Perspectivă istorică

asupra Sociologiei
Teorii actuale în Sociologie
 Fondatorii Sociologiei
1. Auguste Comte (1798-1857)
• prima persoană care a utilizat termenul „sociologie”, în
1839, susținând că metoda științei poate fi aplicată și
evenimentelor sociale;
• Sociologia = „știință a omului”, de altfel cea mai
importantă;
• pozitivism - singura cunoaștere autentică este cea
științifică, iar lumea socială poate fi studiată la fel ca
lumea naturală;
• odată ce descoperi legile comportamentului social, poți
să îl prevezi și să îl controlezi.
 Fondatorii Sociologiei
2. Herbert Spencer (1820-1903)
• organicism - societatea este un organism, iar diversele părți
funcționează pentru a o menține;
- fiecare parte a societății are o funcție specială, necesară
funcționării societății ca întreg;
• darwinism social - orice societate trebuie înțeleasă ca
adaptare la mediul său, de aici rezultând procesul de
creștere/dezvoltare și schimbare;
• autorul celebrei expresii „supraviețuirea celui mai adaptat”
(survival of the fittest), care a dus la respingerea ideilor lui
Darwin în științele sociale pe motiv că promovează inegalitate
rasială, de gen etc.;
• sociologul trebuie să fie obiectiv și neutru din punct de vedere
moral.
 Fondatorii Sociologiei
3. Karl Marx (1818-1883)
• teoria determinismului economic - relațiile economice
sau modul de producție determină forma particulară a
structurii sociale (familie, drept, religie, educație etc.);
• teoria schimbării sociale - baza schimbării este
conflictul dintre interesele economice opuse și nu
evoluția;
• conflictul de clasă este necesar pentru a produce
schimbarea societății și o societate mai bună;
• sociologul trebuie să fie activist social.
 Fondatorii Sociologiei
4. Émile Durkheim (1858-1917)
• indivizii sunt exclusiv produsele mediului lor social, iar
societatea „configurează” indivizii în toate modurile;
• rezultă, de aici, problema echilibrului dintre regulile sociale și
libertatea individuală;
• conștiința colectivă (standarde de moralitate ale comunității) nu
doar ne limitează comportamentul, dar ne oferă un sentiment de
apartenență și integrare;
• societățile sunt construite din fapte sociale = modele de acțiune,
gândire, simțire care există în afara oricărui individ și care
exercită control social asupra oricărei persoane;
• ordinea socială se bazează pe un nucleu de valori împărtășite.
 Émile Durkheim

Sinuciderea - pare a fi un act totalmente personal,

dar e influențată de factori sociali:
• egoistă - persoane neintegrate social (persoane
necăsătorite, persoane fără copii, protestanți etc.);
• altruistă - persoane cu un atașament ridicat față de
comunitate și valorile acesteia (japonezii, teroriștii);
• fatalistă - prea multe reguli, puțină libertate;
• anomică - prea puține reguli, multă libertate.
 Imaginația sociologică
Imaginația sociologică - se referă la abilitatea de a recunoaște
faptul că probleme aparent personale reflectă, cel puțin parțial,
structurile sociale mai largi;
- Potrivit sociologului C. Wright Mills, imaginația sociologică este
ceea ce utilizăm atunci când realizăm că unele dintre
problemele noastre personale (precum sărăcia, divorțul,
șomajul etc.) sunt, în realitate, probleme publice comune ce
reflectă un context social mai larg.
- Multe dintre lucrurile pe care le experimentăm/trăim ca
indivizi sunt dincolo de controlul nostru. În schimb, ele
reflectă modul în care societatea ca întreg e organizată.
- În viața de zi cu zi, foarte rar luăm în considerare impactul
istoriei, caracteristicilor economice sau structurii sociale
asupra propriilor noastre experiențe.
 Perspective actuale în Sociologie
1. Teoria structuralist-funcționalistă
• abordează problema organizării sociale (structura) și modul în care
aceasta este menținută (funcția);
• își are originea în ştiinţele naturale și vede societatea ca un organism
format din părți componente, fiecare cu o funcție specifică;
Ipoteze:
• stabilitate - societatea este un sistem stabil și ordonat, caracterizat de
consens societal (majoritatea împărtășește un set comun de valori,
credințe, așteptări, comportamente etc.)
• orice model social este analizat în funcție de cum contribuie la
menținerea societății;
• armonie - părțile societății lucrează împreună armonios pentru binele
întregului (fiecare are o funcție);
• evoluție - schimbarea apare prin evoluție, adaptare pașnică a structurilor
sociale la nevoile societății și eliminare a structurilor demodate.
 Perspective actuale în Sociologie
2. Teoria conflictualistă
• își are originea în teoriile lui Karl Marx;
• lumea este văzută în termeni de conflict și schimbare;
Ipoteze:
• competiție - grupurile din societate sunt angajate într-o
luptă continuă de putere pentru controlul resurselor limitate;
• inegalitate structurală - indivizii urmăresc să obțină acces
la resurse și tind să-și mențină avantajul (ex.: clasele
sociale, violența domestică);
• schimbare socială - schimbarea apare ca urmare a
conflictului dintre interesele diferite (nu este pașnică și
firească, ci abruptă și revoluționară).
 Perspective actuale în Sociologie
3. Teoria interacționismului simbolic
• se centrează pe relația dintre indivizi și structurile sociale, pe interacțiunile zilnice
dintre indivizi și comportamentul lor în grup, încercând să descifreze
înțelesul/semnificația subiectivă a actelor umane și procesele prin care ajungem să
dezvoltăm și să împărtășim aceste înțelesuri subiective;
• societatea este suma interacțiunilor dintre indivizi și grupuri;
Ipoteze:
• semnificațiile sunt importante - orice comportament, gest, cuvânt etc. poate avea
interpretări multiple, însă pentru a-l înțelege trebuie să știm ce înseamnă acesta
pentru participanți;
• interacțiune - comunicare directă și orientată între doi sau mai mulți indivizi:
• semnificațiile izvorăsc din relații; când relațiile se schimbă, se modifică și
semnificațiile;
• interacțiunea simbolică = comunicarea prin simboluri;
• realitate subiectivă = propria interpretare sau definiție a unei situații date; noi
presupunem că ceea ce considerăm a fi „realitate” e împărtășit de ceilalți, însă
acest lucru e adesea greșit;
• semnificațiile sunt negociate între indivizi - realitatea subiectivă e dobândită și
împărtășită prin simboluri acceptate, în special limbajul.
 O nouă perspectivă în Sociologie
4. Sociologie evoluționistă
• Societățile umane sunt constituite din patru componente principale:
- Indivizii ca organisme biologice - biostructura;
- Fenomene și forme sociale naturale care sunt esențiale supraviețuirii
(asigurarea resurselor economice) și reproducerii: geografia, mediul, trendurile
demografice etc. - ecostructura;
- Modele instituționalizate de comportament împărtășite de membrii unei
societăți: familia, relațiile de rudenie; structuri egalitariste sau ierarhizate pe
criterii etnice, rasiale, de gen etc.; structuri politice; modele de socializare și
educație - structura;
- Forme primare de viață mentală și trăire împărtășite de membrii unei
societăți: credințe, valori, preferințe și norme exprimate în religie, literatură, mituri,
artă, știință etc. - suprastructura.
• Biostructura și ecostructura privesc în mod direct interesele și nevoile umane
vitale, care sunt supraviețuirea și reproducerea (production și reproduction);
• Structura și suprastructura sunt determinate de biostructură și ecostructură
pentru a servi satisfacerii nevoilor umane vitale, deși pot genera noi nevoi și
interese.