Curs 9 Analiz¼

a real¼
a
I. Propriet¼
aţi de continuitate ale m¼
asurii
II. M¼ asur¼
a exterioar¼
a

1 Propriet¼
aţi de continuitate ale m¼
asurii
Teorema 1 (Continuitatea m¼ asurii pe şiruri ascendente)
Fie C P (X) inel de p¼arţi şi : C ! [0; +1] m¼asur¼a. Pentru orice şir ascendent (An )n 1
S1 S
1
C cu An 2 C avem An = lim (An ) :
n=1 n=1 n!1
S
1
(Observaţie: (An )n 1 şir ascendent ) 9 lim An = An şi ( (An ))n 1 este cresc¼
ator: Teo-
n!1 n=1
rema 1 arat¼
a c¼
a lim An = lim (An )).
n!1 n!1

Demonstraţie. An An+1 ; 8n 1 ) (An ) (An+1 ) ; 8n 1 ) exist¼

a limita şirului
cresc¼
ator lim (An ) 2 [0; +1] :
n!1
Aplic¼
am şirului (An )n 1 Lema reuniunii disjuncte: consider¼
am B1 = A1 şi

Bn = An n (A1 [ A2 [ [ An 1 )
S
1 S
1
pentru n 2: Atunci: Bn An ; 8n 1; Bm \ Bn = ?; 8m 6= n şi Bn = An :
n=1 n=1
În plus: (An )n 1 ascendent ) A1 [ A2 [ [ An 1 = An 1 , de unde Bn = An n An 1 ; 8n 2:
Avem
! !
[
1 [1 X1 Xn
An = Bn = (Bn ) = lim (Bk ) = lim (B1 [ B2 [ [ Bn ) :
n!1 n!1
n=1 n=1 n=1 k=1

Dar B1 [ B2 [ [ Bn = A1 [ (A2 n A1 ) [ [ (An n An 1 ) = An , pentru orice n 1.

| {z }
A2
| {z }
An
S
1
Atunci An = lim (An ), q.e.d.
n=1 n!1

Teorema 2 (Continuitatea m¼
asurii pe şiruri descendente) Fie C P (X) un inel
T
1
de p¼arţi şi : C ! [0; +1] o m¼asur¼a. Pentru orice şir descendent (Dn )n 1 C cu Dn 2 C
n=1
T
1
şi pentru care exist¼a n0 a.î. (Dn0 ) < +1, avem Dn = lim (Dn ).
n=1 n!1
T
1
(Observaţie: (Dn )n 1 descendent ) 9 lim Dn = Dn şi ( (Dn ))n 1 este descresc¼
ator:
n!1 n=1
Concluzia Teoremei 2 se mai scrie lim Dn = lim (Dn )):
n!1 n!1

Demonstraţie (Dn )n 1 descendent ) ( (Dn ))n 1 este descresc¼

ator)exist¼
a lim (Dn ) 2
n!1
[0; +1]. Observ¼
am c¼
a
\
1 \
1
Dn = Dn
n=1 n=n0

1
(„ “ în general; „ “ se obţine dac¼ a şirul (Dn )n 1 este descendent).
Consider¼ am şirul auxiliar (al complementarelor relative la Dn0 ): Cn = Dn0 n Dn pentru
n 1.
(Dn0 ) < +1 ) (Dn ) < +1; 8n n0 , şirul ( (Dn ))n 1 …ind descresc¼ ator. Aplicând
proprietatea de substractivitate a m¼ asurii obţinem: (Cn ) = (Dn0 ) (Dn ) ; 8n n0 . Pentru
n < n0 avem Cn = ?, deci (Cn ) = 0, dar acest fapt nu in‡uenţeaz¼ a limita şirului ( (Cn ))n 1 .
Şirul (Cn )n 1 este ascendent. Îi vom aplica Teorema 1 (de continuitate a m¼ asurii pe şiruri
ascendente):

lim Cn = lim (Cn ) = lim [ (Dn0 ) (Dn )] = (Dn0 ) lim (Dn ) ;

n!1 n!1 n!1 n!1

deci
lim Cn = (Dn0 ) lim (Dn ) (1) :
n!1 n!1
Pe de alt¼
a parte:
[
1 [
1 [
1
lim Cn = Cn = (Dn0 \ CDn ) = Dn0 \ CDn =
n!1
n=1 n=1 n=1
!
\
1 \
1
Dn0 \ C Dn = Dn0 n Dn ;
n=1 n=1

