RAPORT

Clusterele şi potenţialele clustere din România

- Un exerciţiu de analiză pe hartă -
Februarie 2010
Michael Guth, ZENIT GmbH Daniel Cosnita, Inno Consult

Clusterele şi potenţialele clustere din România

CONŢINUT
Pagina
PREFACE AND ACKNOWLEDGEMENTS...............................................................................4
1. GENERAL CONSIDERATIONS ON CLUSTERS..............................................................5
1.1 THE CONCEPT OF CLUSTERS: BACKGROUND AND DIFFERENT APPROACHES....................5
1.1.1 Industrial Links: Supplier - Client Relations and the Value Chain........................................................6
1.1.2 Regional Sciences..............................................................................................................................7
1.1.3 Porter and the Competitive Advantage Theory....................................................................................7
1.1.4 The New Diamond of Innovation.........................................................................................................7
1.1.5 The Triple Helix Model.........................................................................................................................8
1.2 INTERNATIONAL BEST PRACTICE....................................................................................9
1.2.1 Drivers for Success.............................................................................................................................9
1.2.2 Some Structural Observations...........................................................................................................11
1.3 ROMANIAN EXPERIENCES............................................................................................ 12
1.4 CONCEPTUAL CONSEQUENCES FOR ROMANIA.............................................................. 15
2. THE CLUSTER MAPPING EXERCISE...........................................................................17
2.1 METHODOLOGY...........................................................................................................17
2.2 FIRST RESULTS OF THE WORKSHOPS.......................................................................... 19
2.2.1 Overview...........................................................................................................................................20
2.2.2 Clusters in the Regions ..................................................................................................................... 24
2.3 PEER WORKSHOPS IN THE LIGHT OF PRE-IDENTIFIED RESULTS.....................................26
3. RECOMMENDATIONS....................................................................................................27
3.1 RECOMMENDATION FOR A COHERENT CLUSTER POLICY IN ROMANIA............................27
3.2 NEXT STEPS...............................................................................................................29
4. SUMMARY.......................................................................................................................30
REFERENCES......................................................................................................................... 32
ANNEX 1: RESULTS OF THE PEER WORKSHOPS......................................................33
ANNEX 2: COOPERATION AND SERVICE PERFORMANCE........................................50

PREFEAŢĂ ŞI ÎNŞTINŢĂRI

1
Raportul actual a fost elaborat în cadrul unui acord bilateral de cooperare între guvernul german
(reprezentat de GTZ) şi Ministerul Român al Economiei (ME).

GTZ a fost solicitat în 2009 pentru a sprijini Guvernul român în elaborarea unei strategii cuprinzătoare de
politici, inclusiv o analiză pe hartă a centrelor existente în ţară. Prezentul raport prezintă un exerciţiu de
analiză pe hartă şi rezultatele şi recomandările sale politice ulterioare.

Trebuie notat aici, de asemenea, faptul că rezultatele prezentate în acest studiu reflectă doar o imagine
de ansamblu a situaţiei, întinzându-se pe o perioadă de aproximativ opt luni. Rezultatele sunt reale, iar
noi va vom sublinia că acestea sunt, de asemenea, de încredere. Dezvoltarea economică şi apariţia de
clustere reprezintă procese dinamice. Prin urmare, vor avea loc schimbări pe termen scurt şi mediu ale
situaţiei.

Activitatea eficientă de consultanţă a fost efectuată de către două firme de consultanţă: Zenit GmbH,
Germania şi Inno Consult, România, între lunile iunie 2009 şi ianuarie 2010. În total, opt ateliere de lucru
inter pares regionale au fost organizate în scopul de a identifica grupurile şi clusterelor potenţiale în
regiuni de dezvoltare în România. Trebuie precizat că lucrarea nu putea fi terminată fără un angajament
puternic şi sprijin solid din regiunile de dezvoltare ale ME. În plus, analiza nu ar putea fi fost efectuată fără
sprijinul puternic al instituţiilor regionale, care au fost în măsură să organizeze ateliere şi să îşi
nominalizeze colegii.

Este clar, că numai prin intermediul acestui sprijin studiul actual ar putea fi elaborat. Cu toate acestea,
toate greşelile, erorile, precum şi orice alte eşece intră în responsabilitatea exclusivă a celor două firme
de consultanţă.

Sperăm că analiza actuală va contribui la o discuţie eficientă asupra clusterelor şi a asepectelor political
legate de clustere în România.

(MG / DC)

Mulheim şi Ruhr/Bucureşti, februarie 2010

1. CONSIDERATII GENERALE DESPRE CLUSTERE

Astazi, Michael Porter este adesea considerat ca Rectorul Spiritus dintr-un cluster orientat spre politica de
dezvoltare economică. Potrivit scrierilor sale, un cluster poate fi definit precum concentraţiile geografice
de afaceri interconectate, furnizori şi instituţii asociate (cum ar fi universităţi, asociaţii) în special dintr-o
zonă. Această definiţie este încă acceptată pe scară largă. Cu toate acestea, primele propuneri pentru un
cluster bazat punctul de vedere economic datează din anii 1960.

În acest capitol vom descrie pe scurt aceste noţiuni şi dezvoltarea lor faţă de interpretarea modernă a lui
Porter. În acest context, vom afişa cazuri selectate de bunelor practici internaţionale în cadrul politicii de
cluster şi în final vom încerca să propunem un model "românesc" de cluster.

1.1 C O N C E P T U L DE CLUSTER – EVOLUŢIE ŞI ABORDĂRI DIFERITE

Conceptul de cluster are o istorie lungă. De-a lungul anilor le-a primit mai multe nume, inclusiv "pol de
competitivitate", "district industrial", "concentrare" etc Astăzi, un nume popular este "cluster" sau "pol de
competitivitate" (în Franţa şi Belgia), dar utilizat cel mai frecvent este termenul "cluster".

Profesorul Michael PORTER este considerat a fi inventatorul a termenului de "cluster"; el a definit

această noţiune ca pe "o concentrare geografică a companiilor interconectate şi instituţii dintr-un anumit
domeniu economic". Din punctual de vedere al lui Porter (1998), clustere au următoarele componente:
• industrii legate între ele şi cu alte entităţi, cum ar fi furnizorii specializaţi şi de infrastructură aferentă;

2
• canale de distribuţie şi clienţi, produsele complementare şi prestatorii de servicii şi companiile
competente afiliate, tehnologiile în cauză, etc.;
• legate de instituţii, cum ar fi instituţiile de cercetare, universităţi, organizaţii de analiză comparativă,
entităţile de formare şi de alţii.

Dimensiunea cea mai importantă a unui cluster este distanţa dintre companii şi, prin urmare, teorieia
clusterului se bazează pe proximitatea geografică. Cu toate acestea dimensiuni, există şi alte ca decalajul
tehnologic (cât de asemănătoare sunt tehnologiile utilizate de către cele două întreprinderi), diferenţele
dintre firmele în ceea ce priveşte calificarea forţei de muncă, poziţia pe piaţă şi relaţiile sociale care
determină clustere.

1.1.1 Legături industriale: Relaţiile furnizor – client şi Lanţul de valori

Imaginea cea mai simplă a clusterelor rezultată din descrierea relaţiilor furnizor-client. Cele mai multe
dintre firme cumpără "intrări" (materii prime, servicii, componente) de la alte companii. La rândul său, alte
întreprinderi îşi vând produsele altor firme. Având o reţea densă de furnizori si de clienti, aproape că
acest factor se transformă într-un avantaj competitiv pentru companii afiliate. Modelul lui Porter de
interacţiune a clustereleor în ceea ce priveşte lanţul de "valoare" ca element al avantajului competitiv al
unei firme, care derivă din modul în care compania gestionează activităţile sale, începând cu proiectarea
produsului şi cumpărarea de materii prime şi terminând cu marketingul si de serviciile. Deoarece multe
dintre aceste activităţi de aprovizionare a cererii de interacţiuni cu alte firme, furnizori de servicii
profesionale, distribuitori, clienţii şi alţii, poziţionarea geografică a companiei devine esenţială pentru
definirea strategiei sale (Porter 1990). Importanţa relaţiilor client-furnizor a crescut odată ce companiile au
deviat de la modelul de integrare pe verticală.

Conceptul “lanţului de valori” deriva din teoria lui Alfred Marshall (1842 ¬ 1924), care au arătat că o
concentrare geografică a unui anumit sector industrial dă forma de specializare ale furnizorilor. De
exemplu, în cadrul clusterelor din Italia de Nord – clustere formate din firme mica - întreprinderile sunt
specializate în diferitele etape ale procesului de producţie; între acestea putem identifica puternice relaţii
de cooperare.

Marshall, bazat pe teoria sa, a făcut observaţii cu privire la situaţia din districtele industriale în Anglia. El a
identificat trei motive pentru care companiile din apropierea mai strânsă sunt mai eficiente decât altele,
care acţionează la o distanţă una de cealaltă. Această teorie se numeste "Trinitatea lui Marshall",
bazându-se pe trei piloni:
- plasarea forţei de muncă;
- Specializarea furnizorului;
- Know-how pentru transfer.

Marshall a observat că grupările de companii similare sunt atrase, se dezvoltă şi fac uz de un “bazin de
forţă de muncă", cu un set comun de calificare. Pe de altă parte, muncitorii specializaţi au un risc redus
economic din cauza unui număr foarte mare de angajatori. Marshall, de asemenea, a detectat că
grupările industriale au dezvoltat o piaţă bună pentru furnizori, air crearea condiţiilor pentru ei are să
îmbunătăţească şi să ducă la specializarea ofertei lor. Aceasta, în cele din urmă, se traduce în avantaje
productive pentru clienţi. Totodată, Marshall a descoperit că ideile "au călătorit" o mult mai repede de la o
firmă la alta într-o grupare inustrială, aceasta fiind ceea ce economiştii de astăzi numesc "externalizare".

1.1.2 Ştiinţele regionale

Ştiinţe regionale se bazează pe teoria lui Marshall conform căreia întreprinderile beneficiază de
apropierea lor. Unul dintre cei mai proeminenţi oameni om de ştiinţă regionali, urbanistul Jane Jacobs, a
susţinut că oraşele joacă un rol major în dezvoltarea economică. Deşi nu este un economist, ci doar un
bun observator al realitatilor urbane, ea a ajuns la concluzia că "cunoaşterea oraşului" a atrage după sine
progrese economice. Mărimea şi diversitatea oraşelor duce la idei noi. În opinia lui Jacobs, crearea de noi
produse şi tehnologii este o sursă de dezvoltare economică.
1.1.2 Porter şi Teoria Avantajului Competitiv

3
În mod tradiţional, succesul economic al unei regiuni / ţări a depins direct de pe disponibilitatea şi
abundenţa factorilor de producţie: a forţei de muncă, terenurilor (resurse naturale) şi a capitalului.
Această teorie clasică de dezvoltare economică a explicat foarte bine fenomenul economic specific
secolului al 19-lea. Mai târziu, împreună cu un succes uimitor al unor ţări cum ar fi Japonia sau din unele
regiuni, cum ar fi Silicon Valley, care erau total lipsite de orice resurselor naturale, aceasta teorie s-a
dovedit a fi depăşită. Soluţia a fost găsită de Michael Porter, care, în capodopera sa "Avantajul
comparativ al naţiunilor" (1990) a arătat că succesul economic depinde de interacţiunea unor factori, care
mai târziu au fost grupaţi în Porter aşa-numitele "diamante".
Factorii care definesc succesul economic de-o regiune / ţară sunt:
- Disponibilitatea resurselor;
- Accesul la informaţii, pe bază de care companiile decid să întreprindă acţiuni specifice, utilizând
resursele în consecinţă;
- Obiectivele fiecărei societăţi;
- Presiunea de inovare asupra firmelor şi investiţiile.

