ANUL XX Nr. 55-56 .

lulie-Decemvrie 1925

SOCIETÄTII NUMISMATICE ROMÂNE

PENTRU $1 STIINTELE AUXILIARE

D-LUI

CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR, DIRECTORUL GENERAL AL ARHIVELOR
MEMBRU CORESPONDENT AL. ACADEMIEI ROMANE

BUCURWI
TIPOGRAFIA REGALE r. OÖBL Fill
STRADA RROALX, 19
c. 14149 1925

www.dacoromanica.ro
 NIIIISIATICE ROME
1922-1925

Presedinte : C. Sutzu ; secretar general : Dr. G. ;

casier-contabil : Popp ; membri : Victor Anastasiu,
Butculescu, Const. M. C. L Zamfirescu;
secretar-redactor al Buletinului : Cons'. Moisil.

CUPRINSUL
M C. CaracteruI chaldean al pondurilor
romane.
noua relativa la drahmele
din Histria.
Dr. G. Severeano, Un nouveau poids de Kallatia.
Nzcolau, Moneta de araml a califului Ennassir-
Liddin
C. Karadja, lucrare din veacul al
XIV-lea asuPra monetei.
Const. Moisil, Convorbiri numismatice : Primele mo-
de argint.

Redactia nu de parerile exprimate de

elite autorii studiilor publicate revista.

Abouament anual lei 80. Membrii primesc revista

Redactia : Str. Arbivelor 4.
Administratoare: D-na Elena C. Moisil, Str. Arhivelor 4.

www.dacoromanica.ro
CARACTERUL CHALDEAN AL PONDURILOR ROMANE

pe la mijloral veacului trecut nu s'a dat nici o impor-

normelor de cântärire de cari s'au servit popoarele antice.
Descoperirea in secolul trecut de explora-
torul Layard in ruinele vechii Ninive a desteptat interesul tu-
turor contimporani. S'a gäsit acolo un mare depozit de
ponduri asiriene oficiale, cari erau multe de bronz in de
lei culcati având mâner in spinare. Aceste ponduri aveau
inscriptii ce indicau valoared numele regilor sub cari au fost
confectionate.
Cele mai grele ponduri din acest depozit erau cele-
lake erau mine parte din talent), siclii (a 60-a parte din
diferiti multipli ai greiuntelui, un siclu având 180
Asirienii, cuceritorii Chaldeei, asimilat civilizatia chal-
deanä, astfel sistemul sexagesimal de diviziune a pondurilor asi-
este propriu chaldean, deci pondurile din Ninive pot fi con-
siderate drept ponduri chaldeene.
Studiindu-se aceste ponduri s'a constatat, ci se raportau la
greutati normale diferite, formând doua serii paralele de
ponduri, cu nume divizate acela mod, dar având
greutate diferitil: o serie plecând dela un pond normal usor, alta
dela un pond normal greu. S'a mai constatat, greutatea normali
a minei din seria usoará era de ca 505 gr. s'a observat imediat,
cá siclul ei o greutate foarte apropiata da a daricului
persan, s'a invederat astfel cá daricul nu era decât un
lingou ponderal stampilat, fapt ce dovedete in mod evident ori-
ginea ponderald a monetelor.
Afará de acest rezultat, toate silintele de pe

www.dacoromanica.ro
 34

atunci, nu s'a putut gäsi vre-o legäturá valoarea pondurilor

chaldeene celelalte, unitäti ponderale cunoscute din antichitate.
In zadar a adunat Hultsch, cel mai erudit metrolog din acea
epoch, toate textele vechi cari mentioneazA indicatiuni de
greutäti, lucrare foarte eonstiincioasä pretioasä; nici el, nici
altii n'au putut gäsi relatiune diferitele ponduri
Cu toate acestea Hultseh era adanc convins de existenta unor
raporturi sigure pondurile chaldeene celelalte ponduri
antice, atunci a ahmecat pe calea inchipuirilor, din care cauzä
voluminosul tratat de metrologie Griechische und
Römische 'Berlin 1892) este Hpsit aproape de
valoare
Aceasta era starea metrologice delegatia fran-
cezä in Parsia, de J. de Morgan, mi-a cinstea de
a-mi incredinta studiarea frumoaselor monumente ponderale gäsite
la Suza 1). Studiile mele despre monetele pondurile din Italia
antia mi-au servit foarte mult la rezolvirea tuturor problemelor
privitoare la evolutia ponderaM in antichitate.
Trei probleme mai insemnate se prezintau :
a) Explicarea diversitätii numeroaselor norme ponderale
asiatice italice, de limitat de focare primitive ale
civilizatiei orientale: Chaldea Egiptul.
b) explicare rationalä a existentei simultane de pon-
derale chaldeene duble.
Stabilirea certä a raporturilor de valoare pondurile
chaldeene celelalte unititi ponderale antice de numeroase.
In mele dela Institutul Frantei dela
demia am reusit desleg toate aceste trei probleme.
rezultatul in rezumat:
Mi-am dat seama cä la o epoch foarte indepärtatä, anteri-
oarä desigur descoperirii metalelor, care nu poate fi mai aproape
deck epoca pietrii lustruite, omenesti pntin numeroase
pe intinderi mari de nu simtiserà trebuinta de a
misura exact lungimea präjinelor le serviau drept metri, consi-
derau de micä importantä diferentele la mäsurätoarea suprafe-

1) Délégation en Perse. Mémoires, XII, quatribme série, Étude monu-

ments pondéraux de Suse par M. C. Soutzo, Paris 1911.

www.dacoromanica.ro
 35

telor nu statornicisera o de lum fixd, de

lut sau de lemn, pentru mdsurarea lichidelor sau
telor. In aceste trei privinte se multumeau aproximatia,
Dar pentru dozarea materiilor active mai ales a medica-
mentelor, cari nsuficiente nu la nimic, doze prea
mari devin otrAvuri, trebuinta preciziunii se impunea. .Astfel iced
de pe atunci oamenii au ajuns descopere un mijloc de a mdsura
greutati precise: balanta.
Balantele primitive erau foarte miei inventatorul a ales
ca prime unit5ti ponderale
titn din literaturd s'au intrEbuintat acest scop
de grâu; de orz, duble ca greutate fatä de cele de de
quadruple ca greutate de cele de grâu; de mäzáriche,
octuple ca greutate fata de cele de
Pentru obiectele ceva mai grele s'au grupdri de
boabe. Aceste grupari perechi, triade, decade, etc.; modul
de a socoti al fiecärui popor, au dat nastere in mod natural
sistemelor ponderale antice.
Pe de parte primele intrebuintate eran
duble, quadruple octuple unele de s'a
a se grupa, pe lângit grupa de 10 de grâu, decada de
de orz a o importantä particulard a devenk
rândul ei o unitate; decada de de roscove deasemenea
cea de de tot asa.
Aceste unitäti noui s'au format dela sine, automat, inter-
ventia omenesti, astfel se explica existenta seriilor
paralele de greut5ti.
Cât priveste relatiile de valoare pondurile chaldeene
cele greco-asiatiee romane, nu numai am dovedit existenta
unor astfel de relatii, dar pot spune am dovedit existenta de
relatii pWru toate unitätile cunoscute antichitate. Am vorbit
de raporturile ponderale romane cu cele chaldeene,
dar numai in rdmânând explice acum mai pe larg
aceste raporturi.
*

Vasquez Quiepo atribuie romane greutatea de 324 gr.

