoare de primal ordin

istoria politicá, dar au o foarte mare
istoria culturalá. Desvoltarea financiará din diferite
la diferite popoare, institutiile, credintele obiceiurile,
conceptiunea tecnica artisticá, toate se reflecteazá produsele
monetare, cari in nenumárate cazuri sunt ele adevárate opere
de arta.
Dar o valoare totul monetele pentru
iconografia veche nouá. Portretele insemnat numár de
suverani nu ni s'au transmis nu le cunoastem decât prin
cirea acestor monumente, cum numai ajutorul
putut distinge determina preciziune reale ale unor
femei celebre, ce ni le-au pástrat lucrärile de
sau sculpturä.
Pe monetele antice grecesti sunt reproduse, ui-
rnitoare o tecnicá desávârsitá, portretele regilor
cedoneni, asiatici egipteni din perioada alexandriná, precum
câteva admirabile portrete de regine; ajutorul monetelor
mane se poate reconstitul in intregime galeria portretelor
tilor primele trei veacuri ale erei crestine.
Nu lipsesc de pe monete nici figurile unor oameni sau
generali vestiti din antichitate. Cât priveste timpurile mai noi,
medalistica ca de pictur sculp-
turá, sá perpetueze figurile oamenilor celebri, arta monetará n'a
cetat de a portretisticei resurse nesfârsite.
A fost o perioada de timp destul de indelungatá, când
arta monetará n'a reusit sá reprezinte adevárate portrete, ci sá
fátiseze numai figuri ideale, conventionale. Cam de pe la jumátatea
al d. Cr., efigiile monetare ale romani
se depárteazá tot mai mult de realitate un caracter iconic,

www.dacoromanica.ro
 127

conventional. Gravorul nu mai nu mai este capabil

produa portretul trásáturile lui proprii pi cu insu-
sirile-i caracteristice, ci ne nurnai chipuri ideale, cu note comune,
cari se potrivesc oricárui personagiu de acest fel. Figura suvera-
nului se imobilizeazá tot mai mult formá, care nu are pre-
tentia sá reprezinte pe un anumit ci pe in genere.
De aceea efigiile de pe monetele urmasilor lui Constantin Mare
pi de pe cele bizantine nu au decât o valoare iconograficá relativá,
cáci nu prezintá decât aspectul general al figurii suveranului.
cât ne apropiem mai mult de evul mediu, cu atâta caracterul
tional al efigiilor monetare devine mai pronuntat.
Gravorii medievali au incercat pi ei reprezinte figurile suve-
ranilor, pi cele douá feluri de produse ale monetele pi pecetile,
contin numeroase probe despre aceasta. De gravarea unei
matrice de pecete a unui tipar de nu era nici o deose-
bire, pi amândouá se executau de obiceiu de una persoana.
Mai mult, gravorii de matrice tipare se indeletniceau pi alte lu-
crári; ei erau pi zlátari (argintari), gravori de petre scumpe. chiar zugravi
miniaturisti. apusul Europei ca pi la noi, argintarii erau de regulá
bánari pi pecetari pi mimai târziu, când circulatia rnonetará a
devenit tinsá pi când mijloacele de fabricare s'au perfectionat, a
ajuns pi gravarea tiparelor de monete o specialitate deosebitá. De
aceea nu este de mirare cá in evul mediu monetele se asLamáná
atât de mult pecetile, cáci sunt ca pi ele lucrári de orfáurkie;
tot din aceastá cauzá efigiile de pe monetele medievale sunt la fel
cele de pe peceti pi au un aspect sigilar; in sfârsit aceleiapi im-
prejurári se datoreste faptul intre monetele medievale, oricât ar
fi unele de drágute de bine executate, nu este nici una in
devár frumoasá, nu este nici una o adevárafá operá de artá 1). Prin
urmare nu ne putem astepta ca efigiile monetare din acest timp
sa fie portrete propriu zise, ci numai reprezintári conventionale.
Abia in veacul al XVI-lea, sub influenta renasterii, a inceput sá
se introducá in executarea efigiilor monetare mai mult realism.
La drept vorbind efigia-portret apare cu mult mai de vreme,
veacul al XIII-lea, dar numai in chip izolat pi fárá continuare.
Pentru istoria artei monetare in evul mediu M. Prou,
Mire, in Michel, Histoire de l'art III, p. 431 urm. E. Babelon, Les origi-
de du médailleur, ibidem III 2, p. 897 urm.

www.dacoromanica.ro
 128

impáratul Frederic II, care organizase in sudul Italiei primul stat

norme moderne, a bhtut niste bani de aur (augustali), imi-
tati monetele romane, iar efigiile de pe acesti bani repro-
duceau in mod exact portretul säu. Tot izolatá a rämas
carea in veacul al XV-lea in Franta, de ducii de Dombes,
cari au pus sä se graveze pe monetele emise de dânsii portretele
reale. Numai in veacul al XVI-lea efigiile-portrete s'au introdus
pe monetele celor mai multe state europene.
La noi arta a urmat evolutie. cursul evului
mediu 2i efigiile de pe monetele noastre reprezintä numai chipul con-
ventional al Domnului. Trebue sä in tot acest
timp nu efigii decât numai pe monetele Tárii-Românesti,
exceptie pentru Moldova, o serie de monete dela
schimb, când in veacul al XVI-lea locul figurilor conventio-
nale iau efigiile-portrete, acestea apar mai in Moldova, pe
vreme in Tara-Româneascä se intrebuinteazá mult mai târziu.
De altfel din veacul al XV-lea activitatea monetará din
noastre scade foarte mult, in veacurile urmátoare nu decât
câtiva Domni cari au baut monete.
Pentru istoria culturalä efigiile monetare, atât cele con-
ventionale, cât cele reale, au o importantá totul exceptionald.
Noi nu deca foarte putine reprezintki ale vechilor Domni
acestea sunt aproape toate portrete ctitoricesti. Dar valoarea ico-
nograficá a acestor portrete este foarte relativá, in primul rând
ele au un caracter conventional, sá reproducá nu atât de
mult fizionomia particulará a fieckui Domn- ceeace pictura medie-
ca gravura, nu era in stare facá- cât mai ales
generalä a Domnului calitate de ctitor, deci in atitudinea con-
sacratá acestui fel de ; de altá parte aproape nici unul din

aceste portrete nu s'a pästrat in forma originalá contimporaná, ci

au fost cu ocazia zugrávirii din nou a bisericilor in tim-
mai târzii.
Efigiile monetare ne prezintá pe Domni nu in calitate de
smeriti servitori ai bisericii, ci in aceea de stápânitori lumesti, prin
urmare sub aspectul sub care tineau sá apará in fata supusilor
a De altä parte efigiile acestea mai au avantagiul
n'au fost refdcute, ci s'au forma primitivá, originalá. De
aceea chiar când figuri conventionale, ele au o valoare

www.dacoromanica.ro
i
 129

mai mare, atunci când portrete reale,

sunt de foarte multe ori unicele portrete ce ne-au rámas dela Domnii
respectivi.
trecem deci revistä efigiile ce se gásesc pe vechile noastre
monete a-le determina valoarea pentru istoria

2. Efigii monelare reprerintdri couventionale ale Domnilor.

Rada I (1380-1385 ?).

Cele mai vechi monete cu efigie, cunoscute astázi, sunt clela
Radu I, Domnul -Românesti. Ele reprezintá sub forma
unui cavaler medieval, stând in picioare, cu coif pe cap,
de fier pe corp pe membre, in mâna o lancie, in
stânga scutul ; acesta are primul cartier fasciat, al doilea
(Fig. I i 2).