1.1.3 Noul Diamant al Inovării

În contextul economic actual, unii nu vorbesc doar despre grupuri. De multe cele mai multe ori, discuţia
este despre clusterele inovatoare. Inovarea poate fi văzută ca un rezultat al interacţiunilor între diferiţii
actori de sisteme inovatoare. Vedere sistemică a inovării a fost pentru prima promovate de LUNDVALL
(1992) si Nelson (1993) şi, mai recent de către Guth (2004). Având în vedere aceste idei noi, modelul
tradiţional liniar de inovare devine mai puţin relevant. Prin învăţare, încrederea şi capitalului social se
transformă în plăcile turnante ale acestui model.

Modelul "Noului diamant de inovare” a fost dezvoltat de Guth, M. (2004), luând în considerare teoria
avantajului competitiv a lui Porter şi individual şi conceptele instituţionale de învăţare.

Figura 1:
Noul Diamant al Inovării

Individual Learning m-
Social and economic

Institutional learning —►! I

(Interactivity, _Networks)) _
Social Capital

Sursa: GUTH, M. (2004)

1.1.4 Modelul Triplului Helix

Toate considerente teoretice şi istorice de până în present se concentrează în paradigma de astăzi a

“tripla", ca un model pentru iniţiativele de grup de succes. În conformitate cu acest model de un grup
trebuie să cuprindă următoarele categorii de actori: 10
- Universităţi, institute de cercetare - în calitate de furnizori de produse inovatoare, tehnologii, procese şi
servicii;
- Industrie, în special IMM-uri - care reprezintă cererea de inovare şi într-un caz ideal acestea ar trebui să
stabilească şi să absoarbă oferta menţionate mai sus;
- Autorităţile responsabile pentru facilitarea procesului (ministere, autorităţi regionale, etc).
Figura 2: Modelul Triplului Helix

4
1 .2 C E L E M A I B U N E P R A C T I C I L A N I V E L I N T E R N A Ţ I O N A L
"Cele mai bune practici" la nivel internaţional sunt adesea folosite ca puncte de referinţă pentru
elaborarea politicilor. Este clar însă că selectarea cazurilor determină rezultatele. Pentru lucrările
prezentate alăturat, am utilizat rezultatele din două studii internaţionale foarte importante, conţinând nişte
comparaţii cu privire la factorii motrice în succesul clusterului. În al doilea rând, am aplicat rezultatele unui
studiu recent (inedit) de benchmarking, pus în aplicare în numele Ministerului Român al Economiei, care
pune accent pe caracteristicile structurale ale politicilor de grup diferite.
1.2.1 Factorii motrice pentru succes
În ultimii 20 de ani, conceptul de clustere a câştigat interes foarte mare şi de acceptare, printre factorii de
decizie politică în Europa şi SUA. Sute de iniţiative de dispersie a apărut - unele cu succes uimitor, în
timp ce altele sa încheiat în colaps.
Unul din primele analize cuprinzătoare internaţională cu privire la structura, mecanismele şi rezultatul
clusterelor a fost oferită în Iniţiativa Cluster Greenbook (2003) .11 Cu această publicaţie, atât oamenii de
ştiinţă şi practicieni a primit o perspectivă în primul caracteristicile grupurilor de succes.
Ea nu poate fi surprinzător faptul că această lucrare timpurie, care a analizat mai mult de 250 de
dispersie initiatives12 nu a identifica o cauzalitate unică mono. Pe de altă parte, echipa de cercetare a
fost capabil să grup de diverşi factori de succes în jurul a trei principalii factori:
> Obiectivele,
> Stabilirea (care cuprinde ale mediului de afaceri, politica şi puterea de grup), şi
> Proces.
Fără a oversimplifying putem rezuma principalele caracteristici pentru a avea succes, după cum urmează:

Clustere • sunt unice. Ele urmăresc obiective diferite şi abordări şi pe care sunt construite naţionale socio-
economice şi culturale cadru.
• înalt nivel de încredere între întreprinderi, precum şi între sectorul privat şi sectorul public, precum şi
factorii de influenţă a administraţiei publice locale de decizie sunt în mod clar legate de performanţă bună.

• Cluster iniţiative care sprijină grupurile puternice (concentraţii ridicate, lanţuri de valori puternic,
vizibilitate mare) sunt mai mult succes. Aceste iniţiative care se axează pe sectoare, care sunt deja
avansate, de obicei nu obţine rezultate mai bune.
Într-un studiu mai recent Guth, M. et al (2007) 13 a analizat 15 de cazuri de bună practică în clustere pe
fundalul un diamant "nou de inovare" (a se vedea figura 1). Fără a intra prea mult în detalii va fi notat aici,
că acest lucru a avut la bord problema de coeziune socială şi în special problema de învăţare, atunci
când analizarea driverele pentru politicile de grup de succes. Pentru exerciţiul de curent, şi anume
realizarea unei hărţi şi de analiză a grupărilor româneşti, ambele aspecte par a fi de relevanţă specifice:
Coeziune, precum şi aspecte legate de ocuparea forţei de muncă şi securitate socială reprezintă un factor
cheie pentru orice iniţiativă politică în medii de tranziţie. Cu actuala criză acest argument, chiar victorii în
poziţia dominantă. Capacitatea de a învăţa, în general, pot fi considerate ca factor determinant important
pentru succesul economic în Baza de cunoştinţe society.14
Pe fondul acestor considerente teoretice de lucru de la Guth et al. (2007) a revelat unele descoperiri
importante:
• strategii de succes cu dispersie concentra activităţile lor privind facilitarea individuale, dar şi de învăţare
instituţionale. Managerii din aceste grupuri sunt în măsură să iniţieze, pentru a însoţi şi de a controla
procesele de învăţare. Important în acest context, a fost de sprijin pentru învăţare inter-instituţionale (între

5
firme sau între firme şi instituţii).
• inovaţie mai de succes şi a strategiilor de cluster sunt în măsură să integreze toţi actorii relevanţi.
Aceasta începe cu formularea strategiei şi a obiectivelor. Analiza a arătat în mod clar că strategiile de
grup, care să se bazeze pe o expertiză externă numai, sunt mult mai probabil să nu se apropie mult de
integratoare, în cazul în care partenerii să contribuie cu cunoştinţele lor (şi de angajament), la formularea
strategiei de grup.
• problema de coeziune socială este mult mai complexă. Nu toate abordările de succes grup lua la
întrebări bord a pieţei forţei de muncă şi a incluziunii sociale. Cu toate acestea, Guth et al găsit dovezi
empirice pentru teza că în regiunile care suferă deja de declin economic, integrarea aspectelor legate de
piaţa forţei de muncă în strategia de cluster a dus la rezultate mai bune. Această constatare este de o
importanţă deosebită pentru România, deoarece este în curs atât procesul de tranziţie şi cea mai
profundă criză economică după revoluţie.
1.2.2 Some Structural Observations
După cum sa spus mai sus, observaţiile structurale sunt bazate pe un studiu recent inedite de
benchmarking, care a fost desfăşurată în numele Ministerului Economiei. În acest studiu politicile de
dispersie în trei ţări (Franţa, Germania şi Suedia) au fost analysed.15
Privind la structura de clustere, de evaluare comparativă a arătat că toate ţările sunt următoarele mai mult
sau mai puţin abordare proprie:
• În Suedia, putem vedea - după o perioadă de reticenţă - o cerere explicită a modelului helix tripla,
aproape aşa cum este descris în cărţile de text. Este clar însă, că Suedia ar putea construi această
abordare pe o lunga traditie pentru industria de cooperare ştiinţă ca motor pentru dezvoltarea economică.
O vedere sistemice de inovare reprezinta baza pentru politica de inovare în ţară. Programele de sprijin
cluster finanţarea costurilor de gestionare a proceselor de dispersie şi pentru măsurile de instruire. Pentru
unii extinde cercetare, dezvoltare regională, de asemenea, mai mici proiecte C & D să primească sprijin.
Mai multe acţiuni semnificative (mai costisitoare), necesitatea de a căuta finanţare din altă parte.
• În Franţa vom vedea o abordare uşor modificat triplu helix. Un partener publice nu este o necesitate, dar
poate fi invitaţi. Ceea ce este clar este faptul că conceptul de dispersie, în Franţa, este un instrument de
lupta pentru excelenţă. În raport cu Suedia, conceptul francez seamănă mai mult la o singură reţea. De
finanţare prevede finanţează atât pentru grup de management, precum şi pentru proiectele comune (în
primul rând proiecte C & D).
• În Germania, în principal datorită organizării Federal al politicii în domeniul inovării, vom găsi mai multe
abordări diferite. Triplu helix este aplicat, dar cea mai mare parte în mod implicit. Ţară cunoaşte ambele
scheme clasice de sprijin pentru grupări, precum şi programe de finanţare apariţia unor reţele. Vizibilitate
internaţională, precum şi excelenţa sunt principalele criterii de selecţie pentru finanţare. Finanţarea este
prevăzută pentru gestionarea grupuri şi, uneori, pentru proiecte de grup, de asemenea. De multe ori
proiecte (de exemplu, un comune de C & activitate D) necesitatea de a găsi resurse din altă parte. În
aceste cazuri, grup funcţionează ca intermediar de proiect, mai degrabă decât un finantator.
Pe fondul bunelor practici internaţionale ne vor reflecta acum situaţiei româneşti, şi de a propune un
concept cu dispersie, a făcut pentru a adapta condiţiilor socio-cadru economice din România.
1 .3 R O M A N I A N E X P E R I E N C E S
În România, economia planificată şi autarhice înainte de 1989 a fost duc spre un anumit tip de grupuri, şi
anume fostul "centre industriale". Perioada de după revoluţie a fost marcat de o scădere uriaşă a
activităţii industriale, printr-o relocare a resurselor şi o repozitionare a economiei. Este numai după 2001,
când creşterea economică a început în sfârşit, că o discuţie despre concentraţiile industriale are sens.
O serie de studii de identificat concentraţii similare cu grupuri industriale din România. Primul a fost
coordonat de Centrul International pentru Studii Antreprenoriale (CISA), la Bucureşti, în 1998. Acest
research16 a fost comandat de Institutul Băncii Mondiale pentru Dezvoltare Economica si este concentrat
asupra competitivităţii antreprenorii români. Analiza a identificat existenţa a trei "forme incipiente cluster"
pentru producerea de software, inginerie navale şi industria lemnului.
O altă referinţă major grup de cercetare din România este analysis17 de Marco Riccardo Ferrari, asistent
de cercetare al Departamentului Economice de la Universitatea din Milano. Studiul sa bazat pe
metodologia italiană a industrială districte identification18. Sondajul a identificat, de asemenea, trei
"proto-districte" 19, pentru lemn, industria textila si de ceramica.
Un al treilea studiu de cercetare relevante a fost dezvoltat de Valentin IONESCU20, a căror analiză sa
bazat pe studiile anterioare. În studiul său, Valentin Ionescu observă diferenţa dintre aplicate criterii
metodologice de alte studii şi subliniază incertitudinea cu privire la o definiţie cluster. Cercetătorul este de

6
acord că nu există grupări funcţionale în România, indiferent de definiţia folosită. Cu toate acestea,
Valentin Ionescu dă dovadă de prezenţa proto "clustere" sau "grupări în ascensiune". Chestionarul de
analiză a fost aplicat doar la două grupuri este posibil, unul în industria ceramicii (Alba), iar celălalt în
industria de software (Bucuresti).
Patra sursă relevante pentru situaţia clusterelor româneşti este proiectul VICLI21, dezvoltat în cadrul
Programului European de INTERREG II C - CADSES22. Proiectul a început în 1999 şi a durat până în
2001 şi au încercat să identifice şi să sprijine dezvoltarea dispersie prin intermediul regionale de transfer
de know-how. România a fost o ţară parteneră în proiect şi transnaţionale ale Grupului de experţi
desemnat judeţul Harghita ca o zonă-pilot eligibile pentru punerea în aplicare a metodologiei proiectului.
Raportul VICLI final pentru România a identificat patru clustere potenţiale care au apărut în judeţul
Harghita (Regiunea Centru): prelucrarea lemnului, ceramică, imprimarea şi echipamente.
Un proiect important al cincilea grup care studiază în România a fost INCLUD23 proiect, finanţat de
INTERREG III B CADSES programului. Proiectul a difuzat în timpul 2003 - 2004 şi obiectivul său a fost
studiul clusterelor potenţiale în statele partenere din Europa Centrala si de Est, precum şi sprijinul lor, pe
baza experienţei austriece şi italiene. Astfel, unele clustere potenţiale au fost identificate în sectorul textil
(¬ Nord-Est, judetul Bacau si Regiunea Vest, judetul Timis), software-ul (Timis, Cluj si Bucuresti), de
prelucrare a lemnului, componente din oţel şi produse din metal (regiunea Centru). Mai mult decât atât,
judetul Brasov au avut concentraţii de companii din domeniul industriei chimice, maşini şi motoare.
O altă referinţă pentru activităţi de cercetare în România a fost proiectul WEID24, care a investigat, prin
studii de caz, relaţiile dintre clustere, la nivel european. Proiectul a condus timp de trei ani, în perioada
septembrie 2001 şi sfârşitul anului 2004. Proiectul a adunat şapte parteneri din Europa de Vest
(Germania, Italia şi Marea Britanie) şi Europa Centrală şi de Est (Republica Cehă, Polonia, Slovenia şi
România). Dintr-un total de 15 studii de caz, două menţionate la România, precum şi existenţa clusterelor
potenţiale în două domenii - Banat si Crisana - în industria de incaltaminte si imbracaminte sport.
Ultima, dar nu în ultimul rând, de referinţă pentru analiza cluster potenţial de dezvoltare în România este
Programul de CURAS25, care a fost finanţat în cadrul Acordului de cooperare dintre guvernele român şi
flamandă. Proiect menit să îmbunătăţească nivelul de calitate, precum şi utilizarea eficientă a resurselor
IMM-urilor în sectorul automobilelor componente. Rezultat al programului ar fi fost punerea în aplicare a
unui ONG ca un prim pas spre instituţionalizarea unui cluster funcţional în cadrul sectorului de
automobile, situat în apropierea plantelor Dacia-Renault, în apropiere Pitesti, Arges.
Din păcate, rezultatele acestor studii, la fel de bun cum s-ar fi fost atât forma o ştiinţifice, precum şi din
punctul de vedere al metodologiei de aplicare nu au fost urmate de o acţiune coerentă de susţinere din
partea autorităţilor române şi concluziile lor abia rezista la testul 2010 actualitatea. Cu toate acestea,
abordările metodologice sunt încă de relevanţă şi cele mai importante dintre acestea au fost, de
asemenea, incluse în modul de abordare al exerciţiului de cartografiere curent.
Unele dintre cele mai recente iniţiative vizează dezvoltarea clusterelor inovatoare în România, sa dovedit
a fi mai relevante şi trebuie deci să fie menţionat aici, de asemenea:
Proiect FP6 "Zilele româneşti de Inovare", a alerga între 2004 - 2005 avand ca obiectiv să dezvolte reţele
inovatoare la nivel naţional în domeniul TIC şi biotechnologies26. Reţea în domeniul TIC a fost mai târziu,
de asemenea, consolidată prin intermediul unui proiect CEEX naţională "PROM IST PC7" (2006-2007).
O altă iniţiativă, de această dată în sprijinul furnizorilor de automobile, a fost proiectul PC6 "Sprint" (2005-
2007), care a avut ca obiectiv dezvoltarea unei reţele inovatoare de furnizori de automobile din
Romania27. Noutatea acestui proiect constă în interesul conferite de cercetare-dezvoltare prin crearea
unor nuclee industriale comune de cercetare în ceea ce priveşte teme specifice de cercetare.
Doisprezece astfel de nuclee de cercetare au fost identificate, încă de lucru astăzi.
În ceea ce priveşte lemnului şi industria mobilei putem aminti de proiect PC7 "PRO WOOD" (2008-2010)
şi are ca scop de stabilire a unui cluster inovatoare în regiunea Brasov - Covasna (a se vedea Caseta 1).
În cele din urmă, în 2008, Ministerul Economiei a lansat o noua campanie de identificare a grupurilor în
curs de dezvoltare existente în România. Una dintre acţiunile întreprinse a fost un proiect naţional care
vizează elaborarea unui manual pentru dezvoltarea cluster (INNOV Cluster).
1 .4 C O N C E P T U A L C O N S E Q U E N C E S F O R R O M A N I A
În comparaţie cu multe alte ţări europene, tradiţie din România pentru generală structurile de
cooperare, în mod deliberat pentru public-privat de cooperare, precum şi pentru industria de
colaborare universitar suferă de denaturări ale sistemului socialist. Activităţile de cooperare - în
special într-un context public-privat - de multe ori lipsa de încredere. Prin urmare, cei trei

7
parteneri natural al helix Triple "" model de greu să coopereze. Se pare că, există o diferenţă între
lumea celor trei actori, care este greu de depăşit. Cooperare voluntară, prin urmare este de
excepţie.
În acest scop, pentru realitatea românească triplu helix modul de gândire trebuie să fie modificate
la o "Patru trifoi" de model, în cazul în care actorul al patrulea se fiind reprezentate de către
instituţiile de catalizator: furnizorii de servicii în domeniul de inovare şi transfer tehnologic,
centre de transferuri tehnologice, camere de comerţ etc Printre acestea putem diferenţia ulterior
între furnizorii de servicii specializate (experţi în domeniul industrial al clustere) şi consultanţii
generalisti care se ocupă cu managementul, comunicare, de proiect etc generaţie Este evident
faptul că actorii în cadrul acestui model au contribuţii şi interese diferite, care trebuie să fie
armonizate.
Figure 3: Interests of different actors in the "Four clover" model
Partner Contribution Effect/Benefits
Education and Research • applied up to date research • curriculum adjustment
Universities, R&D institutes • Information, know-how transfer • new laboratories sponsored
by industry
• continuous learning
• research cores

Industry • cooperation • added value growth

• availability of production capacities • another competitive advantages

Public authorities • mediator • central, regional and local

• dissemination at central, regional economical development
and local level
• direct support
Catalyst Specialised • know-how transfer • added value
Institutions service
providers

Generalist • Coordination • participation to an

consultants • dissemination at national and innovative network
international level
• know-how transfer

În plus, în opinia noastră, atunci când se vorbeşte despre dezvoltarea unor grupuri din România, trebuie
să ia în considerare următoarele abordări:
- Relaţii lanţului de aprovizionare, bazate pe teoria neo-clasice economice;
- Oraşe "influenţă, ca poli urbani de creştere, care creează externalităţi, aşa cum este descris în teoria
noua economie geografică;
- Clustere / poli de competitivitate bazat pe relaţiile complexe între diferiţii actori (întreprinderi, instituţii de
cercetare-dezvoltare de specialitate, autorităţilor publice, organizaţiilor de catalizator), precum şi pe baza
teoriei avantajul competitiv al Porter, pe spirală Triple - Patru paradigma trifoi şi de pe "Nou Diamond de
Inovare ".
Consideraţiile de mai sus menţionate, atât din punct de vedere instituţional (industrie - R & D - organisme
publice organizaţii catalizator), precum şi din punctul de vedere al relaţiilor complexe dintre actorii (lanţul
de aprovizionare, rolul a oraşelor, non-modelul liniar de inovare ), poate fi tradus în următoarele cinci
vectori operaţionale care să permită de a conduce grupuri:
Concentration
It has been already argued (Marshall, Porter etc) that one of the most important dimensions and criteria of
defining a cluster is the spatial proximity between enterprises. This vectors analysis the cluster form two
points of view: Where is the cluster located? (town, county, region) and Who are members of the cluster?
(are there big enterprises which act as a driver of the clusters? - e.g. Dacia in the Automotive cluster in
Pitesti; are there big foreign investors within the cluster? - e.g. Siemens in the ICT cluster in the West
Region).
R&D Units

8
This vector is based on the role of innovation as an important prerequisite of economic development.
Furthermore, clusters are an immediate application of the non-linear innovation model. The questions to
be asked are: where these units are located and of what kind they are (universities, research institutes,
private research departments at the level of the enterprise).
Labour Force
One of the most important economic effects of clusters as an instrument of economic development
concerns the labour force from the point of view of employment (availability of labour force), quality and
specialisation. This vector answers to the questions: is there enough available labour force?; what is the
quality of the labour force? (here a further differentiation might be of importance, i.e. between higher
education graduates and secondary and inferior education graduates); are there qualification services
available within the cluster?
Cooperation
Here we come to a very important criterion which differentiate a cluster from an industrial sector strongly
represented in one region. Cooperation can occur between all the actors of the model as it was shown in
Figure : enterprise - enterprise what production concerns, along the supply chain (vertical) or horizontal,
enterprise - R&D Units (as it is the case of the Research nuclei established within the automotive cluster
in Pitesti gathering university and enterprises on specific research topics, see www.sprintnetwork.ro) etc.
Third party service suppliers
This vector refers to the fourth leaf of the Four clover model, i.e. catalyst organisations like chambers of
commerce, consultants in project and process management as well as to specialised service providers
like technology transfer centres and other innovation actors.
2. THE CLUSTER MAPPING EXERCISE
In principiu, putem diferenţiere între două opţiuni posibile pentru identificarea şi cartografierea clustere:
(1) abordare statistică
(2) abordare Peer Review
Ambele metode sunt aplicate la timp şi ambele au avantaje specifice şi neajunsurile.
2.1 METODOLOGIA
În definiţia noastră Porterian, clustere reprezintă o concentrare geografică de afaceri interconectate,
furnizori, şi instituţii asociate (cum ar fi organizaţiile de instituţii de cercetare, formare) într-un anumit
domeniu al economiei. O caracteristică importantă a grupărilor, este, aşadar, o densitate de anumite firme
într-o industrie specifice (de exemplu în domeniul TIC sau de lemn). Cu o abordare statistică (de
exemplu, bazate pe coduri CAEN) zonele regionale cu o densitate mai mare de firme în sectoare
specifice, pot fi măsurate. Indicatorii trebuie să fie decisă (porţiune de exemplu, a ocupării forţei de muncă
într-un sector NACE într-o anumită regiune NUTS 2), precum şi, de asemenea, pragurile de necesitatea
de a fi definite (de exemplu,> 10% din media din regiune / ţară).
Metodă statistică este o abordare care se aplică în scopul de a identifica grupuri. În ceea ce priveşte
România este în cauză, s-au îndoieli cu privire la disponibilitatea datelor, precum şi cu privire la
actualitatea lor. De asemenea, definiţia atât a indicatorilor şi praguri pot fi prejudiciat rezultatele obţinute.
Box 1:
The Pro Wood Case
Modelul Patru trifoi este în prezent aplicata in domeniul de prelucrare a lemnului şi de mobilă în
cazul "PRO WOOD Cluster", în regiunea Brasov-Covasna (www.prowood.ro). Cele patru categorii
de actori sunt reprezentate, după cum urmează :
Caseta Figura 1:
Modelul Patru trifoi în PRO WOOD

Analiza PRO WOOD în funcţie de vectorii definite mai sus se prezintă după cum urmează:
Caseta Figura 2:
Rezumatul Cluster Lemn in Covasna
Concentraţia
R & D Unităţi
Forţei de Muncă
De cooperare
În al treilea rând furnizori
petrecere