Babelon alti numismati au preferat cifra de 327 gr. Baronul

www.dacoromanica.ro
 36

a fixat-o la 325 gr. Aceaitä din urmä cifrä este de sigur

cea mai apropiatä de valoarea normalä a librei.
Libra romani se diviza 12 uncii; 24 scrupuluri,
iar scrupulurile In 24 gräunte; astfel libra avea 288 scrupuluri
sau 6912 gräunte.
325 prin 6912 gasim pentru greutatea
untei romane cifra de gr. 0470.
Pe de parte mina chaldeang valora 60 sicH sau darici
fiecare sichi 60 gräunte; astfel mina chaldeana valora 10.800
.chaldeene. 1
Greutatea minei chaldeene, din cântarirea marelui
pond 'de bronz din Suza, care valora 4 talenti, este de 506 gr.
506 prin 10.800 gäsim pentru gräuntele chaldean
greutatea de gr. 0468. La prima vedere apare aceste
gräunte, roman chaldean, au o valoare aproape egalä.
S'ar putea crede cä aceastä egalitate provine din faptul
gräuntele de chardean a fost un gräunte efectiv
de gräuntele roman a putut fi el un gräunte de
italic. Dar oricine a fäcut agriculturä diferentele de
greutate diferitele specii de gräunte de sunt mult
mai mari diferentä ce am constatat-o mai
sus. ar fi de mirare ca printr'o intamplare extraordinarä
gräuntele de italic sä fi- cintitrit gräuntele de
chaldean. De aceea este mult mai probabil, gräuntele roman
este un pond divizionar chaldean transportat prin mijlocirea comer-
tului din Asia Italia.
Un text antic publicdt de pe deplin aceastä
chestiune. Talentul greu din Antiochia - ne spune acel
-
text - 375 libre romane. Dacä acum
cifrä
375 9612
de gräunte al unei libre -- avem ca rezultat 2.592.000,
egalä numärul de gräunte continut in marele
talent quadruplu din Suza, 10.800 X 240=2.592.000. Deci
talentul greu din Antiochia este un talent chaldean, care contine
un numär de gräunte romane egal al gräuntelor continute in
talentul greu din Suza, ceeace constituie o egalitate matematica,
o identitate.
Concluzia naturalä: gräuntele roman este un pond chaldean.

www.dacoromanica.ro
 37

identitate a griluntelui roman cu eel

baza intregli metrologii ponderale din antichitate.
Scrupulul roman de 24 este un pond duodecimal
chaldean.
Uncia de 24 scrupuluri valoreaza 4 duzini de duzini
12) de chaldeene.
Libra rom'inä de 12 uncii contine 4 duzini de duzini
de gräunte chaldeene, 4 duzini cubice do chaldeene.
Rezultg, prin urmare, libra este formata exelusiv
din multiplii duzinei de chaldeene n'are nici o
sistemul sexagesimal.
Aceasta observatiune este foarte importantil ne poate servi
la stabilirea când acest pond chaldean a fost adus din
Orient Italia. Epoca lui Italia este de sigur ante-
introducerii sistemului sexagesimal in Chaldea, modul
de numerotatie sexagesimal a fost de sigur precedat de metode
de calcul mai simple i in special de cea
Se cl in cele mi adânci din Ninive, Tele
Suza nu s'au gasit monumente ponderale divizate 60.
introducerea librei chaldeene in Italia dintr'o
anterioará celor mai vechi descoperiri arheologice din Chaldea.
Multiplii superiori ai librei romane prezintä ei un interes
deosebit.
Pondul de 5 libre, quincussis, este un multiplu al siclului
chaldean: el cântäreste 16 duzini de sicH.
Pondul de 10 libre, decussis, are 32 duzini de
Pondul de 100 libre, centussis, valoreaza exact 64 mine
chaldeene.
Caracterul indiscutabil chaldean al librei romane ne
a pondurile romane, multiplii diviziunile librei, ca
elemente de informatie alaturea de monumentele chaldeene, pentru
stabilirea greutatii normale chaldean. Expansiunea
dominatiunii romane a dat librei o deosebit
numente in leglturä ea se gäsesc in mare tot
prinsul lumii antice.
Cea mai mare din de valorii ale pondurilor
greco-asiatice italiene, adunate de Hultsch, sunt exprimate in
unitäti romane fiindcil toate au raporturi simple precise cu

www.dacoromanica.ro
 38

pondurile chaldeene, din momentul care se va

in mod precis greutatea librei romane, toate aceste valori vor fi
dela sine precizate.
Cateva exemple von ilustra cu cele de mai. sus.
.Astfel ebraic 125 libre. Dacä pentru
valoarea de 325 gr., pondul talentului ebraic ar fi de 40.625 gr.
un talent de acesta cântäria 80 mine chaldeene, rezultá
cá mina chaldeanä cântäria 40.625 : 80-506 gr.
La rândul lui alexandrin cântäria 75 libre romane
sau 48'mine ehaldeene. Impártind valoarea in libre prin 48, avem
greutatea minei chaldeene 506 gr.
mai departe, se vede in taMoul dela sar-
situl acestui studiu.
Chestiunea aceasta este de un interes tot de mare pentru
metrologie, ca pentru numismaticä, fiindcá este toate
monetele sunt pärti aliquote ale pondurilor.
Deci ar fi de mai mare interes pentru ca in cel
mai apropriat congres international de numismaticA se la
ordinea zilei fixarea precisä a valoarei librei romane a se
sä se adopte de toti eruditii cifra de 325 gr. pentru acest
pond.
Ar fi de de asemena, ca toate publicatiile
matice valoarea diferitelor fie trecute gräunte
romano-chaldeene, fapt ce ar facilita mult stabilirea pondurilor
efective ale monetelor comparatia pondurile normale.
M. C.

www.dacoromanica.ro
 39

TABLOU COMPARATW
DE VALORILE PRINCIPALELOR UNITÄTI PONDERALE ANTICE
IN CHALDEENE 51 ROMANE

Libre

1. Marele talent din Suza din Antiochia) . . . 240 375

2. Talentul greu din Niniva 120
2. Talentul usor din Niniva sau talentul babilonean 60
4. Talentul euboic 50 781/8
Talentul din Rodos 25 391/16
6. Talentul ebraic 80 12
7. Talentul cistoforilor sau atic-neronian 40
8. Talentul din Alexandria 48 75
9. Talent& greu solonian 102,24 160
10. Talentul atic 51,12 80
11. Talentul cilician 25,36 40
12. Talentul Ptolemaic 12.48 20
13. Talentul roman 64 100
14. Talentul roman usor 32 50
15. Talentul sirian greu 76,48 120
16. Talentul sirian usor 38,24 60
17. Talentul italic 57,36 90
18. Marele taknt al lui Priscian 53,20 831/3
19. Talentul insular 85,20 1331/3
20. Talentul din Perint 192 300

M. C. S.

NOTA. - Toate raporturile diferitele cifre sunt de ordin matematic. De

exemplu roman de 100 libre 100 X6912 gräunte =10.800 X64 =
f91.200 gräunte. Mina 576 X= X 11.520 gräunte.
Mina are 125 libre X6912 = 80X 10.800 864.000 gräunte.

www.dacoromanica.ro
 40

IPOTEZÄ NOUÄ LA DRAHMELE

DIN HISTRIA

lt le-a dat de lucru numismatilor explicarea rostului celor

capele inversate de pe aversul rnonedelor istriene.
De ce pe cine reprezintä de ce inversate? Nume-
roase teorii s'au emis asupra acestor intrebtiri, mare aparat
stiintific.
Dr. Severeanu (Buletinul Numismatic,
anul XV, No. 33-34, 1920), C. Moisil (Buletinul Numismatic,
anul XVI, No. 40. 1921) Leon (Cronica Numismatic!
anul IV, No. 1, Mai 1923) interpretärile emise.
Eckel Wiese au väzut cele douä capete inversate pe Dioscuri.
Vossius : cele douä prin care anticii credeau cä se varsä
Dunärea Mare.
Pick: pe zeii care protejau navigatia
directii opuse: dinspre Dunäre Mare.
Monseniorul Netzhammer crede cä sânt o aluzie la Istros
la Pontul Euxin.
Dl. Dr. Severeanu atribue capetele inversate ideii de navi-
gatie pe care o Histria pe Dunäre in sus pe Mare jos.
Dl. Moisil a le considera drept zei ai navigatiei, dar
nu ai vânturilor, ci ai apelor care protejau Istrienilor.
Dl. Leon crede ele reprezintä curentele contrare
ale apelor gura Istrului, adecä unul curentul Negre
spre fluviu, celälalt curentul fluviului spre Marea Neagrä.
numismati nu se : dl. Rudolf Münsterberg
(Buletin XVI, No. 37, 1921) zice pur shnplu: Die zivei rätsel-
haften Köpfe (cele capete enigmatice).
Dannenberg, Münzkunde, J. Weber, Leipzig 1912, pag. 62:
Merkwiirdig ist das (noch nicht sicher erklärte) Gepräge des
(meist aus dem vierten Jahrhundert) von Istrus, zwei
vorwärtsgekehrte Jünglingsköpfe von denen der eine aufwärts, der
andere abwärts gerichtet ist».
Se pare teoriile emise nu multumesc pe deplin
chiar pe autorii bor.

www.dacoromanica.ro
 41

Capetele aversului au ramas tot enigmatice.

Pentru cercetatori are mare putere de atractie tot ce este
enigmatic, problema Bascilor, a Etruscilor a Dacilor.
Fie-mi mie a da, a dau, o inter-
pretare celor douä capete buclate buclucase.
Toti numismatii cari s'au ocupat de drahmele istriene, au
pornit dela premisele:
1) Cele capete zeitäti,
2) Fac aluzie la idei, evenimente, fenomene opuse.
Pe a doua o consider justä.
CIt priveste premisa dintdi, cred e vorba de una aceiasi
zeitate, ipostase anume: capul normal este al lui
Apollon-Helios inversat tot al lui
lios apun
Ideia asta mi-a venit minte spre Atena,
pe vaporul «Romania», Mai 1921, apusul soarelui pe
Marea Neagra, dimineata, aproape de Bosfor, contempland

Priviti la un care se capul in jos, apt

ese la capul in sus. Analogia tu discul solar apu-
mind pe luciul märii e
Fireste, chestia nu va fi definitiv, gasindu-se
vr'un text istoric sau vr'o inscriptie din care rezulte neindo-
elnic Histrienii ales ca apusul soa-
relui sau, general, rezulte ce l-au avut ei pe
monete cele capete.
st argumentarea.
Histria sau Istros era, precum se tie sigur, colonie a Mile-
tului, sttidiul lui Pick, tradus de W. Knechtel, Buletin, anul
XIII, Nu. 27, 1916), puternicul ionian despre care se zice
a intemeiat aproape 80 de colonii.
In se adora lon, pe monetele de argint,
din sec. IV a. C. s'a mentinut peste 200 de ani tipurile: capul
lui Apollon leul. Dannenberg, op. cit. pag. 100, capitolul
Head: British Museum Catalogue, zice:
«In folgen dem alten Elektron- und Silbermünzen,
im 4 Jahrhundert Silbermünzen mit über 200 Jahre beibehaltenen
Typen: Apollonkopf ; Rückseite: nach einem Stern zurückblik-

www.dacoromanica.ro
 42

kender Löwe; auch viel Kupfer und noch 190 Goldstateren des-
selben Gepriiges. Auf den Kaisermünzen finden wir besonders die
Apollonstatue des Kanachos».
Adeseori coloniile adoptau, modificgri, bine sim-
bolul, sterna metropolei. (d. e. Abdera ca. metropola sa, Teos,
avea pe*monete un grifon ; Dyrrhachium Apollonia ca
tropola Corcyra, aveau pe monete vaca alaptând vitelul
grädinile 'Alkinoos).
E probabil deci Histria, ca Olbia, colonii mileziene
au adoptat pe monete tipul Apollon (la Olbia capul lui Apollon
e cu strâns coc la Leon Ruzicka, Bu-
letin XVI, No. 37, 1921, pag. 39).
Studiind bine cele douU capete e cu nu .con-
stati asemAnarea fata lui Apollon, cu in
bucle carliontate despUrtite printr'o curare, precum e
adeseori operele de sculpturale (Apollon din Belvedere,
Apollon Sauroctonul -ambele in Vatican) pe monete când e
redat din d. pe cel din Rhodos.
Buclele culcate, linse, se prin indreptate in
sus ascutite ca niste raze.
De altminteri chiar Histria a bdtut monete cu Hehos cu
zaze Moisil, Numismatica Dobrogei, 1916, tipogr.
I. Jockey Club, pag. 19) tot acolo Apollon in
profil, cu cununä de lauri ; Cabinetul numismatic, 1912, pag. 2
3, monede de bronz cu Apollon, 2 cu Helios; Apollon
pe omphalos la Babelon, les monnaies grecques, pag. 119, editia
Payot, Paris 1921).
DL Dr. Severeanu in studiul despre
desi cele capete prin faptul el Histria Deco comert
directii contrare: In sus pe Istros in jos pe Mare,
totusi interesantele capete «au o mare asemänare en
unele tipuri ce reprezintä pe Apollon sub aspectul
pUrul separat printr'o arare. sama de faptul cä zeul
principal al coloniei Histria era Apollon Iatros (medic, vezi
Plevan, Histria IV, pag. 2, 3, 10, 11), s'ar putea admite
la un punct Istrienii au luat de protector al navigaliei
pe zeul Apollon». Buletin XV, No. 33-34, 1920).

www.dacoromanica.ro
 43

Dl. in Histria IV, pag. 10 ne prezintä un fragment

de veche greceascl.
«E un adevärat noroc micul fragment confine tocmai
trepiedul lui pag. :. «tripiedul lui
llon, luat ca semn distinctiv pentru fabricarea de cArämizi,
patronatá de edilul Poseidonios nu poate fi indiferent, ce pri-
infelesul lui. cá «armele >, blazonul Histriei era vul-
turul pe un delfin. de altá parte, zeul principal, eu
preot eponym, al coloniei era Apollon Apollon (medic),
strins cu Apollon cu cu Apollon Delphicul».
Deci, cultul lui Apollon zeu principal, in Histria
in metropola ei Milet) e constatat chip neindoios.
cuvinte despre restul delfinului pe revers.
Multe colonii milesiene au adoptat sterna: acvila ciugulind
un delfin.
Desi delfinul e animal consacrat lui Poseidon, este totusi in
Apollon. Delfin pe nu
nurnai pestele acest ci arpe. Apollon a Delfi
sarpele Python. Pe monetele din Delfi reprezentafi 6 delfini
Regling, die antike als Kunstwerk, tabela VII, No. 189),
doi pe avers patru pe revers.
Prof. Dr. Stending, Griechische Mithologie, Leipzig 1919,
Sammlung Göschen, zice pag. 50:
«Ca salvator ocrotitor impotriva primejdiei a morfil se
Apollon pe Mare, de e cinstit de corábieri
nurnit delfinul pe vreme buná coräbiile
in largul Märii deaceea trece drept vestitorul lui Apollon
prieten al marinarilor. Un astfel de animal salveaz5, dupä cuno-
scuta legendl, pe Anion care, poate, este un reprezentant al zeului
prietenos».
Stim mai se obicinuia inscripfia: Soli invicto
comiti
In Meyers Konversations-Lexikon, la Apollon gäsim:
«Ca pe uscat Apollon este pe Mare ocrotitor,
mai ales sub numele de Delphinios pe purta dapi pestele
delfin, simbolul Märii navigabile. In. calitate era Apollon
mult onorat porturi, la promontorii mai ales la Atena. Aici

www.dacoromanica.ro
 44

aveau primavara April Delphiniile, serbarea mrt-

rilor care iarna reluarea navigatiei >.
Localitatea Delphoi de pe coastele Parnassului (am avut
ricirea s'o vgd) cultul lui Apollon, delfinul
delfinul peste, Delphiniile de primävarä, delphinios ca
atribut - toate acestea se raportä la pollon, deci delfinul de
pe drahmele istriene de pe ale altor colonii mileziene.
Spre a confirma cele spuse mai citez urmätoarele pasagii din
Strabon VII, 6, 1 (citat de Philippide: Originea Romanilor
pag. 119): «Istros colonie a milezienilor, Tomis, CaHatis, colonie
a Herakleotilor, apoi Apollonia (aproape de Deultum-Burgas)
Sozopolis, Sisebolu din Thracia) colonie a Milezienilor,
noted un templu al lui Apollon, de unde M. Lucullus a luat
statuea, a zeului, a lui Calamis, i a pus-o in
pitoliu».
Din Karl Philipp Moritz, Götterlehre (Reclam) pag. 43--44:
oarece Apollon nu poate, aeela st fie pe pämânt
zeul poeziei al muzicei pe OHmp farmece soil lira i
cu glasul lui conducä soarelui, se pare fantazia
cit
poetilor i-a contopit pe Apollon pe Helios (Ein
Wesen) care se iveste pe cer soare apu-
pe pgmânt ca tângr ngscut, nemuritor,
bucle de aur, inimile prin cântece din
din
Zeul Apollon adorat la Histria calitate de medic,
ne aduce de heliotherapia (cura de soare) modernä.
Incä un cuvânt spre a o obiectie Dl. Moisil
a colectia d-lui Synadino o
pe care cele capete nu sânt asem4ngtoare, unul pare
furios, linistit. Deosehirea asta s'ar putea explica astfel:
Capul furios rcprezintä soarele arzând uneori cumplit, când apune
in toiul verii, iar capul expresia blajinä ar fi soarele
märet pe cer senin.
In : cele dual capete inversante nu
trebue numai sä fie atribuite unei perechi de zeitäti,
se pot foarte bine interpreta gandindu-ne la o singurä zeitate,
douä ipostase: la Apollon-Helios räsärind apunând, iar delfinul
de revers e strâns legat de cultul lui Apollon, cult documentat

www.dacoromanica.ro
 45

la Milet ca metropolä la coloniile ei. (Histria Olbia au

pe monete reversul comun, acvila pe un delfin.
Nu-mi fac iluzia am rezolvit enigma celor capete.
Cred mea e admisibila poate fi
printre interpretärile date de eminentii numismati despre
care s'a vorbit in studiul
VALENTIN BUDE