Fig. 2.

monetele sunt (diametru de 17 mm.) nu oferiau

gravorulni decât un câmp foarte restrâns, totusi se poate constata
usurintá, personagiul este imbräcat in armur
1). Coiful se recunoaste foarte bine, distingându-se Mmurit
ziera coada ; la se vád inchieturile de fier dela
brate ; incáltámintea este de asemenea de fier. De având coif
pe cap cu lancie scut, era natural ca restul
corpului sá fie in fier.
Nu nici o figura aceasta reprezintá pe
Domn. Pe monetele medievale in afará de efiglile suveranilor (lumesti
ori eclesiastici), nu se puneau decât ale sfintilor ce erau considerati
1) Pentru a se putea mai bine modul de a Domnilor
pe monete am reprodus aproape peste tot locul efigiile märite.

www.dacoromanica.ro
 130

ca patroni protectori ai respective. Desi acesti sfinti sunt uneori

reprezintati costum cavaleresc (d. e. Sf. Ladislau al Ungariei),
totusi pentru a se deosebi de suveranii lumesti, au totdeauna nimb
in jurul capului. Efigia noastrá nu poate un astfel de sfânt,
pentrucá de o parte nimbul lipseste, de altá parte Tara - Româneasa
n'a avut nici un patron de acest fel. Nu poate fi vorba nici de
vreun arhanghel, ca Mihail de pildá, - Sf. Gheorghe ar fi trebuit
sá fie cálare, omorând balaurul - cáci acesta este reprezintat totdeauna
Prin urmare cavalerul de pe noastre nu poate fi
alteeva decât figura idealá a lui Radu I.
De sigur cd acest fel de a reprezinta pe un Domn roasts ni se
pare curios, cáci pâná acum am fost obisnuiti portretele
ctitoricesti cari pe Domni in costumul' «civil», iar de altá
parte nu avem cunostinte despre existenta unei organizári, in sens
apusean, a boierimei noastre. Dar dacá tinem seamá, cá aceastá fi-
gurá de cavaler se aflá pe niste obiecte cari aveau rnenirea sá re-
prezinte pe Dornn nu numai in fata sái, dar in fata
stráinátátii, cá pe reversul se gáseste o stemá compusá dupá
toate regulele artei eradice apusene, Domnului in arrnurá
occidentalá pare foarte naturalá 1).
Nu existá astki decât un singur portret al lui Radu I, aflátor
mánástirea Tismana, intemeiatá de el. Dar acest portret este
ctitoricesc nu s'a pástrat forma primitivá, ci este o restau-
rare târzie. Astfel el nu mai are nici o valoare iconograficá 2). Nu
ni s'a pástrat nici vre-o pecete efigie dela acest Domn. Deci
mai mare importantá pentru stárii culturale din
timpul sáu au monetele efigia sterna lui.
Rámâne numai de stabilit tipurile acestea corespund unei
stári de fapt, ori se datoresc imitatiei vreunui model stráin.
Dacá monetele contimporane ale tárilor (Mol-
dova, Ungaria, Bulgaria Serbia) constatám cá nu existá
o astfel de reprezin tare a suveranului. Nici tárile orasele apu-
sene, cari Tara- Româneascá avea pe vremuri legáturi
comerciale mai strânse (Venetia, Genova, Polonia), nu a-

1) Pentru stemä Moisil, Monete vechi romdnesti inedite putin cunoseute,

In Analele Acad. Rom. XVIII p. 71.
2) Reprodus tefulescu, Tismana, ed. II, p. 72.

www.dacoromanica.ro
 131

veau pe monete o astfel de efigie. Numai pe monetele contilor din

Edessa in unele ducate latine din Orient, gásim un cavaler
-picioare, dar este foarte putin probabil, ca figura noastrá sá fi fost
copiatá de acolo, dat lipsa de legáturi mai intime cu aceste
state. prive$te sterna de pe reversul monetelor, nici ea nu se
in nici o Nurnai scutul despicat fasciat se gáseste
cu oarecari modificári in sterna Angevinilor din Ungaria.
Prin urmare nici efigia nici sterna nu sunt copiate, atunci
suntem in drept presupunem, cá Domnii boierii nostri
nuiau in veacul al sá poarte armura cavalereascá sá-$i
compuná sterne dupá modelul apusean. Aceastá bazatá pe
studiul monumentelor monetare, se confirmá printr'o descoperire
centá, fácutá in Biserica Domneascá din Curtea de Arges, de care
d. O. Tafrali, profesor la Universitatea din Iasi. Cereetând cel mai
vechi strat de picturá din aceastá bisericá, a se fixeazá
in a doua a veacului al XIII-lea, d-sa a descoperit pe un
stâlp din fata altarului, portretul unui ctitor domnesc, imbehcat in
costum de cavaler. Desi pictura e in mare parte stricatä, totu$i se
constatá cá Domnul, care este in genuchi
in fata icoanei lui Cristos, poartá pe corp o hainä de zale, iar jos
in fata lui se vád bine, coiful, scutul lancia 1).
Prin urmare avem acme monumente autentice,
din veacul al XIII-lea din al XIV-lea, cari reprezintá pe
Domnii munteni in cost= cavaleresc apusean. Dacá la aceasta
faptul cá pe monetele din veacul al XIV-lea al XV-lea
pe cele mai vechi peceti steme compuse dupá regulele
raldicei apusene legende in limba latiná, trebue recunoa$tem,
cá o puternicá influentá occidentalá, insotitá de o organizare sens
apusean a boierimei muntene, a existat in acel timp.
prive$te modul de executare a efigilor monetare ale lui
Radu I, dovede$te o mare indemânare artisticá. De$i gravorul n'a
dispus de de un spatiu foarte restrans, el a reu$it ne dea
o idee lámuritá exactá despre Domnului. Se
cá nu a sá ne dea un portret al lui Radu, ci numai un
chip conventional.

1) Tafrali, Biserica Domneasa, in Revista p. istorie, arheol 0i filol. XVI

ed. separ. p. 9, fig. 4.

www.dacoromanica.ro
 132

Mireea eel (1386-1418).

Dela Dan I, fiul mai mare urmasul imediat al lui Radu I, nu

avem acum nici o monetá efigie, dar dela Mircea cel Bátrân,
alt fiu al lui Radu urmasul lui Dan I, existá mai multe
de monete de acest fel. Este caracteristic nici una din ele
nu reprezintá pe Domn in costum de cavaler, ci toate in portul
domnesc cu care ne-au obisnuit portretele ctitoricesti. Astfel in
generale toate efigiile de pe monetele lui Mircea se aseamáná,
numai privinta atributelor Domnului, in anumite amánunte ale
costumului in ce priveste modul de executare, se poate face o deo-
sebire intre ele. Dupá aceste efigiile monetare ale lui Mircea
se grupeazá urmátoarele categorii :

Fig. 3 4.

Tipul Domnul stá in picioare, are coroaná pe cap, plete mari,

mustáti plecate in jos barbá. se compune dinteo
hainá lungá la glesne, strânsá putin pe talie incheiatá
tr'un rând de nasturi; deasupra genunchilor ea se terminá
tiv lat impodobit cu desenuri brodate, de sub care se desfac poalele
cute largi. Peste aceastá hainá se o rnantie mare, fárá md-
neci, blánitá pe din láuntru cu un guler mare de blaná, táiat in
colturi lungi. pare a fi de piele, cu tálpile lungi dupá
moda tirnpului. mâna Domnul tine o lancie drept in jos,
cu un vârf de fier triunghiular, al cárui se terminá
sau douá circulare; in mâna stângá tine globul cu cruce
(cruciger). Donmului este foarte impunátoare:
constumul de ceremonie mâini insemnul puterii al
stápanirii neatârnate, el apare ca un adevárat monarh a cárui
toritate nu se discutá. (Fig. 3).
Este interesant de constatat, cá nici acest mod de a reprezinta
pe suveran nu se pe monetele altor state; in schimb efigia

www.dacoromanica.ro
 133

Sfântului Ladislau, de pe dinarii unguresti contimporani, este

proape a lui Mircea. Singurele deosebiri sunt numai cá
sfântul are nirnb in jurul capului in mâna dreapt tine o hale-
bardä ; altfel s'ar putea sustine cu probabilitate, gravorul
telor lui Mircea s'a foarte mult influentat de aceastá reprezintare
de pe monetele ungure$ti.
Dar asemánarea intre cele doná efigii se poate datora fap-
tului, cá costumul de ceremonie era asemánátor la cele douá
definitiv acest costum nu este particular românesc, ci este ve-
chiul costum al impáratilor bizantini, care modificári s'a
introdus la toate cartile din rásáritul Europei. Regii Ungariei ai
Poloniei, tarii Bulgariei ai Serbiei sunt reprezintati pe monete
costum dar nu stând in picioare, ci pe
tron ; ei totdeauna in mâna stângá globul cruciger. Mircea
este tot in acest costurn, in portretul ctitoricesc dela
mana, numai cá nu are haina de pe de desupt este largá,
gulerul fárá colturi 1). Prin urmare costumul acesta era de fapt
trebuintat de Mircea, cá chiar dacá reprezintarea de pe monete
este influentatá de o efigie ea corespuncle intru toate realitátii.
In portretul ctitoricesc dela Cozia, Mircea poartá un costum
asemánátor, dar haina este mult mai strâmtá mai
cá se vád bine pantalonii strâmti, cu bicefalá bizantinä pe
genunchi ; rnantia de asemenea este mai fárá
guler. La brâu Domnul poartá o sabie micá 2). Se poate ca acest
costum sá fie o contrafacere posterioará a vechiului port domnesc
pe monete.
chip ca la Nr. 3 este Mircea pe o altá serie
de monete - aceea care are pe revers irnaginea lui Cristos, - dar
in de lancie, el tine in mâna dreaptá o sabie latá al cárei
mâner se terminá en glob 4).
Tipul IL Pe o altá categorie de efigii Domnul este reprezintat
tot in picioare, coroaná pe cap globul cruciger in mâna
stâneá, dar nu are mantle, iar sulita din mâna dreaptá o tine
oblic rezimatá de drept. de asemenea este
alta : o tunicá largá, fárá scurtá numai pâná la genunchi,

1) tefulescu, c.
2) Docum. Hurmurachi, I, 2,

www.dacoromanica.ro
 134

iar in jurul gâtului un guler de stofá, al ckui capat se prelugeste

dealungul corpului, in forma unui patrafir. Sulita are fierul de
formä cu un circular. (Fig. 5). Pe un exemplar, aflátor
Cabinetul Numismatic al Academici Române, lan-
cea pare a avea coada scurtá, cá s'ar putea
crede, cá gravorul nu a voit sá aceastá
armá, ci un buzdugan. Atitudinea mânei drepte
pare a indica de asemenea, cá Domnul tine o
cu coada scurtá priveste Dom-
nului este la fel cu cea de mai sus1).
ig. 5.
Costumul acesta este foarte apropiat de al
bizantini, cu deosebirea este mai simplu mai scurt.
Tipid Ca i la tipul I Domnul are pe cap, plete
barbá. Haina este lungá jos de genunchi, strânsá pe
corp rând de nasturi la mijloc
cu un brâu lat. Mantia lipse$te, picioare
poartá incáltäminte mâna dreaptá
de piele.
tine o lancie drept in jos, fierul triunghiular ai
un la in stânga globul cruciger. (Fig.
6). Executiunea acestui tip de efigii este foarte
neingrijitä, special degetele mâinilor sunt
gerat de lungi ; monetele par a fi fost bátute Fig. 6.
grabá sunt probabil din ultimul timp al domniei lui Mircea. Aceastá
presupunere o faptul cá monetele
lui Mihail, fiul urmasul lui Mircea, au toate
acest tip de efigie stint tot atât de ne-
executate.
Dela Mircea s'a pástrat o pecete cu
efigie. (Fig. 7). Ea reprezintá busturi
incoronate afrontate, cari inchipuesc de
Fig. 7. sigur pe Domn fiul sáu Mihail 2).
numai busturile, nu ne putem da seamá de costumul personagiilor,
toate acestea pecetea are importantá, de oare ce confirmá cele
i) Cf. Moisil, asupra monetelor lui Mircea, Buletinul Soc.
Num. Rom. 1913, tab. II, fig. io. Tot acolo sunt reproduse celelalte tipuri
de monete efigii dela Mircea.
2) Copie fotografici la Academia Românà. Cf. General P. Ndsturel, Nova
Plantatio p. 27. (Ed. separ. din Revista p. ist., arh. filol. XVI).

www.dacoromanica.ro
 135

spuse mai sus, pe sigilii se reprezintau tiny chipurile

Domnilor in mod conventional.

Mihail (1418- 1420) II (1420-1424, 1427-1431).

Dach efigia de cavaler de pe monetele lui Radu I, a rhmas

izolatä n'a fost de unul dintre urrnasii in
schimb una dintre efigiile lui Mircea, anume cea mai inferioará
ca artá, (Fig. 6) a fost de Mihail reprodusá pe
rnonetele sale.
Faptul tocmai efigie o gásim pe monetele lui Mihail
dovedeste cá dateazá din ultimii ani ai domniei lui Mircea s'a
transmis astfel mai usor urmasului Mai ales cá dela un timp
Mihail a fost de tatál sáu coregent, care calitate apare alá-
turea de el documente, pe monete peceti.
Efigia monetará a lui Mihail se prezintá astfel: Domnul poartá
coroaná pe cap, plete lungi barbá. imbrácámintea constá dintr'o
hainá lungá, strânsä pe corp Incheiatá rând de nasturi;
ea merge lárgindu-se spre poale. mâna dreaptá Domnul tine o
drept in jos, cu fierul treiunghiular sau douá
circulare la mâner. Uneori fierul pare a se termina la bazá douá
colturi ascutite, alteori este subtire ca un cui. mâna
stângá tine globul cruciger. (Fig. 8). Din cauza executiunei neingrijite,
pe numeroase monete capul Domnului este
clinat parte, iar coroana picioarele nu
sunt decât putin vizibile.
Dupá cum rezultá Donmul este reprezintat
in costum fárá mantia blánitá ; foarte pro-
babil aceasta se datoreste, ca la ultinml tip
delaMircea, lipsei de iscusintá a gravorului.
Comparând executiunea efigiilor monetare ale Fig. 8.
lui Mihail ale lui Mircea din ultimul timp al domniei, cu celelalte
efigii ale luiMircea, constatám o mare decadena a artei monetare.
Aceastá decadentá se explicá prin situatia grea care se afla Tara-
Româneascá dupá rázboaele lui Mircea inchinarea la situatie'
.. care in mod natural s'a repercutat asupra circulatiei monetelor
tionale deci asupra artei monetare. adevár monetele din

www.dacoromanica.ro
 136

timii ani ai lui Mircea, precum cele ale lui Mihail, nu sunt nu-
mai inferioare ca artá, dar sunt in numár cu mult mai redus.
Sub urmasul lui Mihail, Dan II, situatia nu s'a imbunátátit,
-din potrivá náválirile stráine s'au iar siguranta comertului
a devenit tot mai precará. De aceea el a bátut mai putine monete
executiunea este mai Afará de aceasta, mate-
rialul din care sunt lucrate este de o calitate cu mult mai inferi-
oará, din cäre cauz conservarea lasá foarte mult de
Dupá cât se poate constata din exemplarele ce le avem la dispozitie.
efigia de pe aceste monete este la fel cu cea de pe ale lui Mihail.
Pecetile cu efigie se resimt ele de aceastá decadentá. Astfel efi-
de pe pecetile ce ni s'au pástrat dela Alexandru- Aldea,(Fig. 9)
dela Vlad Dracul 1), nu sunt de superioare
ca artá efigiilor de pe monetele lui Mihail
Dan II. Deosebirea efigiile monetare cele
sigilare stá numai faptul aceste din urmá
sunt totdeauna in profil, nu deca
Fig.
busturile Domnilor; prin urmare din punct de
vedere tecnic erau cu mult mai usor de executat decât cele mo-
netare.

(1433-1434).

Între monetele moldovene din veacul al XIV al XV-lea nu

se gáseste decât o singurá serie cu efigie, dela Ilia*, fiul urmasul
lui Alexandru cel Bun. Dar aceastá efigie diferá cu totul de cele de
pe monetele muntene, cáci un cáláret, tinând in mâna
stângá o sabie fácând cu ea miscarea de atac asupra unui dusman
ce nu se vede.
Din nenorocire monetele din aceastá serie, ce ni-s'au pástrat, sunt
foarte ráu bátute de o conservare cu totul inferioará, din care
cauzá multi numismati n'au putut distinge exact figura cáláretului.
Astfel D. A. Sturdza a rámas nedumerit, crezând cá este «un
lup, sau un sau un urs cálare, tiind in dreapta o sabie» 2).
redlitate figura de pe cal este a bárbat, care tine cu
1) General P. Nästurel, e. p. 19.
2) Cf. Magnum Etym. Rom., III col. 2437, Nr. 17.

www.dacoromanica.ro
 137

mâna fetal, jar o spadá in atitudine de atac. Este

adevárat executia de reaua conservare face
chipul mai dar nu rámâne un
Calul este redat totul rudimentar inteo atitudine
nepotrivitá a cáci de vreme ce
acest din face miscarea de atac, calul merge
la trap (are un singur picior dinainte ridicat)
nu in galop, cum ar fi natural. De altá parte
coada o tine in sus, pozitie
nenaturall Cáláretul are el o pozitie nepotri-
vitá, cáci fled in profil spre dreapta, in
timp trebuind sá facá gestul de lovire, executá Fig.
mâna stângá aceastá miscare, mâna
dreaptá tine frâul. Sub cal se observá un obiect nedistinct, pe
care D. A. Sturdza identificat un balaur, dar dupá cât se poate
constata nu reprezintá ceva (Fig. io).
Ceea ce face ca cáláretului sá nu pará orneneascá, este
coiful totul diforrnat. Acest coif pare a fi un «grand bassinet»
viziera foarte proeminentá, pe care neindemânarea gravorului a
exagerat-o in fel, face impresia unui bot de animal.
Existá multá probabilitate cá aceastá reprezintare este
de pe rnonetele lituane. Sterna acestei tári din
timpuri foarte vechi un cáláret aproape Mende acesta el se
pe monetele lituane din veacul al XV-lea.

Efigii portretele Domnilor.

Despot (1561-1563).

Efigia-potret a apárut pentru oará in Moldova, sub un

stráin care venit din Apus, inconjurat de urnanisti, a cáutat
sá introducá in tará formele apusene. Printre insotitorii stráini
ai lui Despot-Vodá un bánar, Wolffgangus Aurifex, sau
Lupu Sasul al cronicelor noastre, care a bátut mai multe de
monete: ducati de aur, dinari de argint bani de aramá.
Dintre acestea numai sunt fárá efigie,toate celelalte au pe fatá
chipul Domnului.
Pe ducati se numai bustul Dornnului, in profil spre

www.dacoromanica.ro
 138

.dreapta, pe cap, párul táiat scurt micá ascutitá.

afará de cap nu se vád de cât umerii pe cari se observá partea
de sus a chirasei de fier, ce-i acoperá corpul. (Fig. r).
Pe bustul este reprezintat in intregime. Domnul tine in
dreaptá o sabie rezimatá pe in stânga globul
cruciger. Chirasa este bogat Impodobitá. (Fig.
Pe monetele de aramá Domnului diferá infra cât-va. Se
reprezintá capul, fárá coroaná, in cáreia s'a pus o bantá
latI, legatá la nod in genul antic. (Fig. 13).

Fig. II. 12 13.

Dacá observám luare arninte aceste trei efigii, constatám in

rand o perfectá asemánare ele, in ce priveste fizionomia
Domnului. Dacá pe monetele de trásáturile fetei nu sunt atât
de fine expresia pare intro cât-va deosebitá, aceasta se datoreste
parte metalului mai dur, parte faptului este reprezintat
capul gol. al doilea rând, chipul cum sunt tratate la toate
aceste efigii trásáturile fetei, barba, expresia vie
turalá a figurei, ne sá sustinem, cá artistul a reprodus
portretul real al lui Despot-Vodá, cu notele lui caracteristice.
Nu avem pâná acum nici un portret in picturá sau desemn al
acestui Domn, cá nu ne putem da seamä ce másurá repre-
zintarea de pe monete corespunde realitátii. Nu incape nici o
ialá cá artistul a lucrat figura dupá naturá sau dupá un por-
tret bun al lui Despot. Modul de reprezintare sub forma de bust
incoronat chirasat pe talerii transilváneni con-
timporani, dupá cum capul descoperit pe grosii din aceste .
Numai capului o bantá genul antic ar
putea fi consideratá ca o a monetáriei antice.

www.dacoromanica.ro
 139

caz monetele acestea au importanta, sunt singurele

monumente ce ne-au pátrat portretul distinsului aventurier, care
prin istetimea energia sa a ajuns Domn al Moldovei a lásat
in istoria acestei amintirea unui suveran, care cu ajutorul unei
pleiade de stráini artisti, a introducá acolo
formele civilizatiunii apusene.

eel Cumplit (1572-1574).

Un alt Domn moldovean pe ale ckui monete gásim efigii-

portrete este Ioan-Voclá cel Cumplit. scurta sa domnie de un an
jumátate, acest Domn a emis un de aspri mari de aramá,
cari au pe fatá capul lui, chip cu totul deosebit.
Domnul are plete lungi ce-i atârná pe spate, barbá mare de
forrná ascutitá, pe cap o pálárie rotundá de pâslá, cu borurile
mici ridicate in sus. Trásáturile fetei sunt caracteristice, expresia
figurii foarte natural, ceiace dovedeste artistul a
sá redea portretul lui Ioan-Vodá (Fig. 14).
Nu ne-a rámas nici acest Domn nici un
portret, ca sá-1 putem efigia monetará,
dar chipul cu totul particular cum este pe
monete corespunde totul cu amintirea de Domn
popular democrat, ce ne-au lásat despre el traditi- Pig. 14.

unea istoricá. de coroaná el poartá o pálárie simplá; de

chirasá, o hainá de postav - dupá cum se poate observa din mica
portiune figuratá pe monete - iar legenda este limba româneascá,
prima inscriptie rnonetará in limba national. Nu se putea exprima .
mai bine pe monete caracterul democrat national al domniei
este regretabil numai cá acest n'a fost continuat sub Domnii
urmátori.

Dupá loan-Vodá tocmai Rázvan a monete cu efigie, dar

ele sunt lucrate Polonia imiteazá piesele polone de 3
chiar Domnului este apropiatá de a lui Sigismund III.
a fost pus in scaun de Sigismund Báthory al
dealului, contra vointei Polonilor!

www.dacoromanica.ro
 140

Domnul este in profil spre dreapta, pe cap,

párul scurt barbá micá. Bustul este chirasat, dar nu se vede
decât gâtul drept (Fig. 15), Desi nu avem
nici un portret dela acest Domn, expresiunea
ochilor, nasul caracteristic forma particulará a bárbii,
dovedesc cá gravorul a sá ne dea o efigie-
portret
Fig. 15.

(1661-1665).
Ultimul Domn moldovean dela care ne-au monete este
Istrate Dabija. Piesele domnia lui imitatii de ale
silingilor poloni, suedezi prusieni, copiazá to mod servil origina-
lele. Existá printre ele mai multe care poartá numele
lui Dabija-Vodá din cari unele au efigia lui. Pe aceste monete
Domnul este cálárind galop spre stânga; capul este
descoperit, iar barba lungá pâná 'n piept. Haina nu i se distinge
bine, dar picioare pare a avea pantaloni strâmti. Sus, deasupra

Fig. i6
capului, se aflá o coroaná mare, jos, sub cal, este sterna
tärii incomplectá, cáci se compune numai din capul de bou, fárá
tributele obisnuite: luna soarele. (Fig. 17).
Este greu de afirmat cá aceste monete, in a doua jumá-
tate a veacului al XVII-lea, reprezintá un portret real. Mai ales
dacá le cu stampa ce ne-a pástrat portretul acestui Domn2)
constatám o totalá lipsá de asemánare. Este cá
generalá este peste tot, in special tinuta lui pe cal, dar
träsaurile fetei nu se disting bine pe monete din cauza execu-
1) Nu poate fi efigia lui Sigismund Báthory, cum crede d. (Revista
istor. I, 189) nu seamänä de acela.
2) in ilor icoane, I, p. 154- 155.

www.dacoromanica.ro
 141

tiunii neingrijite. Se poate spune gravorul a avut intentia

reproduca portretul Domnului, dar nu a remit 1).
Radul (1658-1660.
Moldova monetele reprezinte portrete reale
din a doua jumatate a veacului al XVI-lea, in
neascá efigiile-portrete nu apar decât mult mai târziu. in tot
cursul veacului al XVI-lea nu s'au hátut monete, pe peceti desi
s'au continuat a se chipurile Domnilor, acestea sunt totdea-
una conventionale
Abia sub Mihai-Viteazu, arta gravurii reproduce primul portret
real al unui Domn muntean: pe medalia bátutá ocazia cuceririi
Ardealului (i600). Desi ca executiune aceastá medalie este mult
inferioará nu numai medaliilor lui Sigismund Báthory, contimporanul
ardelean al lui Mihai, dar banilor de aur de argint ai lui Despot-
Vodá, toate acestea ea reprezinta un portret destul de fidel al
marelui Domn.
exetnplul fui Mihai n'a fost imitat de urmasii sái, mo-
nete de asemenea nu s'au bátut in Tara-Româneasca decât
o de veac, sub Mihnea-Vodá Ra-
dul, in anul 1658. Toate aceste monete, de
rimea lui Dabija-Vodá, sunt de aramá sau
de argint, au pe fatá chipul Domnului. El este
profil spre dreapta, coroaná pe cap
hainá de postav, tivitá
pe margini, guler de dantelá mâneci bufante
la umeri. mâna tine ter- Fig. is.
minat floare de crin ; mâna nu se vede. Dupá
delul apusean Domnul poartá párul táiat scurt barba
ascutitá Desi chipul de pe monete este foarte expresiv,
total nu corespunde de portretul ce ni s'a pástrat dela
nea-Voda, unde trásáturile fetei sunt altele, iar barba táiatá rotund
dupá moda turceasca 3).
1) Nu poate fi Sf. Gheorghe, cum sustine d. (Revista Istoricä I,
189), nu are nici nici atributele acestui sfânt.
2) General N6sturel, p. 34 urm.
') Cf. Steagul lui Mihne Analele Acad. Rom.
XXXVI p. (plansa).
3

www.dacoromanica.ro
 142

Studiind mai de aproape rnonetele lui Mihnea-Vodá compa-

rându-le cu ale lui Dabija-Vodá, se o mare asemánare
ele. primul unele
li se zicea in Moldova - de
celelalte sunt - cum
parte sunt tot atât de inferioare
ca nu numai ce priveste reprezintarea efigiei domnesti,
ci alte privinte. timp unele altele ne
intervedem un fel de grabá, un de timiditate
cei ce le-au fabricat. Executia nu este de la inältimea
artei monetare din veacul al XVII-lea, când existau mijloace per-
fectionate pentru baterea monetei. Acestei imprejurári se datoreste,
desigur, neizbutita executare a efigiilor monetare ale ace stor
doi Domni.
CONST. MOISIL.

COMPLECTARI
LA
CATALOGUL MEDALIILOR ROMÂNESTI

dorinta de a face cunoscute toate produsele medalisticei noastre

vederea unui catalog amánuntit definitiv al
daliilor plachetelor românesti, vom publica de acum des-
crierile tuturor pieselor ce lipsese din cataloagele redactate, sub aus-
piciile societátii noastre, de Dr. G. Severeanu (Buletinul
din 1905-1906) Victor N. Popp (Buletinul din 1915). timp
rugám pe membrii societátii pe toti cei ce posed sau cunosc ine-
dite, binevoiascá a-ne trimete descrierile lar, pentru a ne putea
servi de ele la redactarea viitorului catalog.

1887. Medalia lui Ion Popasu Episcopul Caransebesului.

Av.: Bustul Episcopului pe cap mitra
dreaptä cu cârja

www.dacoromanica.ro
 143

Inscriptie circulará:
ION POPASU EPISCOPUL CARANSEBESULUI
La o de lauri. cununei datele:
1808, 1837, 1865, 1887
Inscriptie circulará:
IN MEMORIA DE 50 DE ANI AI PREOTLEI
De bronz argint mm. diamentru.
1896. Medalia populard amintirea lui Fr. losif România
: Capetele suprapuse profilul spre stânga al Regelui,
Carol I (deasupra) al lui Fr.
Inscriptie:
I. A. L
IOSEPHUS
CARtLS I. R. R.
: coroaná de lauri.
In mijlocul coroanei pe 7 rânduri inscriptia:
IN AMINTIREA M. S. IMP. AUSTRO-UNGAR
ROMANIA SEPT. 6.
De bronz toartá verigá, diametru 29 mm.
1896. Medalia populard a vixitei Fr. Iosif.
Av.: Busturile fatá in fatá al lui Fr. Carol I. Fr.
stânga, Carol in dreapta.
tie circulará:
EAPRATUL FRANC. JO. L REGELE CAROL L PXCIL

Rv.: In partea de jos steagurile celor douá tári

-preuná douá ramuri de laur. Inscriptie circulará pe 2 rânduri :
INTRO VENIRU REVIEI (probabil revistei)
TRUPELOR DE ÎMPXRATUL
Urmeazá in mijlocul medaliei pe io rânduri:
YRANCISC IOSIF I LA CURTEA REGALÁ ROMÂNI A MAESTITILOR
REGELE CAROL REGINA ELISAVETA. 1896.
De aluminiu toartá verigl Márime 33 mm.
1858. Medalia Balul &rat.
: In medaliei o coalá hârtie pe care stá po-

www.dacoromanica.ro
 144

zitie de o mâná având intro degete o paná. Imediat declesubt

stä :

RECUNOSTINTX

Ev. : Inscriptie circulará :

BALUL FUNCTIONARILOR M.- SXRAT

In mijlac :

1898 MARTIE 21
De bronz aurite toart verigá. Märime 33
1898. Medalia jubileul sotilor Anastasiu.
Av.: Busturile suprapuse ale sotilor Anastasiu.
Rv. : Inscriptie circulará:
LA A 25-A ANIVERSARE A
la de 6 rânduri :

MARIN SEVASTITA ANASTASIU 28 IAN. 1873-1898.

Acesti soti sunt de fel din Galati.
De bronz toartá veria 29.5 mm.
(Carniol fiul).
1899. Medalia Poporului dupd Principelui Carol.
Av.: Bustul Printului putin spre stânga. Dasupra
pului, legenda:
A. S. R. PRINCIPELE CAROL
Dedesubt peste bust:
3 OCT. 1893
Pe ase
POPORUL TOR PROVIDENTEI
PENTRU AUGUSTULUI PRINCIPE CAROL
2/12--19/31 OCT. 1899
Bronz argintat, toartá verigá 23 mm.
1905. Meclalia de 40 ani a Atheneului
Av.: Bustul foarte reliefat al zeitei Minerva. Legenda
MERE, ARTE,
Rv.: Fatada monumentalá a Atheneului de perle,:
.având dedesubt datele :
1865-1905

www.dacoromanica.ro
 145

Intre cercul de perle 5i margine partea de sus:

lar in partea de :

DIN BUCURESTI
Pe avers: w. C. FEC., iar pe revers: K. K. HAUPTMÜNZAMT
WIEN. Bronz argintat 67 mm.
1906. Medal& jubileului de 1800 ani dela venirea lui Traian In Dacia.
: Capetele suprapuse al Regelui Carol I (deasupra)
Traian (dedesupt), profilul spre stânga. Legenda
TRAIANUS IMPERATOR 106 CAROL I REGELE 1906.
: pe 8 rânduri:
DE 1800 DE ANI DELA VENIREA DACIA A
TRAIAN DE 40 DE ANI DE GLORIOASX DOMNIE A
REGELUI CAROL I 1906.
Argintat bronz, verig 28,5 mm.
(Radivon).
1906. Medalia
Av.: Capul lui Carol I rege domn, profil spre stânga.
circulará:
CAROL I DOMN PRIMUL REGE AL

Rs. : circulará:
DE 40 DE ANI DE GLORIOASX
DOMNIE 1866-1906

La mijloc pe 4 rânduri de perle:

COLAR LA
Bronz 22 mm.
(Carniol fiul).
1906. la jocul de
Aversul acelas.
Pe revers legenda circular5:
MINISTERUL INSTRUCTIUNEI PUBLICE AL CULTELOR
La o longitudinalá pentru gravarea numelui pre-
miantului. Deasupra tabletei:
PREMIU LA JOCUL DE DINA

www.dacoromanica.ro
 146

Medalie de jubileu.
Av.: Bustul Regelui Carol I profilul putin spre dreapta,
uniformá cu decoratii. Legendá circulará:
CAROL I PRIMUL REGE AL 1906
Rs.: Bustul lui Traian vázut drept fatá. Legendá circularä::
TRAIAN CUCERITORUL DACIEI
NEAMULUI 106
Bronz argintate, toartá verigá 36,5mm.
Variantd. Av.: Acelas.
: Bustul Domnitorului Cuza, in uniformá 3 decoratii,
profilul putin spre stânga. Legendá circulará:
ALEXANDRU CUZA
DOMN AL
PRINCIPATELOR-UNITE 1859-1866
Av.:
Rs.: Bustul domnitorului Carol I uniformá de ofiter
sian cu decoratii. Profilul favorite, putin spre stânga.
circulará :
CAROL I DOMNUL 1866
1906. Medalia Populard amintirea jubileului.
Av. : Busturile Regelui al Reginei incoronate Legendá cir-
culará: CAROL I., ELISABETA REGELE REGINA ROMÂNIEI

La emblema Legendá circulará:

AMINTIREA JUBILEULUI DE 40 1866-1906
1906. Medalie mdr(i.For.
Av.: Busturile suprapuse, al Regelui Carol I al lui Traian
cu fruntea Incoronatá, in profil spre stânga. Legendá circulará :
TRAIANUS IMPERATOR 106 CAROL I REGELE 1906.
Rs.: La :

1 MARTIE
Dedesupt ramuri cu frunze, printre cari se vád clopote
anuntând primávara.

www.dacoromanica.ro
 147

1906. Medalia de 10 Mai 1906.

Cu ocaziunea sárbátorii de io Mai igo6, sau vândut niste
dalii in formá de cruce raze 30,5X30,5mm.
Av.: Intr'un de i9mm. diametru bustul Regelui, profi-
spre stânga. Legendá circulará in interioru cercului:
CAROL I REGE AL ROMÄNIEI
Deasupra cercului sub toart5.:
10
Sub cere:
1906
In stânga:
1877
In dreapta:
1881
emblema tárH legenda circulará:
AMINTLREA JUBILEULUI DE 40 ANI
Deasupra cercului:
1866
Sub
1906
Variantä. Av.: Acelaa.
: In capul Domnitorului Carol I, favoriti. Profilul
spre stânga. Legenda circulará:
CAROL I DOMN AL ROMÂNIEI
Deasupra cercului:
10 MAI
Sub
1866
1906. Medalie
In interiorul expozitiunei sau vândut niste medalii, cari pe re-
vers aveau un ac pentru prins in piept, frumos executate
de in diametru.
Av.: Pe margine cercuri de perle legenda ce
prinde jumátate cercul:
SOUVENIR. BUCURESTI

www.dacoromanica.ro
 148

In mijloc capetele putin bust al Regelui Carol I al lui

Traian, suprapuse profilul spre stânga. Legenda circulará:
TRAIANUS IMPERATOR 106 CAROL I REGE AL ROMANIEI 1906.

1906. de 40 ani de domnie glorioasd.

: Busturile lui Carol I ca dornn Rege fatá in
busturi un vultur aripele deschise, având asupra capului
roana ernanând raze, iar picioarele stá pe emblema
care la rându-i in raped unei coroane de lauri In
tul din stânga sus scris:

in dreapta:

Pe panglica care márgineste partea de jos a busturilor

legenda:
CAROL I AL
intre panglicá margine:
40 DE ANI DE DOMNIE GLORIOASÁ
: Pe 1/3 din látimea ei, medalion Regele
tinuta din campania anului 1877. Deasupra malalionului se vede in
stânga o bisericá un cioban oile, iar in dreapta un cu cum-
páná o casá táráneascá.
Sub medalion vederea Palatului Artelor.
Pe restul plachetei se vede cunoscutul tablou al sosirei dom-
nitorului Carol in Tará, caleascá cu 4 cai inaintasi având
láturi pe Brátianu urmat de cáláreti, deasupra un grup
de ingeri intâmpiná De asupra tabloului legenda pe 2
rânduri:
IN AMINTIREA JUBILEULUI DE 40 ANI
Pe "tablou jos:
10 MAI 1866
Sub pe 2 râncluri :
INTRAREA ÎN TARÁ A M. S. DOMNITORULUI
Argint bronz aurite. Márimea 46X7o,5mm.
(Cf. Buletinul 1907).

www.dacoromanica.ro
 149

la Regete
: In primul plan Regele cálare pe un platou
cu rnâna, pare cá, progresele tárii. In fata lui un táran 2 ará
pámântul, mai fund o bisericá mai fund se záreste podul
clela Cernavoa La spatele Regelui niste dorobanti stau drepti. Jos
legenda:
REGELE
Rs. : In 2 medalioane aranjate in dreapta plachetei
conjurate- de de laur, se vád busturile lui Traian capul
ureat al regelui Carol I, cari privesc a
zitiei deasupra cáreia planeazá un vultur. Pe marginea de jos a
chetei datele:
106-1866-1906
Márime 70/85 mm.
Gravor I. Stelmans (Cf. Buletinul 1907).
1906. Placheta colaboratooilor Etpozi(iunei.
: In partea de sus a plachetei bustul Regelui purtând man-
tana reverurile rásfrânte.
In partea dreaptá a plaquetei, atingând medalionul Regelui, e
nudul intregime al unei femei (Pacea), având aninatá de umárul
drept o draperie ce cade pâná la pámânt, iar mâna stângá o
murá lungá, ce vârful atinge treapta pe care stá piciorul
pe care, dela un capát altul, se o ghirlandá de tranclafiri.
Sub rnedalion armele Tárii, asezate peste ramurile de
laur ce inconjoará dedesubt medalionul. In partea stângá pe patru
rânduri:
1866-1906
COLABORATORILOR
De asupra medalionului:
CAROL I REGE AL ROMÂNIEI
Rs.: Un bárbat vânjos reprezentând mecanica, stând pe bancá
cu cotul rezemat pe o nicovalá, la picioarele lui un ciocan.
In fatá alte douá figuri alegorice reprezintánd artele industriale.
In coltul de sus stânga pe 4 rânduri:
EXPOZITIUNEA GENERALI DIN 1906
Argint bronz. Márimea 70.5/57.5
(Cf. Buletinul

www.dacoromanica.ro
 Medalia Comisarului general al expoMiunei Dr. I.
Av.: Bustul doctorului Istrate putin spre dreapta, pe
margine sus intre 2 stele :
* DR. C. I. ISTRATE *
Dedesubt:
COMISARUL GENERAL AL EXPOZITIEI

Rev.: Sus vederea Palatului Artelor. Dedesubt in 6 rânduri:

COMISARULUI GENERAL, STIMI MULTI DRAGOSTE
PENTRU NEOBOSITA SA MUNCX

Pe margine sus:
EXPOZITIUNEA GENERALI BUCURESTI 1906.
Pe margine jos:
COLABORATORII SII
Argint broz 45 mm.
1906. Meclalia inaugurdrei statuei lui Alexandri la
Bustul lui Alexandri Inters spre dreapta, asezat pe
ramuri, una de laur alta de legate cu o panglicá. Pe margine:
V. ALEXANDRI
1821-1890
Rs.: Statuia pe o frumos stilizatá, pe care
caractere cursive:
IN CUPA LUI DE AUR EL BEA
dedesubt imediat o cupá, care e o
de raze de luminá.
Bronz 55 mm.
(H. Sternberg).

1906. Medalia a inaugurdrei statuei V. Alexandri.

Av.: Bustul lui V. Alexandri asezat pe 2 ramuri de laur.
Pe margine ledenda :
LUI VASILE ALEXANDRI
1821-1890
TARA

www.dacoromanica.ro
 151

: Pe io rânduri :
STATUE IN ANUL 1906. ZILELE M. S. REGELUI
CAROL I. PRDI MIMSTRU G. GR CANTACUZINO.
MINISTRUL INSTRUCTIUNEI M. VLÄDESCU. LASCAR
Bronz 33 1/2 mm., cu
(F. araga).
L Variana Statuia in picioare.
Pe margine legenda
VASHE ALEXANDRI
* 1821
*
TARA RECUNISCITOARE
: Pe un pergament desfácut, având capetele putin rulate,
legenda pe 5 rânduri scrisá cu caractere cursive :
CUPA DE AUR EL BEA ELISABETA.
Deasupra pergamentului e o stea care raze o pan5
care pátrunde marginea rulatá din stânga pergamentului.
Sub pergament, cu cursive:
JUBILAR 1906
CU toartá. 331/2 mm.
(Balmberger)
II. Variantä.
: Ca la medalia bustul pe douá ramuri.
Rs.: Ca la varianta I-a.
Aluminiu 34 mm.
C. Ap. ORA$IANU.

www.dacoromanica.ro
 MONETE MONETRRE
gäsite România Tinuturile române§ti Invecinate
teritoriu

55. In ruinele cetátii romane Ulmetum satul Panteli-

monul de sus, jud. Constanta) s'au cu ocazia sápáturilor
ternatice intreprinse de d. V. Pârvan, directorul Muzeului
de antichitáti din Bucuresti, anii 1911-1913, vreo de monete
antice, din cea mai mare parte (cam 230 piese) au fost desgropate
in turnul sudic al portii de S. V. Majoritatea monetelor sunt de bronz
ráu conservate, numai patru piese de aur. Cele ce au putut fi
determinate provin dela Traian, Sep. Sever, Geta, Valens,
Constantin, Valentinian, I, Honoriu, Arcadiu, Teo-
dosiu II, Justin, urmasii la Mauriciu Tiberiu. Dela acest
din urmá s'au gäsit 3 bucáti de aur, dela
Tiberiu II Constantin o piesä de aur. Orasele pontice nu sunt
reprezintate decât prin trei bucáti, una din Istros (dela Sept. Sever)
i douá din (dela Geta i dela Gordian cu Tranquillina). [Cf.
Pârvan, Cetatea Ulmetum Analele Academiei Române XXXIV
; XXXVI 299 tab. 24; XXXVII 281].

56. «In comuna (jud. Mehedinti), fundul Cor-

nului, pe locul numit Conacul Mircestilor. s'a descoperit ziva de
8 Aprilie 1915, la lucrul pámântului, o cu dinari romani impe-
riali dela Severus Alexander, Maesa,
Maximinus, Gordianus III, Philippus senior, Otacilia Severa, Phi-
lippus junior, Decius Herennia Etruscilla, Decius fiul, Tre-
bonianus Gallus Volusianus. cari au gásit monetele ne-

www.dacoromanica.ro
 153

la a fost nevoe de interventia jandar-

mului, care a confiscat 126 bucáti sfárâmáturile oalei.
«D. Cápitan I. Stefänescu, comandantul companiei de jandarmi din
Meheclinti, a binevoit sá Muzeului regional de istorie
nografie din T.-Severin, sfárâmáturile oalei. Monete au
mai la cari le vând sau le la diferite
persoane. Din acestea am mai putut obtine excursiune
la o dela Pr. C. Ionescu-Sisesti, una dela d-1
Otor I. Trandafirescu, trei dela d-1 primar C. Partenie. Am mai pri-
mit apoi, cumpárate dela din 17 dela d-1 pro-
fesor I. Popescu-Sura, dela Flueras, secretar al liceului din
Severin, 2 dela elevul G. Ghiorghiu al liceului local. Avem
acum din tezaurul dela 152 de
Trimitându-ne aceastä relatiune despre descoperirea
dela $isesti, harnicul meritosul director al Muzeului regional din
Severin, d-1 profesor Al. o a
netelor in acel tezaur, pe care o Severus Alexan-
der io piese, cu diferite reversuri, între cari Aequitas Aug., Salus
Publica, Perpetuitati Aug., Annona Aug., Virtus Aug. Trib. pot.
hdia 2 piese rs: Pietas Aug., Pudicitia. Maximinus
2 cu Pax Augusti Augusti. Dela Gordianus III 52 piese
reversuri : Concordia Aug., Virtus Aug., Providentia Aug., Pax Augusti,
Victoria Aug., Conservatori, Romae Aeternae, Virtuti Aug.,
equitas Aug., Aeternitati Aug., Oriens Aug., Liberalitas Aug. III, La-
etitia Aug., Saeculi Felicitas, Felicitas Temporum, Fortuna Redux,
Mars Propugn, Statori, Securitas Perpetua Trib. pot. II, IV
V. Philippus senior 24 piese cu reversuri: Aequitas Augg., Saecu-
lares Augg., Virtus Aug., Salus Aug., Felicitas Aug., Aeternitas Imp.,
Fides Militum, Securit. Orbis, Pax Aetern., Romae Aeternae, Victo-
ria Augg. Trib. pot. IV. Otacilia Severa 5 piese cu Concordia Augg.
Pietas Augustae. Dela Decius piese cu Genio Illyrici, Ge-
nius Exerc. Illyriciani, Pannoniae, Adventus Aug., Provklentia Aug.,
Uberitas Aug., Abundantia Aug. Etruscilla 7 piese cu Fecunditas
Aug., Regina, Pudicitia Aug. Decius fiel 2 piese cu Pietas
Augg., Principi Inventutis. Trebonianus Gallus 12 piese cu Aeterni-
tas Augg., Martialis, Pax Aeterna, Pax Augg., Victoria Augg.
piese cu Aequitas Augg., Concordia.Augg., Felicitas
Pax Augg., Virtus Augg., Trib. Pot. IV.

www.dacoromanica.ro
 154

«Din calitate de argint a monetelor din sec. III, este o

monetá bátutá comemorarea consacrkii ca divus a lui Antoninus
Pius, având pe avers chipul cu corona vallaris
genda Divo Pio, iar pe revers un altar cu legenda Consecratio.
«In afar de aceste monete bátute de impáratii dintre 222-
253 d. Cr. cari In general sunt bine conservate, din tezaurul dela
mai fac parte 2 monete mai vechi: una a lui Sept. Severus
legendele neclare, alta a lui Caracalla cu reverul «Marti Vitoria.
[Comunicat de d. Al. Bárcácilá, T.-Severin].

57. «In din interiorul «Turnul lui

Sever» s'a gäsit o monetá micá de argint a lui Matei Corvin
legenda : : M MATBIE : LTRO
[Comunicat de d. Al. Bárcácilá., T.-Severia

58. In orasul Constanta, str. Cálugárcni 12, säpându-se 1912

temelia pentru o casá, s'a gásit o micá cutie pátratá de fier, care
continea trei monete : un dela Impkatul Probus, având
pe reves: PROBI AUG. dedesupt : XXIII; un bronz mic dela
Constantin Mare : ROMA VRES, revers lupoaica cu copii
dedesupt un bronz dela impáratul Maximian.
[Comunicat de d. P. S. Rádulescu, Bucuresti, proprietarul locului]

www.dacoromanica.ro
Situatiunea Cassei Societätii dela ultima dare de seamä din 31 Decemvrie 1914 la 31 Septemvrie 1915.

Sold cassá la 31 Decemvrie 1914 .. Lei 152,75 F. ioo exemplare postale pentru coti-
zatiuni provincie Lei
i) Cotizatiuni perpetui ale membrilor 2) Cheltueli de cancelarie 16,45
(chitantele No. 763, 771) 3) 500 exempl. Statutele Societätii 88,-
2) Cotizatiuni (chitantele No.
743,
764, 768
752, 757, 759,
735,

310,-
4) Incasatorului
5) Grabowsky et
la 305 lei .....
exempl. foi de adesiune.
pentru No. 23
05,-
45,55
3) Taxe de Inscriere (chitantele No. 765-768) 20,- letin 9,50
4) Vânzäri de medalii 125, 6) Expeditie Buletin No. 23 14,-
5) colectiuni ale Buletinulni . . 40,- 7) F. No. 24 tiparul Buletin . . . . 325,50
6) abonarnente ale Bäncei Nationale . . 340, 8) Brandt, fi Grabowsky No. 24 clisee . 45,65
1.187,75 Expeditie Buletin No. 14,-
Libraria registru r,5o
585,15

Rest in cassa Societätii la Sept. 1915, suma de lei 602,60.

In afarä de aceasta suma societatea posedä In cont corent, conform scrisorii din 17/30
Iunie la Banca Marmorosch Blank & Co. din snma de lei 648, din suma de lei
1607, ce la 08/31 Deceinvrie 1914 ; restul banilor s'a intrebuintat conform destinatiei la publicarea
Buletinului No. 21, 22 23, se poate vedea din actele justificative. Chitantele No. 740, 744
758 s'au anulat.
Suma de lei 1,434 bani 58, nu s'a incasat azi dela mostenitorii defunctului colonel

Cassier, N. Popp.
1 Oct. 1915.

www.dacoromanica.ro
 156

RE
DR. G. SEVEREANU, Contribution â l'étude des nes la
roumaine. Quoique le monnayage roumain ne commence
que sous le prince Vladislav I de Valachie (I364-I38o), on suppose
tout de mème que avant son rgne on des monnaies qui
circulaient dans ce pays et qui ont été les précurseurs de ce
nnayage. L'auteur décrit deux piéces de ce genre, encore inédites.
L'une porte la legende : M(oneta) Severini et on l'attribue Lau-
rentius, «ban» hongrois de Severin (1263-1275); l'autre est une
monnaie du tzar bulgar Alexandre (1333 1364), contremarquée d'un
écu ressemblant celui qui se trouve sur les monnaies de
Vladislav I de Valachie.
- Dioboles mil(siens. L'auteur décrit trois petites pikes d'ar-
gent, qui toutes représentent sur le revers la rosace milésienne, et
sur l'avers une téte de bélier, une tortue, ou un insecte miriapode
Leur poids varie entre 1,15-1,26 gr.
CONST. MOISIL, Les monétaires des princes roumains. Sur
les monnaies mediévales dela Valachie les éfigies représentent tou-
jours, comme dans le reste de .l'Europe, des immages idéales, con-
ventionnelles des princes. Radu I (1380 1385) est représenté en
mure de chevalier, avec la casque, l'écu et la lance. Mircea le Grand
(1386-1418) au contraire, porte le costume civil: couronne, grand
manteau royal et le globe cruciger. Quelquefois le manteau manque
et le costume ressemble plutôt a celui des empereurs byzantins. Elias
de Moldavie (1433) est représenté sur les monnaies sous l'aspect d'un
chevalier galopant; mais cette effigie est très probablement em-
prunté aux monnaies lituanes. Les éffigies-portraits ne paraissent que
dans la seconde moitié du XVI-e et quelques unes sont des
véri tab] es portraits.
C. A. ORXSIANU, Annexes au Catalogue des nudailles roumaines.
Déscription des plusieures médailles modernes qui ne se trouvent
pas dans les catalogues antérieurs.
CONST. MOISIL, Monnaies et trésors monétairs. Suite du tableau
des trouvailles monétaires de Roumanie et des pays roumains envi-
ronan ts.
VICTOR N. Situation financière la Société Sept. 1915

www.dacoromanica.ro
 PRIMITE IN DAR SAU SCHIMB

Berliner Münzblätter, director Dr. E. Bahrfeldt, Julie-

Octombrie 1915.
Monatsblatt d. numismat. Gesellschaft in Wien. Julie-
Octombrie 1915.
Ruzicka L., Die d. Rumänischen Academic,
Wien 1915.
Const. Moisil. lui Dabija-Voda.
- Monete vechi românesti inedite sau putin cunoscute.

COLECTIUNEA BULETINULUI

Din numerile vechi ale Buletinului Societátii Numismatice

Române se mai aflá in depozit urmátoarele:
Anul nurnerile 2, 5-6 i 7-8.
Anul 1905/6 fascicolele I-II (1906). [Ca-
talogul tnedaliilor
Anul Darea de (tot ce a apárut).
Anul 1911 fascicolele I IV (tot ce a apárut).
Costul unei din acesti ani este de lei. Doritorii
se vor adresa la redactia Buletinului, trimitând banii
plus bani pentru transport.

MEDALII

Societatea Numismaticá Româná dispunând de un numár

foarte restrâns de medalii ale Domnilor Români, a
le vânzá cu redus anume :
Medalia Mihai Viteazu, bronz, lei 3 exemplarul.
Medalia Matei Basarab, bronz, lei 3 exemplarul.
Medalia aniversarii Uniri Principatelor (1859-1909), bronz,
lei 5 exemplarul.
Doritorii se vor adresa la redactia Buletinului, trimitând
adáugând pentru transportul cu posta bani.

www.dacoromanica.ro
 Din lucrrile d-lui CONST. MOISIL se pot procura
Redactia noasträ urmätoarele :
.
Pretul
Lei
I. Consideratiuni asupra monetelor lui Mircea eel
(cu o tabelá de monete) 1,-
II. Medaliile Constantin-Vodd (cu
8 figuri text) 1,-
III. D. A. Sturdza Numismatica (cu
1 portret) 0,50
IV. Contribu(iuni la istoria veeM ro-
mânesti 1,-
. lui (cu 17 figuri in text) 1,-
VI. Efigiile monetare ale Domnilor Români
18 figuri in text) . 1,-
Un numár de 20 exemplare din fiecare lucrare se vinde
in folosul SOCIETATII. NUMISMATICE ROMÂNE.

A apärut Analele Academiei Române, vol. XVIII:

CONST. MOISIL romdne0i, inedite sau putin
cunoscute (cu 24 figuri text) bani 50
Se dela : SOCEC, SFETEA, SURU
STANCIULESCU.

Redactia Administratia: Calea Victariei 135. - Bucurgti. .

PRETUL LEI 2,50.

www.dacoromanica.ro