OAMENII

DOMINATORI
Cum sa Ie faci fata oamenilor care
,

incearca sa te controleze

PATRICIA EVANS

EDITURA AMALTEA
www.amaltea.ro
"Sfaturi minunate despre cum sa ip aperi punctul de vedere!1I
"
- Ann Rule, autoarea lucrarii " Every Breath You Take
 CUPRINS

MULTUMIRI ................................................. . .......................... 9

INTRoDucERE .......................... . . .... . .. .. .
.. . .. . .. ........ . ................ 13

PARTEA I
CAPITOLUL I
Rational
,
c:: i irational
'J' ,
........................... .. . ... . ..
. ..... .................... 17

CAPITOLUL II
Problema ......................... . . . . ....................... . ...... . ................... 23

CAPITOLUL III
Intentii .................................................................................. 35

CAPITOLUL IV
in afara firii ............................................ ...... . . ....... .. ........ ..... 41

CAPITOLUL V
"Firea" din care uneori "ie$im" ...........................................45

CAPITOLUL VI
Deconectarea: educatie, incercare $i trauma . . . . . ......... . .
.. 51
......

CAPITOLUL VII
Construit pe dos ................................................................... 67

CAPITOLUL VIII
Simularea $i impactul ei ....... . ................. . ........ . .................... 71
 OAMENII DOMINATOR!

CAPITOLUL IX
Deconectare riispanditii . .. . ....... ......... . . . . ...... . . . . ........ . . . . . . . .. . . . . . 77

CAPITOLUL X
Abordiiri pe dos ........ ..... . . . . . . . ........ .... . .. . . . . ........... . .. . ...... ...... . . 81

CAPITOLUL XI
Conexiuni inverse . . ..... .............................................. . .......... 91

CAPITOLUL XII
Iluzia ursuletului de plu� ............ .......... . . . . ........................... 99

CAPITOLUL XIII
Vraja.................................. . .................................. ............ . . 111

CAPITOLUL XIV
Conexiunea de control .................... ........ . . . ......................... 121

CAPITOLUL XV
Dominatorul �i martorul. ....... . . . .......... . ........ . . . . . ............ . .... 127

PARTEA a II-a

CAPITOLUL XVI
Conectat �i neputincios .............. . .. . .. . . . . . ............... . ............. 137

CAPITOLUL XVII
Semne de independentii . . .......... . ............................. . ........... 147

CAPITOLUL XVIII
Dilema identitiitii dominatorului . .. ........ ........... .............. . .. 157

6
 CUPRINS

CAPITOLUL XIX
Frica. ................................................................................... 169

CAPITOLUL XX
Tactici de control .................................. .............................. 179

CAPITOLUL XXI
Confabulatia ................. ...................... ..................... . . ......... 187

PARTEA a III-a

CAPITOLUL XXII
AUe conexiuni "stranseu ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• ••••• . • . ••••• 197

CAPITOLUL XXIII
Acelea�i ganduri �i conexiunea de concordanta .............. . .. 211

CAPITOLUL XXIV
Controlul: perpetuat �i institutionalizat ............................ 223

PARTEA a IV-a

CAPITOLUL XXV
Forta irezistibila ............................................... .................. 237

CAPITOLUL XXVI
Adevarata conectare ........................................................... 245

CAPITOLUL XXVII
Cel mai ciudat paradox .......•............................................... 251

CAPITOLUL XXVIII
Ruperea vrajii ......................... . .. .............. ........................... 257

7
 OAMENII DOMINATORI

CAPITOLUL XXIX
Claritate............................... ............................................ . .. 273

CAPITOLUL XXX
in armonie cu forta irezistibila 285
........................... . . ........ . .. . . .

CUVANT DE INCHEIERE ....................................................... 291

BIBLIOGRAFIE ..... ...... ..................................................... ..... 293
SONDA] ............................................................................... 295
NOTE FINALE .........•....•............................. . ......................... 299
 Multumiri ,

Aceasta carte nu s-ar fi concretizat niciodata fara sprijinul �i

incurajarea multor mii de oameni care mi-au imparta�it durerile,
opiniile �i experientele lor, pentru ca irnpreuna sa putem �ti mai
mult. Va multumesc tuturor.
Sunt deosebit de recunoscatoare editorilor mei - Jennifer
Lantagne, a carei rabdare plina de intelegere m-a ajutat muIt sa
�lefuiesc acest manuscris �i Claire Gems, care s-a ocupat de
publicarea acestei carti. Multumesc editurii mele, Adams Media
Corporation, lui Bob Adams �i echipei sale pentru ca au avut
incredere in mine. De asemenea, ii multumesc agentului meu,
Helen McGrath, intotdeauna disponibila �i gata sa ofere ajutor.
Multe multumiri prietenei mele foarte bune, Linda Catron,
care mi-a oferit 0 portie buna de incurajari, singuratatea casei
sale de vacanta din Tahoe �i compania iubitului ei caine, Baby.
Pentru sfaturile lor pretioase, Ie multumesc prietenilor mei,
Adrianna, Christopher, Linda, Marilyn, Phyllis, Ross, Sharon �i
Teresa. Si, mai ales, multumesc familiei mele pentru sprijinul
plin de dragoste.

9
 Revin

Vreau sa te las
cu propria ta nefericire,
cu u ra ta trista, arnara ta,
ilogica �i lrnbufnata.
Vreau sa te las
sa fii ca Archie Bunker,
In regatul tau plin de nemulturniri:
N-ai facut. Nu facio Nu vei face.
Vreau sa te las,

dar revin de fiecare data.

$i cand rna uit In oglinda,

cineva rni-a luat locul -
cineva mai plicticos, mai prost,
rnai gras, cu ochi goi �i lipsiti de viata.

- Melissa McIntosh Brown

 Introducere

- Habar n-ai despre ce vorbe�ti.

- E�ti prea sensibil.
- Dad} rna parase�ti, voi spune tribunalului ce parinte rau e�ti.
I ti iau copiii.
- Nu te mai ia nirneni.
Aceste cuvinte �i altele asemanatoare se revarsa din gura celor
care incearca sa Ii controleze pe oameni. Aceste cazuri de abuz
verbal �i de amenintare sunt uneori urmate de acte de violenta.
U rrnatoarea povestire este un exemplu de astfel de comportament
�i de relape dominanta.
Pe la mijlocul anilor '90, am primit 0 scrisoare de la 0 femeie
care descria refuzul ei de a ceda incercarilor sotului de a 0
controla. Scrisoarea descria felul in care partenerul ei, al carui
comportament 0 inspairnanta deseori, Ii smulsese din mana
cartea pe care 0 citea, 0 facuse bucap �i 0 aruncase la gunoi.
Am fost ingrozita cand am citit aceste lucruri. Totu�i, era
yorba despre 0 carte! Dar, citind mai departe, am fost mi�cata d e
curajul acestei femei: 11M-am dus l a gunoi � i a m strans fiecare
bucatica, apoi m-am a�ezat la masa din bucatarie �i Ie-am lipit Cll
grija pe toate la loc".
Sase ani mai tarziu, ofeream autografe cand 0 femeie s-a
apropiat de mine, mi-a lntins 0 carte lipita toata �i mi-a spus:

13
 OAMENII DOMINATORI

- Aceasta este cartea despre care v-am scris.

Dadi te-ai intrebat vreodata de ce unii oameni incearca sa ii
controleze pe a1tii sau de ce 0 anumita persoana incearca sa te
controleze pe tine ori de ce cineva incearca sa controleze un intreg
grup de oameni sau chiar daca descoperi ca vrei sa ii controlezi
pe a1tii, aceasta carte iti este dedicata.
Nu e�ti singurul care dore�te sa inteleaga problema controlului.
Mii de oameni m-au intrebat: "De ce ar face cineva « asta»?/J Ei
descriu felul in care au fost tratap �i se intreaba ce ii impinge pe
unii sa incerce sa ii controleze pe altii. " Cum de multi dintre
oamenii care incearca sa ii controleze pe altii nu inte1eg ca sunt
tiranici? Sunt vrajiti sau ce?", intreaba ei.
Multi rna intreaba, de asemenea, de ce nu reu�esc sa inceteze
sa incerce sa ii controleze pe altii, chiar �i atunci cand acest
comportament daunator ii indeparteaza pe cei dragi. Adesea
spun ca parca "ll apuca" ceva �i lucrurile ,,0 iau razna". Uneori,
sunt atat de neatenp la comportamentul lor �i la impactul
acestuia, incat nu i�i dau seam a ca lucrurile merg prost decat
atunci cand este prea tarziu 0 persoana draga i-a parasit sau
-

violenta a izbucnit deja.

Daca unii oameni nu i�i dau seama de incercarile lor de a-i
controla pe a1tii, se poate ca ei chiar sa fie sub influenta unei vraji?
Gare 0 vraja ar putea exp lica actele dominatoare �i despotice
indreptate nu doar impotriva indivizilor, ci �i asupra grupurilor
�i chiar a tarilor? Daca exista 0 astfel de vraja, care este aceasta?
Gare se afUi in spatele ei 0 forta irezistibila?
Cartea de fata reprezinta 0 incercare de a gasi raspunsuri la
aceste intrebari . Ne va purta printr-un labirint de comportamente
iraponale intretesute in lumea noastra. La finalul ei, ne vom afla
intr-un loc nou, avand 0 noua perspectiva asupra problemei
controlului. Iar calatoria insa�i ar putea avea puterea de a rupe
vraja.

14
 Partea I )

"'-
n partea intai, yom studia problema controlului �i felul in care,
I chiar �i neintenp.onat, unii oameni pot incerca sa ne controleze.
Vom incepe sa vedem cum parca ii cuprinde 0 " vraja" �i, pentru
prima data, yom intelege de ce unii oameni apeleaza la com­
porta mente opresive. Vom cerceta natura acestei vraji �i yom afla
de ce oamenii care incearca sa ne controleze nu i�i dau seama cat
de distructivi sunt. De asemenea, yom descoperi 0 persoana care
poate rupe vraja �i yom afla felul in care fiecare dintre noi poate
deveni 0 astfel de persoana sau daca poate deja este una.
 Capitolul I

Rational �i irational

Ignoran{a nu justifica aprimarea.

Daar a face posibila.
 OAMENI I DOMINATOR!

i fost vreodata uimit sau tulburat de comportamentul unui

Amembru al familiei, al unui prieten sau al unui coleg de
serviciu �i te-ai trezit intrebandu-te: "Ce se intampHi? De ce se
poarta a�a?" Sau: " Nu intelege ce spun indiferent cum 0 zic".
Ori: " Imi spune ca sunt , dar nu este a�a. Nu e logic".

May intra In sala de conferinte a ftrmei. Avea in minte 0 mie de

detalii. Era neatenta pentru ca se ocupa de una dintre cele cateva crize
obi�nuite pentru 0 mica afacere ajlatii la inceput.
- Surpriza! strigara angajatii ei.
- La multi ani! rasuna In toata inciiperea.
- Oh, vai! Am uitat complet ca e ziua mea!
May era surprinsa �i Incnntata.
- Oh, May, doar nu ti-ai uitat ziua de na�tere, zise Dee.
- Ba da, spuse May.
- Haide, sunt sigura ca ti-ai amintit. $tiai ca 0 sa-ti pregatim 0 petrecere,
insista Dee.
- Nu, sincer, zise May.
- $tiai ca 0 sa-ti aducem un tort �i abia a�teptai. $tim ca a�a e, spuse
Dee intepatii.
- Nu, deloc, zise May.
- Oh, haide, recunotl§te. Te prefaci �i tu ca e�ti surprinsa, spuse Dee.
- Hai sa nu ne certiim �i sa ne dis tram, zise cineva.
fn timp ce atentia tuturor se fndrepta spre tort, May a fnceput sa se
simtii frustratii �i nelini�titii.
"De ce face Dee asemenea lucruri ? Totul pare 0 nebunie ", se gnndi
May. "De ce s-a purtat Dee a�a ? "
Pur �i simplu, May n u �tia. $i se parea ca nimeni din fncapere nu
�tia.
"Nimeni nu vrea sa-�i piarda timpul de petrecere urmarind 0 ceartii",
se gnndi ea. "Dar", se mai gnndi ea, " nu a fost 0 ceartii".
Se simtise atacatii �i obligatii sa se apere. Toti ceilalti se simtisera
neplacut. fncepea sa se fntristeze tocmai de ziua ei.
f ntregul incident Ii amintea de altele asemanatoare. IINu pune la
inima", ziceau ceilalti.
18
 RATIONAL �I IRATIONAL

A uita di este ziua ta poate parea ciudat, dar ideea este ca Dee
a fost incapabilii sa 0 mteleaga pe May, ca a fost incapabilii sa
inteleaga ce incerca May sa ii spuna �i ca acesta este compor­
tamentul unei persoane care mcearca sa te controleze.
Ce se mHimpla? Daca te-ai gandit mai mult la incidente
asemanatoare din viata ta, ai vazut deja cateva piese importante
ale acestui puzzle. Nu doar le-ai remarcat, dar le-ai �i identificat
corect ca fiind " iraponale". Aceste incidente nu au nici un sens
pentru majoritatea oamenilor.
intr-un fel, persoana pe care ai mtalnit-o nu a putut sa te auda,
sa te mteleaga sau sa te cunoasca, indiferent de cat de mult timp
va cunoa�tep �i indiferent ce i-ai spus despre tine pana acum.
Cand mtalnesc comportamente dominatoare, oamenii se simt
adesea ,,�ter�i", ca �i cum pentru fapta� ei nu exista. in cadrul
relatiilor, m special, acest fel de comportament pregate�te scena
pentru tot felul de violente. A incerca sa pastrezi 0 astfel de reI ape
te va epuiza �i te va- supune suferintelor �i durerilor emoponale,
fara a menpona posibilitatea atacurilor fizice.
A nu auzi, a nu intelege sau a nu vrea sa il mte1egi pe celalalt
este un comportament prezent nu doar in multe dintre problemele
noastre de zi cu zi, ci �i in cazurile de violenta care afecteaza vieple
oamenilor din intreaga lume, in fiecare secund a a fiecarei zile.
Actele impotriva celorlalp - indiferent daca sunt facute cu raceala
�i subtil, cum ar fi 0 privire dispretuitoare, sau infierbantate �i
explozive, ca 0 izbucnire de furie - sunt, paradoxal, atat iraponale,
cat �i de inteles. Si sunt, de asemenea, incercari de control.
Te invit sa dezvaluim misterul Impreuna, sa gasim sens in
nonsensuri, sa descoperim ce se petrece. Cred ca motivul pentru
care nu am aflat mca de ce oamenii Incearca sa Ii controleze pe
alpi este ca irationalul a devenit atat de familiar, incat pare sa fie
doar " a�a cum merg lucrurile" .
Aceasta carte prezinta 0 perspectiva aparte care, ca 0 lentila,
ne pune in ordine exper ientele, astfel mcat acestea sa poata fi

19
 OAMENII DOMINATORI

vazute dar, pentru ca totul sa poata fi luat in calcul. Voi face ca

aceasta lentila sa fie cat mai dara posibil, avand convingerea ca
a1tii 0 vor �lefui cu noi descoperiri �i uti lizari.
Cand yom privi prin lenti la, yom vedea ca cei care ne fac cel
mai mult rau, cei care sunt chiar periculo�i pentru noi, simt 0
nevoie de a-�i exercita controlul asupra noastra. lnsa doar a
recunoa�te comportamentul opresiv nu rezolva problema. Pentru
a fi eficienp, trebuie sa ne punem intrebarea: "De unde provine
aceasta nevoie?"
Vom afla ca, de�i educapa din copilarie, normele culturale,
nedreptaple economice �i convingerile gre�ite pot fi cu toate
influente putemice in perpetuarea comportamentelor opresive �i
dominatoare, ele nu Ie explica in intregime. Raspunsul se ascunde
in umbra ignorantei �i este, in multe privinte, uimitor. Nevoia de
a controla este provocata de 0 forta atat de irezistibila, incat parca
am fi prin�i de vraja ei.
Dificultatile se invart in jurul faptului ca nu observam aceasta
forta irezistibila, un curent atat de profund, de constant �i de
neschimbat, incat este echivalent cu insa�i evolutia. A avut un
impact crescand continuu asupra umanitapi, cerand sa fie
observat, dar nu a fost inca bagat in seama - intr-adevar, de abia
de curand a inceput sa fie remarcat. Cand il ignoram, problemele
noastre legate de oameni se inmultesc.
Pentru a intelege aceasta forta irezistibila, ii yom studia
influenta asupra vietii noastre de zi cu zi. Dupa ce ii yom vedea
efectele, yom �ti ce este �i daca putem intra in armonie cu ea, in
loc sa 0 ignoram sau sa ne opunem ei. Daca suntern in arrnonie cu
aceasta forta, viata devine rnai bunk Daca ne opunern ei, viata, in
general, devine haotica.
Te invit sa mi te alaturi in aceasta expeditie de explorare. Dar
ia aminte. Pe parcurs yom intaIni paradoxuri ciudate. Calatoria
noastra va taia 0 poteca printr-un labirint de actiuni iluzorii
intretesute in lumea noastra. Daca mi te alaturi, sunt increzatoare

20
 RATIONAL �I IRATIONAL

di vom ajunge nu doar sa cunoa�tem aceasta forta irezistibila din

spatele comportamentelor opresive �i dominatoare, dar vom
ajunge �i sa con�tientizam cum aceea�i for ta, daca este observata
�i inteleasa, creeaza opusul - comportamente care ne sustin
vietile individuale pe planeta pamant.
in cele din urma, dupa ce vom identifica forta irezistibila �i
efectele ei - atat pe cele negative, cat �i pe cele potential pozitive -
yom �ti cum sa intram mai bine in armonie cu ea pentru a evita
consecintele negative ale actionarii impotriva ei.
E�ti gata sa faci acest pas? Inseamna ca vom trece impreuna
un prag, ducand ceea ce descoperim in timp in mileniul al
treilea.
 Capitolul II

Problema

o problema dificila este ca un profesor.