9
Covasna
Facultatea de Industria Lemnului din cadrul Universitatii "Transilvania" din Brasov (unic în
România)
Cantitate: 3 de calitate:
• superioare: 4
• mediu şi de
mai puţin: 2 Calificare: 3 (şcoli industriale ridicate în SF. Gheorghe, Tg. Secuiesc, etc)
"Technology • EEN points in
audits" in Brasov
enterprises (University
performed by Transylvania)
university and Sf.
professors Gheorghe (ICPE
Qualification CA)
projects • COVIMM
industrial high (consultancy)
schools -
enterprises

Înfiinţarea a centrului de PRO WOOD, finanţate în cadrul unui proiect FP7 (2008-2010) a urmat o procedură specifică, care pot fi
considerate exemplare pentru procesul de alte grup de generare, de asemenea:
(1) Identificarea de parteneri
Cluster este construit la iniţiativa Asociaţiei IMM-urilor în judeţul Covasna (ASIMCOV) - care reprezintă industria. C & D este
reprezentat de Universitatea "Transilvania" din Brasov, autorităţile publice de către Consiliul Judetean Covasna. Proiectul este
susţinut de o serie de furnizori de servicii specializate, Institutul Fraunhofer pentru Industria Lemnului din Braunschweig, Institutul
TTS pentru optimizarea proceselor de lucru de la Helsinki şi Polul francez de competitivitate Critbois în Metz. De management este
susţinută de Catholica.ro - Centrul pentru Transfer Tehnologic şi Inovare în Renania de Nord - Westfalia, Inno Consult (română
întreprindere de consultanţă) şi GTZ.
(2) analiza situaţiei actuale
Acest lucru a fost efectuat prin intermediul unui birou de cercetare aprofundată şi chestionare. Problemele identificate au fost
discutate în cadrul unor ateliere peer review şi din el a dus cu tema principală a activităţilor centrului: utilizarea de solutii IT, de
marketing şi consolidarea cooperării dintre şcoli şi întreprinderi.
(3) cele mai bune practici internaţionale de schimb
Partenerii români au vizitat grupări similare în Finlanda, Franţa şi Germania, în scopul de a adapta soluţia adecvată pentru cluster
PRO WOOD
(4) Elaborarea unui plan de acţiune
Pe baza problemelor identificate, activităţi adecvate au fost propuse şi urmărite, cum ar fi: crearea unui departament de marketing la
nivelul asociaţiei, participarea la targuri cu standuri comune, proiecte comune de instruire între şcoli şi întreprinderi, tehnologie
audituri efectuate de profesori universitari în întreprinderi , etc
Abordarea de evaluare inter pares se bazează pe avizul locale / regionale, îşi exercită (= colegii). Această
abordare este mult mai subiectiv, dar, pe de altă parte, instantaneu luate din procesul de colegială este
mult mai reală şi nu se bazează pe învechit material empiric.
Din păcate, pentru exercitarea curentă nu am putut să pună în aplicare atât metodologii. Din această
cauză am încercat să găsească o combinaţie a celor două abordări. Pe de o parte avem ecranate
publicat documente referitoare la grupuri de dezvoltare regională şi, pe de altă parte, am organizat o serie
de workshop-uri peer regionale pentru a reflecta punctele de vedere, cunoştinţele şi perspectivele părţilor
interesate şi a experţilor în opt regiuni de dezvoltare în România.
Cele opt ateliere de lucru au fost puse în aplicare între octombrie 2009 şi ianuarie 2010. Fiecare
eveniment a fost organizat într-o singură locaţie majore în regiune, respectiv NUTS 2, împreună cu o
gazdă de renume regionale (DZR, Chambers, consiliile judeţene). Ateliere de lucru a început cu o
prezentare a politicii de dispersie, în România. O prezentare teoretice a noţiunii de clusterelor în ştiinţe
economice regionale, precum şi un rezumat al unele cazuri internaţionale de bună practică urmat. Prima
parte a atelierului intotdeauna sa încheiat cu câteva observaţii cu privire la situaţia cu dispersie, în
regiunea dată (prezentat de un părţilor interesate regionale). În a doua parte a evenimentului actualul
proces între egali a fost moderat de către consultanţi. Obiectivul acestei părţi a fost de identificare a
grupurilor existente şi potenţiale în regiune. După o discuţie generală, o listă a grupurilor a fost elaborat şi
prioritizate. Într-o a doua rundă, grupurile identificate au fost evaluate în urma vectorii principale ale
modelului alăturat propus cluster în limba română:
• Concentrare (firmă care, în cazul în care, în regiune);
• unităţi de R & D (care centru de cercetare, care universitar, în cazul în care);
• forţei de muncă; în acest vector problemele legate de cantitatea, calitatea şi cuantificare (3Qs) au

10
fost evaluate. Pentru fiecare problemă colegii ar putea dedica, între 1 (scăzut) şi 5 (mare) de
puncte;
• proiecte de cooperare (existente sau planificate, alte tipuri de cooperare de exemplu, programele
comune); şi, în final
• În al treilea rând furnizori de servicii de partid (care oferă servicii suplimentare relevante pentru
cluster).
Rezultatele discuţiilor au fost rezumate într-o matrice (a se vedea anexa 1).
2 .2 F I R S T R E S U L T S O F T H E W O R K S H O P S
După cum sa menţionat mai sus, în total opt ateliere de lucru au fost efectuate în NUTS 2 regiuni din
România. În general, setarea aşa cum este descris mai sus a fost fezabilă. Cu toate acestea, în două
ateliere consultanţi s-au confruntat cu probleme:
• În Timişoara, datorită unui număr foarte mare de participanţi interesaţi şi ulterioare Vivant discuţii, o listă
destul de lungă de clustere potenţiale a fost identificat. În cadrul de timp prevăzut pentru eveniment, nu
toate grupurile ar putea fi discutate. Ca rezultat numai pentru cele două grupuri importante informaţiile au
fost colectate. În urma reuniunii RDA realizat un studiu suplimentar care a adus până în continuare
information28. Cu toate acestea această informaţie nu se încadrează încă în matricea dezvoltat pentru
exerciţiul curent. Ca o consecinţă metodologice, consultanţi introdus pentru ateliere de lucru următoare
(Timisoara a fost numărul 2) sub-grupuri de lucru concentrându-se asupra doar una sau două grupuri
identificate.
• În Sibiu numai trei colegii au participat la eveniment. Rezultatelor obţinute de la acest exerciţiu, prin
urmare trebuie să fie în continuare justificată.
În capitolul actual suntem de prezentare a rezultatelor exerciţiului de cartografiere în două etape. În
primul rând vom oferi o imagine de ansamblu a rezultatelor şi într-un al doilea pas care ne uităm mai
atent la regiuni.
2.2.1 Overview
Tabelul 1 de mai jos prezintă unele rezultate importante ale cartografiere:
• În total, am găsit 55 grupuri sau clustere potenţiale în cele opt regiuni. Deşi rezultatele workshop-uri
diferite nu ar trebui să fie folosit prea mult pentru a compara regiunile unic, vedem că le-am identificat, în
medie, şapte grupări pe regiune. Acest lucru vorbeşte de la o distributie destul de coerent regionale.
• Ce vom vedea din rezultatele unice (a se vedea tabelele din anexa 1) este, că experţii au evaluat
situaţia forţei de muncă ca fiind mai degrabă favorabile. Tabelul 1 arată cifrele agregate medii. Evaluarea
de sus ar fi 15 de puncte. În medie, vom vedea 11.28 de puncte, reprezentând 75 la sută din valoarea
maximă. Această constatare merge împreună cu mai multe studii şi anchete (de exemplu, Innovation
Scoreboard), care a identificat, de asemenea, forţei de muncă calificate ca un atu pentru ţară. În acest
scop, este interesant pentru a vedea care grupuri au fost considerate a avea o dotare mai puţin favorabile
a forţei de muncă (sub 10 puncte). Noi putem face în total de nouă grupuri de la cinci regiuni care
desfăşoară activităţi în ceea ce priveşte acest indicator mai mică de 10 puncte:
O in Bucuresti / Ilfov alimentare cu dispersie
o În Nord-Vest hainele clustere, turism, vin si lemn
o în sud-vestul agricultură şi turism
într-o sticlă de Sud; si
o În de Sud-Est, de asemenea, turismul
În trei regiuni forţei de muncă în domeniul turismului pare a avea unele potenţial pentru îmbunătăţirea în
continuare. De asemenea, mai larg agricultura şi sectorul alimentar (inclusiv lemn şi vin) ar putea profita
de o forţă de muncă mai sofisticat.
Table 1: Overview of Mapping Results
Workshop Location Region Number of Average Average Average
Clusters labour force number of number of
identified assessment cooperation Third party
projects service
providers

Bucharest Bucharest Ilfov 8,0 11,10 1,0 2,25

Timisoara West 8,0 12,75 1,0 2,50

11
Sibiu Centre 5,0 12,50 1,0 1,20

Cluj North West 7,0 11,30 5,5 2,50

Piatra Neamt North East 8,0 10,30 1,4 1,25

Craiova South West 6,0 10,60 2,1 3,80

Calarasi South 8,0 10,90 1,5 2,75

Braila South East 5,0 10,80 1,2 1,80

Total 55,0 90,25 14,7 18,05

Average 6,9 11,28 1,84 2,26

Source: Consolidated results of eight peer workshops, own calculations.

• Un alt criteriu important în definirea cluster nostru este problema de cooperare. Noi considerăm aspectul
de cooperare de mare importanţă, în vederea recunoaşterii-un cluster identificate în procesul de evaluare
colegială. Tabelul 1 arată, prin urmare, o slăbiciune principal al scenei cu dispersie, în România: lipsa de
cooperare. Din nou, noi nu ar trebui să interpreteze peste rezultatele ateliere de lucru. Deosebit de
rezumat în tabelul 1, cu două cifre zecimale poate pretinde o precizie de anumite care este, cu siguranţă,
nu (!) Caz. Cu toate acestea, vom vedea că, în şase din cele opt regiuni de colegii a identificat un număr
mediu de cooperare de mai jos 1.5! Asta înseamnă că, în medie, nu chiar două proiecte de cooperare ar
putea fi identificate în aceste cazuri. În sud-vestul vom vedea o medie de două proiecte de cooperare
pentru fiecare grup, care este greu de mai bine. Şi - ca un caz special - în regiunea Nord-Vest o medie de
5,5. Rezultatul din urmă a fost totuşi influenţată de o dispersie, în regiune, şi anume Geo energiei termice
Cluster, în cazul în care colegii recunoscute 25 de proiecte de cercetare in cooperare în cadrul cluster.
Fără a lua în considerare în acest caz specific, regiune s-ar fi marcat în acest criteriu numai 2.0.
Pentru a rezuma: în ceea ce priveşte problema de cooperare importante real este în cauză, grupări
români sunt slabe, în medie. Acest fapt ridică întrebarea, în ce măsură putem vorbi cu adevărat despre
grupuri. Sau dacă am identificat mai mult un fel de clustere potenţiale în sectoarele economice, care sunt
dominante / puternic într-o anumită regiune. Trebuie să recunoaştem însă, că în special în acest criteriu
de cooperare deliberată este destul de dificil să fie evaluate de către colegii externe. Rezultatele le-am
avut până acum ar trebui să fie luată cu prudenţă. Într-o oarecare măsură, o imagine clară a lipsei de
cooperare, care provin din exercitarea nostru de evaluare între egali, trebuie să fie consolidată în
continuare înainte de a trage concluzii prea ambiţioase şi de recomandare.
• Un punct final de rezumate în tabelul 1 este problema furnizorilor de servicii specializate în domeniile
tehnologiei clusterelor identificate acoperă. Date compilate de aici dezvaluie punctele slabe în continuare:
(1) lipsa de furnizori de servicii de inovare disponibil / activ în ţară, precum şi (2) reticenţa firmelor
româneşti în utilizarea serviciilor de afaceri, în special în servicii de susţinere a inovării. Acest lucru este
deosebit de regretabil ca bunelor practici internaţionale (de exemplu, în Silicon Valley) arată că, în special
cele de inovare furnizorii de servicii poate face diferenta intre succes şi eşec de strategii de grup.
Aceasta nu este doar cifrele goale, care a sprijinit constatare noastre de o pătrundere insuficient de
furnizori de servicii de inovare în ţară. Atunci când ia o privire mai atentă a entităţilor reale recunoscute de
către colegii, vedem într-o mare măsură, jucatori precum agenţiile de dezvoltare regională şi camere.
Fără a pune în discuţie calitatea serviciilor furnizate de acei actori, încă Este evident că aceşti furnizori de
servicii, de obicei nu oferă servicii foarte specializate pentru întreprinderi, într-un domeniu cluster dat.
Asta le face mai puţin relevante, astfel cum drivere pentru activităţile de grup de succes. Prin urmare,
avem de a încheia, că disponibilitatea şi utilizarea de servicii de inovare specifice în cadrul clusterelor
identificat este insuficientă.
Concluziile generale măsura în care pot fi rezumate după cum urmează:
(1) În total 55 grupuri au fost identificate, adică şapte grupări pe regiune
(2) a forţei de muncă şi dotarea capitalului uman este destul de favorabile şi poate fi cu siguranta
considerate ca un activ al clusterelor româneşti. Deficite au fost identificate în turism, în agricultură mai
larg şi sectorul alimentar (inclusiv lemn şi vin), precum şi în industria sticlei.
Table 2: Identified Regional Clusters

12
Region Workshop Location Identified clusters

Bucharest Ilfov Bucharest ■ Furniture

■ ICT
■ Clothes, shoes and fashion
■ Audiovisual services
■ Construction materials
■ Food industry
■ Logistics
■ Publishing

West Timisoara29 ■ Automotive

■ ICT
■ Construction & Material
■ Printing
■ Tourism
■ Agro Food
■ Machinery Production
■ Textile

Centre Sibiu ■ Wine

■ Automotive Sibiu
■ Automotive Brasov
■ Pharmaceutical Industry
■ Pottery

North West Cluj ■ ICT

■ Electro Technology
■ Medical Services
■ Geo Thermal Energy
■ Bio Products
■ Bio Nutrients and Cosmetics
■ Bio Fuels

North East Piatra Neamt ■ Clothes and Footwear

■ Bio Medicine
■ Tourism
■ Agro Food
■ Wine
■ Pharmacy
■ ICT
■ Wood

South West Craiova ■ Automotive

■ ICT
■ Energy
■ Tourism
■ Chemical Industry and Biotechnology
■ Agriculture

South Calarasi ■ Automotive

■ Agriculture
■ Petro Chemical Industry
■ Bio Fuels
■ Tourism
■ Glass Industry
■ Electro Technical Industry
■ Metallurgy

South East Braila ■ ICT

■ Agro Food
■ Tourism
■ Ship Building
■ Alternative Energy

13
In the frame of the workshop in Timisoara detailed information was only provided for the
two clusters automotive and ICT
(3) În ceea ce priveşte cooperarea efectivă deliberată în rândul jucătorilor într-un cluster este în cauză,
am găsit-o situaţie destul de slab. În general, putem spune, de cooperare este de a lua cu greu loc printre
actori în clustere identificate. Un semn de întrebare a fost pus în ceea ce priveşte valabilitatea acestei
constatări (dificil de evaluat de către colegii).
(4) disponibilitatea şi utilizarea de servicii de inovare specifice în cadrul clusterelor identificat este
insuficientă.
2.2.2 Clusters in the Regions
In Table 2 above we are displaying the identified clusters/cluster themes in the eight regions. On the one
hand the result reflects a very heterogeneous situation concerning clusters. On the other hand, we see
some cluster topics to be more common than others: clusters in the wider agro-food field (including wine
and wood) were mentioned eight times. Then we find six clusters in ICT, five in automotive and also five
in tourism. If we summarise all bio-orientated clusters in one category we come up to another five cases.
Figure 4: Absolute Occurrence of cluster themes
Source: Own calculation and own figure
Ne susţin că această imagine reflectă, de asemenea, foarte bine structura a economiei româneşti în
general.
Întrebarea rămâne în continuare dacă avem în vedere grupurile recunoscute de către colegii ca cele
reale. Modelul nostru Cluster este bazându-se pe cele cinci elemente (1) de concentrare, (2) R & D de
unităţi, (3) forţa de muncă, (4) cooperarea şi (5) furnizorii de servicii. Rezultatele elaborat în opt regiuni (a
se vedea anexa 1 pentru detalii) şi afişat în Tabelul 1 au arătat că putem găsi, în general, de concentrare
regională a grupurilor identificate (unele dintre actorii de afaceri cheie, chiar fiind menţionat). Unităţi de
cercetare şi dezvoltare sunt, de asemenea, în locul şi colegii ar putea recunoaşte adesea unele dintre ele
prin nume. Dotarea a forţei de muncă, în general, a fost evaluată la fel de favorabile. În trei din cinci
elemente clusterelor nominalizat, în general, să îndeplinească cerinţele teoretice.
Mai dificilă este situaţia în ceea ce priveşte cooperarea şi problema de serviciu. Noi, prin urmare,
sugerează, ca o abordare în primul rând, de a ceea ce priveşte aceste două vectori ca fiind critice pentru
confirmare a unui cluster într-o regiune. Ca un criteriu de selecţie ne propunem un scor peste medie (în
raport cu regiune) în ambele aceste elemente.
Atunci când se aplică această regulă (a se vedea anexa 2), am ajuns la următoarele rezultate, după cum
se arată în tabelul 3.
Din cele 55 de grupuri identificate în magazinele de lucru între egali, numai 19 a trecut de criteriile de
cooperare reală şi disponibilitatea / folosire a serviciilor de inovare. În cele opt regiuni care le-am
recunoscut între două şi patru grupuri. Loc de frunte este Bucuresti / Ilfov, cu patru grupuri recunoscute.
În general, rezultatele sunt destul de surprinzător. Cele mai multe dintre temele cu dispersie sunt într-
adevăr locale.
Table 3: Clusters recognised
Region Workshop Location Identified clusters

Bucharest Ilfov Bucharest ■ Clothes, shoes and fashion

■ Construction materials
■ Food industry
■ Publishing

West Timisoara ■ Automotive

■ ICT

Centre Sibiu ■ Wine

■ Pottery

North West Cluj ■ Geo Thermal Energy

14
North East Piatra Neamt ■ Tourism
■ Agro Food

South West Craiova ■ Automotive

■ Tourism
■ Agriculture

South Calarasi ■ Agriculture

■ Tourism
■ Electro Technical Industry

South East Braila ■ Tourism

■ Ship Building

Doar mai larg agro-alimentare şi subiect sectorul turismului au fost recunoscute în cinci, respectiv, în
patru regiuni. De autovehicule, în două dintre regiuni de dezvoltare. Prin urmare, este în cea mai mare
parte (mai larg agro-alimentare şi turism), acele grupuri care se confruntă cu sub-dotare medie a forţei de
muncă.
Din nou, ar trebui să ne amintim aici am fost dificultăţile cu care se confruntă în regiunile Vest (Timisoara)
şi Centru (Sibiu). Este evident că rezultatele de la egal respective, ateliere de lucru a determinat
recunoaşterea finală. Rezultatele acestor două regiuni, astfel, poate fi necesar un aspect al doilea.
2 .3 P E E R W O R K S H O P S I N T H E L I G H T O F P R E - I D E N T I F I E D R E S U L T S
Aşa cum am subliniat deja de mai sus, exercitarea actual de cartografiere a fost precedată de o cercetare
de birou, în care documentele de dezvoltarea regională şi în alte publicaţii relevante (de asemenea, pe
internet) şi a proiectelor au fost verificate. În lumina acestui sondaj, unele trei grupe suplimentare (de
exemplu, în plus faţă de grupurile identificate în proiectul curent) au fost recunoscute:
- Regiunea Sud: Automotive
- Regiunea Sud-Est: Logistica
- Regiunea Centru: Lemn,
Joining aceste pre-constatări la rezultatele exerciţiului curent am ajuns la următoarele 22 grupuri

15
distribuite la nivel regional şi tematic după cum se arată în harta:

3. RECOMMENDATIONS
În contextul exercitării între egali, în combinaţie cu analiza de birou efectuate putem trage acum unele
recomandări. Ne diferentiem prin urmare, între un nivel de politică mai strategic şi unele recomandări
practice, cu măsuri concrete pentru viitorul apropiat.
3 .1 R E C O M M E N D A T I O N F O R A C O H E R E N T C L U S T E R P O L I C Y I N R O M A N I A
Cluster de cartografiere a arătat că în România în ceea ce priveşte situaţia clusterelor este încă destul de
ambivalentă. Pe de o parte, părţile interesate importante sunt în favoarea conceptului şi există multe
speranţe pentru acest instrument fiind în măsură să promoveze tranziţia economică şi procesul de
aliniere a ţării. Şi într-adevăr, am identificat unele domenii economice în care cluster-ca structuri poate fi
vazut. Sectoare importante sunt mai larg agro-industrie alimentară, turism şi industria de automobile.
Concentraţii semnificative regională, cercetare-dezvoltare instituţii specializate şi, adesea, o dotare bună
în capitalul uman a putut fi găsit. Pe de altă parte, atunci când este vorba de alte elemente importante de
grupuri, în special de cooperare reală în rândul actorilor, precum şi disponibilitatea (şi utilizare) a
furnizorilor de servicii specializate (!), Situaţia este foarte slabă. Ambele aceste puncte slabe vorbesc de o
lipsă semnificativă de încredere între diverşi actori economici. Orice politici globale cu dispersie, în
România trebuie să ia acest lucru în considerare.
În acest context, noi va propunem o setare de pe care se bazează pe punctele forte identificate, dar în
acelaşi timp, încercările de a depăşi deficitelor. În altă parte, am elaborat deja un concept trei strat pentru
cluster român policy.30 Acest propuneri prevede pentru a instala grupările de elită la nivel naţional, în
plus faţă de faptul că unele grupuri regionale şi la un al treilea strat, chiar de pre-proiecte de grup, care
vizează în special în construcţii de încredere între actori.
(1) grupări recunoscute în exercitarea de cartografiere actuală reprezintă o bază bună pentru pre-
identifica atât grupurilor naţionale de elită şi grupările regionale. Vă recomandăm să aplice un simplu set
de indicatori cantitativi. Exemple sunt
hare • ocupării forţei de muncă din clusterul în raport cu totalul ocupării forţei de muncă industriale în
RO / regiune
• Număr de firme din sectorul în raport cu numărul total de firme din RO / regiune
• Valoarea de export a sectorului, comparativ cu totalul naţionale / regionale de valoarea de export

16
Pentru grupurile naţionale de referinţă relativă este figura ţară în timp ce în regiunile acesta este de date
regionale. Pragurile, ar trebui să se decidă.
Figure 6: Three Layer Model for Romanian Cluster Policy
Competitiveness Clusters Programme
Preselection