T
1
deci lim Cn = Dn0 n Dn . Aplicând proprietatea de substractivitate a m¼
asurii obţinem:
n!1 n=1
!
\
1
lim Cn = (Dn0 ) Dn (2) :
n!1
n=1

T
1
Din (1) şi (2) rezult¼
a (Dn0 ) lim (Dn ) = (Dn0 ) Dn şi sc¼
azând din ambii membri
n!1 n=1
num¼
arul (Dn0 ) < +1 deducem concluzia Teoremei 2.

Observaţie. Condiţia "Exist¼a n0 a.î. (Dn0 ) < +1" din ipoteza Teoremei 2 este esenţial¼ a.
Aceasta înseamn¼ a c¼a exist¼a un şir de mulţimi (Dn )n 1 îndeplineşte celelalte condiţii din ipotez¼
a,
dar nu îndeplineşte condiţia din concluzie.
Fie m¼ asura Lebesgue pe R. Not¼ am cu C familia mulţimilor care au m¼ asur¼
a Lebesgue. Vom
ar¼
ata c¼
a pentru orice interval I cu capetele a b, unde ( 1) a b (+1), avem (I) = b a.
T1
Fie Dn = [n; +1) pentru n 1. Şirul (Dn )n 1 C este descendent. Avem Dn = ? 2 C:
n=1
T
1
într-adev¼
ar, dac¼
a am avea x 2 Dn , atunci 8n 1, x 2 Dn , adic¼
a 8n 1, x n, ceea ce este
n=1
imposibil (şirul numerelor naturale nu este m¼
arginit superior).
Avem (Dn ) = (+1) + n = +1 pentru n 1, de unde lim (Dn ) = +1.
n!1
Sunt îndeplinite condiţiile din ipoteza Teoremei 2, cu excepţia condiţiei "Exist¼a n0 a.î. (Dn0 ) <
+1":
Observ¼am c¼a
!
\1
lim Dn = Dn = (?) = 0 6= +1 = lim (Dn ) .
n!1 n!1
n=1

2
 II. Noţiunea de m¼
asur¼
a exterioar¼
a

2 De…niţie. Exemple
M¼asura exterioar¼a este o funcţie de mulţime cu valori în [0; +1] (asociaz¼ a …ec¼
arei mulţimi A X
un num¼ ar pozitiv sau (+1)), care are numai o parte din propriet¼ aţile unei m¼asuri. Proprietatea
care deosebeşte m¼asura exterioar¼ a de m¼asur¼
a este aditivitatea:
1) Orice m¼ asur¼
a este aditiv¼ a, iar o m¼asur¼
a exterioar¼
a nu este în general aditiv¼a.
2) Dac¼a o m¼ asur¼
a exterioar¼ a este aditiv¼
a, atunci ea este o m¼asur¼a.
De…niţie O funcţie : P (X) ! [0; +1] se numeşte m¼ asur¼a exterioar¼
a dac¼ a satisface
urm¼atoarele 3 condiţii:

E1) (?) = 0;

E2) este monoton cresc¼

atoare: A B X) (A) (B);
S
1 P
1
E3) este num¼
arabil subaditiv¼
a: 8 (An )n 1 P (X) ; An (An ) :
n=1 n=1

Exemple de m¼
asuri exterioare (care nu sunt aditive)