Daca de la inceput ratezi 0 particica din
solutie, iti poate atrage atentia oricand.
- Nanu
"

23
 oA MENII DOivlIN A TORI

ii de oameni mi-au Imparta�it amanunte persona Ie ale

M propriilor Incercari de a se elibera de su � influ enta celor
care incercau sa ii controleze. Alpi mi-au povestit despre incercarile
lor de a inceta sa mai foloseasca tactici dominatoare impotriva
altor persoane. in acele situapi in care "dominatorii" deveneau cu
adevarat con�tienp de comportamentul lor, erau �ocap de ceea ce
descopereau despre ei in�i�i. Erau ingrozip.
Vorbele intelepte de la inceputul acestui capitol au fost rostite
de 0 femeie pe care 0 voi numi "Nan", 0 femeie de cariera, casa­
torita, mama �i bunica. Dar Nan nu a avut intotdeauna parte de
fericire. Odata, viata ei era un haos. in acea perioada, a petrecut
mulp ani incercand, plina de curaj, sa inteleaga "ce nu era bine".
Cand era mica, oamenii care erau responsabili de ingrijirea ei
au acponat iraponal fata de Nan - oameni care erau destul de mari
ca sa inteleaga ce fac - oameni care credeau ca erau intelepp.
Au denigrat-o, au ridiculizat-o �i, astfe!, au caracterizat-o. Au
oprimat-o �i au incercat sa 0 controleze. Oamenii care au tratat-o
in acest fel erau, de fapt, parinpi ei. I i spuneau ca era "micuta lor
tare de cap". Ii ignorau nemultumirile �i 0 acuzau: " Nu rna con­
trazi ce", "Crezi ca e�ti mai bun a ca noi " . In cea mai mare parte a
timpului, Nan se simtea trista, stinghera �i nesigura, dar nu �tia
sigur de ceo
La varsta de nouasprezece ani, a cunoscut un barbat inteligent
�i fmmos, dar dupa casatorie, el s-a schimbat complet. De fapt, in
loc sa fie fermecator ca atunci cand 0 curta, el 0 jignea, Ii vorbea
urat �i ppa la ea atat de mult, incat Nan a devenit traumatizata �i
s-a imbolnavit. Simtea ca daca ar mai fi ramas langa el, ar fi murit
de durere, dar nu �tia ce sa faca, pentm ca era acuzata ca ea
provoca totul. Nu credea ca era inteleapta �i nici nu �ti a unde sa
caute 0 solutie. Toate astea, desigur, faceau ca sarcina ei, cea de a
intelege nonsensurile, sa fie extraordinar de dificila.
In timp, a gasit unele raspunsuri. A vazut nonsensurile a�a
cum erau in realitate. Fusese inconjurata de oameni care acponau

24
 PROBLEMA

irational �i care 'incercasera sa 0 controleze. Acest lucru i-a permis

sa 'i�i lase 'in urma persoana dominatoare �i trecutul �i sa creeze
ordine din haos. Inca era nedumer ita. De ce aceasta lipsa de
rapune exista 'in exces 'in viata ei?
Familiile se destrama, oamenii se lupta cu depresia sau seapa
de durerea emoponala cu ajutorul drogurilor. intregi industr ii
sunt cladite 'in jurul cre�terii respectului de sine �i al dezvoltarii
gandirii pozitive. Sunt elaborate terapii pentru a ne ajuta sa
dobandim 0 imagine de sine pozitiva �i sunt vandute produse
pentru a ne 'insenina. Dar problema 'in sine - aceea a oamenilor
care 'incearca sa controleze alp oameni - nu este rezolvata.
Lipsa de rapune care a existat 'in exces 'in viata lui Nan a ereat
haos 'in vietile a milioane de oameni. Asta ne pune la treaba. Este
ca zgomotul unei fiare flamande la u�a. Oespre ce este vorba? Ce
11 provoaca? Ce ar trebui sa 'invatam? Avem 0 perspectiva clara?
in relatiile interpersonale, multi oameni au suferit acte inex­
plicabile 'impotr iva lor care sunt 'incercari directe sau indireete de
a-i controla. Dar chiar �i cand vad ce sunt eu adevarat aeeste
comportamente, ei doresc sa 'inteleaga. De ce nu pricepe celiilalt cii
ne distruge relatia cu acest comportament? Dare �tie ce face ?
Un medic mi-a povestit urmatoarele:

Tatal meu nu se simtea bine. Avea mai mult de optzeci

de ani, numeroase complicatii �i un prognostic prost. A�a
cii fmpreunii cu surorile mele, familiiZe lor �i copiii mei am
mers sii fl vedem.
in timp ce eram adunati Zangii patul lui, eZ f�i reamintea
despre copiliirie �i cat de fngrozitoare fusese pentru el. Se
fnfiora cand f�i aducea aminte despre criticile �i izbucnirile
de furie. Stand de vorbii, am aflat cii tatal lui se purta
minunat cu ceiZalti �i cii era foarte fndriigit de prieteni,
dar, paradoxal, era aspru acasii. Asta m-a uluit -faptul cii
povestea acest lucru �i nu f�i diidea seama cii ne trata pe

25
 OAMENII DOMINATOR!

noi, pe ceilalti, exact in acela�i fel. Este de neinteles.

Indiferent cum am incercat sa ii spunem de-a lungul
timpului, n-a inteles niciodata! Nu pot sa pricep!

TaNH medicului pare atat de incon�tient. Comportamentul lui

pare iraponal. Gandindu-ma la lume �i la problemele ei, mi-am
dat seama di mulp oameni spun aproape acela�i lucru.
Oare aceasta este soarta noastra, sa traim intr-o lume in care
oamenii par la fel de incon�tienp ca tatal medicului? Este oare
prestabilit - de parca unii oameni, d in joaca unui zeu, s-au nascut
pentru a crea "kanna proasta" in timp ce a1tii s-au nascut pentnl
a suferi efectele ei?
De vreme ce am sosit aici fara indrumari, de�i cartile sfinte
abunda in ele, ne facem singuri harta din mers. " Nu 0 lua pe acel
drum", spune 0 persoana alteia. "Uite ce mi s-a intamplat mie."
In acela�i timp, vedem ca unii oameni, chiar �i cei domici sa Ii
trateze pe ceilalti a�a cum vor sa fie tratati, fac �i ei, in mod
paradoxaI, exact opusul. Cine poate uita trista poveste din anii
'90, cea in care un barbat care I�i batea nevasta, 0 injura �i 0 umilea
in public spunea: "Ma port cu oamenii a�a cum vreau sa se poarte
�i ei cu mine"?
Cei care I�i permit comportamente dominatoare sunt deseori
uluip atunci cand I�i dau seama ce au facut. Am auzit mulp oameni,
din diferite parti ale tarii, spunand cu totii acela�i lucru: "Sunt 0
persoana ingrozitoare". Vnii, facandu-li-se rau la modul propriu
de comportamentul lor, vornita. Dar chiar �i acestora li se pare
extrem de greu sa se schimbe, indiferent cat de mult ar vrea.
Fire�te, nimeni nu este ,,0 persoana ingrozitoare" . Pur �i
simplu se simte ingrozitor. Spre deosebire de tatal medicului, s-au
trezit. Inainte de a se trezi, nu �tiau ce comportament aveau �i
care erau efectele acestuia. Ceforfa irezistibila i-a prins in stnlnsoarea
sa �i pare sa fi cuprins intreaga lume ?

26
 PROBLEMA

Nu cred di distrugerea �i violenta sunt rezultatul karrnei proaste,

al zeilor care se joadi sau al celor gelo�i. N ici di acestea fac parte din
firea umana. in schimb, chiar cred ca exista 0 perspectiva pe care
Inca nu am vazut-o, una care deslu�e�te comportamentele opresive
create sa ii controleze pe ceilalp �i care explica de ce, In foarte multe
cazuri, oamenii sunt orbi la dezastrul pe care 11 creeaza. Cartea de
fata prezinta aceasta perspectiva. Dezv aIuie ce ii face pe oameni sa
Ii controleze pe alpi �i de ce oamenii care Incearca sa ii controleze pe
alpi se poarta de parca s-ar afla sub 0 vraja.
Vorbind cu persoane implicate In comportamente opresive In
situapi de zi cu zi, am descoperit ca de�i deseori durerea �i
vinovatia lor erau vizibile, frustrarea �i confuzia create de renun­
tarea la caile lor gre�ite erau �i mai izbitoare. Un client mi-a trimis
urrilatoarea descriere a felului In care Incerca sa I�i controleze
partenera purtandu-se uneori de parca ea nu ar fi existat �i,
alteori, de parca insa�i existenta ei ar fi fost 0 gre�eala:

Nimeni nu a observat, pentru ca eram dragut �i bun cu

prietenii no�tri. Dar cand nu se afLa nimeni prin preajma,
deveneam foarte furios �i irational. $tiind cum m-am
purtat, parca eram nebun. Am vrut sa ma znteleg pe mine
znsumi. Am fost intotdeauna dispus sa primesc ajutor
pentru orice problema din relatia noastra, dar nu am �tiut
care era problema. Ma simt zngrozitor ca am fitcut aceste
lucruri. Asta zmi amintesc acum, de�i sunt sigur ca au fast
mai multe probleme.
Am tratat-o cu indiferenta �i am facut-o sa se simta
singura �i izolata.
Uneori actionam cu raceala �i de sus, iar apoi, cand ma
zntreba ce se zntamplase, ma purtam distant �i spuneam:
IINu s-a znMmplat nimic".
Uneori, plecamfara sa zi spun atunci cand ea se a�tepta
sa petrecem 0 seara zmpreuna.

27
 OAMENII DOMINATOR!

I-am indepartat prieteneie.

Daea imi punea 0 intrebare, rna infuriam.
Am inceput sli ii spun eli e anormala.
I-am spus eli fmi era mult mai bine fnainte sa rna
casatorese eu ea.
I-am spus ea habar nu avea ce faeea.
Cand mi-am dat seama de ce am faeut, am plans multo
Vreau sa fnteleg.

Imi amintesc de povestea altui barbat chinuit. I �i daduse

seama de curand ca ii ranea pe cei pe care vroia sa ii iubeasca.
"De ce nu pot duce asta l a zece minute mai mcolo? Nu mteleg de
ce nu 0 fac, pentru ca sunt hotarat sa 0 factI . "Asta" era tratamentul
mtelegator �i echitabil pe care il acorda angajatilor lui, iar lila
zece minute mai mcolo" erau sotia �i familia lui. Cu alte Cll vinte,
la serviciu ii trata pe oameni rational �i cu respect �i nu mtelegea
de ce nu pu tea face acela�i lucru acasa. Se "vazuse" pe sine msu�i
cu ceva timp mainte sa discutam. Se luptase cu ceea ce vazuse,
dar nu simtea decat frustrare, confuzie �i disperare. Intenpa lui
de a fi mtelegator �i corect acasa, de�i laudabila, nu parea sa fie
de ajuns. I �i spusese ca avea sa fie recunoscator, politi cos sau
macar corect. Dar nu era.
De ce nu era?
Am auzit multe pove�ti asemanatoare �i fiecare a fost pentru
mine 0 piesa de puzzle proaspat descoperita. Unele povestiri au
imbinat cateva piese. Altele mi-au oferit scurte imagini de la
distanta ale mtregului, unele au imbunatatit tonurile �i culoarea,
iar altele mi-au dezvaluit mistere a�a cum imaginea unui puzzle
privita de un copil ii arata acestuia obiectele ascunse m frunzi�.
Acum imaginea este completa. Chiar �i cele mai mici piese i�i
gasesc locul. Sper ca nimic nu este scapat din vedere. I ti ofer
aceasta imagine avand convingerea ca va fi atat clara, cat �i
lamuritoare. Trebuie sa fie, deoarece este 0 harta a p roblemei.

28
 PROBLEMA

Cred di dadi putem descrie �i numi problema, atunci Ii putem

gasi solutia. Daca imaginea este foarte dara, solutia va deveni
evidenta. De exemplu, daca "problema" ar fi un nod intr-o sfoara
incurcata �i ai putea sa il vezi �i sa 11 descrii dar : "Sfoara trece in
sus pe aici, pe dupa asta, in jos pe aici, face 0 buda inapoi �i trece
peste asta", ai vedea solutia problemei. Ai �ti cum sa 0 descurci.
In mod asemanator, yom studia aceasta problema, astfel Incat
solutia sa fie dara. Problema prive�te motivu l pentru care oa­
menii acponeaza impotriva semenilor lor, dominandu-i in in­
cercarea de a-i controla.
Este important sa ne uitam direct la problema �i sa nu ne
lasdm distra�i de la drumul nostru. Unii, urmand semnalul celor
care au comportamente dominatoare, se uita in directia opusa
celei in care se afla problema. Influentati de fapta�i, ace�ti oameni
explica invers ca violenta �i insultele sunt provocate de victima -
sunt ceva ce 0 persoana "cerea" sau "pentru care, cel putin in
parte, a fost responsabila" ori lI la care ar fi trebuit sa se a�tepte"
sau "a creat", "a meritat" sau "a vrut". Sau explica opresiunea ca
fiind opera a ceva lipsit de corp, ceva dincolo de lume, de timp �i
de spatiu, ceva facut de insa�i personificarea raului. Diavolul.
Rautatea insa�i a facut sa se intample acele lucruri. Dar a inventa
un "diavol" care sa serveasca drept tap ispa�itor ne-ar distrage
de la diutarea noastra.
Fara indoiala, cei mai multi dintre noi am fost la un moment
dat tratati prost de altii sau, incon�tient, am tratat prost pe alt­
cineva. Scuzele �i iertarea inseamna recunoa�terea gre�elilor
noastre omene�ti. Dar unii oameni care ne trateaza rau afirma ca
nu au facut nimic gre�it sau ca au fost provocati sa 0 faca (de noi)
ori ca au avut intentii bune, astfel incat nu avem de ce sa ne
plangem. Ace�ti oameni pur �i simplu nu vad gre�elile pe care Ie
fac ca fiind rele. Chiar �i cei care savar�esc acte extreme impotriva
celorlalti deseori nu cred ca au facut ceva rau.
De exemplu, presa a anuntat ca 0 scrisoare despre care
anchetatorii suspn ca a fost scrisa de Timothy McVeigh, datata 10

29
 OAMENII DOMINATOR1

februarie 1995, afirma: "A'§ putea face ceva bun atunci cand voi
putea fi complet eficient" . McVeigh a fost condamnat pentru
atentatul cu bomba de la Oklahoma, un atac care a '§ocat lumea.
A avut loc pe 19 aprilie 1995, la putin mai mult de doua luni
dupa ce redactase scrisoarea.
Atentatul a fost descris ca cel mai sangeros atac terorist care a
avut loc pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. 0 suta '§aizeci '§i
opt de oameni au fost uci'§i '§i alti cinci sute au fost raniti. A facut
ceva bun?
Un atac terorist chiar '§i mai violent a fost lansat impotriva
Americii '§i a libertatii inse'§i pe 1 1 septembrie 2001. Atacurile cu
avioane deturnate asupra World Trade Center '§i a Pentagonului
au uluit lumea '§i au rapit mai mult de '§ase mii de vieti. Oamenii
de '§tiinta declara ca terori'§tii erau extremi'§ti " religio'§i" care
credeau ca actele lor ingrozitoare impotriva celor inocenti au fost
comandate de Dumnezeu.
Aceasta incon,§tienta terorista este ceea ce numim rau. Totu'§i,
o incon'§tienta izbitor de asemanatoare este evidenta chiar '§i in
actele obi,§nuite '§i mai putin distructive, cum ar fi sa love'§ti un
copil "pentru a-I face sa inceteze din plans" . Astfel de acte
impotriva copiilor Ie distrug acestora capacitatea de a-'§i exprima
emotiile, ii zapacesc '§i ii umplu de furie ascunsa. Au d deseori ca
astfel de violenta impotriva copiilor, chiar '§i impotriva bebelu,§ilor
de '§ase luni, este inca folosita.
De'§i nu pun deloc semnul de egalitate intre lovirea unui copil
'§i un act de terorism, vreau sa arat faptul ca ambele se nasc dintr-o
ignoranta ingrozitoare a a gresorului. Si ca, in cele mai multe
dintre cazuri, atunci cand oamenii actioneaza impotriva semenilor
lor, se simt indreptatip sa 0 faca. Se simt justificap.
Daca un act impotriva unei persoane este corect in mintea
autorului, se spune invers, ca a fost provocat de victima, nu de
fapta'§. Ceea ce este opusul adevarului.
o a doua idee este ca actele incorecte, actele fmpotriva
oamenilor, provoaca de obicei chiar inversul a ceea ce doresc