Implementation of elite clusters

Regional Cluster Programme
Call
Implementation of reg. Clusters and networks
Up-grade to elite cluster
Continuous application procedure
Regional Fore-
sight or
Benchmarking
Exercise
Reg. Clusters and networks
Up-grade to elite cluster
(2) Numai de pre-grupurilor selectate sunt invitate să propună un proiect naţional de elita cluster. Selecţie
ar trebui să se facă într-o procedură de apel deschis. Maximă de trei-şase grupuri naţionale de elită
trebuie să fie selectate. Datorită condiţiilor slabe de pornire al clustere noi va propunem o perioadă destul
de lungă de finanţare de până la cinci ani.
(3) grupările regionale trebuie să fie la fel de pre-identificate. Clustere acolo va avea şansa de a upgrade-
ul la nivel naţional grupuri de elita.
(4) În al treilea strat avem proiecte care facilitează crearea de reţele regionale (de exemplu, analiza
comparativă regională sau exerciţii prospective). Acest nivel este deosebit de important pentru
dezvoltarea încrederii între actori şi este considerată ca o pre-un exerciţiu de cluster.
(5) Cu toate că problema de capital uman, în general, sa dovedit a fi suficientă, politica de grup român ar
trebui să stabilească o componentă puternică de formare. De formare ar trebui să fie dublu: (i) pe de o
parte, trebuie să existe tradiţionale de componente de formare profesională (în special în acele sectoare
care sunt relativ slabe). Şi (ii) pe de altă parte, sunt necesare eforturi suplimentare în vederea ¬ viaţă
lungă-strategii de învăţare. După cum a arătat perspectivă internaţională, clustere de succes a facilita
procesele de învăţare, atât la individual, cât şi la nivel instituţional.
(6) În ceea ce priveşte finanţarea este în cauză ne propunem pentru a finanţa cea mai mare parte de
gestionare a cluster, activităţile de PR şi internaţionalizare. Pentru proiectele de clustere de beton (R & D
desfăşurate în comune, acţiunile de cercetare internaţionale, cum ar fi infrastructurile de incubatoare, şi
altele similare), grupurile ar trebui să se aplice la nivel naţional şi / sau ale programelor UE. O sursă
importantă de finanţare reprezintă programelor fondurilor structurale în România. Noi, prin urmare a se
vedea clusterelor de asemenea, ca instrumente de facilitare a proiectului în special în contextul fondurilor
structurale. Ne-am putea imagina, de exemplu, următoarele sume pentru finanţarea de acţiune diferite din
trei straturi:
• National / Grupuri de elita: 100.000 EUR pe an; max. cinci ani
• Grupuri regionale: 50.000 EUR pe o, max. trei ani
• Pre-grupuri: 30.000 EUR
Daca vom presupune CĂ Şase Naţionale clustere (6 x 100.000 EUR = 600,000 EUR pe an), la trei
grupuri regionale pe regiune (24 x 50.000 EUR = 1200000 EUR pe an), Precum şi într-o prima runda de
asemenea, trei de pre -cluster exerciţii pe regiune (24 x 30.000 EUR = 720,000 euro), aceasta ar fi de
aproximativ 2.5 Mill. EUR p.a. Nu ne asumam o pârghie pentru Proiecte de fonduri structurale de cel putin
15 - Ceea ce înseamnă CĂ grupările de elita regionale şi, împreuna cu pre-exerciţii de cluster VA genurile
Proiecte ALE únor 37.5 Mill. Euro.
3 .2 N E X T S T E P S
(1) robusteţea datelor: informaţiile culese în cadrul exerciţiului de cartografiere este valabil suficient
pentru a ceea ce priveşte grupările recunoscute, în cele din urmă (peer review, plus de cercetare, înainte
de birou), ca "reale" ones. În ceea ce priveşte toate obligaţiile de raportare către Comisia Europeană Date

17
compilate de aici pot fi folosite.
(2) Verificarea printr-o abordare cantitativă: Cu toate acestea, anumite aspecte metodologice a avut loc
(de exemplu, evaluarea reciprocă a cooperării, constrângerile de timp în ateliere de lucru, participarea la
atelier). În acest context, se pare a fi rezonabil pentru a verifica rezultatele printr-o dovadă de statistică.
Acest exerciţiu posibil, nu ar trebui să fie prea complexe. Obiectivul este de a oferi unele dovezi empirice
pentru rezultatele care decurg din procesul de peer. În plus faţă de faptul că, set de criterii de selecţie
pentru clustere (inclusiv a pragurilor respective) trebuie să fie decise în funcţie de condiţiile socio Român-
cadru economice.
(3) Politica de beton de luare Către: Rezultatele şi consideraţiile prezentate în acest document trebuie să
fie acum tradus într-o acţiune politică coerentă. O strânsă colaborare între toate departamentele implicate
din mine este, prin urmare este necesar.
(4) animată de jocuri de un discurs public: Rezultatele rezumat al exerciţiului de evaluare reciprocă ar
trebui să fie publicat cât mai curând posibil. Cel mai simplu mod ar fi o prezentare de internet în cazul în
care profiluri din toate regiunile, inclusiv grupările recunoscute ar fi afişate. În special în contextul situaţiei
dinamice din scena cu dispersie, internet, pare a fi instrumentul cel mai adecvat. Acest lucru se datorează
faptului că acest mediu poate face faţă rapid cu schimbările pe care le oferă şi de jos în sus canale de
comunicare.
Acest lucru se poate prezenta pe Internet (apoi mai târziu), de asemenea, să fie folosite pentru a începe
un discurs public despre realizările de iniţiative cu dispersie, în România (schimb de experienţă).
4. SUMMARY
Background and Methodology
(1) Raportul curent a fost elaborat în cadrul unui acord de bi-laterale de cooperare între guvernul german
(reprezentată de GTZ) şi Ministerul român al Economiei (ME). Obiectivul a fost de a identifica, de a
analiza şi de a harta clusterelor şi clustere potenţiale în România.
(2) În scopul de a identifica grupări, aşa-numitul peer ateliere de analiză au fost puse în aplicare în toate
opt regiuni de dezvoltare. Cu experţi (= colegii) grupările regionale au fost identificate şi analizate. Fundal
de analiză pentru revizuirea clustere reprezintă un concept grup care a fost dezvoltat cu scopul de a
acestui exerciţiu şi care se bazează pe o abordare modificare Triple Helix. În miezul acestui model vom
găsi cinci vectori, care pot fi considerate ca şoferii pentru succesul unor grupuri şi, ulterior, pe care am
folosit ca structură pentru evaluarea colegială: (1) de concentrare, (2) R & D de unităţi, (3) forţa de
muncă, (4) cooperarea şi (5) furnizorii de servicii.
Constatările
(3) În cadrul procesului de peer-un total de 55 de grupuri a putut fi găsit. În medie, există şapte grupuri
per regiune. Analiza a arătat că, în cele 55 de grupuri identificate în primul tur de scrutin, a forţei de
muncă şi dotarea capitalului uman este destul de favorabil. În schimb, ea a ieşit că această cooperare
este de a lua cu greu loc şi că disponibilitatea şi utilizarea de servicii de inovare specifice, este insuficient.
În acest context, este necesar să fie decis, care dintre grupurile identificate prin Procesul de evaluare
colegială pot fi considerate ca grupuri reale.
(4) Într-o doua rundă a analizei, prin urmare, doi vectori de "cooperare" şi furnizorii de servicii "au fost
monitorizată în continuare. Doar acele grupuri au fost de fapt recunoscut care a efectuat în ambele
probleme mai mari decât media regională. Numai 19 clustere trecut această a doua rundă de selecţie.
Totusi avem o distribuţie mai degrabă, chiar la nivel regional a clustere (între două şi patru categorii de
regiune).
(5) Într-un reglaj fin ultima runda acest rezultat preliminar de cartografiere a fost modificat pe fundalul
rezultatele unei cercetari de birou precedent. Aici, trei grupe suplimentare au fost identificate, astfel încât,
în total 22 de grupuri au fost recunoscute.
Recommendations
(6) În contextul rezultatele prezentate în această lucrare a trei strat de abordare politică a fost propus.
Primul nivel este scop, la nivel naţional clustere de elită în timp ce celelalte două niveluri se concentreze
la nivel regional. Al doilea strat este sprijinirea centrelor regionale, care nu au încă de performanţă de a fi
recunoscut la nivel naţional. Al treilea nivel se concentrează asupra pre-cluster exerciţii în scopul de a
facilita cooperarea între parteneri.
(7) de formare şi de învăţare ar trebui să stabilească un element crucial pentru politica de grup.
(8) Finanţarea va fi acordată pentru gestionarea cu dispersie, PR şi activităţi de internaţionalizare. Pentru
proiecte concrete (de exemplu, proiecte de cercetare, de infrastructură, de formare), grupurile ar trebui să

18
solicite contribuţii financiare de la alte programe (cel mai probabil, din fonduri structurale). În model de
calcul noastre, grupuri ar putea genera proiecte de aproximativ 37.5 Mill. EUR p.a.

REFERENCES
BECATTINI, G. and PIKE, F. (1979) in: Dal settore industriale al distretto industriale
BECATTINI, G. and PIKE, F. (1990) in: Industrial Districts and Inter-Firm Cooperation in Italy
BIANCHI, A. and GUALTERI, G. (1987), The External Growth of Through Merger and Acquisition: The Italian
Experience, 1983-1986, Bologna: Nomisima.
CISA (1998), Avantajul Competitiv al Regiunilor: Evaluare a Competitivităţii de Ţară.
ETYKOWITZ, H.(2002), The Triple Helix of University-Industry-Government Implications for Policy and Evaluation,
Institutet for studier av ut b i ldning och forskning, Stockholm.
FERRARI, M.R., (1999), Small Enterprise Clusters for Local Development in Transition Context: the Case of
Romania", Bocconi University, Milan
FLORIDA, R. (1995), Towards the Learning Region, in: Futures, 27, p. 527-536.
GUTH, M. (2004), Innovation, Social Inclusion and Coherent Regional Development: A new diamond for a socially
inclusive innovation policy in regions, Discussion paper on the Conference on Territorial Cohesion, Galway
GUTH, M. et al. (2007), Erfolgsdeterminanten fur eine sozialintegrative regionale Innovationspolitik, Edition der Hans
Bockler Stiftung, 180, Dusseldorf.
IONESCU, V., (1999), Supply-Side Strategy for Productivity, Competitiveness and Convergence between the CEECs
and (in) the EU - Romania Case Study.
JACOBS, J. (1969.),The Economics of Cities. London:Penguin Books
LUNDVALL, B.A., Ed. (1992), National Systems of Innovation: Towards a Theory of Innovation and Interactive
Learning, London.
MINISTRY OF ECONOMY and GTZ (2009), Some strategic considerations for a comprehensive cluster policy
approach in Romania
NELSON, R.R., Ed. (1993), National Systems of Innovation: A Comparative Analysis, Oxford.
PORTER, M.E. (1990), The Competitive Advantage of Nations, Free Press
PORTER, M. E. (1998), Clusters and the new economics of competition, in: Harvard Business Review, Nov./Dec.,
Vol. 76 Issue 6.
S6LVELL, 6., LINDQVIST, G. and KETELS, C. (2003), The Cluster Initiative Greenbook

19
ANNEX 1: R E S U L T S OF THE PEER WORKSHOPS
Bucharest/Ilfov
Cluster Concentration R&D Units Labor Force Cooperation Third party service
• Quantity supplier
• Quality • TTI
• Qualification • Consultancy

FURNITURE Pipera Militari INL Quantity: 4 Quality: 3 Distribution 2?

Qualific. 3

IT&C SEMA PARK ICI, ITC, IPA, UPB (Faculty Quantity: 4 Quality: 4 INFINEON within UPB ARIES
Northern Bucharest of Automotive, Electronics) Qualific. 4
Siveco, Softwin, UTI,
Oracle

WEARING APPAREL, APACA INCDTP Quantity: 3 Quality: 4 common equipment logistic FEPAIUS TTI: INCDTP
SHOES & FASHION Qualific. 4 order placing
(CIFETEX)

AUDIOVISUAL SERVICES BUFTEA ROMEXPO MEDIA PRO UATC Quantity: 4 Quality: 4 Rating Monitoring
all Televisions (actors, film producers) Companies
MAGURELE Qualific. 5

CONSTRUCTION Militari Catelu UTC-F/UPB INCERC - Quantity: 4 Quality: 4 (distribution price INCERC (Certification)
MATERIALS ICECON CEPROCIM Qualific. 4 establishment) PROCEMA INS
PROCEMA CEPROCIM
INS

FOOD INDUSTRY Fundeni: Danone Apicola Gymnasium USAMV Quantity: 4 (supply chains) APIMONDIA INMA-ITA
Popesti: Tnuva
Bragadiru: Rostar, INMA ICA Quality: 3 Qualific. 2 TETRAPAK LAREX
Icecream Buftea:
Avicola, Canning
factory

20
LOGISTICS Militari Buftea Faculty of Transports Quantity: 4 Quality: 3 bottleneck ?
Otopeni ICTRANS Qualific. ?

PUBLISHING COMPANIES Bucharest Philology Institute Calinescu Quantity: 4 Quality: 4 joint fare participation Literary Review Magazines,
Institute Faculty of Philology Qualific. 4 ICR,
(Literature, Foreign Romanian Writers
Languages) Association, Romanian
Academy

Region West
Cluster Concentration R&D Units
Automotive Timisoara and Arad • Polytechnica TM
• University Arad
• Joint Laboratory (HTC)
• Joint Master Programmes
(Siemens, Continental,
Univesity)
Labour Force Cooperation Third party service
Quantity, Quality, supplier
Qualification
Quantity: 3 Joint Projects Cluster Arad Incubator Automotive
Quality: West Tech Impulse
Engineers: 4
Under graduate techn. Staff:
5
Qualification: 5
• Firms (internal training)
• University (special Masters)
• Special Training providers
(Automotive West, Chamber)

21
ICT Timisoara • University of West Quantity: 4 Quality: Joint Projects Cluster IT Park Timisoara
Timisoara Engineers: 4 UBIT - Software Business
• Polytechnica Timisoara Qualification: 5 Incubator Timisoara
• "Aurel Vlaicu" University • Firms (internal training)
Arad • University (special
departments)
Special Training providers
(Automotive West, Chamber)

Construction & Material

Printing
Tourism CS
Agro Food
Machinery production
Textile

Region Centre
Cluster Concentration R&D Units Labour Force Cooperation Third party service
Quantity, Quality, supplier
Qualification
Wine Cluster Alba (JIDVEI) • Wine research centre in Quantity: 4 Quality: 4 Driven by the association County Council Alba
Ajud Blaj Qualification: 2 (Country of Wine) Association (Country of
(Ciumbrud) Wine)

Automotive Sibiu Sibiu University Lucian Blaga Quantity: 4 Quality: 4 Joint projects university Industry Park Sibiu
(Continental, (Sibiu) Qualification: 5 industry
TAKATA)

22
Automotive Brasov Brasov University of Transsilvania Quantity: 5 Quality: 4 prototyping CIT Brasov
Brasov, Faculty of machinery Qualification: 5
building)

Pharmaceutical Industry Mures (Gedeon Medical University of Tirgu Quantity: 4 Quality: 4 n.a. n.a.
Richter) Mures, Faculty of Pharmacy Qualification: ?

Pottery Corund Hargita No Quantity: 5 Quality: 5 Cooperation activities at local City Hall
(traditional local Qualification: 3 level Association of pottery firms
cluster)
North West
Cluster Concentration R&D Units Labour Force Cooperation Third party service
(Where, who) Quantity, Quality, supplier
Qualification
ICT Cluj and Baia Mare • University Babes Balyai • Quantity: 4 Transylvania Cluster (6 ARIES Transylvania,
and Oradea (Net • Technical University • Quality: 3 Enterprises) TETAROM (Industrial Park),
Brinell, • Univ. Baia Mare • Qualific. 4 Master Programmes and Chamber Cluj, Technology
IQUEST, Scholarships, Curricula Transfer Centre Brinell,
ARODS) Adapting Business Centre
Cooperation with local Transylvania
council and RDA

Electro Technology Cluj and Bistrita, • Technical University • Quantity: 4 Scholarships, Practical TETEROM, Chamber of
Zalau and Baia Mare Cluj • Quality: 3 stages of students in Commerce,
(Emmerson, • Energetical High School • Qualific.: 4 Enterprises, Association:
Energobit, Elelectro Cluj Electro Transylvania, ARIES
Group) Transylvania Cooperation
between firms on specific
issues

23
Medical Services Cluj • University of Medicine and • Quantity: 4 Practical stages in Hospitals, Association of physicians,
• County Hospital Pharmacy • Quality: 3 Association of pharmacists,
• Emergency Hospital • Medical Institutes in each • Qualific. 4 Association of Nurses Centre
• Cardiological Hospital for analyses and
Hospital • IPA examinations
• Oncological
Hospital
• Institute of
Transplantatio ns

Geo Thermal Energy Cross Border • National Centre of Geo • Quantity: 3 25 research projects Transgex
Cluster RO-HU-UA Thermal Research (only one • Quality: 4 ClusTHerm (ADR, Trangex Technology Transfer Centre
County of Bihor and in RO) • Qualific.: 3 and University of Oradea) Oradea Regional Institute for
Satu Mare, Oradea • University of Oradea Cooperation between Research, Education and
(Transgex, University • Transgex Chamber of Debrecen (HU) Technology Transfer (ADR,
of Oradea, • FORADEX and University of Oradea Regional County councils
Municipality of and regional Universities)
Oradea, Tourism
Felix)

Bio Products Romania: Sighet UA: • Research Institute for • Quantity: 5 Cooperation between Consultants in the field of
Solotvino animal farming and fruit trees • Quality: 3 administration and producer agriculture and energy
www.marmatia.ro • University Babes Balyai • Qualific.: 4 associations Association of Chamber Mara Mures
Eco-Producers

24
Bio-Nutrients and Cluj • University Babes Balyai • Quantity: 4 Programme REACH, Product Chamber Cluj Employers
Cosmetics (Framec, Cosmetic • Agricultural University • Quality: 4 Manager Training Association RDA North West
Plant, Plant Extrakt, (USAMV) • Qualific.: 4
Terapia • Technical University
• Medical University
• Pharmaceutical University

Bio Fuels Cluj, Mara Mures, • Research Institute for • Quantity: 4 Partnership between Technology Transfer
Bihor analytical Instruments • Quality: 4 Chamber Cluj, USAMV Centre CENTI
(CAA SRL, Reviva • USAMV • Qualific. 4 and Technical University and Certification Laboratory for
SRL) • Technical University PETROM Quality of Bio Fuels
(Cluj)

North East
Cluster Concentration R&D Units Labour Force Cooperation Third party service
(Where, who) Quantity, Quality, supplier
Qualification
Clothes and Footwear Bacau, Neamt, Iasi, • Textile faculty Techn. • Quantity: 3 ASTRICO,
Botosani, Vaslui Univ. Iasi. • Quality: 3 Cooperation between the
(ASTRICO, • • Qualific. 3 On-the job high schools and industry
DINASTY, Alb & qualification. Other training (industry provides schools
Negru) providers: labour office, with equipment which is no
Industrial High Schools, longer used)

Bio Medicine Iasi, Bacau, Neamt • Medical University, Iasi • Quantity: 3 AMI4Europe, FP7 project ADR North East
(Hospitals in Iasi, • Petru Poni Institute • Quality: 4 proposal International cluster
Some private medical • Radiology Inst. • Qualific.: 4 cooperation with Madrid, Italy
centres) • St. Spiridon Hospital and Hungary

25
Tourism Suceava, Neamt, • Faculty for Tourism in • Quantity: 4 Trainings offered by Bucovina Tourism
Iasi, Bacau Suceava • Quality (tertiary): 3 Bucovina Tourism Association, Tourist
• Cuza University in Iasi • Quality (second.): 2 Association, University, Rural Information Centres
• Institute Gheorghe Zane in • Qualific. 3 Tourism Association Informal
Iasi cooperation between
hoteliers

Agro Food Botosani, Iasi, Vaslui • USAMV Iasi • Quantity: 4 Telelearning project: USAMV Agricultural Support offices of
(Avicola Iasi, • University Suceava • Quality: 2 Iasi, Agricultural High School the County Other Experts
KOSAROM, Agricola • Agricultural Research • Qualific. 4 E.g. High school Podu Iloaiei, Internet Site
International, Trei Centre Suceava for Agriculture in Podu Iloaiei www.agra.ro
Brazi) • Specific Research Centres
(Fruits) in Sirca and Iasi

Wine Cotnari, Bucium, • USAMV Iasi • Quantity: 3

Husi, • Wine Research Centre in • Quality: 3
Iasi • Qualific. 3
In Iasi and Husi: High
Schools specialised in
Wine

Pharmacy Iasi (Antibitice), • Medical and • Quantity: 4 Cooperation between Highly specific sector. Needs
Piatra Neamt Pharmaceutical University in • Quality: 4 Antibiotice and international
(Plantavorel) Iasi • Qualific. 4 Medical/Pharmaceutical consultants/experts
• Private research centres of University
Antibiotice and Plantavorel

ICT Iasi, Bacau, • Cuza University Iasi • Quantity: 5 Cooperation projects Tehnopolis (=Technology
• Technical University Iasi • Quality: 5 between universities and Centre Iasi)
• Qualific. 5 enterprises Business Incubator Iasi
Industrial IT Park in Bacau

26
Wood Suceava, Neamt, • University Suceava • Quantity: 3 Pro Forest in Bacau County Chambers
Bacau • Quality: 2
• Qualific. 2 Wood High
School in Piatra Neamt
Vocational training centre in
Roznov.

South West
Cluster Concentration R&D Units Labour Force Cooperation Third party service
(Where, who) Quantity, Quality, supplier
Qualification
Automotive Craiova Ford, Popeci • Faculty for Mechanics, • Quantity: 4 Faculty of Mechanics and Industrial park Craiova
Craiova • Quality: 3 Ford: equipment for labs. Chamber Dolj Regional
• ICMET, Craiova • Qualific. 4 IPA/ROCKWELL/Ford: Automotive Association
• INAS, Craiova further qualification (Prodmas) Employers
• Hella Research Association
• Lab. for electromechanical of SMEs
compatibility for automotive
industry

ICT Craiova, Ramnicu • IPA • Quantity: 5 ARIES, ARoTT, ARIES

Valcea • ITC • Quality: 4
More than 100 firms • University Craiova • Qualific.: 4

Energy The whole region • Universities in Craiova and • Quantity: 5 FP 7 projects Cooperation in County councils, chambers,
south west Coal in Tirgu Jiu • Quality 5 production Mining Employers
power plants: in • IPA • Qualific. 5 Association, SOCER, ARCE
Rovinari, Turceni and • ICMET Industrial high schools
Craiva Water power • ICITPML specialised in energetics
plant: Iron Gates 1 & • ICSI Ramnicu Valcea
2 at Danube Brown
Coal exploitation
Tirgu Jiu
Popeci

27
Tourism Mehedinti, Gorj, • University of Craiova • Quantity: 3 Cooperation between Regional Development
Valcea Horezu, • University Ramnicu Valcea • Quality: 2 tourism operators Between Agency and other
Calimanesti, • Qualific. 2 local authorities and Associations : ATO,
Olanesti, Govora (= Industrial High school chambers: organising fairs ANTREC, ANAT
Spa locations) specialised in tourism: Regional tourism association
Danube regions Gheorghe Chitu Oltenia
Vocational training providers
in tourism
(CRFPA, CNIT, THR-CG)

Chemical Industry and Ramnicu Valcea and • Chemistry Faculty, • Quantity: 4 Between ICHECIM, ICSY Eurochlor Association
Biotechnology Craiova OltChim, University Craiova • Quality: 3 and university Bucharest, (European association) Vinyl
Popeci, • ICSY Ramnicu Valcea • Qualific. 3 Chloride
SALROM • Platform Technoplat
Oltenia
• One private research
institute

Agriculture Dolj, Olt, plus regions • University Craiova with • Quantity: 4 Professional association County Councils in Dolj
in Bulgaria branches all over region • Quality: 2 within the Chamber of and Olt
Agricultural • Research entities in • Qualific. 2 Dolj. Chambers of Commerce
associations, farms, Dabuleni, Banu Maracine, Agricultural High School in Agricultural consultancy Agricultural chambers
canneries, Ramnicu Valcea, Vanju Mare Cala Fat, Dabuleni, Corabia agencies in the county Consultancy centres at
agricultural councils county councils
machineries, etc. Association of Irrigation IPA
Romanian/Bulgarian
agricultural association
Organisation of cross border
fairs

Region South
Cluster Concentration R&D Units Labour Force Cooperation Third party service
(Where, who) Quantity, Quality, supplier
Qualification

28
Automotive Arges, Dambovita • University of Pitesti • Quantity: 4 SPRINT Network (FP 6 ACAROM, ADR South AOAR
Renault Dacia • University of Walachia in • Quality: 4 project) (Business men association)
Targoviste • Qualific. 3
• Renault Centre for Design
and testing in Titu

Agriculture All region Interagro • Institute for bio technology • Quantity: 5 Association of agricultural ANCA (consultancy), APIA,
(storage of products) in Fundulea • Quality: 4 producers Regional ACIA in Ialomita
Firms producing • Research units in • Qualific.: 3 agricultural consultancy
chicken in: Crevedia, Maracineni and Voinesti directories (of the district
Tartasesti, Slobozia councils)
Meat production in:
Cristim, Aldis in
Prahova Milk
producers in Gurgiu,
Dambovita and
Ialomita

Petro Chemical Industry Ploiesti, Campina, • University of Petrol and
Pitesti, Moreni Gas in Ploiesti (only one in
the country)
• IPCUP
• IPIP
• Weatherford private
research
• Quantity: 4 MENER: national R&D ADR South Chamber
• Quality 4 programme for non-polluting Prahova
• Qualific. 3 fuels let by the university AOAR
Civitas project for non-
polluting cities

Bio-Bio Fuels Fundulea, Lehliu, • Institute for biotechnology • Quantity: 5 Association for bio fuel Chambers, county councils,
Slobozia, in Fundulea • Quality: 5 producers regional agricultural
Urziceni, Tandarei I • Qualific. 4 consultancy offices,

29
Tourism Valea Prahovei, • Faculty of tourism at
University of Ploiesti
• Faculty of montanology in
Targoviste
• Faculty of tourism at
university Pitesti
• Quantity: 5 Project for qualification Regional association of
• Quality: 2 between national agency of chambers in Ploiesti City
• Qualific. 3 employment, Chamber and Halls in Sinaia and Busteni
High school for tourism in firm from the sector, Practice County Council Prahova
Targoviste, Centre for ships for students in hotels
vocational training in tourism
in Sinaia

Glass industry Calarasi: Saint N.A. • Quantity: 3 Chamber of Commerce in

Gobain Ploiesti: • Quality: 3 Calarasi. County Council
Glass wool • Qualific. 1 Calarasi
production

Electro technical industry Arges and Dambovita • University of Pitesti • Quantity: 4 Cooperation in production AOA Arges, Employers
Emerson, ANA-IMAP, • Quality: 4 between ANA-IMAP and Association Arges, Chamber
Electro Arges, Arctic • Qualific. 3 Electro Arges (motors) Arctic of Commerce Arges,
Gaesti High school in Pitesti, and Dacia: Air condition
Comesad Pitesti, Vocational re-training units in systems
BLC components Pitesti ANA-IMAP and university
Bucharest

Metallurgy Dambovita and • University Walachia Practical stages ADR,

Tragoviste Targoviste • Quantity: 4 between Mehel and Territorial Employment
(Mehell S:A, • University Pitesti • Quality: 4 university Walachia Pact
Erdemir, Cromstil, • Qualific. 3
Samsung) High school Targoviste

Cluster Mapping: Results

30
South East
Cluster Concentration R&D Units Labour Force Cooperation Third party service
(Where, who) Quantity, Quality, supplier
Qualification

30
ICT Software park Galati, Lower Danube University in
Siveco, Microsoft, Galati
Totalsoft
Agro Food Whole region, with • Lower Danube university
sub-regional foci on Galati
milk, chicken and fish • National institute for fish • Qualific.: 3
production. To some research
extent wine and • Danube Delta research
bread institute in Tulcea
• Marine research institute in
Constanta
Tourism Constanta, Tulcea, • Lower Danube University,
Vrancea, Buzau, Galati
Braila • Ovidius University in
Constanta
• Danube Delta Research
Institute in Tulcea
• Administration of the
Danube Delta Reservation
Ship Building Braila, Galati, Tulcea • Lower Danube university
Lower Danube Naval Galati
cluster initiative • ICPRONAV
• Various SMEs with
research focus
31
• Quantity: 4 N.A. County council Galati
• Quality: 4
• Qualific. 3
Qualification: Romanian
Business School of the
chamber system
• Quantity: 5 Stud/comp/IMM cooperation Chambers of Commerce,
• Quality: 3 project ANCA
Incubtors in Braila and
Medgidia
• Quantity: 3 ESF projects: e.g. chamber National association of
• Quality: 2 Braila and city hall Chiscani tourism (ANAT) County
• Qualific. 4 Between Danube Delta councils
Reservation and County
Council Tulcea and firms
• Quantity: 4 Common stands at fairs ANCONAV association IPA
• Quality: 4 Collaboration between Galati and EEN network point
• Qualific. 4 faculty of naval engineering Employer association
at university of Lower Galati
Danube and Dutch firm
(Alewijnse)
Energy (Alternative) Galati, Constanta, • Lower Danube University • Quantity: 4 Between Solaria and Ovidius
Tulcea Galati • Quality: 4 university: Wind park
Solaria, Alfabit, • Ovidius university • Qualific. 3
Freezone Galati, Constanta
Profiland Galati

ANNEX 2: C O O P E R A T I O N AND SERVICE PERFORMANCE

Cooperation and Services in the clusters in Bucharest/Ilfov
Cluster Number of Average Criterion Number of Average Criterion Cluster
identified number of above third party number of above recognised
Cooperation identified average service third party average (both criteria
s in the Cooperation (yes/no) suppliers service (yes/no) above
cluster s in the suppliers average)
cluster
Furniture 1 0,9 yes 0 2 no No
ICT 1 0,9 yes 1 2 no No
Clothes, 1 0,9 yes 2 2 yes Yes
Shoes,
Fashion
Audiovisual 0 0,9 no 1 2 no No
services
Construction 1 0,9 yes 4 2 yes Yes
Materials
Food 1 0,9 yes 4 2 yes Yes
industry
Logistics 1 0,9 yes 0 2 no No
Publishing 1 0,9 yes 4 2 yes Yes
Cooperation and Services in the clusters in the region West
Cluster Number of Average Criterion Number of Average Criterion Cluster
number third number recognised
identified of identified above party service of third party above (both criteria
above
Cooperation Cooperation average suppliers service average average)
s in s in suppliers
the cluster the cluster (yes/no) (yes/no)

32
Automotive 1 1 yes 3 2,5 yes Yes
ICT 1 1 yes 2 2,5 yes Yes
Construction
and
Materials
Printing
Tourism
Agro Food
Machinery
Production
Textile
Cooperation and Services in the clusters in the region Centre
Cluster Number of Average Criterion Number of Average Criterion Cluster
identified number of above third party number of above recognised
Cooperation identified average service third party average (both criteria
s in the Cooperation (yes/no) suppliers service (yes/no) above
cluster s in the suppliers average)
cluster
Wine 1 0,8 yes 2 1,2 yes Yes
Automotive 1 0,8 yes 1 1,2 no No
Sibiu
Automotive 1 0,8 yes 1 1,2 no No
Brasov
Pharmaceuti 0 0,8 no 0 1,2 no No
cal Industry
Pottery 1 0,8 yes 2 1,2 yes Yes
Cooperation and Services in the clusters in the region North West
Cluster Number of Average Criterion Number of Average Criterion Cluster
identified number of above third party number of above recognised
Cooperation identified average service third party average (both criteria
s in the Cooperation (yes/no) suppliers service (yes/no) above
cluster s in the suppliers average)
cluster

33
ICT 3 5,5 no 5 2,7 yes No
Electro 3 5,5 no 2 2,7 no No
Technology
Medical 1 5,5 no 2 2,7 no No
Services
Geo 27 5,5 yes 3 2,7 yes Yes
Thermal
Energy
Bio Products 2 5,5 no 2 2,7 no No
Bio Nutrients 2 5,5 no 3 2,7 yes No
& Cosmetics
Bio Fuels 1 5,5 no 2 2,7 no No
Cooperation and Services in the clusters in the region North East
Cluster Number of Average Criterion Number of Average Criterion Cluster
identified number of above third party number of above recognised
Cooperation identified average service third party average (both criteria
s in the Cooperation (yes/no) suppliers service (yes/no) above
cluster s in the suppliers average)
cluster
Clothes and 2 1,4 yes 0 no No
footwear
Bio Medicine 2 1,4 yes 1 no No
Tourism 2 1,4 yes 2 yes Yes
Agro Food 2 1,4 yes 2 yes Yes
Wine 0 1,4 no 0 no No
Pharmacy 1 1,4 no 0 no No
ICT 1 1,4 no 3 yes No
Wood 1 1,4 no 1 no No
Cooperation and Services in the clusters in the region South West
Cluster Number of Average Criterion Number of Average Criterion Cluster
identified number of above third party number of above recognised
Cooperation identified average service third party average (both criteria
s in the Cooperation (yes/no) suppliers service (yes/no) above

34
 cluster s in the suppliers average)
cluster
Automotive 2 1,6 yes 4 3,5 yes Yes
ICT 1 1,6 no 2 3,5 no No
Energy 1 1,6 no 5 3,5 yes No
Tourism 3 1,6 yes 4 3,5 yes Yes
Chem. Ind. 1 1,6 no 2 3,5 no No
& Biotech.
Agriculture 2 1,6 yes 4 3,5 yes Yes
Cooperation and Services in the clusters in the region South
Cluster Number of Average Criterion Number of Average Criterion Cluster
identified number of above third party number of above recognised
Cooperation identified average service third party average (both criteria
s in the Cooperation (yes/no) suppliers service (yes/no) above
cluster s in the suppliers average)
cluster
Automotive 1 1,5 no 3 2,6 yes No
Agriculture 2 1,5 yes 3 2,6 yes Yes
Petro 2 1,5 yes 2 2,6 no No
Chemical
Industry
Bio Fuels 1 1,5 no 3 2,6 yes No
Tourism 2 1,5 yes 3 2,6 yes Yes
Glass 0 1,5 no 2 2,6 no No
Industry
Electro 3 1,5 yes 3 2,6 yes Yes
Technical
Industry
Metallurgy 1 1,5 no 2 2,6 no No
Cooperation and Services in the clusters in the region South East
Cluster Number of Average Criterion Number of Average Criterion Cluster
identified number of above third party number of above recognised
Cooperation identified average service third party average (both criteria

35
 s in the Cooperation (yes/no) suppliers service (yes/no) above
cluster s in the suppliers average)
cluster
ICT 0 1,2 no 1 1,8 no No
Agro Food 1 1,2 no 3 1,8 yes No
Tourism 2 1,2 yes 2 1,8 yes Yes
Ship 2 1,2 yes 3 1,8 yes Yes
Building
Alternative 1 1,2 no 0 1,8 no No
Energy

36