UN NOUVEAU POIDS DE KALLATIA

Les fouilles archéologiques entreprises d'aprbs le plan de

Monsieur V. et continuées par les archéologues roumains,
ont abouti, Mangalia, l'ancienne Kallatia, des découvertes de
la plus haute importance, parce qu'elles mettent en une lumière
de plus en plus vive la vie politique, économique et artistique de
la cité qui joua, un certain moment de l'antiquité, le rôle de
métropole de la pentapolide pontique.
J'ai pu, aux récentes découvertes, acquisitionner, en
octobre 1925, un poids kallatien en plomb. présente une im-
portance toute partiquUre, vu qu'il complete la nombreuse série
de poids kallatiens connus jusqul ce jour grâce aux études de
M. M. C. ainsi de Knechtel et de Mgr. Netz-
hammer, études dans le Bulletin de la Société Roumanie
de Numismatique».
Il en résulte que nos villes pontiques, et plus particuU-
rement Histria, Tomi et Kallatia, centres importants de commerce,
ont frappé et utilisé de nombreux poids en plomb, du poids
unitaire d'une mine, ainsi que de ses divisions.
Parmi les poids connus et décrits, nous citerons Histria, qui
n'en a qu'un, alors que et surtout Kallatia en possèdent
de fort nombreux et intéressants.
C'est ainsi que nous possédons de Kallatia:
Une mine =MNA (378 gr.) poids incomplet
1/2 =HMI (241 gr.)

www.dacoromanica.ro
 46

1/4 de (122,10; ; 105; 102 gr.)

( 81,73; 71 gr.)
1/8 » 61,58 gr.)
Comme on manque au tableau la division 1/3 de
mine=TPITH, dont ne connaissait ce jour qu'un seul
exemplaire, trouvé Torni.
Notre poid kallatien de 1/3 de mine, vient donc compréter
la série ponds kallatiens.

2.

Ce poid, en'plomb, ayant la forme et les dimensions, reproduites

par la 1-2, qui, représente fidNpment le desshi de la piece,
174,65 gr. Il -en état de conservation. Sa surface
est recouverte d'une grise, épaisse, de carbonate de plomb
qui donne une belle patine la piece, mais qui d'autre part
accroît de grammes (environ 4 grammes) lepoids primitif.
La preuvd qu'en effet le poid se prgente exactement
forme et le poids primitif, nous fournie par le dessin en
zag que l'on peut observer tout autour du bord de la pike et

www.dacoromanica.ro
 47

qui avait sans doute pour but d'empécher fut rognée et

que le poids réel de l'objet ne fut pas diminué.
Le poids présente sur avers une de jeune homme,
berbe, la phisionomie réveuse, au profil tourné vers la droite.
La téte est coiffée d'un bonnet conique qui laisse échapper une
riche chevelure bouclée. A droite, sur le bord, ont lit l'inscription
AA nom sous lequel on entendait le magistrat chargé
de maintenir, par une surveillanee incessante, l'ordre dans la cité
et de rappeler les citoyens leurs devoirs.
La figuration de l'avers ne laisse aucun doute que nous sommes
en présence d'un Dioscure identique aux représentations figurales
de l'époque hellénistique, sous l'aspect d'un adolescent imberbe
l'expression réveuse.
Le bonnet conique coiffure caractéristique des Dioscures,
confirme notre interprétation. D'ailleurs la selon laquelle
bonnet connique représenterait la moitié dc l'oeuf d'o sont
sorties les Tyntarides est bien connue.
D'autre part figuration d'un Dioscure sur un poids kallatien
s'explique par la vertu q'uon atiribuait ce dieu de faire aboutir
heureusement les transactions commerciales, industrielles et finan-
cièrQs.
Des multiples attributs religieux conférés aux Dioscures, nous
retenons celui qui, en Italie, partir du 5-e siècle de la fondation
de Rome et la fin de l'Empire des Dioscures, sous
le nom de Castor et lux, les dieux de la navigation. En cette
qualité ils sont devenus les protecteurs des navigateurs et des
marchandises qu'ils transportaient. Ce sont eux également qui
président et proagent les transaciions financières. C'est devant
leur temple que les banquiers et les changeurs menaient leurs
opérations.
Nous saisisons sans peine le motif a déterminé le
magistrat donner plus de force au poids en y frappant la figure
du Dioscure pour miôux témoigner ainsi la bonne foi commerciale.
Le revers indique la provenance du poids car on y voit l'arc
d'Héracles dans son étui. En bas la massue -du héros. Entre les
deux, la légende TPI (TPITH) qui représente d'une
kallatiènne.
Le parfait état de conservation de ce poids nous donne d'une

www.dacoromanica.ro
 48

manière précise le poids de la mine de Kallatia également, soit

de 508,66 gr. (*) venant ainsi confirmer l'affirmation de Monsieur
M. Sutzu selon laquelle la mine kalatienne se rapporte la
mine assyro-chaldéene de 508,66 gr., mine qui, comme on
le sait, représente la plus importante de unit& pondérales
tales
DR. G. SEVEREANO

MONETA DE ARAMÁ
A CALIFULUI ENNASSIR-LIDDIN, (ANUL 1193)

I
Intre diferitele ramuri ale numismaticii orientale, numismatica
arab cea turceascg sunt, cele mai interesante din
punctul de vedere al istoriei noastre nationale.
De asemenea numismatica araba e deosebit de
prin evolutia a (liferitelor tipuri de monete, evolutie ca-
prin tendinta din ce ce mai accentuatä pentru libe-
rarea de sub influent o de
imitatiune a tipurilor monetare a popoarelor xecine
foarte o de libera manifestare a spiritului
toate ei etnice. In special este des-
fiintarea a fel de efigie de pe monete, un fel de
iconoclasm monetar explicabil, se tine seam de anti-
patia proprie a popoarelor semitice pentru reprezentarea plastica
a figurei umane.
Cele mai vechi monete arabe lasä se influenta adâncA
pe care centrele de civilizatie au exercitat-o asupra Ara-
bilor iesiti decurand din pustiu.
*) Notre poids, pesant 174,65, on doit en conclure la mine pesait
523,95 gr. Mais comme il faut déduire le poids de la couche de carbonate de plomb,
assez épaise, qui recouvre le poids, le poids réel de la mine donc de
508,66 gr.
**) M. C. Soutzo, 'Evolution pondérale dans l'antiquité. Notice sur les origi-
nes et les rapports de quelques poids Assyro-Chaldéens, Soc. Numis. Rom. 1921.
No. 37-40, p. 621.

www.dacoromanica.ro
 49

Influenta pe care inevitabil o o civilizatie

asupra unor popoare ramase in urma, e atât de covrsitoare
de in istorie, faptul acesta e mai putin interesant
ca fenomen istoric ca fenomen general sociologic, se poate
constata chiar atunci cand aceste popoare ar avea o traditiune
de mai multe ori milenard, cum e cazul poporului arab.
la aceste consideratiuni generale nevoile
comerciale, se va intelege usor ce a determinat pe Arabi adopte
tipurile monetare ale popoarelor vecine, primul secol al hegirii,
atunci când pentru triburile Arabiei fericite, ale
Iemenului, cum. numeau ei regiune, ies la lumina istoriei
incep un rol, care, de acum va interesa omenirea.
Nu e deci de mirare monetele arabe din
poartg, in orient, inscriptii caractere grecesti; iar in occident,
in Spania, chiar inscriptii in latineste, cum e o
monetä de aur in anul 98 al hegirii (717 al nostru) ce
inscriptia: FERITOS SOLI IN SPANANX (feritos solidus
in Spania anno X).
In orient, imitatiunea a mers de departe
s'a reprodus pe monetele arabe semnele distinctive crestine,
cum e de exemplu crucea, sau simbolurile proprii ale imperiului
bizantin, efigia din Bizant purtând in globul
cu cruce, reprezentarea a dominatiunii caracter uni-
versal sfânt a Bizantiului. Evident aceste efigii proprii ale
imperiului bizantin nu erau nici decum potrivite pentru monetele
bgtute de Califi, totusi le destul de des in acest timp.
de exemplu una dintre cele mai vechi monete arabe,
la Tiberiada pe la 636, pe avers pur-
tând cruce, iar pe revers semnul bizantin M, luat ca
valoare adia 40, semn pe mai toate monetele
de bizantine. Deasupra, acestui M e o cruce, imprejur
pe margine e in caractere grecesti: Chaled
lid Abu-Soleiman, numele califului sub autoritatea s'a
moneta, mai cunoscut in istorie numele : Abu
Soleiman el-Wal id.
Prin urmare, e probabil. ca Arabii sä fi tntrebuintat in pri-
mele timpuri la atelierele de monete, mesterii locali, in
tinuturile cucerite, care continuau lucreze traditiile locale.
2

www.dacoromanica.ro
 50

Mai trebue relatiunile comerciale Arabilor

Bizantul, care era pentru ei totdeodatä centrul comercial eel
mai apropiat eel mai important, au contribuit färä
adoptarea de a sistemului monetar bizantin.
Numele monetelg e imprumutat dela Bizantini : cele de
se numegc fulls, derivat, färä dela
cele de argint dirkem care nu e grecescul
fine cele de aur poartá numele de dinar.
bizantin, monetele pe ele mntiunea
datei când au batute. Data e socotitä dela
622) cea mai monetä poartä o astfel de

e din 17 al hegirii tocmai anul califul Omar

instituia era
Curând primul secol al hegirii mohetele arabe incep
si ia o proprim Se graveazä versete din Coran locul
inscriptiunilor imitate dupg acelea ale pol:loarelor vecine. Efigiile
sä a,cum, prima de imitatiune, care Arabii
reproduceau pe monetele sträine, cum. sunt acelea de pe
moneta mai sus ruentionatä a lui Ibn-el-Walid din anul
sau ateva decenii târziu, In 696, ,moneta
care poartä de asemenea efigie ca monete acest
secol de inspiratie Dar imediat ce poporul arab ia
constiintä de el ca o a aversiunii
proprii a rasei a religiunii muzulmane pentru reprezen-
tare monetele efigie devin extrem de rare. Cele de
aur de argint au niciodata nimic altceva pe ele
inscriptie, pentru toatä numismatica lurnei muzul-
mane dela Oceanul Atlantic la Indus Gange. Pe monetele

www.dacoromanica.ro
 51

avem exceptional o efigie. Numai un eveni-

nlent de importantä exceptionalii poate hothrasci pe Califi
permitit si se bath o care eternizeze in bronzul ei
amintirea acelui eveniment.
Am insistat asupra acestei particularithti, a monetelor arabe,
moneta pe care dl. Dr. G. Severeanu a binevoit si mi-o
puni la dispozitie din bogata variata sa colectie, care face
obiectul acestui studiu, e toemai una din acele exceptionale
nete efigie.
Inteadevär pe aversul monete se 4 figuri femi-
nine. Aceste 4 femei, imbräcate in haina lungii orientalh, sunt
a;ezate pozitiune care o ceremonie religioash, un
act ritual.
Dout dintre ele ridici sus spre cer. Asezarea
figurilor e simetria: margini sunt 2 figuri mai mici; centru,
in primul plan, e o femeie pe un scaun, pe care trebue
si-I cu mintea pe nu se vede. In planul
al II-lea, la spatele ce stä jos, se vede, in picioare, o
femeie care in suS. Aici apare nedibäcia artistului,
care n'a gradueze inältimile reliefului pentru a da impresia
de adâncime. Inteadevhr, femeia din primul plan cdt cea
din al II-lea plan, sunt tot atât de accentuate in relief, ceeace
face imagina nu e bine
Dact analizárn mai de aproape efigia pentru a putea ghsi
interpretarea ei, vont observa atitudinea caracteristica a figurei
centrale, femeia jos en capul aplecat in semn de durere
de resemnare de destinul neinlhturabil, d de e
scris , femeile din j until acelei care, miinile in
sus, .par si reclame cerului pe unul chemat acolo de Allah, rhpit
vietii pámântesti.
Impresiunea generalh, care se desprinde foarte limpede, e
aceea a unei adânci resemnate. efigie trebue si
se refere la vre.un eveniment contimporan important mai precis
trebue si aminteasch moartea vreunui bärbat de seamh.
Dar imprejurarea precisi pe aversul monetei nu
poate fi explicath lämurit prin cetirea inscriptiei de pe revers.
Inscriptiunea de pe câmpul monetei e in caractere cufice.
Scrierea e cea arabi intrebuintatä pe monete.

www.dacoromanica.ro
 52

Areastii scriere este caracterizatá linia dreaptá unghiul

ascutit in opozitie cu scrierea moderná numitä zNeskhi», bazatä
pe
Pentru a da o de comparatie dinteo epoch apropiatä,
amintese moneta lui Hescham II din 1007, studiatä de Long-
perier in Revue numismatique» din anul 1838, pag. 442. De ase-
menea, inscriptiunea de pe câmpul monetei lui
cu moneta pe care o studiem, compararea ne
pentru o mai sigurä discifrare o controlare mai a
interpretilrii noastre.
ce se poate citi in câmpul monetei:
«El-Imam Ennassir-Liddin emir al muminin
Ceeace (ministru al religiunii, un titlu
religios) Ennasir-Liddin, principe al
Aceasta este titulatura a alifilor din orient.
Numele califului pomenit pe monetá e bine cunoscut in
istoria orientalä. Ennasir-Liddin e celebru prin luptele ce a avut
de sustinut timpul îndelungatulu califat, care tine dela
1180 la 1225. El a avut lupte grele cu din Kharizm,
care ajung aproape de capitala sa, Bagdad. Aparitia
golilor condusi de Gingis-Khan indrepteazá in altä parte
räzboinicilor din Bagdadul e de pericol
Dar, pentru lumii muzulmane arnenintate de
un mai mare decât acela al din Kharizm, cre-
porn)ti in Cruciate, califul câstige pe viteazul
Ayubit Saladin, al nume e Salah-Eddin.
din anul 1181 Ennassir-Liddin titlul de sultan.
De atunci la moartea sa, la Damasc la 1193,
Saladin nu a se arate yrednic de onoarea ce i se fäcuse
astfel el apäru lumii muzulmane, past la grea incercare, ca
mäntuitor, trimis al cerului.
adversitätile ceki de a Cruciatä, Islamul ostenit
la 1192 o pace care erâ socotit de ambele párti mai
rând un armistitiu. In aceste imprejuräri moare Saladin la 27
Safar 589, care corespunde cu 4 Martie 1193. Nu este deci
de mirare moartea sa a impresionat viu intreg Islamul. Lumea
nu se putea obisnui realitatea a m3rtii lui
logica refuza creadá acest cu misiune diviná

www.dacoromanica.ro
 53

a ca aceasta sä fie definitiv S'a

timplat cu Saladin cecace s'a cu aproape toti
conducätori de popoare destinele istorice: au continuat
triliascä acesti oameni mult timp memoria popoarelor im-
presionate de aparitia meteorick s'a intamplat cu Ale-
xandru-cel-Mare, s'a Mihai Viteazul al nostru.

acum, reintorcându-ne la descifrarea inscriptiunii de pe

reversul monetei, vom sä citim caracterele de pe margine,
vom observa imediat foarte visibil anul baterii monetei: e anal 589
al hegirii, tocmai anul mortii lui Saladin. Din restul
scriptiu se mai pot citi litere, dar e imposibil de legat
unele altele prin faptul cä lipsese spatii mari.
Paguba nu e prea mare ceeace nu se poate citi
e -probabil un verset din Coran, precum pe mai toate
monetele popoarelor care au adoptat religiunea lui Mohamed. Un
singur lucru e poate de regretat, lipsa mentiunii locului unde a
fost bätutä moneta. Dar, ceeace e un mare noroc, s'a pästrat
lisibil data. Moneta bätutä in anul mortii lui Saladin, e
usor de väzut et efigia nu poate reprezenta alteeva deck niste
bocitoare care jelesc moartea lui Saladin. Intr'adevär acesta era
unul din rarile evenimente destul de importante pentru a
pe Arabi a-i eterniza amintirea chip plastic, cu toatii aversiunea
pentru mice reprezentare de acest fel a figurii umane.
Obiceiul pentru morti e universal räspandit
in bazenul Märii Mediterane. Egiptenii aveau un ceremonial intreg
in aceastä privintk care ni s'a pästrat in Cartea mortilor. (A. Moret,
Myst'eres Egyptiens, pag. 24 urm.), Grecii Romanii, dda care
am mostenit noi acest obiceiu, 1-au imprumutat probabil cercului
de civilizatie mediteranian dupä venirea pe care
le-au ocupat in timpurile istorice, cäci e putin probabil cä
giunea primitivä, plinä de optimism de de rnoarte,
ca a tuturor popoarelor indo-europene la sä fi prescris
asemenea rituri. De fapt nu avem nici o dovadä le-ar fi avut
aceastä primitivä a evolutiunii protoistorice, de
aceea e probabil acest rit sä fie imprumutat. In schimb, precum

www.dacoromanica.ro
 54

am spus, obiceiul plângatoarelor la morti e universal rispändit

in tinutul mediteranian, lucru explicabil. Moartea flied o
tiune e apreciatd contrariul ei. Printeun reflex
psichologic foarte simplu, te temi cu mai mult de moarte -cu
mai mult la de sigur de regiunile vecine,
tinutul mediteranian era mult mai favorabil. Deaceea moartea apare
aci mai ingrozitoare viata e mai
nerecul lumei celelalte mai lumina
soarelui din aceastä lume e mai binefäcätoare i mai impresionantä
in strMucirea ei. «Lumina soarelui era a muri era
zitor» räspunde, in Dialogul 27 al grec Lucian,
de ce se temea de moarte : eat
Deasemenea Odiseia (XI, 487-491) Achile
afirma de muritor simplu pe e preferabilä
mult chiar de rege peste cei ce au träit.
Nu este deci surprinator gäsim acest obiceiu la
poarele muzulmane unde resemnarea fatä de fatalitate nu yoate
suprime durerea fatä de loviturile ei. plânettoarelor
a durat la aceste popoare in timpurile din când refor-
mele de laicizare au suprimat, putin Turcia, toate urmele
vechilor superstitii.
Ar fi fost poate interesant arät ixpunerile istoricilor arabi
care ne vorbese despre aceste lucruri care povestesc pe larg
moartea lui imprejurärile ei, nu le-am pulut gäsi
a trebuit sä mä multumese izvoare de doua mânä sau
sä mä sprijin pe argumente de analogie dupa cele ce au
turci Seadeddin, etc. privire riturne obisnuite
la moartea sultanilor ; dar totusi cred i e destul de
acum ' efigia pe plangâtoarele care, conform unui
strävechiu rit räspandit in bazenul mediteranian, jelese disparitia
unuia dintre cei mai sträluciti reprezentanti ai rasei arabe ai
religiunei muzulmane : ele plâng moartea lui Saladin.

MATEI G. NICOLAU
Licentiat in drept
In

www.dacoromanica.ro
 55

LUCRARE DIN VEACUL AL

ASUPRA MONETEI

Se adevereste mereu et nu nimic non sub soare. Cred

putini membri ai societdtii noastre vor fi banuind
existä din veacul al XIV-lea un tratat de absolut
päreri absolut exacte asupra naturii monetei,
.asupra esentei ei, asupra foloaselor sale asupra rezultatelor ine-
vitabile ale degradärei acesteia ( empirer la monnoye ) sau,
am spune noi, vorbind de bancnote, ale inflatiei-doctrinä care
s'a adeverit, nu ci sute de ani in toate zilele
noastre -ceeace nu impiedicä scump in
trecut ca azi, fie, uitate maine de cei cari vor
detine puterea, natiunile ca intotdeauna greselile carmuito-
rilor bor.
Tractatul chestie fu de un preot
Oresme (mort 1382 ca Conte-Episcop de Lisieux) pentru regele
Carol V (1364 - 1380) fu publicat in limba sub numele:
De mutatione monetarum ac variatione facta per reges, Paris
tip. Thomas Keet, la inceputul veacului al XVI-lea datä)
in 4-o.
Din Brunet1) mai o editie a cärtii,
tot de rard ca cea Editia nu este nici
datatà. Este 'un infolio, tipärit in litere gotice. Lipsind data, titlul 3)
colofonul,, se totusi cartea a fost probabil la
Bruges de Colard Mansion, tipul intrebuintat acest
tipograf.
Prefata astfel : un petit
du commence ment et premiere inuencion des monnoyes, a
fin elles furent faites, comment on en doit user a
les forgier, empirer muer, inconueniens en peuent
venir et souclreW assemble de plusieurs volumes et puis trasla I
1) Ed. V. vol. 5, p. 923.
2) Brunet cunostea numai un singur exemplar, 1911.
3) mai toate incunablele foarte multe cOrti dela Inceputul veacului al
XVI-lea tipgrite färä deosebitä de titlu. Acecte se de obicei
pdn pe ultima

www.dacoromanica.ro
 6

de latin en françois nagaires affin de moni le grant

et mesus qui au iourdhuy se fait en par les
marchans et commune, que le roy et les pnces et
sueffrent dont ensuiuront pluiseurs inconuenies et domages
inreparables, se de brief prouision et remede ny est mise comme
il. sera- speeifie ou proces ci apres.
Inteo lucrare publicati zilele acestea pentru membrii societätii
«Royal Economic Society» din Londra 1), Dom Patrick Nolan,
F. R Ec. S. ne o destul de a lucrarii, iar
d. olowski 1862 o comunicare despre Nicolas Oresme
la Institut de France
dusmänie natiuni , citam pe Wolowski,
<rAzboaie cornerciale, degradarea banului, bancrute deghizate, asig-
nate, monete de Mrtie, urat capitalului, proiecte himerice
pentru vindecarea situatiei financiare, rezultatele unor notiuni
gresite monetei - aceste euvinte par mai mult decit
oricând de actualitate.
vedem deci ce ne spune traducitor al lui Aristot
a Bibliei limba franceza, Episcopul Nicolas Oresme, despre
monetä: Orice rege sau principe (sau putere suverand, cum am
spunea noi) are autoritatea, dreptul privilegiul de a schimba
monetele având curs tara lui de a legifera plac asupra
acestora, astfel avantagii. Cu toate acestea
oricine banul cum crede, aceasta este o
insulta de suveranul care l'a emis care garanteaza auten-
ticitatea acestui ban. In zilele noastre, el, este mai greu
pentru negustori de a de acord asupra valoarei banului, de
asupra pretului marfurilor, scop al monetei
de a fi o fiad i invariabild de valoare prin care se
poate mäsura valoare variabilä, este absolut - par
citim dintr'o carte a Profesorului Cassel, nu dintr'un tractat
vechiu de mai bine de 500 de ani. Vedem deci aurul

1) The Ecenomic Journal. Quarterly Journal of the Royal Economic Society,

Supplement, Economic History Series No. 1 Jan. 1926.
2) Mai o lucrare de E. Bridrey: Nicolas Oresme, Caen 1906, carte men-
de Prof. Nogaro in Traité d'Economie Politique, Paris 1922 p. 542. La noi
lucrarea lui Wolowski a fost de d. A. Basilescu lucrarea sa cMoneda»,
1923, p. 97, un curs al Profesorului Deschamps la Fecultatea de Drept
Paris.

www.dacoromanica.ro
 57

argintul s'au scumpit de mult, trebuie un

remediu grabnic pentru a evita neajunsurile serioase ce vor rezulta,
cum este exportul aurului argintului f vecine unde
cursul de schimb este mai -prin care trecere peste granitele
noastre a monetei, negustorii vor suferi averile ce
este mai zarafii bancherii cari unde aurul
cu pretul mai ridicat, vor trimite monetele pe ascuns,
storand tara de banul aducând in schimbul acestor monete
de aur altele dintr'un metal mai prost care vor inunda
tara- nu va fi nici o nici o temelie
pe care am putea calcula». Nu sunt oare aceste cuvinte de actua-
litate anul 1926, mai mult chiar deat veacul al XIV-lea?
introducere generalii, prin care
zultate aduce o depreciere (indiferent prin ce mijloace,
adriuga, prin substituirea unui metal prost pentru un titlu bun,
prin etc.), cele ase capitole artii,
din care primele. sunt cele mai interesante,
Primul capitol merge la chestiunei, explicând cauza
pentru care ne trebue o moneta. Intr'acest capitol despre
originea monetei, despre schimbul «când un avea
prea multe oi, trebuinta de pe când un avea
prea ducând de ivindu-se prea multe
certuri printr'acest sistem de «troc», oamenii des-
toinici de-a intrebuinta moneta ca un instrument
pentru schimburile mutuale de naturale- moneta nu este
o ci un poate st de
foarne eu are multi bani; astfel a fost cazul cu Regele
Midas, cum ne povestesc Aristot Ovid». -- Aci
modernä nu va fi de acord. Aurul nu se poate mânca dar nici
Una, nici fierul, nici märgAritarul nu ne pot deci trebue
numim aurul o iar celelalte
boggii «naturale»?
Cap. II i III materiile cele mai potrivite pentru
monetà. «Trebue et fie usor de manipulat de transportat, trebue
deci fie din vre-o materie rant cum este
aurul».- nu gäsim aur indeajuns tarä, putern adopta
argintul pentru moneta».- «Nu este potrivit ca aceastä materie
fie prea moneta de bronz a dispärut

www.dacoromanica.ro
 58

cauza. Se poate ca aural argintul fie metalele cele

mai potrivite, tocmai nu este usor de a le avea in can-
titäti abundente».
Oresme mai pentru care monetele de schimb de
mica valoare sunt facute dintr'un metal eftin «nigra moneta». Dach
ar fi de argint, ele ar trebui fie prea miei, ceeace ar fi incomod.
Cap. IV ne ce moneta La
se metalul; pentru usurinta se inventa
insä mai metoda de a stampila banul drept garantie de
titlu de greutate. Vedem deci monetele erau la
anumite greutati de metal. era o cantitate de argint can-
tárind o independent acest metal era sub de
nete sau lingouri, greutatea era exacta, nici mai malt, nici mai-
putin. and, mai aceste monete degradate, li se dau
name de fantezie, ca de «coroane», «nobles», «angels», etc.
lumea uitând treptat valoarea intranseca
Piesele monetare, autorul, trebue fie
márime de manipulat, de numarat dintr'o materie usor
de pastrând efigia malt timp. De aceea vedem nu
obiectele pretioase, ca de pietrele scumpe, lapis lazuli,
piperul (sic!) altele sunt apte de-a servi drept moneta, ci
numai aurul argintul au fost alese
Cap. V: Cui apartine regaban de a bate moneta?-
Oresme nenorocirile izvorând din faptul nobilii, episcopii
primiri sau privilegiul de a bate moneta.
Rezultatul fu se intrebuintarä uneori lucratori nepriceputi sau se
fapte necinstite, emitându-se bani prosti. «Nu fiecare trebue
deci privilegiul de a bate moneta sau de a marca aurul
argintul pe ci banul este instituit peniru folosul
obstesc». Singur Suveranul trebue bati moneta pentru binele
natiunei, nu folosul propriu.
Cap. VI: Cui moneta, ce a fost - Prin
faptul Suveranul bate moneta el nu este proprietarul banilor
lui, moneta este o unealtä de schimb de
ea apartine celor cari astfel de de oarece
fiecare pâinea sau munca trupului sia pentru bani.
primeste un ban, acesta este deci al lui, cum era sau munca
trupului pe care a dat-o.

www.dacoromanica.ro
 59

Cap. VII: Cine trebue sä suporte cheltuelile baterei (seignorage)

-Trebue fie pe cheltuiala De exemplu, dart
se pot bate 62 solidi dinteo de argint dart
este de 2 solidi, atuncea trebue st o mama de argint
brut la 60 solidi, 2 solidi «seignoragiul». Singurul câstig
permis principelui prin faptul et el bate este realizat
din economiile pe care le-ar putea face asupra acestor cheltueli
de batere, fixate odatä pentru totdeauna la o foa.rte sau
cum am spune : prin perfectionarea a bändrillor statul va
putea efectua o economie asupra cheltuielilor de batere a monetelor.
Restul artii vorbeste despre degradarea monetelor, consecintele
nedreptdtile izvorând din aceasta, precum de metodele prin
care se efectuiazd o atare degradare.
Monetele sunt greutäti mäsuri chip ca mdsurile
de de vin etc. pe care nimeni n'are dreptul sä le schimbe
in mod arbitrar (cap. XII). Schimbarea sau retragerea din circulatie
nu trebue efectuatd de atuncea cand se impune aceasta
este imperios cerutd de necesitdtile natiunii (cap. VIII).
De oarece moneta apartine comunitätii, natiunea ea, are
dreptul st o schimbe in cazuri extreme, de exemplu limp de
pentru räscumpdrarea principelui prizonier, etc. (cap.
XXII). In astfel de cazuri nu numai ch se poate proceda la o
schimbare a monetei, ci ea se impune, acesta mijlocul eel
mai usor de a percepe un impozit dela cei bogati ca dela cei
strati. Consecintele sociale nedrepte ale unui atare bir nu par
a fi relevate de Oresme. In fiecare caz comunitatea singurä trebue
sh judece care inteadevtr nevoile indispensabile ale principelui
(cap. XXIV).
Sunt trei metode prin care se poate un anormal
prin banului :
1. schimb ceeace este injositor;
2. prin ceeace este un pleat,
3. prin degradarea monetei, ceeace este un pdcat mai mare.
Câstigul printr'o degradare a monetei, este mai
de deoarece prin aceasta din urmd este contractat
banul imprumutat este folositor pentru ia
mut, pe când degradarea monetei este in contra vointei pbporului,
nu este in folosul nimAnui in toti, este nedreaptd pentru

www.dacoromanica.ro
 60

cetgteni necinsittg desavantagioasg pentru Suveranul,

este in fine o actiune de «tiranie i un regim
de tiranie nu poate dginui (cap. XVII).
Uneori se tolereazti lucruri rele (de exemplu case de
(sic !) pentru a evita nenorociri sau scandaluri, i mai mari; se
permit ocupatii injositoare ca de exemplu zarafia
prin degradarea monetei se scandaluri in se
evite iXVIII)!
aceasta a fost una din cauzele präbusirii Imperiului Roman
(cap.
Degradarea banului este vgtämätoare principelui
1. El care trebue sit pedepseascä pe falsificatorii de moneta
devine un falsificator.
2. Banul lui trebue fie intotdeauna nu varieze
ca valoare din in poporul sä mai cât
valoreazg sä fie a se tocmi pentru monetä ca cum ar
fi vorba de erice altg (cap. XIX).
Este pentru popor
1. Principele va printr'acest toti banii poporului.
2. Räul este mai mare, el nu usor de
observat când nu va fi prea târziu).
3. Aurul argintul ies din tarä.
4. Se din bani prosti
5. Numerarul este prin topire.
6. Negustorii sträini se de a-si märfurile
tarä a cärui ban este degradat.
7. In comertul este desorganizat, nu mai este
de a fixa preturile, impozitele (bugetul), veniturile etc. (cap. XX).
Profesiunile cinstite n'au nimic de câstigat, pe când profesiunile
«injositoare» ca zarafii, negustorii de nletale pretioase etc. câstigä
mult prin degradarea banului mai mult vor profita ei
fliind dinainte este principelui de a degrada
acest ban (cap. XXI).
Vedem deci legea mai «a lui
mod de Oresme, aceastg lege, aplicabilg toate
vremurile deja de Aristofan, legea prin care o
rea alungä banul de pe piatä.
Oresme merge attit de departe apärarea unui ban
Inca el episcopul catolic, ne indräznind fireste sä discute puterea

www.dacoromanica.ro
 61

totusi tärie, nici Papa n'ar permite

vreodatä unui Principe de a degrada moneta, fiindett aceasta ar
fi de a permite comiterea unui ceeace nici Papa n'are dreptul
of o (cap. XXIV).
Opera lui Oresme n'ar fi complectä ar condamna
numai degradärile banului a explica cum efectuiazä schim-
bärile monetare. El ne imparte aceste cinci tipuri :
1. Schimbärile adict efigiei de pe monetä. Sunt uneori
justificabile, dupt Oresme, atunci falsificatorii au imitat
vechea sau dact piesele in circulatie au pierdut din greutate.
2. Schimbarea proportiei, a raporturilor dintre monetele
de aur cele de argint.
3. Schimbarea de nume, schimbarea proportiei monetele
reale cele nominale (legale).
4. Modificarea greutätii pieselor a valoarea
nominalt.
5. Schimbarea materiei, adid titlul metalului.
Cele din trei forme de schimbäri sunt fireste cele mai
reprehensibile, prin ele, principele se afirrnä ca falsificator.
Toatä procedura prin care suveranul sau «statul > cum spunem
noi, profitit de birul cel mai nedrept este analizat de
Oresme co o perspicacitate care ne uimeste. Principiiie stiintifice
emise de acest preot din evul media nu sunt numai sändtoase,
dar ele unui despre ban. Cit
de mult autorul nostru este apreciat in zilele noastre se
dovedeste, altele, prin cele spuse de eeonomistul englez
in tratatul säu asupra monetei: «Nu existä o lucrare», spune
el, «unde sä fie expuse mai exact mai puternic efectele pernicioase
ale acestui «morbus numericus» care a adus cu sine mizerie
pentru popoare, in cartea lui Oresme».
principiile expuse de episcopul nostru n'ar fi fost
mereu cursul veacurilor, este sigur omenirea ar fi mai
azi mai este sigur doctrint a monetei este
va trebui of fundamentala pentru incercare
de vindecare a popoarelor europene de boala ion actuall
CONSTANTIN I. KARADJA

1) Cf. op. cit. p. 970.

www.dacoromanica.ro
 62

CONVORBIRI NUMISMATICE

Prime le monete de argint

Se pare in timp cand oraselor grecesti de pe coasta
Asiei cele din sudul Macedoniei emiteau cele
nete de au in Grecia primele monete de
tinem de traditie, baterea acestor monete se da-
tore$te unei initiative regale. numita «Cronica. din Paros >,
lexicograful Pollux - care a domnia
Comod a cAutat si adune toate cerise existau
pe vremea despre originea monetei - ne-au transmis o tra-
ditie, care emiterea primelor monete de argint regelui
Phidon din Argos.
Cronica din Paros spmie acest rege a batut monete de
argint in Egina, Pollux
Faptul regele Phidon a ales orasul Egina spre a
acolo primul atelier al statului situ, dovede$te aeest
in timpul lui o comerciala exceptional/
tuturor istoricilor, Phidon a pe la anul
700 d. Cr. atunci Egina erl in realitate un mare centru
comercial. Herodot (H, 178) arata Eginctii din vremuri
vechi relatii comerciale cu Egiptenii la infiintarea
Naucratis din Egipt.
Ei aprovizionau inireg Peloponezul marfuri aduse din
Orient. De mai Egina s'a mentinut ca eel mai
comercial din Grecia monetele ei erau
considerate nu ca monete locale, ci ca monde peloponeriace.
Dar Egina a fost in vechime un centru artistic
o scarab de sculptori celebri au trait acolo in veacul al VI-lea
al V-lea d. Cr. Tehnica.artisticA a eginete erl
ca o tehniel superioarä, iar lucrärile turnate In ce se
executau atelierele din acest erau vestite toata Grecia.

www.dacoromanica.ro
 63

Deci nu de mirare, regele Phidon a arti-

tilor din acest bath primele monete de argint 1).
Cele mai vechi monete de argint din Egina se apropie mult
ca de prirnele monete de electru. Ca acestea ele au o formä
putin regulatä uneori lenticularit; ca acestea pe
revers un adancit (quadratum incusum), ca semn dis-

Fig. 1. Fig. 2.

tinctiv au pe figura unei testoase de mare, care a

rämas pentru mult timp emblema orasului Egina. (Fig. 1-2).
Aceste monete, numite broasca de pe avers
au circulat atAt in Peloponez, i in insulele din
sudul Märii Egee in tärile invecinate, astfel un curs inter-
Din aceastá ele prtstrat totdeauna acest tip.
Dar despre rcgele Phidon avem alte informatii : Se spune
el a introdus in Peloponoz sistemul ponderal din Egina.

Fig. 3

totel afirmä a vXzut templul zeitei Hera din Argos frigarile

de fier - obeliscurile - ce intrebuintate ca ponduri
inte de Phidon, pe cari acest rege, dupä ce a introdus pondurile
eginete, le-a consacrat zeitei, depunandu-le in templu.
informatie a lui Aristotel a fost in timpul din
1) Cf. Babelon (E.) des monnaies romaines, II-e partie, tome 1
pag. 641 urm.

www.dacoromanica.ro
 64

cand in ruinele templului, s'au gasit vechile

obeliscuri.
Piesele din Egina, cari din primul veac al
riel acestui (veacul al VII-lea) se caracterizeaza prin faptul
el au o foarte neregulatrt, sunt bombate
tipurile astfel: broasca are neted mimai la
se vede o linie de globule ce merge spre coada pare a
indica spinarii. Patratul adâncit de pe revers nu prezintä o
ci este mai mult o mototolita,
compartimente neregulate prin mai multe Hnii ce se
centru (fig. 1-2).
Un exemplar interesant, ce pare a se apropia de forma obe-
liscurilor (fig. 3), este de forma neregulatä
prin executia sa arhaism caracteristic.
In veacurile urmatoare figura din patratul adâncit a devenit
mai regulata, iar broasca apare uneori mai multe
duri de solzii, alte ori numai globule ce indica solzii
sau spiniirii.
Nu mult aparitia monetei de argint in Egina, gäsim
monete de acest metal in alte orase din Grecia din Italia
sudici Sicilia. Astfel putem spune, in veacul al VII-lea,
primul veac in istoria monetei, lumea greaci se din punct
de vedere al metalului monetar deal pärti: orasele de pe
coastele Asiei-mici ale Macedoniei bateau monete de aur, cele
din Grecia propriu zisa, din Italia Sicilia bateau monete
de argint
MOISIL

Ultima lucrare de privitoare la monetele din Egina este a d-lui S.

Milbank, The coinage of Aegina, In memoriile Societätii Numismatice
ricane, Numismatic and monographs No. 24 New-York 1925, Insotitä de foarte
frumoase table de monete.

www.dacoromanica.ro
 REVISTE PRIMITE LA. REDACTIE

Dr. Fr. Die Sirmium unter den Osgoten und

Gapiden ; Halle 1925
A. Revue numismatique : chronique, bibliogra-
phique.
R. Neuerwerbungen der Sammlung antiker
1920 bis 1924.
Jean Babelon et Pierre d'Espezel, Arethuse, fasc. 8-9.
Dr. G. Dainty, Revista cehoslovaeä No. 3-4, Praga
1925 (In limba
Emil Bahr feldt, Berliner XLV No. 471-276.

CRONICA

complecte anul I lei ; anul II-IV lei 80;

anul V lei 50; VI lei 60.
Administratia : Str. Arhivelor 4, Bucure0i.

www.dacoromanica.ro
 . DIN PUBLICATIILE MEMBRILOR SOCIETATO NUMISMATICE ROME '

CONST. MOISIL, Studii cercetAri numismatice :

I. Consideratiuni lui Mircea eel
o tablá de monete) .
II. ,Medaliile lui Brdncoveanu
(cu 5 figuri)
III. D. A. Sturdza numismatica
un portret)
IV. la moneldriei vechi ro-
ti
V. lui 17 figuri) . . . lei Io.-
VI. mondare ale Domnilor
i8 figuri)
VII. fi podoabe dela veacului al
X figuri text) . lei io.-
VIII. Numismatica Dobrogei (cu 85 figuri) . . . »
XI. Medalia lui Moneta lui Ba-
sarab-Voevod. Originea ban" » 5.-
XII. fi descoperirde dela de
(eu 7 fig.). Arta 4.-
XIII. privitoare la is/aria teatrului
românesc 2 figuri)
XIV. .Monetek Dacilor figuri) »
XV. Biletul de al
lutionar din 1853 » 4.-
XVI, Opera a d-lui C. Sutzu.- Cele
XVII.
mai vechi monde din ro.-
surori: numismatica 5.-
XVIII. Din numismatica
»
, -
-XIX.
vechi
lui Radu I Basarab
inedite sau putin cunoscute
»

- (Analele Academiei Române)

Monetaria
24 fig. .
in timPul dinastiei '
8.-
- Basarabilor, Cluj 1924
Sur les trouvadles de monnaies byzantines en
Roumanie, Bucuresti 1924
.
»
50.-
5.-
-
VICTOR N. POPP, Primele bilete de In
Monetele fi Medaliile lui Cuza-Vodä . . . ."
»
2
5.-
-
--
Dr. G. SEVEREANU, Catalogul medalidor
Contributiunz la inceputul
Tezaurul din Gherghina
. .
românepli
...... .
25.-
5.-
Io.-
M. C. SUTZU, Monete inedite din noastre
- (Analele Academiei Române)
Contributzunea numismaticei la României
15.-

- (Analele Acad. Rom.) .

.... ..... .
asiro-chaldeene ale greutayilor romane
15.-
-- (An. Acad. Rom.)
Mina Ponderalä din Perinthus (An. Acad. Rom.) .
numismatica (An. Acad. Rom.) .
5.-
15.-
5.-
-- Ponduri monete din 'orafele noastre pontice .
--
- Originea monetelor. Trad. de C. Moisil . . .
Clasarea monetelor de bronz ale romani
IO
5.-
www.dacoromanica.ro