30
 PROBLEMA

autorii lor. ln torcandu-ne la exemplele anterioare: intr-un caz,

"sa fac ceva bun", McVeigh face rau, iar in celalalt, " a face un
copil sa inceteze din plans", 0 persoana mare�te suferinta care I-a
facut pe copil sa planga inipal.
Daca ai intalnit 0 persoana care a acponat impotriva ta
haytuindu-te, caracterizandu-te, discriminandu-te sau atacandu-te
fizic, s-ar putea sa fi observat ca acel act a fost indreptat impotriva
ta ca �i cum l-ai fi meritat.
Indiferent daca sunt resimpte ca inspaimantatoare, jignitoare
sau doar irationale, actele Impotriva celorlalti au anumite puncte
comune. In linii mari, acestea sunt urmatoarele:
1. De obicei, fapta�ii cred di actiunile lor opresive sunt
necesare, chiar corecte. De fapt, comportamentul lor este
opus: inutil �i incorect.
I
2. n general, actele impotriva celorlalp, adica incercarile de a-i
controla pe ceilalp, aduc Hlpta�ilor opusul a ceea ce vor.
3. Actele Impotriva celorlalp izvorasc dintr-o distorsionare
sau 0 lipsa de atentie. Aproape mtotdeauna autorii cred ca
ei vad dar �i ca sunt co�tienp: ceea ce este opusul reali­
tatii.
Cand vine yorba de actele Impotriva celorlalp, de ce lucruri
nu sunt oamenii con�tienp? Cred ca aceasta este 0 intrebare foarte
importanta, deoarece d aca vom pu tea raspunde la ea, daca vom
�ti de ce lucruri nu sunt ei con�tienti, vom fi mceput sa descalcim
o problema incurcata �i sa raspundem la intrebarea: "De ce foarte
mulp oameni incearca sa Ii controleze pe altii?" .
N u voi uita niciodata un caz p e care I-am mtalnit c u cativa ani
in urma. Un barbat devenise atat de dificil, incat sotia lui se
desparpse de el, mutandu-se intr-un apartament la cateva strazi
distanta de cas a lor. Ea a facut acest lucru dupa ce ii tolerase
comportamentul tot mai urat vreme de mai bine de douazeci de
ani. ln totdeauna sperase ca el avea sa se schimbe, sa devina mai
bun, mai bland �i mai iubitor �i ca, intr-un fel, investipa ei de

31
 OAMENII DOMINATORI

timp �i de energi e din top ace�ti ani avea sa aiba ca rezultat 0

relati e stransa .
S�tul ei a vrut intotdeauna ca ea sa se intoarca �i chiar dupa
doi a �i inca mai spera acest lucru. Incurajat de ea, s-a hotarat sa
discute cu mine. In timpul conversatiei noastre, I-am intrebat
daca �tia ce vroia sotia lui - ce schimbare, daca des pre asta era
yorba, ar fi adus-o Inapoi ?
- Vrea sa rna port fmmos cu ea, a zis el.
- Se poate ca tu sa te porp fmmos cu ea? I-am Intrebat eu.
- Cum sa rna port frumos Cll ea daca sunt atat de furios ca m-a
parasit?
Pe masura ce vorbeam, felul in care aborda el aceasta problema
a devenit foarte dar. I se parea ca daca era suficient de manios,
infrico�and-o cu izbucniri bru�te �i cu demonstratii de furie, daca
tipa destul de mult, aratandu-i cat de rau II infuriase, daca 0
jignea �i 0 intimida suficient, spunandu-i ca nu se putea descurca
pe cont propriu �i mai ales daca 0 lovea destul de mult, ea avea
sa fie atenta �i sa I�i dea seama de alegerea gre�ita . Ea avea sa se
intoarca. in mod dar, incercarea lui de a 0 controla era ceea ce 0
gonise ini pal. Iar el nu intelegea . De acest lucru nu era el con�tient.
Asta nu inseamna ca era nebun. In schimb, a� spune ca el, ca toti
fapta�ii, intelegea pe dos. Oamenii care acponeaza Impotriva
altora, de fapt acponeaza pe dos, facand opusul a ceea ce ar trebui
sa faca pentru a-�i atinge scopul.
in exemplul anterior, atat sotia, cat �i sotul vroiau 0 relatie
apropiata, dar aceasta insemna ceva complet diferit pentru
fiecare dintre ei. Ideea de apropiere a fiecamia �i de cum sa 0
obtina era opusul ideii celuilalt. In mod sigur, felul unuia dintre
ei de a se apropia avea sa dea gre� �i chiar a facu t-o. De fapt, a
indepartat ori ce posibilitate de apropiere.
Pe masura ce yom continua sa exploram labirintul de acpuni
iluzorii intretesute in lumea noastra, yom a fla de ce unii oameni
actioneaza Impotriva propriilor intentii, fie ca este pentru a obtine

32
 PROBLEMA

apropierea, fie pentru "a face ceva bun". De vreme ce toate actele
opresive au 0 abordare pe dos, se poate spune ca au loc in
contextul actionarii pe dos. Vom afla ce este cu adevarat pe dos.
Chiar �i comportamentele obi�nuite sunt inexplicabile daca
nu cunoa�tem contextul In care au loc. Dupa ce incepem sa
intelegem contextul, putem Incepe sa interpretam comporta­
mentele �i, cel mai important, sa afUim de ce exista contextul
actionarii pe dos.
Mai intai, sa ne uitam mai bine la cat de important este
contextul. Dadi m-ai vedea strigand �i uitandu-ma iute In jur,
comportamentul meu ar parea ciudat �i ell sigurClnta inexplicabil.
Daca ai vedea contextul ln care a avut loc acest lucru - urmaream
un meci de baschet - actiunile mele nu ar mai fi inexplicabile. In
acest exemplu, contextul sau imaginea generala explica ceea ce
este particu lar: comportamentul meu.
Cunoscand contextul In care oamenii actioneaza lmpotriva
altora, putem Incepe sa Ie explicam actiunile.
 Capitolullll

Intentii ,

in ciuda intentiilor lor bune,

,

a ie§it rau.
 OAMENII DOMINATORI

upa cum am vazut, actiunile impotriva celorlalti au loc in

D contextul actionarii pe dos. Cred ca cei mai multi oameni
care se comporta ca ni�te tirani, con�tient sau incon�tient, dorind
sa ii controleze pe ceilalti, incearca sa satisfaca 0 anum ita nevoie
care intrece bunele lor intentii. Derutati, incearca �i i�i salisfaca
aceasta nevoie in moduri extrem de distructive, chiar dacii nu sunt
con$tienti de nevoia in sine. In final, comportamentele daunatoare
nu reu�esc niciodata sa satisfaca acea nevoie. Drept rezultat,
suntem martorii unor cicluri de distrugere.
De vreme ce multi oameni vor "sa Ie faca bine celorlalti" �i sa
fie tratati in acela�i fel, de ce, in anumite cazuri, intentiile lor
bune �i toate eforturile pe care Ie fac de a Ie pune in practica nu
dau nici un rezultat?
Exista 0 poveste veche numita "Fiica morarului". Morarul re­
nunta la 0 parte din proprietatea lui �i la tot ce se afIa pe ea intr-un
pact cu diavolul. I�i da proprietatea in schirnbul bogatiilor, cre­
zand ca nu are de pierdut decat un singur mar. Dar ce "crede"
morarul nu este real. i�i pierde fiica in favoarea diavolului deoarece
ea sta langa mar. Morarul afIa vestea prea tarziu, de la sotia lui. Cei
doi sufera amamic din cauza acestei pierderi uria�e. Si fiica lor
sufera mult, trecand prin numeroase incercari pana cand, in cele
din urma, scapa de diavol �i i�i continua viata.
Ceea ce morarul �tia sau credea ca �tie nu a fost complet
adevarat. Intentiile lui bune de a se imbogati nu au fost de ajuns.
Nu �tia ca exista ceva de care nu era con�tient: ca inainte de a-�i
pierde fuca in favoarea diavolului, 0 pierduse in alt fel. i�i
pierduse capacitatea (daca 0 avusese vreodata) de a avea 0
legatura cu ea. Daca ar fi avut cu adevarat 0 legatura cu sotia �i
fiica lui, ca oameni reali cu vieti proprii reale, ar fi discutat cu ele
despre intentia de a renunta la ogor inainte de a 0 face. Si-ar fi dat
seama ca, de vreme ce ele locuiau pe proprietate, era �i curtea lor
�i nu ar fi incheiat niciodata acest pact nefericit. Sau fiica lui ar fi
�tiut despre plan �i nu ar fi stat langa mar.

36
 INTENTII

Nu trebuia decat sa intrebe. In schirnb, morarul a actionat in

numele tuturor. Chiar �i avand intentii bune, toti sufera daca
acea capacitate de a avea 0 legatura este pierduta. Cum se poate
ca morarul sa I�i fi pierdut aceasta capacitate? Se poate ca vechea
poveste sa mai fie relevanta?
Oare chiar �i acum oamenii acponeaza in locul altora? "Plecam
acum./I "Nu porti asta./I "Nu vrei asta./I ,,�tiai ca ... /I
Chiar in timp ce scriam despre morar, am avut �i eu 0
experienta asemanatoare. Un om de treaba a venit sa rep are un
aparat electric. I-am spus:
- Eu sunt In birou, lucrez. Daca ai nevoie de ceva, pop sa rna
intrebi.
El a fost incapabil sa inteleaga ca lucram �i nu m-a intrebat
daca poate sa Imi intrerupa munca. Controlul incon�tient apare
exact In acest mod. lata ce s-a intamplat.
In tirnp ce lucram la acest manuscris, mutam textul prin inter­
mediul programului meu de calculator, cand ecranul computerului
s-a facut negru. A disparut totul. Nu se mai vedea nirnic. In tacerea
mormantala, am ie�it in graba sa vad ce se intamplase. Primul meu
gand a fost: "Oare s-a electrocutat?/1 Omul era bine. Muncea.
Oprise alirnentarea cu electricitate in toata cladirea. Macar
dadi m-ar fi intrebat. Dar, ca �i morarul, actionase fara sa tina
cont de mine, de parca nu ar fi �tiut ca eram acolo. Oare nu fusese
atent - fusese In alta parte - cand Ii spusesem ca lucrarn? Oare
rn-ar fi auzit daca a� fi fost altcineva - un general, un judecator de
la curtea suprema?
I-am spus electricianului despre morar. �i, foarte politicos, a
acceptat povestea.
- Am primit 0 lectie irnportanta astazi. Nu 0 voi uita. Nu am
vrut sa va stric cartea.
Spre deosebire de omul care a distrus cartea sotiei lui, rupand-o
in bucati, electricianul �i-a cerut scuze �i s-a hotarat sa se schimbe.
Nu avusese intentia sa Irni intrerupa munca. Doar ca nu rna

37
 OAMENII DOMINATORI

vazuse cu adevarat. Cei care nu Ii vad sau nu Ii aud cu adevarat

pe ceilalti, chiar �i atunci dind intentioneazii sa Ii ajute, pot face
tocmai opusul.
o intenpe este ca 0 canna la corabie. Ne stabile�te direcpa. Ne
mdruma spre obiectivele noastre. Ne descrie te1ul. Dar chiar �i cu
cele mai bune intentii, unii oameni dau gre�. $i, chiar daca I�i dau
seam a ca s-au abatut de la drum, iar asta arata bunele lor intentii,
lIse mtampla cevall �i obtin opusul a ce vroiau. De ce? Daca
intenpile lor sunt cele rnai bune, ce merge prost? Nu este 0 intenpe
buna ca 0 carma la corabie, un Indrumator mereu prezent? Daca
este a�a, atunci de ce totu�i lucrurile merg prost?
Oare ce simt oamenii care descopera ca nu au reu�it sa I�i
puna m practica intentiile, cum ar fi, de exemplu, omul care nu
reu�ea sa I�i respecte intentia de "a 0 duce acasa la familie" sau
chiar morarul?
Pentru a mte1ege dilema m care se afla unii oameni, sa ne
imaginam urmatorul episod.
Fiecare dintre noi se afla pe cate 0 corabie �i am mers m voia
curentului foarte multa vreme. Curentul ne-a purtat mtotdeauna.
$i credem ca ne va duce mtotdeauna unde trebuie sa ajungem.
Dar mcepem sa ne simtim un pic nesiguri. Simtim ca ceva nu este
bine, abia vizibil. Nava s-a abatut de la cursul ei. Lumea noastra
nu este atat de sigura �i de echilibrata pe cat ne-ar placea sa fie.
Intentia noastra �i cursul pe care am ajuns sa II a�teptam nu
mai sunt respectate. Am intrat sub influenta altui curent. Unii
dintre noi I�i dau seama de acest lucru �i fac reglajele necesare.
Intr-un fel, ne repozitionam canna. Dar altii, fara sa I�i dea seama
ca s-au abatut de la curs, I�i agraveaza abaterea, mentinandu-se
pe pozitie, reafinnandu-�i intentia, doar pentru a ajunge mai
repede acolo unde nu vor sa mearga.
Ace�ti oameni nu l�i dau seama ca se mdeparteaza tot mai
mult de drumul lor. Nu observa pana cand nu vad ca decorul
este destul de diferit de ce se a�teptau. $i chiar �i atunci, cand

38
 INTENT!!,

observa ca ceva este in neregula, nu �tiu ce sau de ceo Indiferent

cat de mult s-au bazat pe carma bunelor intentii, acestea nu sunt
puse in practica deoarece altceva, necunoscut lor, a intrat in joe
�i, pentru ca este un curent ascuns, putemic �i adanc, este 0 forta
irezistibila.

39
 Capitolul IV

in afara firii

Unde se due oamenii a tunei cand

sunt in afara firii lor?

41
 OAMENII DOrvllNATORI
A.
ncercarile de a controla oamenii produc "probleme cu oamenii" .
I sa analizam acum natura unei "probleme c u oamenii" clasice,
una care ne arata ceva important despre incercarile oamenilor de
a-i controla pe alpi.
In viata de zi cu zi, cei mai multi dintre noi au un comportament
care m conditii obi�nuite ar fi de neacceptat, dar care m
circumstante extraordinare sau cople�itoare sunt atat tolerate,
cat �i de mteles. Contextul m care are loc actiunea este foarte im­
portant. De exemplu, m circumstanta extraordinadi a unui de­
zastru, comportamentul unei persoane se poate schimba drastic.
Cineva care trece printr-un dezastru poate sa strige, sa mjure, sa
dea ordine �i, mtr-un sens, sa atace m diferite moduri pe oricine
este m preajma: " Adu un garou! La naiba! Grabe�te-te!"
Cunoa�terea circumstantelor poate explica comportamentul.
Avem chiar expresii pentru acest lucru: " Era cople$it de frica" sau,
m alta situape: "Era cople$itii de durere". $tiind cand 0 persoana
este cople�ita pe moment, putem sa ignorarn atacurile �i, m loc de
a striga �i noi sau de a pleca, sa facem fata situapei cu blandete.
Imagineaza-ti ca e�ti martor sau ca ti se poveste�te un mare
necaz personal. Daca ai trait un astfel de �oc, s-ar putea sa te
sprijini automat pe ceva din apropiere, un scaun sau 0 masa, de
exemplu. Ori s-ar putea sa te clatini sau sa arap m alt fel ca e�ti
impresionat - m afara firii tale.
Dezastrele lovesc brusc �i cand 0 fac, realitatea noastra pare sa
se prabu�easca. Ne trezirn ratacind m timp �i spapu.
De obicei, oamenii care sunt m afara firii lor mcearca sa preia
controlul asupra a ce se afla " acolo" m orice fel pot. $i-au pierdut
conexiunea interioara, a�a ca mcearca sa se agate de ceva, de
orice - chiar de cineva.
Cand oamenii se afla in aceasta stare, nu spunem doar ca sunt
m afara firii lor, putem spune �i ca nu �tiu ce fac. Este ca �i cum
ar fi deconectati de la rea Ii tate a lor de zi cu zi. Pentru a se
reconecta, 0 persoana s-ar putea sa se prinda nu doar de un scaun

42
 IN AFARA FIRII

sau de o masa pentru a-�i reca�tiga echilibrul, ci poate chiar sa se

"apuce", ca sa zicem a�a, de cineva din jur, vrand ca acesta sa fie
ca a manu�a pe mana lor, a extensie a lor, gata oricand sa Ie faca
treaba.
Oamenii pot fi in afara firii lor din orice fel de motive, inclusiv
un sentiment putemic de durere, situatie presanta sau de pier­
dere. Cand cunoa�tem contextuI, putem intelege comportamentul
lor. Dar cum explicam comportamentul de neacceptat in circum­
stante obi�nuite? Ce ne-ar spune un comportament asemanator
intr-un context obi�nuit?
De exemplu, intr-o duminica dimineata, Jack se indreapta
spre u�a pentru a-�i cumpara ziarul preferat, vede ce vreme este
afara �i striga la Jill: " Adu-mi haina! La naiba! Grabe�te-te! "
in acest caz, Jack nu a trateaza pe Jill ca pe a persoana, ci ca pe
altceva. Ordinele lui sunt putemice �i intimidante. Sunt incercari
de a a controla pe Jill. Oare el �tie ce face? Nu actioneaza ca �i
cum ar fi in afara firii lui, deconectat, de parca ar fi trait un
dezastru �i incearca sa se apuce, metaforic vorbind, de cineva din
jurul lui? Nu se poarta de parca ar vrea ca Jill sa fie 0 extensie a
lui, gata oricand sa Ii faca treaba?
Dar el nu a trait un dezastru aparut brusc. Daca nu a fost un
�oc puternic care sa II scoata din fire, atunci ce a fost? Cum a
devenit deconectat? $i, daca un dezastru I-a zdruncinat in trecut,
scotandu-l din fire, ce II face sa ramana a�a, chiar �i acum, intr-o
dimineata de duminica obi�nuita? De ce, asemeni morarului, nu
poate stabili 0 legatura cu sotia lui?
Vom descoperi -raspunsurile in urmatoarele capito Ie. Dar mai
'intai vom arunca 0 scurta privire asupra " firii" din care "iese" 0
persoana atunci cand este In afara firii ei.

43
 Capito/u/ V

"FireaJJ din care uneori "ie§imJJ

Tradarea sinelui este 0

tradare a naturii.
 OAMENII DOMINATORI

adi te-a� intreba c� e e�ti �i te-ai descrie, te-ai diferentia de

O tot ce nu e�ti tu: "Imi place asta �i nu Imi place asta . . . Fac
asta . . . Simt asta . . . Asta gandesc . . . " �i a�a mai departe. Pe masura
ce te define�ti, Iti formulezi �i iti afirmi realitatea interioara, in­
cluzandu-ti gandurile, parerile, sentimentele, motivele, valorile,
intenpile, preferintele, abilitatile, talentele, lucrurile care iti plac
�i care nu ip plac, amintirile �i convingerile. in acest fel, Iti exerciti
libertatea personala de a te caracteriza.
in mod clar, pe masura ce timpul trece, cu cat ai mai multe ex­
periente, cu cat mtalne�ti mai multi oameni, cu cat te gande�ti la
mai multe idei, cu atat mai mult vei mvata despre tine. De
exemplu, dupa ce ai gustat mghetata de ciocolata cu alune, �tii
daca 0 preferi m defavoarea celei cu vanilie.
Pe masura ce iti construie�ti realitatea personala prin felul m
care ip traie�ti viata de zi cu zi, asimilezi cuno�tinte despre tine
�i despre lume. Experientele tale " ajung" la tine prin intermediul
senzatiilor, al sentimentelor �i al intuipei �i sunt organizate de
mintea ta mtr-un fel care are sens.
Experienta directa lp creeaza in minte 0 imagine a realitapi �i
a ta insup. Aceste imagini se schimba, sunt revizuite �i reglate de
expunerea la nuantele vietii. Te pop gandi la experientele tale �i
te poti gandi Ia tine msup, la valorile tale, la actiuni, idealuri,
scopuri �i a�a mai departe.
Iti pop schimba definitia despre sine in orice clipa: Eram II

timid, dar nu mai sune'. Pe masura ce capeti mai multa cunoa�tere

de sine, din copilarie pana la maturitate, definipa despre sine se
va extinde pentru a include mai mult decat atunci cand erai copiI.
"La zece ani, eram pianist. Acum, la douazeci de ani, nu sunt
doar pianist, ci �i compozitor."
Cei mai multi dintre noi l�i construiesc identitatea gradat,
deoarece sunt deschi�i la experiente, dar unii oameni descriu 0
IIcunoa�tere" surprinzatoare �i imediata despre cate un aspect al
naturii lor interioare.

46
 " FIREA" DIN CARE UNEORI " Ig;IM"

Un pictor, de exemplu, poate ;;ti di "asta vreau sa factI atunci

cand i se prezinta 0 lucrare buna; un actor poate ;;ti ca "asta e
casa mea" cand urca prima data pe scena; un savant poate ;;ti ca
"asta vreau sa studiez", dupa cum a spus expertul in mitologie
recunoscut mondial, Joseph Campbell, cand a cunoscut mitologia
in copilarie. Aceasta cunoa;;tere de sine nu este disponibila unei
persoane care este in afara firii ei in cea mai mare parte din
timp.
A deveni un individ este un proces de creatie ;;i fiecare dintre
noi 11 parcurge pe tot parcursul vietii. A deveni tu insuti este un
proces fizic ;;i psihic. "Mai intai am fost celula. Acum sunt
persoana. " "Odata nu ;;tiam sa citesc. Acum ;;tiu ;;i sa scriu ."
lti pop descoperi talente ;;i preocupari noi la orice varsta. Oamenii
care raman deschi;;i fata de inclinatille lor interioare ;;i care i;;i
pastreaza sinceritatea fata de ei �i;;i descopera, de obicei, mai
multe despre ei pe parcursul vietti. Dupa ce dezvoltarea lor fizica se
incheie, expansiunea psihica nu se intrerupe. Cunoa;;terea lor devine
;;i mai profunda, mai larga ;;i mai completa, daca ei II pennit.
in procesul definirii de sine, iti construie;;ti identitatea in
acela;;i timp in care creezi un parametru nevazut care include tot
ce nu este fizic la tine. Acest parametru invizibil este granita ta
psihica.

Limita psihici
Fara 0 granita psihica, am fi ca ni;;te pidituri de cemeala
raspandite intr-un bazin cu apa - u;;or de absorbit de definitiile
pe care ni Ie dau alti oameni ;;i chiar de scopurile altora.
Cum limita ta psihica nu se vede, poate fi de ajutor sa te
gande;;ti la ea ca la un spatiu sau 0 linie intre lumea ta interioara,
spirituala, psihologica ;;i cea exterioara - cultura 'in care traie;;ti ;;i
oamenii cu care interactionezi.
Dand un nume la ceea ce nu se vede (granita psihica, de
exemplu), putem vorbi despre aspecte abstracte ale eului nostru.

47
 OAMENII DOMINATORI

Facem acest lucru atunci cand vorbirn despre ego, suflet, spirit
sau minte ca �i cum ar fi concrete, ca �i cum Ie-am putea vedea,
de�i nu Ie vedem decat manifesh'irile.
in timp ce cite�ti aceasta carte, ar putea fi util sa Ip imaginezi
propria granita psihica nevazuta, deoarece aceasta este hotarul
incalcat de oricine incearca sa te controleze.
A�a cum granita fizica Iti delirniteaza prezenta fizica, cea
psihica delimiteaza tot ce e�ti tu. Aceasta circumscrie tot ceea ce
nu se vede despre tine - individualitatea ta.
Tu controlezi ce trece de aceasta granita. Cand accepti sau
respingi informapi (un eveniment sau 0 experienta), actionezi ca
un " portar". Cand Iti dai sau nu acordul - "Accept asta sau "Nu
/I

accept asta" - deschizi sau inchizi poarta.

Celulele din organismul tau te protejeaza in mod asemanator,
actionand ca portari ai corpului fizic, acceptand sau respingand
automat diferite sub stante.
Este interesant ca lirnita ta fizica are �i un aspect invizibil care
pare sa se extinda putin dincolo de tine. Felul in care aceasta
gran ita este respectata in diferite culturi se reflecta in distantele
diferite � a care stau oamenii unii fata de altii. De exempIu, daca
noi doi am fi singuri intr-un ascensor �i am sta de yorba fara sa
ne cunoa�tem, eu a� sta intr-un capat al lui, iar tu, aproape sigur,
ai sta in celalalt.
Daca a� sta chiar langa tine, probabil ca ai face un pas In spate
pentru a-ti apara granita fizica, considerand ca am incercat sa
intru in spatiul tau, chiar daca nu te-a� atinge. Daca m-a� lovi de
tine, mi-a� cere scuze. Dar, daca a� fi in ascensor Impreuna cu un
copil de doi ani care este in grija mea, nu numai ca a� sta langa el,
ci l-a� �i tine de mana. Granitele unui copil sunt deschise pentru
a primi protectie.
Cand vedem prezenta fizica a unei persoane, Ii vedem
individualitatea, imprimata ca 0 amprenta in timp �i spatiu.
Granitele fizice sunt incalcate prin acte de agresiune fizica, de

48
 " FI REA" DIN CARE UNEORI " IESIM"

exemplu, violenta fizica, abuzuri sexuale �i crima. Cei mai multi

din tre noi avem 0 idee destul de clara despre granitele fizice ale
cel orlalti �i reu�im sa Ie respectam. Cei care nu 0 fac sunt adesea
arestati.
in mod clar, a�a cum atacurile asupra corpului sunt daunatoare,
la fel sunt �i cele asupra psihicului. Toate aceste atacuri sunt in­
cercari de a ne controla. Insa doar de curand am inceput sa recu­
noa�tem atacurile impotriva granitei psihice a unei persoane -
criticile privind sexul sau rasa �i toate categoriile de abuz verbal
constituie exemple. (Vezi cartea mea anterioara, "The Verbally
Abusive Relationship: How to Recognize It and How to Respond " ,
1996, Adams Media Corporation, pentru 0 abordare amanuntita
a abuzului verbal.)
Istoric, nu am dat multa atentie granitei noastre psihice. Un
motiv este ca traim intr-o lume atat de orientata spre exterior,
incat ne-am obi�nuit sa gandim ca "ceea ce nu se vede nu poate
exista". Insa oda ta cu fisiunea nucleara, microundele, descoperirea
de noi planete �i conversatiile in spatiul virtual, ne dam seama ca
ceea ce nu se vede poate exista.
Deoarece nu se acorda atentie existentei unei granite psihice,
se poate mtampla ca oamenii sa i�i amestece realitatea proprie cu
cea a altei persoane. Acesta este un lucru foarte important,
deoarece permite aparitia a tot felul de probleme relationale.
Sinele tau, de�i are multe aspecte nevazute �i multe calitati �i
caracteristici invizibile, formeaza un intreg. Fiecare dintre noi
are 0 perceptie a acestui ,,intreg", iar aceasta perceptie se pare ca
este pierduta sau uitata atunci cand suferim trauma unui
eveniment catastrofal - chiar pana la limita amneziei, uitand cine
suntem �i contextul vietii noastre.
Unele evenimente sunt atat de nea�teptate, incat nu Ie
percepem in totalitate sau nu reu�im sa 0 face decat lent.
Evenimentele nea�teptate ne izbesc granita psihica �i chiar ne
pot �oca. Daca lovitura este mai putemica decat putem suporta,

49
 OAMENII DOMINATORI

dadi nu putem inchide poarta in fata acelei experiente, devenim

cople�iti sau "inlaturati". Daca suntem inlaturap, atunci se poate
spune despre noi ca sun tern in afara firii noastre.
Discutam cu un prieten mai in varsta despre experienta pe
care 0 au oamenii aflap in afara firii lor. El mi-a spus dl avea 0
amintire de demult. Si-a adus aminte ca avea doar doi ani cand
mama lui I-a lasat singur cateva ore cu sora lui mai mare �i di
exact atunci �i-a dat seama ca se simtea in siguranta �i con�tient
de sine. Mi-a spus ca, de atunci, a avut acea senzatie de sine in
cea mai mare parte a timpului. Apoi m-a intrebat: "Acesta este
sinele pe care l-a� pierde daca a� fi in afara firii mele?/I L-am
asigurat ca acesta era �i m-am minunat ca putuse sa fie atat de
con�tient de sine insu�i la 0 varsta atat de frageda.
Pana acum, am vazut ca acpunile impotriva oamenilor au loc
in contextul actionarii pe dos. Fapta�ii par sa fie in afara firii lor.
Cand incearca sa controleze 0 alta persoana, acponand impotriva
ei, ataca ori granitele fizice ale acesteia, ori pe cele psihice, ori
ambele. Sau ignora acea persoana de parca nu ar exista, preluand
controlul asupra timpului, spatiului sau a altor resurse ale ei. Am
vazut, de asemenea, ca un �oc sau 0 criza ii poate face pe oameni
sa fie in afara firii lor �i ca aceasta are legatura cu problema
controlului. in urmatorul capitol, yom analiza alte moduri in
care oamenii pot ajunge sa fie in afara firii lor.

50
 Capitolul VI

Deconectarea: educatie, incercare §i

trauma

Suntem liberi sa ne
a utodefinim.
 OAMENII DOMINATORI

um se poate ca unii oameni sa para a fi in afara firii in cele

C mai obi�nuite dintre situatii? Ce ar putea face ca 0 persoana
sa ajunga in afara firii ei chiar daca nu a fost afectata de un eve­
niment �ocant? Oare este mai probabil ca oamenii care sunt in
afara firii lor sa fie sub influenta unei vdiji? Pentru a intelege
motivul pentru care Jack, din exemplul anterior, se afla in afara
firii lui cand a strigat la Jill sa Ii aduca haina, yom analiza una
dintre experientele lui din copilarie. De�i aceasta nu este cauza
pentru care Jack se afla in afara firii lui, a contribuit la acest lucru.
A fost nevoie de multe astfel de experiente �i de alte influente
pentru ca Jack sa ajunga la starea in care se afla.
Dar, inainte de a continua, te rog sa observi doua lucruri foarte
semnificative despre Jack �i despre oricine incearca sa controleze
alta persoana. De obicei, oamenii care se comportif ca $i cum ar fi in
afara firii lor 0 fac doar in relatie cu anumiti oameni. De exemplu, este
posibil sa nu Ii ignore, sa nu Ii categorizeze, sa nu Ii demoralizeze,
sa nu Ii comande sau sa nu ppe la vecinii lor, la prieteni �i la
oamenii pe care Ii intalnesc in mod obi�nuit. Mai tarziu, in
calatoria no astra, vom vedea de ceo $i cand oamenii sunt in afara
firii lor, sunt, in esentif, incon$tienti de ei in$i$i. Atunci am putea
spune ca sunt deconectap.
Inainte de a cerceta felurile in care are loc deconectarea, ne vom
opri 0 clip a pentru a studia "cele patru funcpi", deoarece oamenii
devin deconectap doar atunci cand acestea sunt afectate.

Cele patru fUDctii

Toata lumea se na�te cu patru funcpi: sentiment, senzatie,
intuitie �i gandire. Acestea ne permit sa fim conectati la noi
in�ine.
Aceste functii reprezinta baza pentru mai multe teste folosite
de educatori, angajatori �i consilieri profesionali pentru a evalua
tipurile de personalitate, scopurile profesionale �i stilurile de a
invata.

52
 DECONECTAREA: EDUCATIE, I NcERcARE �I TRAUMA

Sa vedem cum opereaza aceste functii. Cand intri intr-o ca­

mera, pop observa temperatura, mirosurile �i culorile (prin inter­
mediul functiei senzoriale), obtinand 0 idee despre starea oame­
nilor din acea incapere (prin intermediul functiei sentimentului),
comparand situapa cu 0 reuniune anterioara, dar asemanatoare
(prin intermediul funcpei gandirii), avand sen timentu I ca un
prieten care de obicei nu participa trebuie sa apara dintr-o clipa
in alta (prin intermediul funcpei intuipei).
De�i venim pe lume dotap cu aceste funcpi, daca incetam sa Ie
folosim, abilitatea no astra de a asimila experientele prin care
trecem �i de a ne intelege pe noi in�ine �i lumea in care traim este
afectata. Daca abilitatea noastra de a ne intelege pe noi in�ine nu
este afectata, acest lucru se intampla pentru ca cele patru funcpi
ale noastre ne ofera informatiile de care avem nevoie pentru a
trai �i a ne dezvolta. De exemplu, bebelu�ii reacponeaza la
senzatiile lor. $tiu daca sunt uzi, daca Ie este frig, foame sau daca
se simt confortabil. Vad, aud, gusta, ating �i miros lumea din
jurul lor. Au emopi �i pot fi fericip, tri�ti sau speriati - totul
depinzand de informatiile care Ie sunt oferite de catre functia de
sentiment �i chiar pot simp intuitiv schimbarile starii de spirit a
mamei lor. Multe marne spun: "Copilul meu �tie cand vreau sa
ies in ora�". Trairea interioara a unui copil este foarte reala chiar
inainte ca el sa invete sa 0 numeasca �i sa 0 descrie.
Avem nevoie de aceste funcpi pentru ca ele ne aduc infonnapi
�i ne ajuta sa Ie interpretam. Supravietuirea no astra depinde de
acest Iucru. De exemplu, fara cunoa�terea senzoriala, nu am �ti
daca ne-am ram, daca am fi bolnavi sau daca ne-ar fi frig. Pe cat de
mult depindem de cunoa�terea senzoriala pentru a ne mentine
sanatatea, la fel de mult depindem de intuipe pentru a ne indrurna
in siguranta atunci cand alte informatii nu sunt disponibile. Intuipa
este ca 0 mica voce interioara care spune "nu te duce acolo".
Funcpa de sentiment nu ne ajuta doar sa identificam starea de
spirit dintr-o incapere, ci �i sa ne dam seama daca ceea ce traim

53
 OAMENI I DOMINATOR!

este p Hicut sau nepHlcut, trist sau vesel. Emotiile p e care Ie simtim
prin intermediul functiei de sentiment ne ajuta sa �tim cine �i ce
suntem �i ce este bun sau rau p entru noi. Abilitatea noastra de a
ii mtelege p e alpi depinde de functia de sentiment, pe langa
celelalte functii.
Ne cantarim sentimentele, suntem atenp la ce intuim despre
situatia prezenta �i observam situatiile pe care ni Ie dezvaluie
corpul. De fapt, deoarece sentimentele, intuitia �i senzatiile
noastre ne ajuta sa cunoa�tem ceea ce traim, acestea sunt
principalele noastre surse de informare.
Diferita de aceasta traire directa este 0 sursa secundara de
informare: gandirea. Ne formam concepte abstracte despre ceea
ce traim sau despre informatii le care ne sunt prezentate. In mod
foarte evident, depindem de funcpa de gandire pentru a rapona,
a analiza �i a interpreta informapile pe care Ie primim de la
celelalte trei funcpi care, atunci cand lucreaza la capacitate
maxima, ne ofera 0 lume interioara bogata care colaboreaza cu
cea exterioara.
Deconectarea de la oricare dintre functii le noastre poate fi
rezultatul mai multor cauze: dezechilibru chimic, boala �i chiar 0
lovitura p utemica la cap. In cazul anumitor boli, cum ar fi
Alzheimer, "conexiunile" biologice �i neurologice se mchid �i
persoana afectata i�i pierde memoria �i, m cele din urma,
con�tiinta celorlalte funcpi psihice �i corporale. Dar foarte multi
oameni i�i pierd, mtr-un anumit grad, utilizarea unora dintre
funcpi, deoarece au fost educap sa se deconecteze.

Educatie pentru deconectare

Cand Jack avea trei ani, parintii lui, Dick �i Jane, avand cele
mai bune intenpi, I-au dus m centrul ora�uIui sa ii cumpere haine
de iama. Dupa 0 ora de cautari, au ie�it m graba dintr-un magazin
pentru a lua pranzul. Din mtamplare, Jack, care era obosit, a
cazut, s-a lovit la genunchi �i a mceput sa planga.

54
 DECONECTAREA: EDUCAJIE, I NCERCARE $1 TRAUMA

Aproape in acela�i timp, parintii I-au ridicat de jos �i i-au zis:

- Nu te doare. Nu ai de ce sa plangi. Nu vrei decat sa atragi
atentia �i de aceea faci 0 scena.
Fiecare dintre aceste afirmapi i-a infirmat lui Jack propriile
perceppi �i a fost opusul adevarului. Lui Jack, propria traire Ii era
prezentata pe dos. Un eveniment interior, trairea lui, era definita
din exteriorul lui de catre parinp.
Jack �i-a revenit de pe urma accidentului. Dar avand in vedere
ca acesta era modul in care Jack era tratat deseori, cum ar fi putut
sa I�i cunoasca trairile? Cum ar fi putut sa se defineasca pe sine?
Daca " acceptam" definitia pe care ne-o da altcineva, credem
ca aceasta este mai realii decat a noastra in�ine. Ne substituim
definitia de sine cu a altcuiva. Ajungem sa ne "cunoa�tem" pe
dos, de Ia exterior spre interior, nu de la interior spre exterior.
Daca Jack, in momentul incidentului de la cumparaturi, ar fi
acceptat definitia pe care i-a dadeau parinpi lui, ar fi crezut ca
durerea de la genunchi ori nu era reala, ori nu ar fi trebuit sa
existe " Nu rna doare". $i-ar ft pierdut 0 parte din cunoa§terea
senzorialii. Ar fi crezut ca lacrimile care Ii curgeau pe obraji erau 0
pacaleala: " Nu am de ce sa plang". $i-ar ft pierdut counoa§terea
emotionalii. Si ar fi crezut ca a facut ceva foarte rau: " lncerc sa
atrag atentia". $i-ar ft pierdut cunoa§terea intuitivii ca i se mtampla
ceva rau. In acest fel, el ar fi fost educat sa creada opusul ade­
varului.
Daca ar fi acceptat definipile pe care parinpi Ie d adeau ex­
perientei lui, el ar fi fost nevoit sa renunte Ia propria definip.e de
sine. S-ar fi sirnp.t foarte vinovat pentru ca i-a "facut" sa se supere
�i ar fi considerat ca era pur �i simplu respins. Pana la urma,
pentru un copil, el este propria traire.
De�i urmatoarea interacp.une a avut loc intre un parinte �i un
copil, interacpuni asemanatoare au adesea loc intre adulp.
o femeie, pe care 0 voi numi Betty, a intrat intr-o
cafenea in care stiiteam impreunii cu 0 prietenii. Femeia era

55
 OAMENII DOMINATOR!

lnsotitd de fiica ei, pe care 0 voi numi Suzy, in varstii de

aproximativ �apte ani.
- Ce fel de lnghetata vrei ? a lntrebat Betty, in timp ce
se uita la sortimentele expuse In vitrina de sub tejgheaua
din stidd.
- Mama, vreau de vanilie, a spus Suzy.
- la cu fulgi de ciocolatd, i-a zis mama.
- Nu. Vreau de vanilie.
- 0 sa lti placa mai mult cea de ciocolatd cu alune.
- Nu. Vreau de vanilie.
- Ba nu vrei de vanilie. $tiu cd lti place ceva cu ciocolatii,
a spus mama el.
- Vreau de vanilie.
- Ba nu vrei.
- Ba da.
- Ciudatii mai e�ti, a conduzionat mama.

Pe masudi ce discutia avansa, afirmatiile mamei imi pareau

tot mai stranii. Era ceva ciudat la ele, pardi erau pe dos. Betty
putea �ti doar ce ii placea sau nu ii placea ei, nu �i fiicei sale. Betty
se purta ca �i cum ar fi �tiut ce vroia Suzy.
De vreme ce lui Suzy ii era negata realitatea, ea era invitata sa
se ignore. De fapt, i se spunea ca ceea ce ea �tia in interior -
preferintele ei - era gre�it �i ca ceea ce auzea din exterior -
presupunerea mamei sale - era corect. De asemenea, auzea ca
sinele ei autentic (cel care vroia vanilie) nu era acceptabil pentru
mama ei.
De�i Betty parea sa aiba 0 intentie buna, aceea de a-i cumpara
fiicei sale 0 mghetata bun a, de fapt ataca granita psihica a fetei.
Cat de multa influenta au avut vorbele lui Betty? Care realitate
era a cui? Care gust era al cui? Care dorinta era a cui? Si cine se
purta ciudat? E ceva "pe dos" in comportamentul lui Betty?
Cu toate acestea, Suzy nu a acceptat definitia despre sine pe
care i-o dadea mama ei; a parut capabila sa reziste micilor atacuri.

56
 DECONECTAREA: EOUCATIE, I NcERcARE $1 TRAUMA

Nu s-a Hisat convinsa de faptul ca mama Ii cuno�tea realitatea

interioadi mai bine ca ea insa�i. Dar multe fetite ar ceda in fata
autoritatii unui parinte. Se poate ca dadi mama lui Suzy credea
ca I�i poate defini fiica in termeni de gust �i de alegeri, aceasta sa
nu fi fost prima ei incercare.
Avand in vedere insistenta mamei, este impresionant ca Suzy
�i-a pastrat sentimentul de sine �i imaginea clara a preferintelor
personale. Este foarte probabil ca cineva care avea 0 influenta
putemica in viata lui Suzy sa-i fi vaHdat �i confirmat realitatea
interioara.
Fara 0 confirm are consecventa, este u�or pentru un copil sa
accepte definipa realitapi lui interioare pe care i-a da un parinte.
Dupa cum IP pop reaminti, granitele unui copil sunt deschise
pentru a primi protectie. Pentru copil, parinpi sunt ca ni�te zei.
Dar ace�ti zei, daca nu sunt con�tienp de sine, pot inventa unele
lucruri �i lasa altele nefacute. in anumite contexte, invenpa �i
neglijarea Ii pot chiar zapaci pe multi adulp.
Nici natura nu functioneaza pe dos. Chiar �i 0 planta cre�te de
la interior spre exterior, hranita de sol �i ajutata de soare. Plantele
�tiu exact de ce au nevoie pentru a cre�te. Si cauta acel lucru. Se
Intorc spre soare �i I�i trimit radacini in p amant. In mod
asemanator, cop iii se Intorc spre parintii lor ca sa obpna ceea ce
Ie trebuie pentru a cre�te. Atractia gravitapona la a pamantului
este cea care Ii arata unei plante in ce parte este In sus" �i In ce
I1

parte este In jos". De exemplu, parintii sunt, de fapt, "atractia

I1

gravitationala" a copilului, aratandu-i granitele, nu pentru sus �i

jos, ci pentru bine �i rau, real �i ireal.
Parinpi lui Jack au amestecat ceea ce era real cu ceea ce nu era.
Au ignorat total adevarul trairii lui Jack. Cu ceea ce pareau mesaje
marunte �i obi�nuite, cum ar fi "Nu te-ai lovit", Jack era educat
sa nu aiba incredere in sine insu�i. Invata sa se d econecteze de la
sentimentele lui, de la senzatiile lui �i chiar de la simtul lui intuitiv
despre ceea ce se intampla. Daca �i-ar pierde toata lncrederea In

57
 OAMENII DOMINATORI

sine, s-ar putea chiar deconecta de la propria gandire �i �i-ar baza

alegerile �i acp.unile doar pe rationamentele altcuiva sau pe ceea
ce i s-ar spune, fara 0 evaluare critica. Sau chiar ar putea refuza
sa se gandeasca la orice �i �i-ar putea baza acp.unile doar pe cate
un sentiment, probabil de furie, indiferent de ce i-ar putea spune
rap.unea.
I n acela�i fel in care Betty s-a purtat de parca ar fi �tiut ce vroia
Suzy, parinp.i lui Jack, Dick �i Jane, s-au purtat de parca ar fi
cunoscut trairea fiului lor. S-au purtat de parca ar fi putut sa
treaca peste granita lui psihica �i sa Ii cunoasca realitatea
personala - necunoscutul. Se pare ca nu li s-a parut ciudat sa faca
acest lucru, deoarece nici macar nu au observat ca ceea ce faceau
era irational. Comportamentul lor a fost pe dos. Oare parinp.i lui
Jack au crezut ca Ii cuno�teau trairea? Cum altfel ar fi putut
presupune ca 0 pot defini?
Nu este irap.onal sa Ii spui cuiva ca ceea ce traie�te nu este
adevarat? Ce este mai real decat propria traire? Daca Imi este
frica, mi-e frica.
Cum Dick �i Jack doreau sa fie parinp. buni, ce i-ar fi putut
face sa abandoneze intelegerea pe care 0 aveau pentru propriul
copil? Oare se aflau sub puterea unei vraji? Daca da, oare a intrat
�i Jack sub influenta ei? Cred ca nu inca. Dar el invata sa lnchida
poarta in fata trairii lui interioare �i sa 0 deschida pentru opusul
acesteia: 0 reflexie foarte distorsionata a cine �i ce era. Inca avea,
totu�i, 0 legatura cu sinele sau, �i daca nu era traumatizat prea
puternic, putea ramane con�tient de trairea lui interioara, de�i
cumva nedar �i nesigur In privinta lui �i a alegerilor sale.
Pe masura ce copiii cresc, invata sa I�i sorteze trairile, sa Ie
numeasca, sa se gandeasca la ele �i sa Ie dea sens. Dar, daca devin
" deconectap." de ei ln�i�i, I�i pierd aceste cuno�tinte valoroase.
A�a cum nu ne putem vedea dar decat intr-o oglinda perfect
plana, in acela�i fel ne putem vedea cel mai bine realitatea
interioara atunci cand ne este reflectata fara distorsionari. Copiii

58
 DECONECTAREA : EOUCATIE, I NcERcARE �I TRAUMA

care sunt educati, sprijiniti �i oglinditi cIar de dHre parinpi lor se

pot " vedea" cIar.
o distorsiune are loc de fiecare data cand 0 persoana 0
define�te pe alta. De exemplu, daca eu a� spune "Mi-e foame" �i
o alta persoana mi-ar reflecta aceasta informape pe dos spunand
"Ba nu p-e foame. Ai mancat de curand", mi-ar prezenta 0
distorsiune. M-a� simp de parca m-a� uita intr-o oglinda de la
balci. Mi-a� vedea realitatea interioara reflectata spre mine intr-un
mod ciudat, pe dos. Deseori, a fi reflectat pe dos are implicapi
extraordinare.
Deoarece nu am inteles granitele psihice, intr-adevar, doar de
foarte curand am inceput sa intelegern sufletul - unii oameni au
ajuns sa normalizeze comportamentul foarte ciudat care
presupune ca 0 persoana are acces la realitatea interioara a
alteia.
Chiar �i atunci cand parintii ne reflecta realitatea cu precizie,
alte circumstante ne pot face sa ne deconectam de noi in�ine.
Putern descoperi ca sun tern in afara firii noastre atunci cand nu
ar trebui. Familia sau cultura ne pot impune reguli inflexibile
pentru modul nostru de exprimare �i de acpune. " E�ti prea
II
batran pentru asta.1I "Sa nu faci prea mult." "Fii tare.
Deconectarea este 0 problema de grad. Mai jos sunt cateva
exemple pentru cum pot fi copiii educap sa i�i reduca trairile �i
sa i�i limiteze cunoa�terea fiind definip pe dos.
o fata poate fi definita ca " delicata" . Un baiat poate fi definit
ca un "mic dur" . 0 fata poate fi definita ca feminina doar atunci
cand nu alearga, nu sare sau nu se catara. Un baiat poate fi definit
ca masculin doar daca alearga, sare �i se catara.
in copilarie, depindem de altii pentru a ne reflecta trairea
personala. I nvatam sa 0 descriem �i sa 0 acceptam atunci cand
aceasta este denumita cu precizie de altcineva. De exemplu: "Se
pare ca te-ai lovit, ia sa vedem", spus cu intelegere, d a un nume
�i un sens trairii noastre. Atunci ne putem gandi con�tient la acest

59
 OAMENII DOMINATORl

lucru. Altfel, nu arn �ti ce sa credern despre ea. Arn putea chiar
considera di tratarnentele proaste sunt norrnale.
Un client care nu era deconectat de sine insu�i, dar care era
foarte trist, �i-a deslu�it sentimentele atunci cand a mte1es curn
parintii lui, arnbii abuzandu-l atat verbal, cat �i fizic, incercasedi
sa 'il controleze. De�i nu �tiuse di fusese supus abuzurilor, nu
fusese convins sa renunte la sentirnentele lui. Spre deosebire de
Jack, el l�i pastrase conexiunea cu sinele sau, chiar �i cu tristetea
lui.
Cazul sau era unul extrern. in copilarie, fusese atat de izolat,
incat nu �tiuse daca �i ce era gre�it. Neavand un loc pentru a se
deosebi, pentru a avea perspectiva de a vedea ce era gre�it,
treizeci de ani dupa aceea, a spus:
- Abia acurn incep sa Imi dau sea rna curn arn fost crescut.
- Curn? arn intrebat eu.
- Nu arn fost crescut intr-un rnod corect. Nu rni se permitea sa
intru in casa. Dormearn in �opron - rnuncearn �i erarn doar un
copil. Curn a� fi putut sa �tiu altceva? Credearn di era normal.
- Stiu ca trebuie sa vindec rnulte rani, dar inirna rni-a fost
atinsa. Nu pot descrie sentirnentul. Stiu di pot iubi �i di sunt
iubit, a�a ca �tiu di voi ajunge in punctul in care rna voi cunoa�te
pe mine insurni.
Pe langa faptul ca este educata sa se deconecteze, 0 persoana
poate incerca sa se deconecteze.

i ncercarea de deconectare
Cand un copil este definit constant de un parinte, el sufera de
un sentirnent continuu de respingere. Deoarece acest abuz este
atat de dureros, iar nevoia de acceptare a copilului este atat de
rnare, el poate fncerca sa ca�tige dragostea �i acceptarea parintelui
care II respinge copiindu-i cornportarnentul. Daca se intarnpla
acest lucru, copilul va incerca sa nu sirnta, nu doar pentru a scapa
de sentirnentele dureroase de respingere totala, ci �i pentru a fi

60
 DECONECTAREA : EOUCAT1E, I NCERCARE 51 TRAUMA

acceptat de parintele care nu I�i arata sentimentele sau care Ii

d esconsidera pe cei care �i Ie arata.
De asemenea, un baiat va fi mai domic sa mcerce sa Ii copieze
pe barbatii care nu i�i arata sentimenteIe, ca cei din filme �i de Ia
televizor, care se pare di nu plang niciodata. in mod similar, daca
i se spune ca intuipa este 0 " chestie de fete", va mcerca sa �i
ignore intuitia. De asemenea, va cauta la tata aprobarea pentru
"barbapa" lui �i astfel va mcerca sa nu dea atentie durerii fizice
da ca tatal lui pare sa nu 0 bage m seama.
in acest fel, cop iii mcearca sa se deconecteze de la informatiile
pe care le-ar primi de la funcpile senzoriale, ale sentimentelor �i
ale intuitiei. Chiar �i cand ajung la maturitate, aceste tipare de
obicei persista �i persoana afectata continua sa i�i piarda cu­
noa�terea.
Odata am discutat cu un barbat care a mtrebat foarte serios:
"Care este diferenta dintre durere �i furie?"
lrni ceruse ajutor pentru temperamentul lui, deoarece i�i
dadea seama ca ppa la sotia lui, umilind-o m timp ce aceasta
vorbea la telefon, i�i facea contabilitatea sau orice alt lucru care 0
impiedica sa Ii dea atentie m momentul in care el 0 vroia. Era atat
de deconectat de sine msu�i, mcat era incapabil sa simta durerea
pierderii lui atunci cand ea nu era disponibila pentru ei. In mod
cIar, era un barbat caruia nu i se permisese niciodata in cop ilarie
sa l�i planga pierderile. De fapt, singurul sentiment pe care parea
capabil sa 11 identifice era furia.

Trauma 'Ii deconectare

Pe langa educapa pentru deconectare, mcercarea de deco­
nectare �i anumite pierderi biologice ale capacitatii intelectuale
provocate de boli sau de accidente, ne putem pierde con�tiinta �i
prin traume.
Cand sentimentele sau senzapile noastre sunt foarte dureroase,
se poate mtampla sa ne deconectam de la ele, adica sa nu Ie traim
con�tient. Acest lucru se poate mtampia m mod automat atunci

61
 OAMENII DOMINATORI

cand suntem putemic traumatizati emotional de ditre un

eveniment de nesuportat - unul care apare din senin.
In acest caz, irnpactul emoponal este un atac asupra psihicului
nostru �i este mai mult decat putem suporta . Nu ne aducem
aminte decat de franturi ale acelui eveniment traumatic. In tirnp,
cele mai multe dintre evenirnente pot fi asirnilate �i putem face
fata realitatii a ceea ce s-a intamplat. Dar daca suferirn traume
frecvente, ne putem simp dezorganizati, tulburati sau dezarmati
de fiecare data cand ni se aduce aminte de acel incident.
Rareori fetele sunt educate sa i�i piarda con�tiinta functiilor lor
senzoriale, intuitive, de sentiment �i de gandire, deoarece cultura
noastra Ie pennite sa i�i foloseasca toate functiile. li se pennite
sa aiba sentimente. Multi cred ca a putea sa plangi �i sa iti traie�ti
�i sa iti exprimi sentimentele nu este 0 caracteristidi umana, ci
una feminina. De asemenea, femeilor Ii se permite, de obicei, sa
aiba 0 gama larga de experiente senzoriale. Ele sunt con�tiente
de senzatii delicate �i complexe �i dau atentie durerii provocate
de lovituri �i vanatai. Li se permite sa fie intuitive. in plus, sunt
mcurajate sa l�i foloseasca intelectul (functia gandirii). De fapt, m
zilele noastre, m Statele Unite ale Americii, la facultate intra mai
multe femei decat barbapl. Prin unnare, este mai putin probabil
ca fetele sa lncerce sa i�i piarda con�tiinta . .
Cand femeile sunt deconectate de ele msele, lama care Ie
reteaza legatura cu sinele lor este de obicei cea a unei traume,
ascutita �i totu�i de atat de lunga durata, mcat nu trebuie sa taie
rapid. Desigur, �i barbatii sufera deseori traume profunde. Dupa
ce participa la razboaie, de exemplu, traiesc traume periodice pe
tot parcursul vietii.

Obligatii culturale la deconectare

Sentirnentul de sine se dezvolta natural pe parcursul vietii.
Dar acest proces natural poate fi restrictionat de convingerile
noastre culturale.

62
 DECONECTAREA: EOUCATIE, I NcERcARE SI TRAUMA

Oamenii cu care intri in contact �i cultura In care traie�ti,

p ove�tile, miturile, institutiile, dogmele �i tradipile t.e pot defini
mtr-un mod sub til, a�a cum cineva, oricine In afara de tine, ar �ti
cine e�ti �i cum ar trebui sa £ii.
Deconectarea ca�tiga teren in vietile multor oameni. Unii nu
�i-au pierdut doar legatura cu sentimentele, senzatiile �i intuitia
lor prin educape, incercare sau trauma, dar au intrat �i sub in­
fluenta valorilor colective, a tradipilor �i a a�teptarilor care pro­
voaca deconectarea. Aceasta obligape la deconectare s-a dezvoltat
In principal in doua moduri.
Mai intai, pentru a aduce civilizapa in lume, oamenii au fost
nevoip sa se concentreze in exteriorul 1or pentru a se ocupa de
nevoile comunitapi In lumea din jur. Prin urmare, au dat putina
atenpe sau deloc experientei lor interioare �i chiar �i-au pierdut
legatura cu ea.
in al doilea rand, unii oameni, sub influenta a�teptarilor
culturale, au Invatat sa I�i ignore trairea interioara. De la Ince­
puturile istoriei omenirii, In ciuda fricii, a sentimentului lor
intuitiv ca moartea este probabila, In ciuda durerii fizice, oamenii
�i-au aparat eroic casele �i pamanturile de invadatori. Dar dupa
mii de ani, unii au invatat sa nu I�i mai simta trairea interioara
sau sa nu Ii mai dea atenpe deloc. Ceea ce era necesar temporar
a devenit pentru unii norma, chiar �i In afara campului de lupta.
A nu da atentie trairii interioare insemna, la inceput, disciplina
·
necesara, dar, In cele din urma, a devenit un tip ar de negare de
sine adanc impregnat �i strans legat de identitate, considerat a fi
un punct tare. Oamenii erau educati sa nu �tie de catre alpi, care
aveau autoritate. Asumarea autoritatii asupra trairii interioare a
altei persoane are un is to ric lung. Este la fel de veche ca ierarhia
Insa�i.
Con�tiinta interioara a fost eliminata din cei care reprezentau
un surogat pentru 0 generape anterioara �i care nu mai puteau
pune mana pe arme sau calatori spre teritorii indepartate.

63
 OAMENII DOMINATORI

Generatie dupa generatie, a sprijinit deconectarea �i apoi a uitat

de ce.
Ducand scopul deconectarii la extrem, unii membri ai armatei
Statelor Unite ale Americii au ajuns pe prima pagina a ziarelor
cand �i-au testat abilitatea de a-�i nega functia senzoriala infigand
ace in ei �i in altii. Unii oameni din afara armatei au facut exercipi
'
asemanatoare. Unele grupuri nu au facut doar ca deconectarea
sa fie valoroasa, dar au �i incercat sa normalizeze aceasta
aberape.
Daca deconectarea �i abuzurile reciproce au ca�tigat teren in
antrenamentul militar, in ga�ti, in ritualuri �i iniperi, se poate
oare ca unii oameni sa fi vrut incon�tient sa imparta�easca
grozavia educapei lor pentru deconectare? in plus, daca ip pop
supune propria tabara la abuzuri fara a fi pedepsit, cat de domic
vei fi sa 0 faci cu inamicul ales?
"Suntem duri./I (Funcpa noastra senzoriala e blocata.) "Facem
fata./I (Experienta emotionala e blocata.) " Nu ne uitam decat la
faptele clare./I (Intuipa noastra e blocata.)

Unele dintre rezultate

Daca suntern invatati sa ne indoim de noi in�ine sau sa nu
avem incredere in cunoa�terea interioara in general, s-ar putea sa
nu dam atenpe acesteia. Se poate sa nu observam experienta
senzoriala: "De unde am vanataia asta?/I Sau sa ne bloc am
sentimentele: " Nu mi-a placut niciodata genul asta de munca,
a�a ca de ce am acceptat postuI asta?/I Sau sa nu luam in seama
un avertisment intuitiv: ,,$tiam ca nu ar fi trebuit sa rna duc
acolo/l. in mod tragic, aceasta a fost educapa pe care a primit-o
Jack, care ii cerea manios haina sotiei lui.
eu doar 0 genera tie in urma, cand parintii lui Jack erau copii,
au fost �i ei, de multe ori, definiti de alpi. in copilaria ei, mama
lui Jack, Jane, s-a simpt a�a cum se simpse �i Jack cand se lovise -
tradata de sine Insa�i, convinsa ca ceva era gre�it la trairea ei . Nu

64
 DECONECTAREA: EOUCATIE, I NCERCARE $1 TRAUMA

a fost auzita �i vazuta decat atunci cand s-a purtat perfect. Ca

a dult, a fost nesigura pe sine. Totu�i, exista 0 posibilitate ca ea sa
l�i fi dezvoltat, in cele din urma, 0 con�tiinta de sine mai profunda
�i mai clara. Ea a avut un avantaj deosebit, deoarece a trait intr-o
cultura care sprijina dezvoltarea nu doar a darurilor intelectuale,
ci �i a capacitatii de a-ti cunoa�te �i a-ti exprima sentimentele. Si
nu s-a a�teptat de la ea sa i�i ignore experienta senzoriala �i
cunoa�terea intuitiva. Cultural, i s-a permis sa se cunoasca pe
sine. Totu�i, 0 trauma severa ar fi putut anula chiar �i acest
a vantaj .
Tatal lui Jack, Dick, invatase, de asemenea, sa nu aiba incredere
in sine �i in propriile trairi. Cultura lui, de�i il sprijinea in
dezvoltarea intelectului, il educa sa fie " dur", sa ignore multe
semnale primite de la sinele lui. A invatat sa inchida poarta in
fata multor trairi care ii ofereau informapi despre el insu�i. A
invatat sa se deconecteze.
Cum putea lui sa Ii para rau de problemele vecinului? Nu este
competipa un joc de barbati? Cum putea el sa simta ce avea
nevoie Jack de la el? Nu este intuipa un joc de femei? Cum putea
el sa lase 0 mica durere sa il opreasca? A da mapoi nu este un gest
ru�ions?

Copilul care se define,te singur

Cand adevarul despre fiinta noastra ne este reflectat dar, ne
cunoa�tem pe noi in�ine �i avem incredere m noi. Cunoa�terea
noastra de sine este imbunatapta �i ramanem conectati la noi
in�ine. Apoi avem capacitatea, asemeni lui Suzy �i femeii care �i-a
lip it cartea la loc, sa recunoa�tem �i sa ne impotrivim comporta­
mentului dominator.
in contrast cu educatia lui Jack pentru deconectare, imagi­
neaza-p un copil care nu a fost definit pe dos, adica de la exterior
spre interior. Se va defini singur in conformitate cu trairile lui.
Experienta sa va fi recunoscuta �i reflexia ei clara 11 va valida. Se

65
 OAMENII DOMINATORI

va cunoa�te pe sine insu�i. i�i va cunoa�te propriile sentimente,

motive, intuitii �i senzatii. Va fi capabil sa Ie descrie �i va �ti ca
sunt reale.
In momente diferite s-ar putea simti, de exemplu, respectuos,
puternic, curajos, neinfricat, creativ, expresiv, inteligent, curios,
trist, furios, entuziasmat, competent, increzator sau nesigur.
Nirnic nu l-ar irnpiedica sa se cunoasca. Nimic nu l-ar rep.ne sa l�i
Imparta�easca sinele �i caldura cu ceilalti.
Nu ar fi nevoit sa l�i inghita lacrimile sau sa l�i stavileasca
entuziasmul pentru a fi a�a cum �i-au irnaginat parintii lui ca
este. Nu ar fi nevoit sa Ie satisfadi nevoile pe dos. Ei i le-ar satis­
face pe ale lui. in acest fel se va cunoa�te pe sine, va �ti ce simte,
ce poate suporta �i sensul experientei lui.
Oamenii care au fost tratati pe dos, carora Ii s-a spus ce vor, ce
simt �i a�a mai departe, carora propria experienta nu le-a fost
reflectata dar sunt de obicei nesiguri de propria traire sau de ce
insearnna aceasta. Sunt, intr-o anumita masura, deconectati de ei
in�i�i. Atunci cum i�i dezvolta identitatea? Daca sunt in afara firii
lor in cea mai mare parte a timpului, cum i�i cunosc firea? Cum
se definesc? Ce "sine" ar aduce cineva mtr-o relatie sau in lume
daca este, de fapt, deconectat de la adevaratul lui sine?

66
 Capitolul VII

Construit pe dos

in copilarie, erau zeii no§tri,

dar nici macar zeii nu ne definesc.

67
 OAMENII DOMINATOR!

Xista un singur mod de a construi identitate daca cineva

E este deconectat de la realitatea lui interioara, iar acesta este
0

de a crea una de la exterior spre interior, pe dos.

Din pacate, dar explicabil, atunci dind oamenii au avut parte
de 0 educape indelungata pentru deconectare �i au invatat sa
inchida poarta in fata sentimentelor, senzapilor �i intuipei lor, ei
se vor crea pe ei in�i�i in conformitate cu ceea ce cred ei ca sunt,
ce ar vrea sa fie �i, in special, ce Ii s-a spus ca sunt sau ca nu
sunt.
Deoarece au invatat sa-�i nege propria intelepciune �i au
acceptat definipile care Ie-au fost date de altii, fara ca macar sa
realizeze acest lucru, cei care sunt deconectati de sine construiesc
o identitate care nu se bazeaza pe experienta, ci este cladita pe
sau ca reacpe la ideile, a�teptarile �i valorile altor oameni.
in loc ca opiniile, temerile, convingerile, lucrurile care Ie plac
sau nu Ie plac lor sa se bazeze pe experienta - rezultatul unui
proces de maturizare lent care se dezvolta prin intermediul
experientei de viata - sunt dobandite de la altii, adesea in
conformitate sau in opozipe cu ceea impun parinpi sau cultura.
Rezultatul este 0 identitate construita pe dos.
Atunci cand oamenii l�i formeaza fara sa vrea identitatea
dupa una impusa lor de alte persoane, felul in care sunt viizuti de
ceilalti devine un barometru foarte important prin care l�i
valideaza existenta. intr-o constructie pe dos a sinelui, nu exista
tridimensionaIitate, profunzime sau spatiu pentru evolupa
viitoare �i integrarea in lume. Se poate ca intelegerea, caldura
umana, acceptarea erorilor - tot ceea ce este considerat a fi
umanitate - sa nu l�i gaseasdi locul.
Oamenii accepta cel mai u�or definitiile care Ii se dau de catre
alpi atunci cand sunt tineri, chiar daca exista 0 mare discrepanta
intre propria lor experienta �i ceea ce Ii se spune ca simt.
o persoana poate fi influentata in multe feluri sa i�i constru­
iasca identitatea pe dos. De exemplu, dadi filosoful in devenire

68
 CONSTRUIT PE Dos

este convins di este �i ca trebuie sa fie fermier, ca tatal lui, el i�i va

rep rima intelectul �i curiozitatea despre viata. Identitatea lui va
deveni 0 construcpe fragila a mintii deconectata de la firea lui, de
la talentele �i preferintele acestuia.
In alte cazuri, unii oameni sunt definiti de altcineva, ramanand
con�tienti de propriile lor sentimente, senzapi �i intuitii. In acest
mod, ei i�i pastreaza cunoa�terea de sine, dar sufera durerea
neacceptarii.
o femeie mi-a povestit cat de dificila a fost copilaria ei. Spre
deosebire de barbatul care in copilarie era obligat sa locuiasca
intr-un �opron, ea �tia, chiar de la 0 varsta foarte frageda ca felul
in care era tratata era gre�it. Nu era izolata, a�a cum fusese el, a�a
ca putea intelege ca viata ei era diferita de cea a colegilor de
�coala.
In copilarie, tatal ii spunea ca nu era buna de nimic �i 0
pedepsea frecvent pentru opiniile ei independente. Mama, care
mai tarziu a fost diagnosticata cu 0 boala mintala, 0 acuza
constant ca incerca sa 0 faca sa arate prost �i ca ii distrugea
viata.
Chiar �i in copilarie, aceasta femeie avea forta interioara. Si-a
ascultat intuipa cand aceasta i-a spus ca avea motive sa se teama
de parintii sai. A observat cum se crispa cand era in preajma lor,
chiar �i cand incerca sa i�i spuna ca ei chiar 0 iubeau . In cele din
urma, avand incredere in sine insa�i, a respins definitiile pe care
i Ie dadeau parinpi. Ace�tia nu erau capabili sa i�i pastreze
controlul asupra ei. Si, in mod extraordinar, a reu�it sa pIece de
acasa la varsta de treisprezece ani. A gasit un loc in care sa stea �i
un serviciu la care sa mearga dupa orele de �coala. Nu numai ca
�i-a construit identitatea de la interior spre exterior, ci, datorita
provocarilor cu care se confruntase, a ajuns sa se �i cunoasca
foarte bine.
Oamenii care au reu�it sa �i pastreze individualitatea, in ciuda
faptului ca cineva a incercat sa ii controleze definindu-i, �tiu ca

69
 OAMENII DOMINATORI

cealalta persoana se prefacea, �tiu ca cealalta persoana Ii definea

intr-un mod fals.
Dupa cum am vazut, oamenii au capacitatea de a-�i construi
identitatea pe dos, pomind de la 0 sursa exterioara, acceptand
definipile de sine care nu yin din interior �i crezand ca cei care se
prefac Ii cunosc mai bine decat se cunosc ei In�i�i. Adesea este
foarte greu sa crezi In tine lnSUP, mai ales atunci cand p se spune
sa nu 0 facio Dar aceasta capacitate �i libertate de a te autodefini
�i de a-I vedea pe celalalt ca se preface este cea care ne apara de
negarea adevaratului nostru sine.

70
 Capito/u/ VIII

Simularea �i impactul ei
..

Doar la teatru te poate defini altcineva .

in viata reala, daca cine va te distribuie
,

intr-un rol in ventat de el, se joaca

de-a "hai sa n e prefacem ".
 OAMENII DOMINATORI

adi cineva te define�te, chiar �i In feluri subtile, acesta se

D preface di �tie necunoscutul. Exista 0 trasatura fantastica in
vorbele lui �i, uneori, chiar In actiuni. Chiar �i a�a, de obicei nu
sunt con�tienti dl se joaca de-a "hai sa ne prefacem Se amagesc
II .

pe ei m�i�i �i uneori pe alpi sa creada ca ceea ce spun este adevarat

sau corect.
Cfuld oamenii iti "inventeaza" realitatea - de parcii ei ar fi in
locul tau - ei mcearca sa te controleze, chiar daca nu i�i dau
seama.
Cand oamenii mcearca sa te controleze, incep prin a se preface.
Cand te definesc, se poarta mtr-un mod iraponal. Cand oamenii
se poarta de p a re a nu ai exista sau nu ai fi 0 persoana adevarata
cu 0 realitate proprie - a�a cum a facut morarul - se prefac. in
acest mod sub til �i adesea incon�tient, ei mcerca sa I�i exercite
controlul asupra ta - asupra spapului tau, a timpului, a resurselor
tale �i chiar asupra viepi tale.
Stirn ca se prefac pentru ca, de fapt, nimeni nu iti poate spune
ce vrei, ce crezi, ce ar trebui sa fad sau de ee ai facut ceva. Nimeni
nu ip poate cunoa�te realitatea interioara, intenpile, motivele,
nimeni nu poate �ti ce gande�ti, ce crezi, ce simti, ce iti place, ce
nu ip place, ce �tii, cum fad ceea ce fad sau cine e�ti. Daca cineva
chiar pretinde ca iti cunoa�te realitatea interioara: " Incerci sa
incepi 0 cearta", a mteles pe dos. Oamenii nu se pot cunoa�te decat
pe ei m�i�i. Nu functioneaza invers.
De vreme ce doar tu te pop defini, definipa de sine Iti aparpne.
Nu este necesar sa 0 demonstrezi sau sa 0 explid . Pana la urma,
este a tao Definipa de sine face parte din a fi 0 persoana.
in ciuda evidentei, penbu multi oameni este dificil sa inteleaga
faptul ca cel care Ii defin�te nu este rational. Se simt atra�i sa se apere
ca �i cum persoana care Ii defin�te ar fi rationala. Insa incercand sa se
apere impotriva definitillor date de cineva, ei recunosc acele definitii
ca fiin d valide, ca avand sens, atunci cand ele, de fapt, sunt complet
iraponale. in capitolul 28 voi discuta despre modurile de a reacpona
la definitille �i atacurile din exterior.

72
 SIMULAREA 51 IMP ACTUL El

rti aminte;;ti cum a incercat May sa se apere cand Dee i-a spus
ca nu putea sa i;;i fi uitat ziua de na;;tere: "Nu, sincer", a zis ea.
Dar daca ar fi spus altceva, cum ar fi "Termina", nu ar fi dat nici
un pic de crezare fanteziei lui Dee.
Stim ca Dee se prefocea ca ;;tie realitatea interioara a lui May -
gandirea ei, memoria ei, mintea ei. Dar ceea ce este cu adevarat
interesant este ca Dee i-a spus lui May "Te prefaci ... ". Din nou,
Dee intelegea pe dos!
Milioane de oameni incearca sa se apere de abuzuri ;;i descriu
altercatiile ca pe discutii in contradictoriu. Asta sunt? Nu credo
Le vad mai mult ca pe 0 lupta de a-ti pastra realitatea atunci cand
al tcinev a intra in ea.
Este important de inteles acest lucru, deoarece deseori ii
nelamure;;te pe toti cei implicap: "lncepem sa discutam in
contradictoriu ;;i nu ;;tiu de ce", zic oamenii adesea. Si cand eu
intreb: "Pentru ce va contraziceap?", raspunsul este de obicei:
"Nu ;;tiu".
Nu este intotdeauna u;;or sa identifici comportamentele
dominatoare, deoarece putem crede ca persoana care incearca sa
pretinda ca ne cunoa;;te realitatea chiar are dreptul sa ne
defineasca. De exemplu, miturile perpetuate peste generatii pot
fi considerate drept adevarate ;;i ne pot inceto;;a gandirea. Unele
dintre miturile care ne pot Impiedica sa avem 0 perceptie clara a
comportamentelor domina to are sunt: barbatii sunt mai logici.
Femeile sunt mai intelepte. Conducatorii bisericii sunt sfinti.
Desigur, unii barbap, unele femei ;;i unii conducatori ai bisericii
chiar indeplinesc aceste criterii.
Daca tu crezi ca oamenii care te definesc sunt logici sau
intelepp, s-ar putea sa fi devenit orb la lipsa lor de logica. Para
sa-ti dai seama, s-ar putea sa te afli sub influenta unei convingeri
care te impiedica sa vezi adevarul. De exemplu, 0 femeie poate
crede ca exista un mod de a-i explica partenerului ei ca ea nu este
"prea sensibila", dupa cum spune el, deoarece 11 considera 0
persoana logica.

73
 OAMENII DOMINATOR!

Cand reprezentanti ai autoritatii, cum ar fi expertii sau

conducatorii, ne asalteaza cu definitiile lor pentru realitatea
noastra interioara, mai ales daca au intenpi bune, poate parea
mai u�or sa credem ca au dreptate decal sa ne dam seama nu
doar di ei au inteles pe dos, ci �i di se prefac.
Chiar �i convingerile avute de mult timp �i care par a fi
adevaruri ne pot inceto�a perceppa comportamentului domina­
tor. De exemplu, un barbat poate crede ca un comentariu critic al
unui frate mai mare, "Nu 0 sa reu��ti nimic in viata", este cumva
justificat, deoarece In copilarie acest frate mai mare �tia mai multe
decat el. Prin urmare, poate incerca sa I�i demonstreze calitaple,
aparandu-se de critica �i facandu-l pe fratele lui sa I�i schimbe
parerea - fara a-�i da seama ca acesta se joaca de-a "hai sa ne
prefacem" �i nu are nici un drept sa 11 defineasca.
Ceea ce iiorbe�tecel mai multpeoameniin privinta comportamentului
dominator este convingerea cli persoana care ii deftne�te constant ii
iube�te cu adevlirat.
Unul dintre cele mai triste cazuri pe care Ie-am intalnit a fost
cel al unei femei care credea ca partenerul ei 0 iubea atat de mult,
incat doar el Ii putea spune adev� rul real despre ea. De�i era
deosebit de inteligenta (dupa cum dovedeau cele mai recente
rezultate la testele pe care Ie facuse), credea ca nu era "de�teapta"
�i ca avea 0 voce "comuna" . Casatorita la douazeci de ani �i
ramasa vaduva la �aizeci, �i-a petrecut ultimii ani din viata
deplangand nu pierderea sotului ei dominator, ci pierderea
"celeilalte vieti", pe care ar fi putut sa 0 duca daca nu ar fi crezut
ca el 0 iubea.
Siguranta interioara este greu de depa�it daca adevarul, insa�i
fiinta unei persoane sunt negate constant. Ca adulp, suntern de
obicei afectati �i influentati cel mai mult de atacurile la care este
supusa granita noastra psihica atunci cand acestea sunt mascate
sub 0 atitudine de corectitudine, de vina sau de grija de catre
partenerul nostru sau un membru al familiei.

74
 SIMULAREA �I IMP ACTUL EI

Daca nu �tim ca oamenii pretind ca ne cunosc realitatea

interioara atunci cand ne definesc, definitiile pe care altii ni Ie
dau pot masca adevarul, pot mceto�a perceptia, pot reduce
lumina con�tiintei. Daca Ii acceptam, pu tern ajunge sa credem di
ceea ce este a�a nu este adevarat �i ca ceea ce nu este a�a este
adevarat.
in cele mai bune conditii este dificil sa ne cunoa�tem pe noi
In�ine, deoarece suntem cu totii sub influenta convingerilor
p redominante �i a a�teptarilor altor oameni de la noi. Aceste
influente sunt chiar �i mai putemice dadi am mvatat sa ne
refuzam sau sa ne ignoram propria experienta.
Pe masura ce ne pierdem con�tiinta de sine, ne pierdem �i
capacitatea de a ne satisface nevoile interioare. S-ar putea chiar
sa nici nu �tirn care sunt acestea: "Cred ca Imi place mai mult
mghetata de ciocolata cu alune".
De fiecare data cand acceptam definitia d ata de altcineva
realitatii noastre interioare, ne lasam deoparte propria traire �i,
astfel, ne pierdem con�tiinta. in cele din urma, pierdem accesul
la informatiile pe care m mod normal Ie-am primi prin intermediul
functiilor noastre - informatii de care avem nevoie pentru a face
alegeri, pentru a ne mtelege pe noi m�ine �i pentru a actiona m
lume. Stramo�ii no�tri aveau nevoie de aceste functii pentru a fi
atenti la pericolele d in salbaticie, iar In lumea de asHizi, in care
avem tot mai multe alegeri de facut, �i noi avem nevoie de toate
functiile noastre.
Chiar �i cu cel mai putemic sentiment de sine, daca granita
no astra psihica este atacata frecvent mtr-o perioada de timp, se
poate sa mcepem sa ne sirntim nesiguri. $i, intr-o spiraHi care
coboara tot mai mult, cu cat suntem mai nesiguri In interior, cu
atat mai mult sun tern dispu�i sa acceptam afirmatii din exterior.
Uneori, este nevoie de 0 serie lunga de atacuri pentru a
dezvalui m final increderea cuiva m sinele sau - sursa sigurantei,
a vitalitatii �i a creativitatii. De�i se poate sa fim foarte nesiguri,

75
 o AMENII DOMIN ATORI

nu ii yom defini pe altii dadi suntem angajati In lupta de a ne

cunoa�te pe noi In�ine �i yom ramane con�tienti de sentirnentele
noastre �i de durerea provocata de definitiile pe care ni Ie dau
alpi.
Un rezultat foarte obi�nuit al pierderii Increderii de sine este
acela de a lua decizii cu foarte mare greutate: "Nu �tiu ce ar trebui
sa fac" .
Dar daca oamenii i�i pierd legatura cu interiorul, nu mai simt
nici 0 durere - se deconecteaza de ei In�i�i - pot incerca sa Ii
controleze pe alpi. De obicei, aceasta deconectare apare in
copilarie daca cel mic este definit constant. Rareori apare la
maturitate, deoarece atunci cand devenim adulti cu adevarat
conectap la noi in�ine, doar 0 trauma extrema, cum ar fi razboiul,
drogurile sau tortura, poate intrerupe aceasta conexiune.
Consecinta deconectarii unei persoane, daca este extrema �i
pe tennen lung, poate afecta foarte mulp oameni. intr-adevar,
oprirnarea, prejudeditile �i violenta au toate legatura cu deco­
nectarea. Fire�te, nu toti oamenii care se simt in afara firii lor sunt
agresivi �i nu top sunt in afara firii lor tot timpul. Totu�i, atunci
cand oamenii sunt opresivi, de obicei Incearcii sii controleze doar 0
anumitii persoanii sau un anumit grup de persoane. Pentru cei
"oprirnap", a face fata acestui comportament este extrem de
dificil. Nirneni altcineva nu pare sa observe ce se petrece.
Am vazut deja cum unii pretind ca ne cunosc realitatea
interioara �i ca declaratiile lor despre aceasta sunt, de fapt,
atacuri. Am studiat cum aceste atacuri, dadi sunt receptate, ne
pot desprinde sau deconecta momentan de noi in�ine, lasandu-ne
vulnerabili la incercarile altcuiva de a ne controla. Ce se intampla
cand oamenii sunt atacap in decursul anilor �i ajung sa mai aiba
doar foarte pupna cunoa�tere sau deloc despre lumile lor in­
terioare - cand sunt practic deconectap? $i cat de raspandita este
problema deconectarii? Vom afla in capitolul urmator.

76
 Capitolul IX

Deconectare raspandita

De vreme ce au existat razboaie, unii

barbati a u in vatat sa se deconecteze.
, ,
 OAMENI I DOMINATOR!

reme de mii de ani, milioane de oameni au fost educati sa

Vinchida portile con�tiintei lor interioare. Cei mai bine ' an­
trenap au ajuns sa aiba 0 singura funcpe care sa actioneze
complet: funcpa gandirii.
Unul dintre motive este ca iluminismul a plasat gandirea pe
un piedestal, de�i toate functiile noastre au 0 importanta egala.
Fiecare dintre ele ne ofera un alt gen de informatii. De�i gandirea
a fost folosita chiar �i pentru a demonstra 0 premisa filosofica
faimoasa: " Gandesc, deci exist II (Rene Descartes), ai putea spune
la fel de u�or: "Ating, deci exist", sau : "Intuiesc, deci existll, ori:
"Simt, deci exist" .
Ne putem inchipui functiile ca fiind cilindrii in care are loc un
proces. Se poate ca mulp oameni sa fi fost educati sa se deconecteze
atat de complet de trairea lor interioara, ineat sa functioneze doar
cu un singur cilindru lucrand la capacitate maxima - functia lor
de gandire - in loc de patru cilindrii: functiile lor de gandire,
intuitiva, senzitiva �i de sentiment.
Daca acestor oameni Ii se spune: " Nu gandi, accepta ordinele"
�i ei �i-au blocat deja sentimentele, �i-au ignorat senzapile �i �i-au
negat intuipa, devin roboti perfecti - chiar daca unii furio�i �i/
sau deprimati. Altfel, daca ajung in pozipi importante �i dau
ordine in loc de a Ie primi, de obicei nu sunt in stare sa actioneze
spre binele cuiva .
Cu totii avem nevoie de cele patru functii. De exemplu, daca
ne-am pierde capacitatea de a primi informatiile transmise de
functia sentimentului, ne-ar fi foarte greu sa stabilim ce ne place
�i ce nu ne place eu adevarat.
Un client imi spunea ca, in cantarirea argumentelor pro �i
contra mutarii intr-o casa noua, �i-a dat seama doar de curand ca
trebuia sa tina cont nu doar de cat de sigure erau strazile din jur,
de calitatea transportului in comun �i de clima dintr-o anumita
zona, dar �i de cum se simtea cand se afla acolo. Aceasta a fost 0
revelatie pentru el. Acest lucru, mi-a zis clientul, i-a u�urat mult
alegerea.

78
 DECONECT ARE RAsrANDIT A

in mod asemanator, daca nu dam atentie intuitiei, ni se poate

p area greu sa avem Incredere In noi In�ine �i cu cat avem mai
p utina incredere In noi in�ine, cu aHH mai mult ne putem ignora
intuipa.
Oamenii care prin educape, prin incercare �i prin trauma �i-au
p ierdut con�tiinta interioara �i sunt, intr-un fel, deconectati de ei
In�i�i par a fi sub 0 vraja. Neavand practic 0 lume interioara, ei I�i
p ot lI inventa" cu u�urinta una exterioara. Aceasta pare atat de
re ala �i ei se sirnt atat de siguri in privinta felului In care ar trebui
sa fie totul, incat urmaresc pozipi de conducere.
Totu�i, oamenii "Intr-un cilindru" care cred ca ar trebui sa Ii
conduca pe cei "in patru cilindri" nu au invatat inca lectia
p arteneriatului total, pe care 0 afli de la gradinita. Chiar �i cand
se dau intr-un balansoar, ambii copii trebuie sa participe. Oamenii
care functioneaza intr-un singur cilindru �i detin puterea asupra
celor care functioneaza in patru cilindri se confrunta intotdeauna
cu posibilitatea de a-�i pierde puterea in favoarea altora. De
exemplu, persoana pe care incearca sa 0 controleze poate scapa
sau Ii poate sfida. Atunci cand 0 persoana intr-un singur cilindru
crede ca 0 posibilitate de scapare este iminenta, de obicei va
aplica tactici opresive.
in situapi casnice, aceste tactici pot include violenta verbala,
loviturile sau chiar deconectarea telefonului pentru pastrarea
controlului. Un exemplu casnic este cel al unei persoane care se
mfurie �i cere serviciile alteia, definind-o astfel ca pe un servitor.
In situatii din afara casei, un exemplu de zi cu zi este un oficial
ales sau 0 persoana angajata de un oficial ales care uita ca este un
angajat al poporului �i acponeaza independent de dorintele
majoritatii sau fara a-i informa pe oameni, in scopul de a pastra
controlul. Un exemplu extrem de situatie publica este un dictator
care aresteaza oamenii ale caror pareri difera de ale lui.
Ideea ca oamenii functioneaza intr-un singur cilindru sau In
patru este, desigur, doar 0 metafora. Oamenii sunt fiinte

79
 OAMENII DOMINATOR!

complexe, nu ma�inarii �i nu este posibil ea cineva sa anuleze

complet 0 functie.
Totu�i, atunci eand oamenii funcponeaza in principal pe baza
unei singure funcpi, nu sunt eoru;; tienp de sine in situapi obi�nuite �i
sunt, intr-un sens important, in afara firii lor. Prin urmare, incearea
sa se prinda de cineva a�a cum ar face �i in eazul unei crize. Acesta
este un mod de a se stabiliza eand nu au 0 baza in ei �4ii.
Am intrebat sute de persoane care se prefaceau daca I�i
amintesc ce au spus cand au definit pe cineva. Cele mai multe
dintre ele nu i�i puteau aduee aminte claro Pareau sa nu fie
con�tiente de propria lor realitate, actionand in acela�i tirnp de
parca ar fi cunoscut realitatea altei persoane.
Daca Betty, din povestea eu mghetata, ar fi fost mtrebata daca
�tia realitatea interioara a fiicei ei mai bine decat 0 cuno�tea
aceasta din urma, eel mai probabil ar fi spus "Nu". Si daea ar fi
fost mtrebata daca 0 considera ciudata pe fiica ei, este la fel de
probabil ca ar fi raspuns: " Nu, fire�te ca nu! "
Betty, c a cei mai multi oameni care definesc nemtrerupt alta
persoana, nu I�i poate arninti propriile cuvinte, deoarece este In
afara firii ei atunci cand i�i "inventeaza" fiiea. Cum sa poata medita
la propriile vorbe daca ea "nu e pe deplin prezenta" eand vorbe�te?
Daca ar continua sa ia decizii In locul fiicei sale, dar ar mtampina
rezistenta, oare ar deveni mai furioasa �i �i-ar defini fiica in feluri
mai daunatoare? Oare ar spune ca �i trateaza fiica astfel pentru ca
nu 0 place? Sau ar suspne ca 0 iube�te prea mult?
Suntem dispu�i sa acceptam anumite ataeuri deoareee acestea
izvorasc din momente de eriza, fapta�ii fiind in mod normal In
afara fuii lor. intelegem circumstantele comportamentului lor. Pe
de alta parte, descoperim ca unii oameni par a fi in afara firii lor
In cea mai mare parte a timpului. Funetionand adesea intr-un
singur cilindru in principal, eu 0 identitate construita pe dos,
comportamentul lor are ceva invers. Oare Ii abordeaza �i pe
ceilalti pe dos?

80
 Capitolul X

Abordari pe dos

A in cerca sa define§ti un strain este un

lucru foarte ciudat.

81
 o AMENII DOMIN ATORI

elatiile interumane stau la baza lumii. Cand aceste relatii

Rsu�t bune, exista armonie. Cand sunt proaste, apar tulbura�i.
A;;adar, cum stabile;;te 0 legatura cu oamenii 0 persoana care este
deconectata de sine? Ce se Intampla cu relatii1e ei? Sa aruncam 0
privire la felul in care oamenii incerca sa stabileasca legaturi eu
altii atunci cand au devenit, in cea mai mare parte, deconectati de
ei in;;i;;i.
Oamenii care functioneaza intr-un singur registru, ca sa zicem
a;;a, cu 0 identitate eonstruita pe dos, sunt predispu�i sa Ii
abordeze pe ceilalti intr-un mod invers. Se poate chiar sa defi­
neasca un strain ca metoda de a se prezenta, probabil dorind sa
stabileasca 0 legatura pe loco Adesea, abordarea lor este de a-i
spune eeluilalt ce ar trebui sa faca, sa fi facut, ce va trebui sa faca
;;i a;;a mai departe.
Aceasta este 0 descoperire foarte importanta in calatoria de
explorare prin labirintul comportamentelor irationale intretesute
in lumea noastra. De fapt, cred ca este unul dintre comportamen­
tele cele mai lipsite de ratiune, bine Impletit in panza comu­
nicatiilor de zi cu zi. Vom petrece 0 vreme cercetand aeest
teritoriu, astfel 'incat sa gasim tot ce ne trebuie pentru a ne ajuta
pe parcursul calatoriei noastre.
Daca vedem pe cine va zilnic, putem presupune ca II cunoa;;tem
atat de bine, incat putem ;;ti ce gande;;te sau ce ar trebui sa faca.
Daca enuntam 0 astfel de presupunere, definindu-l intr-un fel
sau altul, este posibil sa descoperim ca gre;;im ;;i ca trebuie sa ne
cerem iertare pentru presupunerea noastra. Dar, daca definim
un strain, ne angajam intr-un comportament ;;i mai bizar fara ca
macar sa ne gandim la acest lucru. Foarte des, oamenii fac acest
lucru abordandu-i pe ceilalti pe dos, definindu-i de la exterior
spre interior. Vom studia anumite abordari inverse imediat, astfel
'incat sa intelegem cat de ciudate sunt.
Daca presupunem ca oamenii sunt expu;;i din copilarie unui
fel "invers de stabilire a relatiilor ;;i ca II copiaza pana cand devine

82
 ABOROARI PE Dos

un obicei, atunci este logic sa presupunem ca, daca ar fi doar un

comportament dobandit, oricat de greu este sa te dezveti de ceva,
ace;;ti oameni ar pu tea sa 0 faca. eu siguranta, 0 persoana �i-ar
cere scuze daca i s-ar arata ce face, daca ar putea sa inteleaga sau
sa vada ce a facut, daca nu ar vrea sa se faca de ras, sa actioneze
eronat sau sa faca rau.
Dar multor oameni Ii se pare extrem de greu sa renunte la
"obiceiul" de a-i defini pe ceilalti, indiferent daca sunt stdiini sau
nu . Aminte;;te-ti de barbatul care se intreba: "De ce nu pot duce
asta [comportamentullui bun] la zece minute mai mcolo [la so tie
�i familie ] ? " Parea sa se simta incapabil sa 0 faca . Probabil com­
portamentul lui tiranic era, de fapt, mai mult deca t un simplu
obicei. Se pare ca avea legatura cu felul lui de a se purta cu sotia �i
familia - cu sentirnentul lui de apropiere fata de ei. Exact opusul
a ceea ce �i-ar fi putut inchipui cineva.
Sa analizam cateva abordari pe dos �i sa vedem daca putem
mte1ege felul in care inventarea unei persoane are legatura cu
apropierea, unirea �i conectarea. Ne mcepem cercetarea uitandu-ne
cu atentie la felul in care 0 persoana 0 poate aborda invers pe alta
cu mult inainte ca 0 legatura sau 0 conexiune sa fie stabilita.

Povestea cu zimbetul
Nu cu mult timp in urma, rna concentram asupra planurilor
mele pentru 0 calatorie in Manhattan, in timp ce imi tumam
cafeaua de d imineata dintr-o cafetiera in holul unui hotel minunat
din apropierea centrului ora�ului New York. Dintr-odata, am
auzit pe cineva care parea sa irni vorbeasca, stand m spatele meu
�i mai la dreapta. M-am intors �i am vazut un strain. Nu mai era
nimeni in preajma. In mod sigur vorbea cu mine.
- Ce? am mtrebat eu.
- Zambe�te!
- Ce?
- ZAMBE$TE! E O ZI FRUMOASA. ! a spus el, foarte mtelegator.

83
 OAMENII DOMINATORI

- Ce? am intrebat eu iar, surprinsa �i nevenindu-mi sa cred o

- ZAMBESTE! E 0 ZI FRUMOAS A ! a repetat el �i mai in-
telegator.
- Ceee? am zis eu aproape impietrita.
Nu puteam intelege. Cumva nu avea logica. Ceea ce spunea el
nu avea nici 0 legatura cu mine. Nu rna gandeam decat la
programul transportului in comun, la d rumul spre statia de
autobuz �i la cat de aproape de destinatie rna ducea acesta.
In timp ce stateam acolo cu inca un "Ceee?/l pe buze, el a
incetat cu cererile zgomotoase �i a plecat. Observasem ca ecusonul
pe care il purta in piept arata ca participase la intrunirea la care
vorbisem cu 0 zi in urma.
M-am gandit ca poate a crezut ca ne cunoa�tem. Poate ca
mcerca sa stabileasca 0 legatura cu mine spunandu-mi sa
zambesc, de pardi ar fi trebuit sa am alta expresie pe fata, de
parca mi-ar fi cunoscut gandurile �i sentimentele �i ar fi �tiut care
ar fi trebuit sa fie acestea, de parca ar fi putut sa rna defineasca,
de parca acest lucru l-ar fi apropiat de mine.
Oare strainul care imi ceruse sa zambesc credea ca era sau ca
ar fi putut fi atat de apropiat de mine, incat sa-mi poata spune
cum sa fiu? Atat de apropiat, mcat, intr-un mod inofensiv, dar pe
dos, sa imi cunoasca realitatea interioara?
Oricat de inofensiva ar fi fost abordarea lui, era una pe care eu
nu a� putea sa 0 imit. Nu am abordat niciodata un strain, nici
macar 0 persoana cunoscuta, pentru a-i cere sa zambeasca.
in dimineata urmatoare, in acela�i hotel, a avut loc un alt
eveniment interesant.

Povestea cu "Cite,ti prea mult"

intr-un restaurant, cativa oameni s-au ridicat de la 0 masa d in
apropierea celei la care stateam, citind un ziar in timp ce imi
luam micul dejun. i n mod foarte ciudat, ca in dimineata anterioara,
am auzit dintr-odata cum imi vorbe�te cineva, din spate, dar de
data aceasta din stanga.

84
 ABOROARI PE Dos

- Ce? am intrebat eu, uitandu-ma in sus �i intalnind privirea

altui strain.
- CITESTI PRE A MULT, a zis el brusc.
- Ceeeeee?!? am intrebat eu, �i mai uimita decat in dirnineata
an terioara.
- CITESTI PRE A MULT, a repetat el stanjenit.
- Ceee? am intrebat eu iar, in timp ce incercam sa pricep sensu!
declarap.ei lui ciudate.
Parand ru�inat, barbatul a mormait ceva de genul "au luat-o
inainte" �i a plecat dupa "ei" . Totu�i, i-am vazut ecusonul cu
numele �i mi-am dat seama ca �i el participa la intrunirea la care
vorbisem.
Probabil ca �i el incerca sa stabileasca 0 legatura cu mine
spunandu-mi ea citese prea mult - de parca ceea ce faceam eu (in
eomparap.e cu ce?) era in exces, de parca noi d oi eram "atat de
apropiati", incat imi cuno�tea gandurile, sentimentele, chiar �i
obiceiurile de lectura �i �tia ee ar fi trebuit sa fac, de parca m-ar fi
putut defini. De parcii a rna defini ar fi fost un mod de a stabili 0
legatura.
Ce ar putea expliea aceste abordari stranii?
in ambele cazuri, mi s-a spus eeva despre realitatea mea
interioara inainte sa fiu intrebata despre ea.
Se pare ca unii oameni sarguincio�i, bine intentionap., dar
neatenti, de�i incearca sa stabileasca 0 legatura eu noi, pot, in
sehimb, sa faca invers. Cand ineearca sa stabileasea 0 conexiune
sau sa deschida 0 eonversap.e ori sa ne cunoasca, ne abordeaza
pe dos.
Oamenii se deconecteaza de noi in clipa in care incep sa ne
defineasca. Incep sa stabileasca 0 legatura atunci cand se definesc
pe ei in�i�i sau cand ne intreaba despre noi. A�a ajungem sa ii
eunoa�tem �i ei sa ne cunoasca pe noi. Nu functioneaza invers.
De exemplu, a� fi putut purta 0 conversatie cu barbatul care
rni-a spus " Cite�ti prea mult" daea, in schirnb, ar fi zis ceva ca

85
 OAME;--.m DOMINATORl

" Ma iertap ca va intrerup, rna numesc . V-am ascultat

conferinta �i rna Intrebam . Aveti un minut liber?"
Nu cred ca ace�ti doi straini au vrut sa rna sperie sau sa rna
tulbure. Pur �i simplu, au acponat ca �i cum m-ar fi putut defini.
In primul caz, nu am explicat de ce nu zambeam, iar in al
doilea, nu am aparat faptul ca citeam. Dar daca a� fi facut-o, nu
a� fi dat impresia ca cineva ar fi putut stabili 0 legatura cu mine,
dar intr-un mod invers? Nu a� fi dat acordul tacut unei alte
persoane sa faca un mic pas peste granita mea psihica?
Oare explicapa sau apararea mea nu ar fi sugerat intrusului di
avea dreptate sa gandeasca: "Suntem atat de apropiati. Stiu cum
ar trebui sa se poarte pentru ca ea, de fapt, imi explica de ce nu
este de acord in acest caz. Explicapa ei sugereaza ca in unele
cazuri chiar �tiu cum ar trebui sa se poarte"?
Oare un pas micut peste 0 granita poate fi un mod de a verifica
posibilitatea unui pas mai mare? De multe ori i-am auzit pe
oamenii care se gandesc la 0 relatie proasta spunand: "Daca a� fi
vazut acele mici semne �i le-a� fi inteles cum se cuvine 0 scurta
-

privire asupra personalitatii dominatoare" .

I-am spus povestea cu "Cite�ti prea mult" unei femei care
fusese odata implicata intr-o relatie violenta. Fusese supusa multi
ani educatiei de a se pune la indoiala pe sine insa�i. Chiar �i
acum, dupa cativa ani de libertate, cand mi-a auzit povestea, a
spus: "Daca in acest moment a� auzi «Cite�ti prea mult! », m-a�
intreba fie daca este adevarat, fie de ce am dat impresia ca 0
fac" .
Chiar �i cand unei persoane nu i se spune li ce e in neregula cu
ea" sau cum lI ar trebui sa fie", aceasta poate fi definita intr-un
mod chiar �i mai subtil. Un client mi-a spus ca tot timpul oferea
explicapi despre el unei partenere aparent iubitoare care, de�i
era de neclintit in privinta afectiunii ei, In mod paradoxal sustinea
ca Ii cuno�tea toate motivele. Mai mult, ea avea obiectii la toate
incercarile lui de a se defini.

86
 ABOROARI PE Dos

Vorbind despre sotia lui, mi-a povestit urmatoarele.

Ieri mi-a spus:

- