Repel credintei Rugiiciunea in momente-cheie ale istoriei "2a regal spre fericireUN DAR PENTRU UN DAR PENTRU # editura Viata si Sanatate #cartea anului # 2020 www.descoperabiblia.ro Rugaciunea in momente-chele ale istoriei 4 Ovidiu Dascdlu « crede in puterea rugaciunil in tain Cu ce iti alimentezi sufletul? © Adrian Neagu = credein Dumnezeu zi de zi Rebus 7 Retetd pentru uituci 8 Dan Robinson « crede cé e bine SA uiti greselile altora Falsificarea lui Hristos 12. Gabi Ciocirlan » crede intr-un vitor luminos Cum creste credinta 14 Marius Necula « crede intr-un Dumnezeu prietenos Efectele barfei 10 Sorin Dinu » crede intr-o viata curata Decizii onorabile 18 Andrei Bordeanu = crede in decizii asumate Calea regala spre fericire 16) Daniel tirinzan » erede in harul lui Dumnezeu Unde-o fi comoara? 23 Viorel Daseilii » crede in valorile Bibi Nicdieri nuvi ca acasé 26 Cosmin Cocea = erede in dragostea din familie Cum pot bea alcool fra a fl afectat? 28 Locuri biblice din Irak 30. Gabri | Hajegan « orede istoria Sfintet Scripturi De vorb cu dr. Liliana Padure 32 Lamulti bani! 30 And ci Bors = credein succesul financiar Gril de programe Speranta TV 38 Re pe rele ‘rcs dr Bb say Saori tacos, credintei edtierovauta ortograc, Casa Bill 2016, Coordonstor: Danial Brinzan Partenert Autor Redactae scorectiré Cistina Sava fesrura Vig 5 Sanaeate Favs Agape AncrelBordesru, Grafs 9 tehnoredactae: Dragos Gates piesin Adverse sa Sete [Andrei ore, Daniel Srnzan, Gabi Clocrlan, iain we seanel Cosmin Cocea, Oulu Base, Vel Relaiacucitoc asc, Sorin Dinu, Gabriel Hategan, Adrian reperelecredictel@gmallcom Speranjaty ‘Neagu, Marus Necula, Dan Robinson 0769036601 a epereleredinglro © conyright Facebookinstagrar: repereecrecints Reprociceres mateialeor sere este incurejata cu mentionares sus Adresa: St Cermica ne. 101 Foto: Dreamstime, Lnspash, Ervate, Pel Petetmon : cre eee pine pan ators gnu repaired ISSN 2668-8034 oan ney cotton punclde veo aparenetor. romero si scriem pentr Berproer ambetul se aude [uo dati mi s-a intamplatsa aud la telefon... zambetull E destul de usor atunci cand celdlalt vorbeste si zambeste {n acelasi timp, intrucat zémbetul afecteaza modil in care rostim cuvintele. Mai greu este si asculi” zdmbetul ticut atunci cand partenerul de conversatie zmbeste fara s8 vorbeasca. Daca ai reusit s& ,auzi” chiar si zAmbetul tScut, cel mai . probabil vei réspunde in acelasi fel itiscriu zambind in numele unei echipe optimiste. Noi credem ca lumea noastra citeste si scrie mai mult decat oricand in trecut. Din pasiune pentru comunicarea scrisd s-au inventat acele chipuri care transmit emoti fra ajutorul cuvintelor. Emoticoanele, semnele care tntregesc serisul modern, se nasc din combinatia cuvintelor 1 wemotie” si,icoan’’. Fara ele, nu ne-ar fiatat de simplu si ne ingelegem pe retelele de socializare. Speranta noastra este sa agezim emotiile potrivite in textul sacru iubit de toti crestin Biblia. Vom deslusi - atat ct ne pricepem - ce chipuri sunt de dorit pentru intelegerea Sfintei Scripturi, cartea pe care o pretuim cel mai mutt. Dac ne auzi zmbetul, trimite-ne semnul tu! Daniel Brinzan Reperele credingel + 2: i H Ovidiu Dascaélu Rugdaciunea in momente-cheie ale istoriei complet distrusa in lupta de reristenta impottiva Germaniei naziste pe fron- tul francez, Mai mult de 300 000 de soldati englezi erau blocali pe coastele franceze, la Dunkerque, in timp ce fortele inamice ame- I: mai 1940, armata britanica risea sii fie Reperele credintel + 4 nintan sa i extermine. Disperat, regele Geor- ge al VI-lea a anuntat data de 26 mai ca zi na- tionala de rugiciime si s-a adresat tarii prin intermediul radioului, incurajindu-i pe bri- tanici si se intoarea spre Dumnezeu, cerand ajutoral divin Raspunsul populatici a fost 8 8 impresionant. Milioane de oameni s-au indreplat ca- te biserici, astfel ineat s-au creat cozi uriage. Ce urmat este cumoseut in isto- rie ca aniracolul de la Dun- kerque™ In primul rand, un yant puternice pornit dea- supra_regiunii Dunkerque a obligat fortele aeriene naziste si opreasca atacul devastator asupra armatei britanice. $i in al doilea rind, asupra Canalu- Jui Manecii s-a ayezat un calm nemaiintalnit de generalii, care le-a permis sutelor de am- barcaliuni mici si-l traverseze nestingherite pentru a aduce acasa in jur de 335 000 de sol- dali, Aceasta a fost una dintre cele mai mari actiuni de salvare intreprinse vreodata Eram pr Caderea Zidului Berlinului Privind inapoi la acele evenimente, episco- pul de Chelmsford, H.A. Wilson, a scris: .Dact vreodati o mare natiune a fost pe punctul de dezastru suprem si, in final, a fost salvata si restabilita, noi am fost. (..) Nu este nevoie de ominte exceptional de religioasa pentru a di lecta in toate acestea mana lui Dummezeu.” La doar cateva decenii distamta, eaderea Zidu- ui Berlinului - umul dintre cele mai dramatice evenimente ale istoriei recente - era pregati- {a cu rugaciune. Incepand cu 1982, Christian Fiihrer, un pastor tinar din Leipzig, a deschis usile biserieii sale in fiecare luni seara pentru rugicitme. In octombrie 1980, numarul parti- cipantilor creseuse la 8 000. Migcarea nalio- nak de eliberare a luat {iin in leaginul ru- gaciunii, Acest tinar pastor a facut urmatoarea afirmatie: .Ne-am dat seama cd, daca ineetam sine mai rugim, nui mai exista nicio speranta de schimbare in Germania.” cea | pentru orice, numai pentru lumanar' rugaciune nu. Un reprezentant al guver- nului comunist, membru in Securitatea din Germania de Est, a marturisit intr-o ma- niera uimitoare: Fram pre- gatiti pentru orice. mimai pentru humanari si rugicin- ne nu.” eatiti isi Viata ne asaza in circum- slante intunecoase si adesea greu de kimurit. Rugaciumea este metoda Cerului de ane apropia de Dumnezeu, ca sa fim ajutati in vre- me de nevoie. Trebuie sa invatam sa trimitem cererile noastre spre bumil Dumnezen prin mgiciimi. Cuviosul Paisie Aghioritul.scria Pentru o educatie crestina corecta, sunt ne- cesare trei lucruri: in primul rand, putine cu- vinte, in al doilea rand, nmulte exemple siin al treilea rand, mai multa ru gaciune.”Adrian Neagu ear Grylls este far’ indoiali un nume B= nit are nevoie de prea multe pre- entari, Cumoscut publicului din Ro- mania pentru seriile de emisiuni despre tel- nici de supravietuire, Grylls a fost unul dintre cei mai tineri alpinisti care au escaladat Eve- restul, reusind la doar 23 de ani sd ajung’ pe cel mai inalt varf al lumii, siastala doar 18 luni dupa ce suferise un grav accident cu paragu- la, fiind la un pas de paralizie defi ‘Tnsa cea ce nu stin multi este faptil ca Bear Grylls este un crestin practicant, ce isi men- tine cu scrupulozitate obiceiul de a citi lite- raturd religioasd si de a se ruga in fiecare di- mineata. Tocmai din acest obicei s-a nascut cea mai recenta carte a lui, Soul Fuel: A Daily Devotional (,Combustibil pentru suflet: un devotional zilnic”), lansata in 2019, netradusa inca in limba romana. Cartea prezinta eseuri motivationale pentru fiecare zi, bazate pe Bi- blie. Meditatiile autoruhti ofera incurajari si solutii crestine pentru viata. Fiecare dintre noi ar trebui si urmeze exem. plul lui Bear Grylls de a citi Biblia in fiecare zi consacrandu-ne Ini Dumnezen in rugiciume. Pentru cei care vor reusi, acesta va fi cel mai bin combustibil pentru suflet. Gratis! Reperele credintel = 6 Peeves] 10 vertical orizontal 1. Aliment” neobisnuit mancat de prorocul Ezechiel ia porunca Domnului (plural). Cluster Verfication Uti- lity! 2. Constincios, Fidel, cinstt, devotat. 