P
1 S
1
1) : P (R) ! [0; +1] ; (A) = inf (bn an ) : A [an ; bn )
n=1 n=1
este m¼
asura exterioar¼
a Lebesgue pe R:
0; dac¼
a A este cel mult num¼arabil¼
a
2) : P (R) ! [0; +1] ; (A) = :
1; dac¼
a A este nenum¼arabil¼
a

Lem¼ a Dac¼a o m¼asur¼a exterioar¼a : P (X) ! [0; +1] este aditiv¼a, atunci este o
m¼asur¼a.
DEF
Demonstraţie aditiv¼ a , (A \ B = ?; unde A; B 2 P (X) ) (A [ B) = (A) [ (B))
inducţie S
n Pn
=) 8n 1; 8A1 ; A2 ; : : : ; An 2 P (X) disjuncte dou¼
a câte dou¼
a, Ak = (Ak ) :
k=1 k=1
Fie (An )n 1 P (X) şir de mulţimi disjuncte dou¼
a câte dou¼
a. Vrem s¼
a demonstr¼
am c¼
a
S
1 P
1
An = (An ) (1):
n=1 n=1
S
1 P
1
Avem An (An ) (2);
n=1 n=1
deoarece este num¼
arabil subaditiv¼
a.
S1 S
n P
n
Pe de alt¼
a parte: Ak Ak = (Ak ) ; 8n 1:
k=1 # k=1 " k=1
monotonie …nit aditiv¼
a
S
1 P
n
Atunci pentru orice n 1 avem Ak (Ak ), (şirul din membrul drept …ind
k=1 k=1
cresc¼
ator, are limit¼
a), de unde aplicând limita pentru n ! 1 obţinem
S1 Pn P
1 S
1 P
1
Ak lim (Ak ) = (Ak ), deci An (An ) (3).
k=1 n!1 k=1 k=1 n=1 n=1
Din (2) şi (3) obţinem (1).

3
3 Prelungirea unei m¼
asuri la o m¼
asur¼
a exterioar¼
a
Vom da un procedeu general de obţinere a unei m¼ asuri exterioare ca prelungire a unei m¼asuri
date pe un inel. Acest procedeu se utilizeaz¼a în construirea m¼asurii exterioare Lebesgue pe R ca
prelungire a m¼asurii care asociaz¼
a …ec¼
arei reuniuni …nite de intervale disjuncte dou¼ a câte dou¼
a,
suma lungimilor intervalelor.
Teorem¼ a (Prelungirea unei m¼ asuri la o m¼ asur¼a exterioar¼ a) Fie C P (X) un inel şi
: C ! [0; +1] o m¼asur¼a. De…nim funcţia : P (X) ! [0; +1] prin
(1 )
X [
1
(A) = inf (En ) : En 2 C; n 1 şi A En :
n=1 n=1

Atunci este m¼asur¼a exterioar¼a şi este o prelungire a lui : (Numim m¼asura exterioar¼a
indus¼a de sau prelungirea standard a m¼asurii ).
P1 S
1
Demonstraţie Pentru …ecare A X, not¼ am MA = (En ) : En 2 C; n 1şi A En .
n=1 n=1
1) Demonstr¼am c¼ a este o prelungire a lui , adic¼
a (A) = (A) ; 8A 2 C.
Fie A 2 C: Fie şirul de mulţimi (Fn )n 1 de…nit prin: F1 = A şi Fn = ?; 8n 2:
S
1 P1
Avem (Fn )n 1 C şi A Fn = A: Atunci (A) = (Fn ) 2 MA .
n=1 n=1
Rezult¼
a c¼
a (A) = inf MA (A) : (1)
S
1 S
1 P
1
Pe de alt¼
a parte: 8 (En )n 1 C cu A En ; avem (A) En (En ) ; deci
n=1 n=1 n=1
(A) este minorant al mulţimii MA : Atunci (A) (A) (2) :
Din (1) şi (2) ) (A) = (A) :
2) Demonstr¼ am c¼
a satisface condiţiile E1, E2 şi E3 din de…niţia m¼asurii exterioare.
E1) ? 2 C şi este o prelungire a lui , deci (?) = (?) = 0.
S
1 S
1
E2) Fie A B X: Dac¼ a En 2 C; n 1 şi B En , atunci En 2 C; n 1 şi A En :
n=1 n=1
Rezult¼
a c¼
a
(1 ) (1 )
X [
1 X [
1
MB = (En ) : En 2 C; n 1 şi B En MA = (En ) : En 2 C; n 1 şi A En :
n=1 n=1 n=1 n=1

Dar
MB MA ) inf MB inf MA ) (B) (A) ) (A) (B) :
S
1 P
1
E3) Fie (An )n 1 P (X). Ar¼
at¼
am c¼
a An (An ) :
n=1 n=1
Caz I Dac¼ a 9n0 2 N a.î. (An0 ) = +1; membrul drept al inegalit¼
aţii de mai sus este
(+1) şi inegalitatea este demonstrat¼
a.
Caz II În cazul contrar Cazului I: 8n 2 N ; (An ) < +1:
Folosim „Caracterizarea cu " a marginii inferioare“ pentru (An ) = inf MAn < +1; n 1:
S
1
Pentru …ecare n, consider¼ asim Ekn 2 C (k 1) cu An
am "n > 0 şi g¼ Ekn a.î. (An )+"n >
k=1
P
1
(Ekn ) :
k=1
Sum¼
am inegalit¼
aţile precedente dup¼ an 1:
P1 P
1 P
1 P 1
(An ) + "n (Ekn ) (3) :
n=1 n=1 n=1 k=1

4
 S
1 S
1 S
1 S
1 P
1 P
1
Dar An Ekn , de unde An (Ekn ) (4) :
n=1 n=1 k=1 n=1 n=1 k=1
S
1 P
1 P
1
Din (3) şi (4) ) An (An ) + "n (5).
n=1 n=1 n=1
"
P
1 P
1
1
Fie " > 0: Pentru "n = 2n
; n 1; avem "n = " 2n
= ": Inegalitatea (5) devine:
n=1 n=1
S
1 P
1 S
1 P
1
An (An ) + ": F¼
acând " ! 0 rezult¼
a An (An ) ; q.e.d.
n=1 n=1 n=1 n=1

4 Mulţimi m¼
asurabile relativ la o m¼
asur¼
a exterioar¼
a
În general, o m¼ asur¼a exterioar¼a nu este aditiv¼ a. Pentru orice m¼ asur¼
a exterioar¼ a : P (X) !
[0; +1] exist¼ a o familie de mulţimi M ( ) P (X) care este -algebr¼ a, a.î. restricţia m¼asurii
exterioare la aceasta este aditiv¼ a (şi în consecinţ¼
a este o m¼
asur¼
a propriu-zis¼ a). Aceast¼a familie de
mulţimi conţine mulţimile „m¼ asurabile relativ la “, numite pe scurt mulţimi m¼asurabile.
De…niţie Fie : P (X) ! [0; +1] o m¼ asur¼
a exterioar¼
a. O mulţime A X se numeşte
-m¼ asurabil¼a dac¼a:
( ) 8T X; (T ) = (T \ A) + (T \ CA) :
Observaţie ( ) , ( ) 8T X cu (T ) < +1; (T ) (T \ A) + (T \ CA) :
Evident, ( ) ) ( ) :
Pentru orice A X şi T X : T = (T \ A) [ (T \ CA) ; de unde (T ) (T \ A) +
(T \ CA) :
Din inegalitatea de mai sus şi inegalitatea de la ( ), satisf¼ acut¼
a şi pentru (T ) = +1;
rezult¼ a egalitatea ( ) :
Relaţia (T ) = (T \ A) + (T \ CA) exprim¼ a o proprietate particular¼ a de aditivitate a
m¼asurii exterioare :
Propriet¼ aţi ale mulţimilor -m¼ asurabile
Not¼ am cu M = M ( ) familia mulţimilor -m¼ asurabile. Atunci M este algebr¼ a de p¼arţi.
I. 1. A 2 M ) CA 2 M
2. ?; X 2 M
3. (A) = 0 ) A 2 M
II. Pentru orice A; B 2 M avem:
4. A [ B 2 M
5. A \ B 2 M şi
6. A n B 2 M
Demonstraţie
I. 1) A…rmaţia rezult¼ a din simetria membrului drept:

(T ) = (T \ A) + (T \ CA) = (T \ CA) + (T \ C (CA))

2) A = ? ) T \ A = ?; T \ CA = T \ X = T ) (T \ A) + (T \ CA) = 0 + (T ) =
(T ) (8T X) şi ? 2 M ) C? = X 2 M
3) Fie A X cu (A) = 0: Fie T X oarecare.
T \ A A ) (T \ A) (A) = 0 ) (T \ A) 0
) (T ) (T \ A)+ (T \ CA) :
T \ CA T ) (T \ CA) (T )
II. E su…cient s¼
a demonstr¼am c¼
a 8A; B 2 M; A [ B 2 M:
De aici rezult¼
a: 5) A \ B = CA (CA) \ C (CB) = C (CA [ CB) 2 M (cf. 4) şi 1)):
6) A n B = A \ |{z}
CB 2 M (cf. 5) şi 1)).
2M

5
 4) Fie A; B 2 M: Avem: (a) (T ) = (T \ A) + (T \ CA) ; 8T X:
(b) (T ) = (T \ B) + (T \ CB)
Demonstr¼ am: (c) (T ) = (T \ (A [ B)) + (T \ C (A [ B)) ; 8T X:
Fie T X: 0 1 0 1
(a)
(T \ (A [ B)) = @T \ (A [ B) \ AA + @T \ (A [ B) [ CAA )
| {z } | {z }
0 T \A 1 T \B\CA

(a)
(T \ (A [ B))+ @T \ C (A [ B)A = (T \ A)+ (T \ CA \ B) + (T \ CA \ CB) =
| {z } | {z }
T \CA\CB (T \CA) (conform (b))
(T ) :
Teorem¼a Dac¼a (An )n 1 este un şir de mulţimi -m¼asurabile disjuncte dou¼a câte dou¼a,
S
1
reuniunea An este -m¼asurabil¼a şi
n=1
!
[
1 X1
T\ An = (T \ An ) ; 8T X: (1)
n=1 n=1

Teorem¼ a Familia M a mulţimilor -m¼asurabile este o -algebr¼a şi restricţia la M a

m¼asurii exterioare este o m¼asur¼a.
Demonstraţie
a) Demonstr¼ am c¼a M este -algebr¼ a.
S
1
Am demonstrat c¼
a M este algebr¼
a de p¼
arţi. R¼
amâne s¼
a ar¼
at¼
am c¼
a 8 (An )n 1 M avem An 2
n=1
M.
Asociem şirului (An )n 1 M şirul construit în Lema reuniunii disjuncte; (Bn )n 1 M, de
S
1 S
1
mulţimi disjuncte dou¼
a câte dou¼
a cu Bn = An . Deoarece M este algebr¼a de p¼ arţi, avem
n=1 n=1
Bn 2 M pentru orice n 1.
S
1 S
1 S
1
Conform teoremei precedente, Bn 2 M: Atunci An = Bn 2 M:
n=1 n=1 n=1
b) jM este o m¼
asur¼a , 8 (An )n 1 M şir de mulţimi disjuncte dou¼
a câte dou¼
a, avem
S
1 P
1
An = (An ) :
n=1 n=1
Aplic¼
am relaţia (1) din teorema precedent¼
a pentru T = X şi obţinem egalitatea de mai sus.

5 Prelungirea m¼
asurilor
În teoria m¼asurii se pune urm¼atoarea problem¼ a de prelungire: …ind dat¼ a o m¼
asur¼a : C ! [0; +1]
de…nit¼ a se determine o prelungire e : A ! [0; +1] a lui ; de…nit¼
a pe un inel C, s¼ a pe o -algebr¼ a
A (C A P (X)) :
Procedeul de prelungire pe care îl vom aplica mai jos se foloseşte pentru a construi m¼ asura
Lebesgue pe R (respectiv pe Rn ), ca prelungire a m¼ asurii care asociaz¼a unei reuniuni …nite de in-
tervale, (respectiv, intervale n-dimensionale) disjuncte dou¼ a câte dou¼
a, suma lungimilor (respectiv,
volumelor) acestor intervale.
Teorema lui Hahn Orice m¼asur¼a de…nit¼a pe un inel de mulţimi se prelungeşte la o m¼a-
sur¼a de…nit¼a pe o -algebr¼a.
Demonstraţie Fie C P (X) şi : C ! [0; +1] o m¼ asur¼
a.

6
 Construim m¼asura exterioar¼a : P (X) ! [0; +1] indus¼ a de (prelungirea standard a
m¼
asurii ), de…nit¼
a prin
(1 )
X [
1
(B) = inf (En ) : En 2 C; n 1 şi B En :
n=1 n=1

Avem jC = , conform Teoremei referitoare la prelungirea standard.

N OT
Fie M = M ( ) P (X) familia mulţimilor -m¼ asurabile. Atunci jM = e este o
m¼
asur¼a. Vom ar¼ a e (de…nit¼
ata c¼ a pe -algebra M) este prelungire a lui , adic¼a
1) C M şi 2) e (A) = (A) ; 8A 2 C.
Este su…cient s¼
a demonstr¼am c¼aC M. Atunci pentru orice A 2 C avem (A) = (A) şi
A 2 M, de unde e (A) = (A), deci e (A) = (A).
2) Fie A 2 C: Demonstr¼ am c¼a: 8T X cu (T ) < +1 avem (T ) (T \ A) +
(T \ CA) :
Fie T X cu (T ) < +1:
Aplic¼am formula lui (B) cu B = T şi caracterizarea cu " a marginii inferioare. Fie " > 0:
S
1 P
1
Exist¼a En 2 C; n 1 a.î. T En şi (T ) + " > (En ) (1) :
n=1 n=1
S
1
T \A (En \ A) )
n=1

! 0 1
[
1 X
1 X
1
(T \ A) (En \ A) @En \ AA = (En \ A) :
| {z }
n=1 n=1 2C n=1

S
1
Analog, T \ CA (En \ CA) )
n=1
! 0 1
[
1 X
1 X
1
(T \ CA) (En \ CA) @En \ CAA = (En \ CA) :
| {z }
n=1 n=1 2C n=1

P
1 P
1
Am obţinut (T \ A) (En \ A) şi (T \ CA) (En \ CA). Adunând aceste
n=1 n=1
P
1
inegalit¼
aţi deducem: (T \ A) + (T \ CA) ( (En \ A) + (En \ CA)) :
n=1
Dar En = (En \ A) [ (En \ CA) şi este aditiv¼
a) (En \ A) + (En \ CA) = (En ) :
P
1
Deci (T \ A) + (T \ CA) (En ) (2) :
n=1
Din (1) şi (2) deducem (T ) + " > (T \ A) + (T \ CA) :
În inegalitatea precedent¼
a aplic¼
am lim şi obţinem: (T ) (T \ A) + (T \ CA) ; q.e.d.
"!0

De…niţie. Prelungirea e : M ( ) ! [0; +1] a m¼ asurii : C ! [0; +1] ; construit¼

a prin
procedeul din demonstraţia Teoremei lui Hahn, se numeşte prelungirea CARATHÉODORY
a m¼
asurii :