3, ard luciu, opac. Persoana din Gat, co-destinatars a sfatului: ,Purtaj-v8 bland cu tanérul Absalom?" 4, CAntec utiizat in servicile religioase, Fotosit pentru turarea sau confectionarea de uneke (plural). 5. Salut la despartire. .Copilul adevérat” in credingd, tucenic al lui Pavel. 6. Lucrare literar8 care trateaz’ o anumita stints sau art, Mica cetate biblicd stuat8 langé lerinon si cu- cerita mai greu. 7. Tara credinciosului Tov. Numele copilului ficel mai Imari [ui Lot, nascutin urma incestului 8, Supus, stapénit, Neamuri din Familie. 9, GOMU nnn", un alt nume dat Méril Rosi, Ravna, ardoare, eviavie 10. Gheaté moale amestecaté cu apa, care se topeste usor. Pagind, sau foaie. Viorel Dascalu 1. Guvantul scris a lui Dumnezeu. 2. Primul mare oras din sudul Mesopotamiel, asezat ‘ntre fluvile Tigru 51 Eufrat. Persoand care a asistat la o intémplare, o discutie seu un eveniment si care poate atesta cum au decurs faptele (plural). 3, Meterie prima de constructi folosit3 pentru incalit sau pentru fabricarea hartiel. Moned, a suta parte dintr-un leu. 4, Iniget ori saturata de aps. Carturari care citeau si scriau texte sacre. 5. Cadent’. Pronume personal de persoana a La, nit ‘mar singular, forma accentuat&, caz dati 6. Planta textilé utiizata in vechime pentru tesatur. ‘San’, pestera sau crépaturd unde a locuit pentru ‘ovreme Samson, 7. Persoan’ care deschide Biblia cu interes. 8. Fragment dintr-o lucrare scris& reprodus intocmal. ‘Apercepe si a deslusi sunete cu ajutorul unui sim. 9. Tesétura fina, transparent, de matase, bumbac sau fibre sintetice, folosit3 pentru perdele, vesminte si acoperires capului. Tata lui Selemia, cel care @ pus mana pe profetul leremia sipe logofatul Baruc. 10. Meseria celor care vegheau la portile Casei Domnu- lui. Rege al lui Tuda care a domnit doar doi ani 7+ Reperele credinge!pentru uituci Sd uiti este firesc in secolul vitezei, cénd informatiile ne bom- bardeaza zi de 7i, este normal sa nu retinem tot ce vedem si auzim. tele ge- ni care isi aduc aminte de aproape orice. Ei sufera de o boala si nu traies: ar trebui si ude florile cand lipseau de insu primit Ia intoarcere era am uitat"! Crezi c: ii erau vinovati’ Sd ierti este dumnezeiesc Biblia_spu Dim fundul 1 calculelor divine, fara de care omul nu poate colahora cu Dumnezen. La fel se petree hncr- rile si pe pam temelie iertarea, Rugacinea .Tatal no (Matei 6) pune accental pe iertare. Nu poti iubi fara sa ierti de nemumarate ori. Reperele credintet + Si ne iarta noua greselile noastre precum si noi iertam Panes iilyy nostri. (Matei 6:12)Uitarea selectiva Unii s-au infuriat de-a dreptul cdnd au facut un mare bine cuiva, dar persoana respectiva auitat sa le multumeasea. Scriptura prezinta camul tanarntui losif, care i-a prezis tovaraigu- Tui sau de temnita cd faraonul Egiptului il va ierta si il va pune din nou in slujba sa de pa- harnic, o demnitate inalta. Cand omul a fost eliberal, nici macar nu s-a mai ganditla losif. L-a uilal complet. A uilat rugamintea lui losif de a pune o vorha buna pentru el la faraon. 99 Mai-marele paharnicilor nu s-a mai gandil insa la losif. L-a uitat. (Geneza 40: losif se poarta ca un gentilom: desi fuse- se incarcerat pe ne drept, nu se plange de greutatile prin care trece. Nu de aici vine dorinta hii de Dummezeu ingaduie incereari pentru a-i intari credinta. Dar paharnicul re- pus in cinste uital Eu cred ci a uilat intentionat. Cunos- tea prea multe de: pre acest taniir ca si-I uite din neatentie. bine ci era un strain in Egipt, ci lucrase ca administrator principal al casei lui Potifar, un dregitor important al faraonului. Stia ca ka isoure losif era cel mai apreciat detinut. suecesului? Ar fi Reperele credingel - 10 pulut chiar si-i ia locul la curtea regal’. Mai bine sail uite... Tertarea nemeritata . Dumnezcu indreaptalucru- niu poate interpreta visul ciudat, Tntru- cit toti consilierii ajung in dificultate, chiar amenintati cu moartea, dupa obiceiul vremii, paharnicul nostru isi aduce aminte brusc de Tosif. Cum asa? cale de rezolvare, Probabil mu mai sis desluscased taina visului: losif strainul, losif intemnitatul. Un puscairias, in stare sii interpreteze visul? Da, pentru cd era un om pe care Dumnezeu nur il uitase, Adesea, cand omul se bucur’ de confort, uit de Dumnezeu gi de semeni.. Ade sea face bine doar in momente de criza. In cele mai multe cazuri, uitam mai degraba bi- nele facut de cineva decat o vorba jignitoare. ‘Nu uita de Creator, nu uita de Sursa viet uita de Dumnezeu! Dumnezen vrea si mu nem minte binefacerile Lui si este dispus sine ier- te ori de cate ori gresim, chiar si atunci cind Tluitam deliberat. totdeauna cénd cineva a gresit impotriva ta! fi mai fericit $i o binecuvantare pentru cei din jur. f «Sasi 1. ARTICOLE TEMATICE Poste'300 dearticole care aplica Fesitatie bibles la viata coticiana evsv™ ecitura viata si sénatate 3. TABELE GRAFICE Tabele care rezuma concepte si Informapi importante din Bible ° Sabot arma Stncel mat 4, FEMEI DIN BIBLIE Portrtele bicgrafice @ peste 100, © defemei din sible 2. CITATE MOTIVATIONALE (Gandiurinspiratoare ale unoe emei cucerice din diferte epoci 021 322 00 20 0740 10 10 34 comenzi@viatasisanatate.ro www.viatasisanatate.roGabi Ciocarlan Falsificarea lui Hristos elilix a lansat recent serialul Mesia N: re prezintd aparitia unui personaj controversal in Iumea noastra, Acla- mat ea Mesia de unii si pereeput ca impos- tor de catre alti, el face vindecari si merge pe apa, Filmul este o ficfiune, dar revista Vational Geographic publica in numérul din august 2017 fotografii reale ale cdtorva per soane care pretind cii sunt Mesia. Acestea au adepli si sunt deplin convinse de harul lor dumnezeiese. ‘Tillul pe care gi l-a asumat in 1979 un Mesia din Brazilia este chiar INRI.adied Isus din Na- zarel, Regele Iudeilor. Fl traieste cu discipoli sai intr-o locuinti protejata cu sirma ghim- pata gi garduri electr in Eshowe, Africa de Sud, traieste Moses Hlongwane, care pretinde cd Dumnezeu la recunoscut ca Mesia in timpul unui vis din mul 1992. Pe atunei se indeletnicea eu vanza~ Repereie credintel + 12, rea de bijuterii. El erede ca la munta lui a ince put timpul sfirsituli in Rusia, unii l-au gasit pe Hristosul din Si- beria, denumit Vissarion. El crede ca Isus a rendscut cand s-a prabusit Uniunea Sovietic’. Are peste 5 000 de adepli sia cris .UNtimul Testament” in 16 volume. Urmasii lui si-au construit propriile scoli si biserici Dincolo de aparente Pretentiile si proclamatiile acestor oameni par bizare sau chiar hazlii. E posibil sa erezi ca sunt excentrici care starnese curiozitatea si doar alat. Insa aparilia lor implineste vor- bele lui Isus din Biblie: ,Bagati de seama sa nu va insele cineva. Fiindea vor yeni multi in Nu- mele Meu si vor zice: «Eu sunt Hristosul!». $i vor ingela pe multi” (Matei 24:4.5). Isus averti- veazi clar ed exista un pericol real la sfarsitul istoriei: vor fi amagiti multi, nu doar eativa rotestul: «Cum ag putea si cred © aga nerozie?” Timp de 2 o00 de ani, cresti- nii au propovaduit ca Isus Se va intoarce. Uni au obosit sa astepte si sunt fascinati de su- pranatural. Oamenii se confrunta cn saracie si boli, cu adictii si depresie. Idea prezentei vizibile, in carne si oase, a lui Isus este foarte atragatoare, mai ales daca are puterea sa faca minuni. Cum ai reactiona daca fiul sau fica ta, pentru care ti-ai da viata, ar sueri cumplit de cancer si ai auzi cd este o persoani care se numeste «lsus” si face mintni? Ceai face dupa ce ai sta fat in fata cu persoane care confirma ca au fost vindecate in mod miraculos? Contrafacerile urmeaza Isus ne-a avertizat cu privire la elemental su- pranaturalului din activitatea acestor impos- tori: .Atunci, daca va va spune cinevat «lata, Mristosul este aici sau acolo!», sa nu-I credeti. Caci se vor scula hristosi mineinosi si proroci mincinosi, vor face semne mari si minuni, pans acolo ineait si insele, daca va fi cu putin a, chiar sipe cei alesi” (Matei 24:23.24). Sunt convins ca. in viitor, inmultirea hristosi- Jor falsi va fi urmati de o desfagurare pe seara larga a evenimentelor supranaturale. Acesti agenti ai Diavolului vor pretinde inehinar vor avea invataturi opuse Bibliei Punetul culminant al rzboiului dintre Dia- vol si IIristos va fi cind Isus va apirea in cer, cu glorie si stava, find vazut de toti oamenii, dupa cum spune Apocalipsa 1:7: slat c& EL vine pe nori. $i orice ochi Il vavedea: si cei ce L-au strapuns. $i toate semintiile pamantului se vor boci din pricina Lui!” Dar, pana atunei, Diavolul inceared si contrafaca_revenirea Mantuitorului pentru a distrage atentia de la adevaratul Mesia, dorind sele inclu pe cei mai sinceri eredinciosi 13 + Reperele credinge!a} = os iferenta dintre un violonist mediocru siunul virtuoz este data de eateva zeci de mii de ore de studiu. Da, efortul si staruinta fac parte din reteta succesului, doar ci lumea in care traim, plind de viteza si ne- rabdare, pune o presiune puternic’ prin con- ceptul instant’, Avem bauturi calde instant, fast-food, credite rapide, locuinte finalizate in doar cateva saptamani si ne asteptam ca reusitele si vina in cel mai scurt timp, eu cel mai mic efort Doar cd, in plan personel, preocuparea pen tru realizari imediate predispune la superli- cialitate: elevii si studentii invala in noaptea dinaintea examenului si uila lectiile imediat ce au parasit sala de clasa, iar credinciosi sunt nepracticanti (intre noi fie vorha, acestia suunt un fel de necredineiosi practicanti. intoredndu-ne la conseeventa in cele bune. ne este ctmoscut proverbul: «Ce seaman’ omul, aceea va si secera.” Expresia este amintita chiar de sfintul apostol Pavel (vezi Galateni 6:7) $iel o aplica in cele ale credintei: .Cine seamana in firea Ini pimanteaseai va secera din firea pamanteasc’ putrezirea, dar cine seamina in Duhul va secera din Duhul viata vesnica” (Galateni 6:8). Legea cresterii Plantele si florile nu crese prin propria grifa, nici in urma eforturilor gi a preocuparii lor, ci sintetizand substante nutritive din sol cu aju- torul luminii. Si astfel se face saltul de la mi- neral catre organic. Pastrand paralela, putem Repereie credintel + 14 Cum cresté gredinta | O credinta mare SIE MVOM (oct MU CM ONTRoL ECE ‘u Dumnezeu, nu in mijloacele de comunicare cu El. spune ca un copil nu poate sa adauge nimic la statura lui prin propria putere si grija. El are nevoie de un medin prielnic sitoate itele in hrana, ocrotire gi dragoste se vor observa intr-o dezvoltare deficitara, Conform proverbuluibiblic. putem iden- lifica o lege a cresterii care raméne valabila inclusiv in viata de eredinta: dezvoltarea in cele duhovnicesti are loc printr-o cultivare corespunzitoare. Nu putem recolta o credin- (a puternica dacd noi cultivam patimile firii omenesti sau daed ingropam in inima noastra semintele indoielii siale invidiei. Factori favorizanti Sa privim acum ce anume ar putea intari er dinta. in primul rand sunt comunicarile din partea lui Dumnezen. Este vorba despre me- sajull Bibliei, fie ca este auzit ori citit. Am putea spune ca aceasta este haza dela care se pleaca. Dar nu este unicul element: in lista putem in- clude rugiiciunea, postul, binefacerea, mavtu- risirea credintei, voluntariatul si multe altele. otusi, oricét de multe practici ar favoriza dezvoltarea credintei, mu trebuie sa uitim ca Dumnezen este Cel care seamana si care face sa creasca. Prin puterea supranaturala de schimbare, Dubul Lui lucreaza in om dorin- ta dupi cele sfinte si fuga de cele pamantesti Studiul Scripturilor, rugaeitmea ori postul mt ne vor face prin ele insele mai credinciosi, ci doar creeaza cadrul pentru ca Dumnezeu si intervina in viata noastra. Incercati si vedeti dezvoltarea credintei voas- tre precum dezvoltarea unei prietenii: comu- nicarea sincera, deschisa si timpul petrecut inactiuni comune sunt doar factorii prin care relalia se infiripa, Asadar, pentru apropierea de Dumnezen, nu € necesara concentrarea asupra practicilor evlavioase mai mult decat asupra Fiintei Ini Dumnezeu. Pang la urma, in centrul atentici este Persoana Divina: in- deplinirea discipline’ spirituale mi aduce credinta, ea este doar canalul prin care Dum- hezett lucreaz Wransformarea noastr’a dupa modelul lui Iristos. 15 + Reperele credinge!barfei Pe Yorba din batrani spune ca gura lumii nici pamantul n-o astupa. $i cat ade- Var ascimde! Orice ai face, niciodata Til Yei reusi si-i multumesti pe toti. Ins pu- {ini dintre noi reusese sa lind cont de aceste Clivinite $i sa devina imuni la cea ce se intam- pla gi se spune in jurul lor. Gura lumii, in traducere libera, barfa, ar pu- tea fi definita ca o vorbire fara rost, o trans- Mhitere de stiri, inclusiv raspandire de zvonuri neintemeiate. Barfa ins nu este motivata in- Totdeaima de ostilitate sau rautate. Silualia se schimba cind in joc intra barfitorii perseverenti si incurabili. Unii - din neferici- re chiar din randul crestinilor - par sa fie ob- Sedati de vorbele rele cu pr e la altii. Ace: fa tendinia a lor a devenit atat de puternica Theat Mm mai poate fi controlati. Ei sunt ca dependentii de diferite substante. Tot ce fac Este SA dea tarcoale, ca niste nave de razboi iu fumurile incarcate cu informatii negative despre alti oameni si cu radarele in cautare de orice fel de situatii .suspecte” Intr-un interviu, intre- hat fiind ce inseamna barfa, dr. loan Pop, me- die primar psihiatru, a declarat ci barfa este adictia numarul unu din categoria adictiilor non-chimice. Barfa este ca un .drog’, un Tuer fara de care mu putem tai, un drog de care avem tol mai mull nevoie, un drog cu pret redus, dar cu efect distrugator. $i totus constmam din plin. Cuvdntul ebraic tradus ca .birfitor”in V ‘Testament este definil ea: unul care dezvaluie secrete, unul care poarta povesti sau unul eare calomniaza, Biblia atrage atentia, prin cuvin- tele apostolului Pavel, asupra unui grup care este mare fan al barfei, sianume grupul vidu- velor. Pavel le avertizeazai pe vaduvele care au obiceiul de a barfi. Aceste femei sunt descrise a birfitoare si ocupate eu umblatul din easa in casa, vorbind ce nu trebuie, detalii pe eare le intilnim in 1 Timotei, capitolul 5, Deoarece femeile au tendin(a si petreacd mult timp una. in casa alteia, mai noula un ceai, la terasa, ele aud sau observa situatii care pot fi denaturate. mai ales cand sunt spu- se repetat. Pavel afirma ca obiceiul de a umbla din casa in casa vine din lipsa de ocupatie. Si atentie! Se pare cai mai nile inactive sunt ca um atelier in care se produce barfa, iar Dumne- zeul ne avertizeaza sa nu lasam inactivitatea sat lenea sa intre in viala noastra. Tati, in final, inca o dovada din Biblie: .Cine umbli cu barfeli da pe fata lncrurile ascun- se, si cu cel ce nu-si poate tine gura si nu te amesteci” (Proverbele 20710) Avem insa si o veste buna, care vine tot din cartea inteleptului Solomon: .Cine isi paze: te gura si limba isi scuteste sufletul de multe necazuti” (Proverbele 21:23). ‘Material realizatde Sorin Dinu, difuzatin cadrul rubric Fra compromisurt’ la Speranta TV.Perry Andrei Bordeanu nele statistici spun ca in fiecare zi sun l tem pusi in fata a 35 000 de alegeri. E coplesitor, mai ales ca stilul nostru de viala este marcat profund de alegerile pe care Ie facem in mod inconstient. Dumnezeu do- reste si lim decizii care si ne aducé fericire si satisfactii. Cine suntem cu adevarat? Tutre anii 1861 si 1865, in America a avut loc rizboiul dintre Nord si Sud. in timpul razho- iului, un soldat s-a imbracat cu pantaloni de nordist si haina de sudist. Ambele tals impuscat mortal. Ne confruntim de foarte multe ori cu o criza de identitate sinu mai stim cine suntem. Teo retic, stim cd suntem fpturile Domnului, co- piii Lui, dar practic, Diavolul ne pune in fata ispitele vietii. Vrei si iti asumi identitatea de copil al lui Dumnezeu? Prin credinta Moise, cand s-a facul mare, n-a vrul sa fie numit fiul fiicei lui Faraon, cia vrul mai bine sa sufere impreuna cu poporul lui Dumnezeu deeat sa se bucure de placerile deo clipa ale pacatulut. (Evrei 11:24,25) 99 Reperele credintel + 18 Decizii onorabile Ce este mai important pentru tine? Biblia ne povesteste ci Moise a avut sansa re- al de a deveni liderul suprem al Imperiului Fgiptean, dar a ales s4 ramané loial poporului evreul, din care facea parte. Fl a facut din as- cultarea de Dumnezeul parintilor sai o prio- titate sia ramas loial valorilor invatate de la vinde niciodati princi viata! Daca nu stii care sunt valorile tale, este timpul si incerci si faci o lista cu ele, cdutandu-le in comportamentele Alege via care iti fae plice- nb re. Stil de ce e atat de important sa te cunosti bine? A, esti, Dezastrul feroviar de Ling’ Torre del Bierzo a avut loc in Spania anului 1944. Trei trenuri s-au ciocnit in interiorul unui tunel, iar 300 de fiinte si-an pierdut viata. Cerce- tirile ficute dupa accident au descoperit ca im conductor de tren nu respectase regula mentul, find neatent si iresponsabil. Din ca- za neglijentei personale, s-au pierdut vieti omenesti. Alege st triiesti cu responsabilitate si onoare! Cumoaste-ti optiuile pentru ci .alegerea, ni sansa ne determina destinul” (Franklin De- Jano Roosevelt). tu si samanta ta. (Deuteronomul 30:19) Calea Daniel Brinzan regala spre fericire ugreu spunem despre persoanele pre- C tentioase ci sunt adorabile, desi aces- A ea reugese adesea sa se fa te. Cand depanam amintirile copil retinem intotdeauna imaginea profesorului deosebit de sever. In viata de zi cu zi, € 0 bi- necuvantare cand un profesionist perfectio- nist lucreaza pentru noi, dar e blestem cand tuttrebuie sa fit intruchiparea perfectiunii, Cel mai exigent personaj al Bibliei imi pare a filsus din Nazaret. In prima Lui predica, Isus e cere taranilor si femeilor care Tl ascultan si ajunga la standarde pe care nici marii impa- rati din vechime nu le atinsesera. Asteptarile Lui intrec imaginatia noastra. tament. Evreii erau obisnuili fiecare cuvant, dar Isus le spune rei litere in parte dureaza cat iu. 19 + Reperele credinge!Fara nervi, pofte si juraminte Mai departe, Elle pretinde evreilor de rand sa mi se enerveze si si nu foloseasca nici macar um singur cuvant jignitor la adresa semenilor. El vrea si elimine din vocabularul populatiei adresarea ,prostule” sau .nebunule”, Imedial, Mantuitorul surprinde gestul unui pelerin care soseste din depirtiri la alta- rul din Terusalim, dar isi aminteste spontan, chiar inainte si ofere darul, e& 0 persoanii gandeste rau despre el, Isus ii propune in- chinilorului sa abandoneze darul in templu, si se ducd mai intai sa se impace cu fratele care are ceva impotriva lui si abia apoi sa se intoare’ pentru ofranda. Sa nu daruiesti daca nu esti in relatii exce- lente cu cei apropiati - iata o cerinta foarte stricta. Reperele credintel_ + 20 sus declara ca privitea pofticioas’ indreptata spre o femele inseanma deja adulter si afirma ca Dumnezeu nu accepta divortnl decat daca un partener a fost infidel. Cata strictete! Isus nu permite nich juramant, El spune si faci mai mult decat cere legea, dar sa nu iti ceri drepturile! Chiar daca suni ciudat, poti Verifica personal in Matei 5:39-41. El vrea si dai cu imprumut celui care fi In capitolul 6, Isus continti cu alte standarde inimaginabile. Ce n-as da sa vad reactia ascul- tatorilor de atunci! Probabil ca erau impietriti de uimire. Isus vrea ca evreli obignuili sa se roage mai frumos decat profesionisti religiei, ba chiar si aibi o camer pentru rugaciune, unde, fiind zvordti, nu vor fi deranjati cand vorbesc cu Dumnezeul invizibil. El cere ruga- ciuni originale si scurte, fri multa vorbarie, pentru ci Dumnezeu stie deja de ce au nevoie. Religia fara stres Apoi, Isus vrea s postim fericifi. in zina pos- tului, sa ne inmiresmam, pentru a primi ras- plata. Cine se da cu parfum cand posteste sau este mai fericit cand sta nemancal? Isus mai interzice acummlarea bogstiilor fara sa incheie, vrea ca urmasii Lui sa nu fie stresati de nimic. Care dintre voi, oricat s-ar stradui, poate sa adauge cilusi de putin la durata vielii intreaba Isus, care crede c& nu merit si te ingrijorezi pentru vestimentatie, nici pentru mancare sau bautur’, nici macar pentru ziua urmitoare, daramite pentru ce se va intampla in c@teva luni sau ani. Urmasii Lui vor ciuta cu prioritate sfintenia, iar hainele, mancarea si bautura vor veni ca bonus intr-un pachet complet. Sa nn fii stresat e mai gren decat si fii vegan! Religia lui Hristos cere si nu fii stresat nici micar pentru faptul c& nu esti perfect, chiar dacd tebuie si fii desiivargit dup cum Tatal ceresc este desivarsit (Matet 5:48). fiinta care 0 condamni pe alta are in ochi 0 band. Nu este vorba de barna din gimnastic’, ci despre acele trumchiuri de copaci, faltui- te si cioplite eu barda in constructiile vechi. Metafora continua: ipocritul are in ochi dita mai lemnul, iar semenul pe care I-a barfit are 21+ Reperele credinge!ice fratelui tau: Caci prin har ati oniului, la fel ca fer In timp ce multi cot paiul din fost mantuili, fericire putin’ ajung sa fie ochiul tin» si, cdind colo, tu prin credinti. Si | mdestule AL a petra ea aceasta nu vine de. | Sanu ne kisim pacaliti: 0a- Darul lui Dumnezeu Spre sfarsitul predicii, ivan ghelia prevede ca multe personalitati crestine Il vor aborda pe Hristos cu. mult curaj la judecata de ap intreband de ce nu sunt mantuite (un indici puternice despre amabilitatea Judecatorului). Hristos va raspunde la ut? ‘Intr-adevar, poarta care duce spre ceruri este ‘ingusta, iar calea, stramta (Matei 713.14). Mai tarziu, cdind au auzit alte lucruri socante, uee- nicii au ramas uimili de tot gi au zis: «Cine poate alunci si fic mantuit?» Isus S-a uitat sil La oameni lucrul aces- este cu neputinta, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putintas” (Matei 19:25,26). Da, religia lui Isus Hristos depageste puterile i, ci este darul menii care Laut ascultat pe ‘Mantuitor pana la capat au simtit in mlidierea duioasa a glasului inegalabil valuri de incnrajari. Ascultato L-au admirat, si Hristo chemat la Sine in imparatie, asigurandu-i cu blandete ca jugul Lui e bun si sarcina ¢ usoara (Matei 1:28-30). -a te mult fara de arprinsi o viati neinchipuit de frumoasi. Oricine vrea si respecte standardele Lui primeste harul dumnezeiese si tine in mani cheia fericirii. uimitor de grea este in re: Ca si-gi dezbrace umbra Hristos neputintele celor care ingusta fa Dumnezeu prin fericire. Viorel Dascalu Unde-o fi comoara? a 1 Cracovia, Polonia, triia un rabin bitran I: nume Aizik, fiul Ini Iekel. Intr-o noap- te, a visat ca trebuia sd mearga neaparat in oragul Pr . Acolo, sub podul cel mare care diucea spre palatal regehti, avea si gaiseasci o comoarii, Rabimul n-a crezut vi- sul sia incercat si si-I scoat din minte. Inst nua reusit cu niciun chip. In cele din urma, a Podul cu pricina era pazit 7i si noapte de soldati inarmati, iar rabimul n-a indraznit si coboare sub el pentru a cauta comoara, Tot invartindn-se pe langi pod, a fost buat la ochi de um capitan, ce -a intrebat cu asprime: —De ce te totin Cu destuli naivitate, rabinul i-a povestit cipi- tanului ce-l adusese la Praga, adic’ tocmai vi- sul care nu- i dadea 1 pace. pitanul a izbuenit — Un vis! a strigat el. Atita osteneala pentru un vis? — Da, a spus rabinul, pentru un vis! — $i daca ti-as spune ci si eu am avut un vis? acontinuat capitanul, rizdnd cu pofta. — Ce fel de vis? intrebit Aizik. fiicea ci ma chema cineva la Cracovia si-mi spunea ca voi gasi o comoara nepretu- iti chiar in casa umui rabin! inchipuie-t mi due pani la Cracovia din pricina unui vis! ridea in hohote capitanul. — In casa unui rabin, zi — Da, unul Aizik, fiul lui lekel! Comoara este ascimsi ling’ sohal preciza capitamul. — Aizik, fiul lui lel aintrebal curios rabinul. — Tleunosti intreba precipitat cApitanul. Rabinul n-a mai raspuns. O hase din loc, gri- bindu-se sa se intoarca acas la Cracovia. Ce nu fac oamenii pentru o comoara? Sua bat mari si tiri, oceane si continente pentru a scormoni terenuri, grote sau locuinte vechi. Si, de cele mai multe or, nn imi partenerul de viata, familia, locuin nii, colegii, me sunt acestea adevarate comori? Comoara din casa ta Ne-am gandit vreodala ca sila noi poate fi as~ cunsi o com Jna dintre ele este aproape sigur la vedere sau ugor de gisit: Sfanta Scrip- tura. De cand zace oare neatinsa? Gand am rasfoit-o ultima oara? $Uu bine cin popor se spune ca Biblia webu- ie si stea in altar, cd trebuie studiata doar de cei care au chemarea bisericii si ci ar trebui s-o citim neaparat pani la capa. Ca simu mai 23 + Reperele credinge!zic de interpretari... Daca o citim si nu intele- gem nimic, merita s-o mai citim? ata ce Je spunea Mantuitorul Isus Hristos celor care nu cunostean Vechiuil ‘Testament: =Drept raspuns, Istis le a rataci Pentru ca nu cunoasteli nici Scripturile, nie puterea lui Dumnezews” (Matei 22:29). Daca vrei sa gasesti drumul in viata, daca vrei si sti cum poli fi puternic, atunci deschide Biblia gi iste! De aruncat sau de folos? Intr-o zi, cand eram la scoala, un .tovaras profesor” mi-a spus: Biblia este inve ii prosteste pe cititori, Nu o citi!” putin: .Oare Biblia chiar prosteste? Sunt ina- poiati eci care 0 citese regulat?” Am decis si vad daca era adevarat ce mi s-a spus. $i, ce si vezi? Tocmai atunci au inceputt si mi se des- chida ochi Pe vremea primei monarhii israelite, in timp de razboi, regele Saul a dat un decret prin care nimeni mu trebitia si mindnce absolut nimic pand seara, Oamenii regelui eran sleiti de puteri, Fiul sin, Tonatan, .nu stia de jurd- mantul pe care pusese tatdl sau pe popor si-L fact: a intins varful toiagu- lui pe care-] avea in mana, La varat intr fagure de nieve gia dus mana kt gura, si ochil i s-au Tumi nat” (1 Samuel 14:27). Pen- Uru. ilegalitatea” aceasta era sa plateasca cu viala. Va rataciti! Pentru ca nu cunoasteti nici Scripturile, suflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa musire, sa indrepte, sa dea intelepeiume in neprihanire, pentru ca omul lui Dummezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru ori- ce Incrare buna” (2 Timotei 3216.17). Comoara cea mai buna Am aurit de multe ori ideea ca ar exista Bibli bume si Biblii rele sau Biblii adevarate si Bibli falsificate. Alli spun ca doar Sfintele Scripturi cut anumite insemne sau introduceri sunt bune de citit. Cei care a avut curaj si rabdare si compare editiile si traducerile au constatat ca, in esenta, Ribliile sunt foarte asemanatoare. Exista diferente de limbaj, dar mesajul de baz ramine acelasi. Cea mai buna Biblie este aceea pe care o ai si pe care o citesti, Doar daca mt te atingi de ea si n-o deschizi cu interes, doar atunei Biblia mu este cea buna. Orice Biblie deschisa reprezinta comoara adevarata. Dommul Isus spunea: .Cercela pentru ca socoliti ca in ele ave ca, dar locmai ele marturisese (loan 5:39). Cine nu ar vrea viata cea fara de sfirsit? Daca vrem sa-L. cunoastem pe Dum- nereu si si fim cetiteni ai noului pament, acum ar trebui sa_Inam hotarirea de a citi regulat Sfanta Carte. Scriplurile, viala vesni- lespre Mine” Comoara aseunsi nu are valoare daca nu este des- coperita gi utilizaté, Cand deschidem Biblia eu rugi- ciume, un tezaur nepretuil de binecuvantari se va des- Cam aga se intampla si fisura inaintea noastra, Eu astivi. Uni poruneese m- | ici puterea lui vreau sail primese, Doresti tun fel saw altul smu ait? ° mai citim din Bible, n- | Dumnezeu. ° trucat ar fiinutil sau depa- | — Jsus Hristos si Apostolul Pavel scria: woata Scriptura este in- 9 9 25 + Reperele ceding!- te ori nu ali simlit dorinta de a Cosmin Cocea ajunge mai repede acasa! Gindili-va la un copil eare abi Am obseryat in preajma sarbatorilor analtiro- Leek Nicadieri 22: or numim noi n U-i Ca aca Sa neste atat de mult tun spatiu, edt mai degraba a ata de anumite motit Si da nin, ce face dineamin cel mai de doritlc in primul rand, acasa esti tu insuti. Aici te port tural, nu trebute sd zambest fortat snc mu sa intelegi cu inima. Unii terapeuti folosese expresia ureche” pentru a exprima modul in prima ureche ascullam cea ce spune cekalalt eu adevarat, cw a dona amzim ceea ce credem si Pe aceasta \ fol deste cee ce sme 8 I. Aeraiieie ce etOre dar familia care te sprijina relatia di i Serj niintele este cea care cladeste. cu i ze si _y Tiana DE Tel Ou uETONIKE evarat un camin. casa’, provocarea mea este si faci din fami- a “ :thony Liccione lia ta un coll de rai, in ecare di a(eemointioeh isa in Reperele credingetCee Cum pot bea alcool fara a fi afectat? un 1 Lars Moller, managerul de prog D: Organizatici Mondiale a Sandtaii, Divizia europeana (WHO! Europe) peutru alcool si drogut ilicite, demonteazi Cileva conceplii gresite despre asa-numitul nivel sigur al consumului de alcool, printr-o sesitune de intrebati si raspunsuri, Cum pot consuma alcool fara sé ma afecteze? S-ar putea ca acesta sii_nu fie raspunsul pe care oamenii doresc sa i] anda, dar nu exis- ta un nivel sigur pentru consumul de alcool Bineinteles, exista bauturi cu rise mai scazut decat altele, dar OMS nu stabileste limite spe ciale deoarece dovezile arata ca situatia ideala pentru sanailate este sa nu se consume deloc. Alcoolul este strans legat de aproximativ 60 de diagnostice diferite si pentru aproape toate exisla o relalie directa, de tipul doza-raspuns. Deci, cu cal bei mai mull, cualateste mai mare riscul de boala. Mai putin este mai bine. Dar toata lumea consumé alcool, nu-i aga? Doar jumatate din populatia lumii consuma alcool. Regimea european’ are cel mai dicat nivel de consum de alcool din lume si cel mai ridicat nivel al daumelor provocate de alcool. Alcootul este intre principalele cauze din regime responsabile pentru afectarea si natatii si pentrn decesul prematur. Repereie credintel + 28 Este alcoolul chiar atat de rau? Stim c4 aleoolul cauzeazii cancer si hiperten- siune arteriala si, de asemenea, cd anual se inregistreaza un mare numar de leziuni pro- Voeate de consumul de alcool, Jar aleoolul nu. daumeazi doar consumatorului. ci este legat in mod direct atat de violenta stradala, cat si de cea domestica. Dar tinerii? Cu siguranté ei nu trebuie sd-si facd griji pentru toate acestea pana nu ajung la o varsté mai fnaintata! Dimpotriva - creierul continua sa se dezvolle pana la varsta de 25 de ani, iar alcoolul inter- vine in acest proces. Creierul adolescentului este in mod special sensibil la alcool, iar con- simul de alcool de la 0 varsta frageda creste riscul de dependent mai tarziu in viata. Cu cal o persoana ineepe si consume alcool mai de Limpuriu, cu alal mai mare este raul pe care risea sa gi-l faca. Nici vinul rosu nu este bun? Cercetarile au aratat un rise mai seazut de evenimente ischemice (holi de inima, ac- cident vascular si diabet zaharat de tip 2) in dreplul persoanelor de virsta mijlocie sau mai inaintata in cazul unui consum seaaut sau. moderat de alcool, Dar efectele dauna- toare ale alcoolului depasese cu mult orice potential heneficin. O persoana varstnica va obline beneficii mult mai mari pentru sani late daca este activa din punct de vedere fizic si consume alimente sanatoase decit daca ar consuma alcool. Eu nu beau atat de mult. Voi simti o imbunéatatire a sanatatii dacd renunt? Chiar si consumatorii moderati vor inregistra beneficii pentru sanatate alunci cind renun— {4 la consumul de alcool. Foarte repede vor observa ca dorm mai bine si ca se simt mai reimprospatati si mai vigilenti a doua zi. in aceeasi masura, noii abstinenti vor constata cale este mai sor sa isi controleze greutatea. In ziua de astazi sin epoca in care trdim, de ce femeile nu ar trebui s& bea la fel de mult ca barbatii? Exist motive de sinatate foarte importante pentru care consumul de alcool prezinté um risc mai mare pentru femei decat pentru bar- bati. Alcoolul este pur si simpli mai daunator pentru femei, Procentul mai mie de apa din corpul unei femei decal cel din corpul unui barbal inseamna cd alcoolul va alinge 0 con- centratie mai mare gi, prin urmare, o Loxicita- temai mare. In plus, enzima care descompune alcoolul este produsa in cantitali mai mici in corpul unei femei, ceea ce inseamna cd aleo- olul va avea nevoie de un timp mai indelungat pentru a fi eliminal din organistaul ei. ‘Astico prelua de pe webste-ul Organizayel Mondlae a Sana- Ci, rout Regional pentru Europa, la data de 10 ianuarie 2020 (hitp:/wrs.euro.who intverv/health-topics/disease-prevertl- Boe el elite einetisela crea teh aot: Traducere si adaptare de Flavius Agape 29 + Reperele credinge!inuturile Irakului de as nioara leaganul civilizaliei omenesti si caminul multor personaje biblice. in Sefpturi, partea de sud este denumita Sinear. Haldeea si Babilon, iar partea nordica e eu- noscuti sub numele de Asiria. Din punet de vedere al istoriel biblice, edd ne gandim la Irak, rostin numele viteazului Nimrod si evocdm imaginea parintelui tutu- ror eredinciogilor, patriarhul Avram. Nepo- ‘estulia, facov, si, peste veacuri, profetul Daniel, renumitul rege Nebueadnelar. toli Reperele credingei + 30 acestia si-au trait credinta pe teritoriul Ira- kului de astazi. De asemenea, multi dusmani ai poporului sfint si-au organizal atacurile de aici. Se consider’ cd in aceleasi tinuturi s-a cladit ziguratul Babel, unul dintre cele mai gran- dioase proiecte de dup’ polop, acel eelebru urn gigant din earamida arsa si smoala, Con struetorii avea ca scop si ating’ cerul, Planul a fost intrerupt bruse de Dunmezeu, care a incurcat limba muncitorilor. tar proieetul nelerminat devine un siubol al haosului, al babiloniei. Diclionarul hiblic redactat de J.D. Douglas descoperd ca traditia babiloniana si un text al regelui Sharkalisharri din Agade (Akad, cca 2250 i.Hr.) mentioneaza restaura- rea unui temphu turn-zigurat, cea ce indica faptul ca mai inainte a existat o cetate sacra pe locul orasului Babilon. Ruinele ayezirii Babilonului, unde au trait Daniel si prietenii lui, pot fi vizitate gi astazi. Maretia metropolei era unica, find centrul international de comer, industrie si comuni- calli. Werner Keller. in Arheologia Vechinlui si Nouli Testament, citeaza marturiile lui Hero dot despre clidirile eu trei sau patru elaje si strazile drepte, denumite dupa zei. Cetatea Ur, pe raul Eufrat, in sudul Irakului, Jocul de unde Avraam a pornit in ¢ ria spre lara sfinta (Geneza 132), Sapaturi atheologice conduse de Sir C.L. Wooley au scos [a luminal un oras-capitala foarte pros per. Cetatenii locuiau in case eu doua elaje si paisprezece camere, elajul inferior fiind construit din caramida, iar cel superior, din pamant, cu ziduri tencuite si varuite. Au fost saisite lablite de lat cu imnuri de la temple si tablite cu formule de extragere a radacinii pa- trate sau cubice. in partea de nord a Irakului se afl ruinele ea pitale/ Asiriei, oragul legendar in care locuito- ri extrem de nelegiuili au postil, s-au pocait siau fost salvali in urma predicarii profetului Jona, cel inghitit de ps Regele Assurbanipal, cel care a facut din Ni- nive resedinia regala, era im mare vanator de elefanti si lei sim inhitor de cultura: a co- piat marile opere ale literaturii akkadiene si epopeea babiloniana despre crearea lumii, a intocmit dictionare si carti de gramatica pen- tru limbile vastei lui imparatii, Werner Keller mentioneaza c’ hui Assurhanipal ise datorea~ za realizarea celei mai mari si importante bi- blioteci a vechiului Orient, din care arheologii au descoperit 25 000 de tablite. Am putea spune ea regiunea cunoscuta de noi calrak si Iran a fost izvorul primelor povestiri despre facerea lumii siteatrul de operatiuni al multor lupte spirituale, in care eroi pomeniti in Biblie si-au trait credinta in Dunmezeu. 31+ Reperele credinge!3 E Ali venit pe lume ca un copil diferit. Cum a fost pentru familie si ce aminti acea periods La nasterea mea, Dummezeu a fost invocat de bunica paterna .sii ma ierte” pentrn c& aveam 1600 g, fata asimetrica sila amandowa maini- Ie, doar cinci degete. Asa pricajiti cum eram, am devenit un copil normal din pumet de ve- dere fizic, mai putin malformatia, $i bunica materna imi povestea ca Dumnezen indepli- Reperele credintel + 32 De vorba Cu... Conf. univ. dr. Liliana Padure este managerul Centrului National Clinic de Recuperare Psihomotorie pentru Copii ,,Dr. Nicolae Robanescu’” din Bucuresti si a fost decorata ‘in aprilie 2018 de catre presedintele Roméniei, domnul Klaus Iohannis, pentru rezultatele obtinute in activitate si pentru perfectionarea actului medical. neste rugaciunile pe care am invalat sa le fac cutea. Parintii nu imi vorbean despre asta, deoarece tata petrecuse trei ani in inchisoare la comu- nisti si voian si nu am probleme in scoala, ct toatd evolutia mea... Am cremut in forta ruga. ciunii cio tarie fantastica: fi ceream Ini Dum- nezeu aproape zilnic sa imi faca mamutele ca ale celortalti copii, fara sa vorhesc cu altcine- vain afar’ de El despre acest subiect. Este plicut cand in familie pri ‘aldura. Dar cum a fost nim dragoste afara ei? La gradinita, 0 colega, Sorina, mi-a zis .in- vidioasa” cd va fi bine de mine cand o si fiu mare, pentru ca voi plati pe jumatate la mani- chiura, fiindea am cinei unghii, M-a observat educatoarea ci sunt bosumflata si i-am spus Ja ureche c3 sm-a jignit’, Nimeni nu-mi vor bise verde in fatii despre mainile mele defec- le... Doammna a pus-o sa-si cear’ scuze si am considerat, copil de cine ani find, ca obtinu— sem ovictorie. Jar victoriile trebuie impartasite, nu? Le- povestit pirin{ilor? Am venit acasa gi am trambitat vestea. Mama, saraca, a participat cu mine la bucuria ca So- rina mi-a cerut scuze. Cand insa a venit tata acasa si i-am povestit, nu am citit pe chipul lui nicio incurajare. Statea serios si asculta, intrebandu-mia: Si cu ce te-a jignit Sorina?” »Pai...”, si cuvintele nu se mai legau, pentru cA nu intelegeam de ce tata nu-mi imparta- sea victoria. M-a intrebat din nou: ,Cu ce te-a jignit Sorina?” Repetandu-i povestioara, m-a privit si m-a intrebat: ,Si... cite degete ai?” Am lasat capul in jos fara sa raspund, suferind enorm ci bumil meu prieten de pana atunci, tata, nu ma intelege. Mi-a prins mainile intr-ale lui si ile-a pus fala ochilor: .Numiird-ti degetelele!” $i, bai- guind amar. le-am numavat, dar nu l-am pri- vit. Mi-a retinut indelung mainile intr-ale lui . aritindu-mi-le, mi-a spus ferm, aparent molcom, cio voce bkind (lar ew am refuzat blindetea accea): .Ve7i, astea sumt manutele tale cu cinei degete. Vir fe-a fignit nimeni. In- telege ca sunéale tale! Nimeni, niciodata nu va putea si te jigneasca daca-ti va aminti aspec tal acesta, Faci ci ele exact ce fac si en cu ale mele, Mananci, desenezi, tii obiecte in mana... deci asa esti tu.” Ati acceplat lectia de Ia tata? ~Asa esti tu” mi-a rasunat indelung in urechi multa vreme, Dupa un timp, aun simlit o Lu- mina in jur ~ inochi, in inima ~ si m-am gandit la Dumezeu cu o explozie de bucu- rie, cum nu am mai trait de atunei! Taceam, bucuram simultan. Este o traive traordinara, care m-a incarcat cu o dorinta arzitoare si inving, si nu fitt suparati, si uit episodul cut Sorina, cu tata, despre care credeam atunei ca nu ma intelege. Am statin collisorul meu Langa sifonier si, de cate ori in copilarie aveam vreo tristete, ma retrageam, acolo... Nu am mai avul atingerea aceca de iubire dummezeiasca, dar acolo ma poto- leam si imi treceau toate neeazurile: fie c& nid cerla lala sau ma chelfanea mama, acolo, in locgorul acela, eu vorbeam cu Dumnezcu, ascundeam papusa striata, caietul ew pri- mul opt in clasa a dona (aveam numai 10), rugindu-I, pe Dumnezeu sa ma ajute sim mai ian nota mica, Episodul acela a ramas bine intipairit in fiinta mea. A inceput in ultimii ani sa ma impinga sa-] scot la suprafala cind ii vad pe parinti cum igi protejeaza dragii de copilasi cu dife- rile defecte. Cu sufletul copilului de altida- Li, greu incercat de realilate, am destelenit amintitile, dindu-le ca exemplu mamicilor, bunicilor din dorinta de a fi de folos si de a striga iar bucuria cd Dumnezeu este acolo unde e solicitat de un suflet doritor de sprijin. 33. + Reperele credinge!te grame decal doctorila ta?” Sper ci lii simt o incurajare prin afirmaliile acestea, pentru cd le sp \d Dumnezeu pune mana pe un copil, El il ocroteste, il intire te sii vindecd. Totul e si il pui pe copilas in mainile Lui. Existi un moment cand ali acceptat ci Dum nereu v-a diruit cinci degete si dou mai Toati copilaria mea nu am ineetat sii mi rog Domnului pentru manutele mele ~ seara la culcare si dimineala, speram de fiecare da si scot de sub plapuma ménute intregi si pre- Iungeam rugiciunea cu o speranta fantastica. Desi scoteam acel de sub plapuma, niciodata nu am simtit dezamagire, mn ci dala viiloare se va intimpla! Dom- nul Dumnezeul meu a locuit in sufletul meu in tot acest timp. Nu am mai simtit lumina si cildura aceea, dar amintirea asta imi intarea speranta. $i intr-o dimineatii, in clasa a IX (invatam dupa-amiaza), am zabovit cu ochii MIRACOLUL (pentru ca bunica experienta implinirii rugiciunilor) si, slind acolo, dupa ce am ispravit ruga, un gand m-a Gicut si deschid bruse ochii: am miinile éniregé pentru c& scriu mai frumos decattoti copii, crosetez, tricotez, fac absolut totul cu mainile mele defecte, ca si cum ar fi $i cum afi reusit mai departe? Tata m-a crescut cu multa atentie gi m-a in- vatat sa fac totul bine. In timp ce vecinul meu plangea pentru o pagina de teme, eu scriam Reperele credingel = 34 intreit. Imi cultivase tata o ambitie in a-mi depasi limitele, cum putini parinti stiu sa © faca. Avi, nu mai sunt copil. Sunt mami si bunica. il inteleg pe tata de atumci, cand am suferit crunt ca nu mi-e alaturi. fi inteleg pe copilasii cu defecte si incere sa ii aj accepte. Privind in urma, Dumnezeu v-a oferit mul mai mult decat se intrevedea la cinci anigori! Dumnezeu mi-a oferit totul prin speranta in EL. Aceasta nu m-a parasit niciodala. Am ay teptat cu speranta tot ce I-am cerut. Am teplat sapte ani sa infiintez structura pe care o conduc ~ Cer i nimic nu se misca. Reinnoiam rugiciunea si, cu tenacitate dumnezeiasea, reluam dru- mul. Tot ce am asteptat de la Dumnezeu cu gindul realizrii sa implinit. Chiar daci au fost suiguri, coborasuri, insuccese. Cu timpul, s-a dovedit ca si acestea erau necesare, Va multumese in mod deosebit pentru ci ne-afi acordat acest intervin si va dorim succes in activitate! Interviu realizat de Flavius Agape ll ey MyBibleAndrei Borz Poteet La multi bani! m intalnit recent un amic care locu- As in Brasov. Dupa prinul schimb le cuvinte, a Inceput un discurs emo- tionant despre jalnica lui situatie financiar’ M-am straduit sa adun in sufletul meu com- pasiune si silualia m-a facut si ma gandesc la stigau mai putin decat el si totusi traiau mult mai linistiti. Am impresia ci prea multi tineri aw ajuns si-si phinga de mila prea repede. Desi sunt sanatosi si au tm profit mar deloc neglijabil. traiesc o viata plina de datorii si deprimare Intr-un fel, ii inteleg. Eu am crescut intr-un medit in care majoritatea oamenilor saraci considerau banii un lueru necural si malefic (Cu toate acestea, despre ce credeti ca vor- beau tot timpul? Despre bani si despre cum sa faea bani. Cand vencau faeturile. incepeau si vorbeasca din nou, tol despre bani. Astiel de oameni parca se afla mereu in al patrulea cere din infernul deseris de Dante in Divina comedic. De ce poti fi mai sarac? Te-ai gindit vreodata c& este posibil si nu ai bani pentru ca faci ceva gresit? Chiar daca pare incredibil, nu guvernul, ANAF-ul sau sindicatele sunt vinovate pentru insuccestl Reperele credintel + 35 financiar. Ce-ai zice daca principalul respon- sabil ar fichiar stilul tau de gandire®! Daca nu ai primit educatie financiara san vreo mos tenire de la parintii tai, atunei e timpul sa fii preocupat de propria dezvoltare mai mult de- cit de maneare, Poate chiar acum e necesar si ai um plan fi- nanciar minutios, sa fii mult mai atent la chel- tuieli. Daca nile vei oferi importanta cuveni ta, banii tai vor gasi alt buzunar, unul care iva aprecia cu adevarat. Nu ma intelege gresit, nu seriu aici despre kicomie, ci despre economie. Pe scara succesului Agadar, va Uebul s€-U stabilesti o inti in care sd credi din tot sulletul. Crede-ma, cand ili schimbi visul, totul se va schimba, Dar, pentru a realiza acest lucru, va Wrebui si te intrebi daed esti dispus sa platesti pretul. De exemplu, reducerea drasticd a cheltuielilor tale. E important sd scada fata de anul trecut. Unii consider’ ca ideal ar fi si scada cu 40%. Daca e prea mult pentru tine simu rezisti ia in calcul un job mai bine platit sau 0 moda- litate de a-ti creste veniturile. Banii care in tra hunar in casa ta sunt indispensabili: nu-i cheltui aiurea! Ofer’ o parte in actiuni de vo- luntariat si fii foarte atent cu partea ramasi Cheltuieste pe nevoi importante, apoi fa eco- nomii! Orice s-ar intampla, obisnuieste-te sa faci economii! Intr-o situalie de belsug m xim, 20% din venit a fost strins pentru anii de criza (Geneza 41:34-36). Indiferent de varsta, niciodata nu e prea de- yreme sau prea larziu si faci economii. Ins nut pune banii deoparte fara a avea un scop clar; fara un plan de investilii, te vei plictisi repede si economisesti. lar daca faci inves lili, nu investi in Iucruri volatile si nesigure (lelefoane gi accesorii de lux, case de vacant, masini seumpe, concedii opulente ete). In- vesteste in domenii pe care le cunosti foarte bine si care iti aduc bani lima de luna. Atunci cind avem venituri foarte mici, un astfel de plan poate parea fantezist, dar toate calato- riile lungi incep cu primul pas. Nu mai visa la metode de imbogatire rapida. Urmand aceste sfaturi, poli deveni un adeva- ral sponsor al familie tale si vei putea oferi mult mai mult societal in care taiesti. Apli- cA aceste idei si vei vedea ci in 2020 vei fi mai bogat si mai liber din punct de vedere finan- ciar! Asadar, strange bani, fa economii si apoi investeste intelept si sigur! Oricum ar Gi, 1m uita ca bunaistarea ta nu depinde atat de mult de lucrurile pe care le ai, cat de Tinistea su- fetului tau, care, desi nu poate fi cumparata, poate fi vanduta usor.Oro SperantaTV GRILA DE PROGRAME 000. Conese edt) (01:00-02:00-Tineretea eo art (educatva) 20003. ue eign) (02:00-03:30: Popasde suet (divertisment) 03:30-04:00: Confluenfe spitualer(religioass) e005. eater cat) oscar ect) (06-00-07:00- Focus (educatva) (07:00-07:30- Dincolo de cuvinte r cultural) 073048 Coma dpe et) 600-0 aint Spa omata) 1190-1 eo ar dea) 190-100: Dhl dor gon) 1200-3 Tenge eit) 13:00-14:00- Bunistarer (religioas’) 1400-143 Fopasde set vent 130-1590 Cniene stale) 15:00-16:00: Convorbir de seers (educativa) 16:00-17:00- Lecia de vag Ilr educatva} ‘08s at) 1800-19-00: Rascruce(religioasd) 120-00. petal (educa) .20:00-21:00- In blectiv informativs) 77-00-22:00- Adevdrurl & Perspective (eligioass) 22,00-23:00: Provocative (educativa) 23002840 Fopasde set deter) 2230-2400: de Romania 100 r (educativs) Reperele credingei + 38 0-000 acti petri educa) (0120-200: oie Grfomati) 200-80: Pespecive elias) (03004083 Ppasde sult dete) (3300400 Confene sinter (eh) (040-5 Lma Lidar (ebiinss) (5000600: eda) 6047 Rovere educa) 070-80 isin (educa) 080-10 Dimineatacu pera finorati) 1010017.0: obit Girma) 100-1200: Mer spect (oa) 1200-130 epee hia) 1300-14 ase eos) 400-143 Pops (erent) 1430-150 Conuenge spite (cast) 1500-160 Pvc ei (eat) 1600-100 Teint educa) 1700-180 sine! dua) 1800-190 Rize eles) 13:00 200 ue pervs educa) 204020 Inobiet rma) 2140220 devin & Pepe (goa) 22902300 Revel at) 2340283 Popasde silt vetsmert) 330240: isc inter eda) (0040: uci petted) (00200: noi nat) (0.00300: Mexia &Pespcine eign) (0033: Popasdesut detent) (3:30.40: niente situa (eos) (400450: Dor deliberate data) (5:00.60: Repeer (elias) (400670: rover (eductna) (004800: Fisintsr (uct) (900-1000: DiminesacuSperat ifomat) 1000-1100: Inobiet Girma) 1100-1200: Mean especie (goa) 1200-1300: Eine si educti) 1300-1400: Rice elias) 1400-1430: Popasdesufet(vertsment 1430-1500: Confvnt pitas) 1500-1600: Fovocrl wi (ducati) 1600-1700: Repere ia) 17.00-1800-Risinie!(eucat) 1800-1900 scr lias) 100-2000: Eve perv (eat) 2002140: Inabiect feat) 2002200: Mev & Pept (lias) 22002300: Pree vei educath) 173002330: Popasde suet vertsment) 23:302400;emnessinbou (atu) oon. uci pent vit eda) (01:00-0200 nebieti(orrabva) (200 0340 Adv &Pespecte relia) (50.0330 Popasde sft (etsment) (530-0400 onleresptuer (eg) (00-0500 ea de val educa) (00-0600 Ebner (educa) (600-0700: Powel educatia) (7.0080 isin educa) 800 1000-Dmieaa cu Sprang fomatna 1000-1100: bit Carma) 17100-1200: Ader fiPerspectiver(eioasi) 1200-1300 ees intel (gos) 1300-140 Resmcer (egos) 1400-1430: Popasdesuflt hertsment) 1430-1500. Conuniesptualeiioass) 15001600: Proce duct) 1600-120 bine i educa) 1700-1800 Pisin ducati) 1800-1960 Recrce(lgind) 1800-2000-Scoaa ris est) 2000-2200 spel eines) 22002300 Poweaieveti esata) 27300-2330 Papas dese versment) 73302400. Matomatiaceniir (eg) 900-0700 cola Cirtu relia) (00-0340 de spel (joss) (800-030 Popasde suet etme) (530-0400 Coneresptue (eg) (600-0500: nent lio) (1500-60 Vere inter (ries) (400-0740 Pvecie vii educa) (7.00 80 isis ducati) (800-10 Diminaac Speen oma) 1000-1200 especies) 12.00-1300:Lecia de vil educa) 1300-140 Reser (egos) 1400-1430 Popasse sft (ertsment 1430-1540 Confuetesptuae goa) 150-1600, Prowcsle vie ect’) 16 90-1700.Vremeainvebrar (regio) ‘100-1730. 14deRomiia 100 feucaid) 1730-1890 acu mine edueatv) 1800-185: magn dev bias) 1855-1200. Lumnicin veut (elias) 1990-1930. Plinea cede toatezieeebaasa) 1930-2000 Bult ANK (afar) 2000-2055. Oraortul ceding] 2055-2120, Laminin recut (reigoass) 17190-2200 Jumal de cs reba) 7200-2230 Popa sue (detent) 2230-2300 Pom vi leas) 2390-2400 Desnai eli) 000-0190 Raine ceding liga) (106200. umal decreas) (20-0390 Dement (eb) (300-0330. Popase suet (éivertsment) (330-0400. Pom vir eas) (0-050 Van in Cov (ios) (50-0600 Image vi (cis) (60-0630 Bult ANK infra) (630-4790 Eisen mba engl regina) (70-600 Oreo cen (esos) (800-0500 Lora ind ebjices) 9000530 Pineaceade toed (eligi), (930-1090. Cama dn pint alt) 1000-1190 Scala vn (eis) 100-1200 dn Cratos) 1200-1300 Sci dn Glee eligi) 130-1490 Raine cen elias) ‘0-145, Dement ris] 1455-1500 Luni dn teat eigicass) 150-1530 Da tot ria at) 1530-1600 Dalogc tier ecuct) 1600-170 Desnairrejoass) 1700-1800 Jura decreas) 1800-1855 Pscupas(eigoas) 1855-1900 Lum n teat eles) 1800-2000 Punctulde pec (ural) 200-2055: rferte(eigoasd 2055-2100: Luvin eat (eigicas) 1700-2200 Irvinci ertsent 7200-2220 Popasde silt (ertsment) 22:30:23.0 Pol vie eins) 7.002330 Emisune in iba engi (eligi) 28:30-2400-Bultin ANIL formating) (00-0190 Leta de wk edad) (1:00-0290: rere (eas) (200-0300: Irvin ivertsmen) 13.00.0330 Popasde sft (inersmert) (330-0490: Poul vet elias) (400-0590: Oran einer egos £06:0-0500: Stain dn Galea elas) 1600-0790: Dieme in tres] (7-0-0800 Raine ceding liga) (8:0-0500 Puncture (tal) (9,0-1000 Fos catia) 1000-1190. urea copia eduatia) 100-1130: Romina 10 duane) 1130-1290: rima cumin (eat) 120-1390 Leta cde i edad) 13.0-1400-Fascupas ia) "400-150: liberate eatin) 150-1530: Divolede crn (cul) 1530-1600: Dina ina eda) 1600-1790:Stainu dn Galea egos] 1700-1800 Adee) 1800-1900 Bunt (gas) 19002000 Covabitde sear (edct) 20002030. Materatvacerdi ios) 2030-2140 Sern snbol (tl) 71002200 Teen oat educa) 22:90-2390. Dud ier (eis) 73.00.2330. Popasde sft (certsment) £B30-2400-Dalog tered) r-reluare 39+ Reperele credinge!Adevarul e stapanul nostru, 99 nunoi ~~ stapanim adevarul. ~ Mihai Eminesen Sun la 0315 04 04 06 (tarif normal) si asculta, LA ORICE ORA, RADIO VOCEA SPERANTEI Radio Vocea Sperantei - mai mult decat o frecvent’, un prieten!www.solascriptura.ro __ SolaSeriptura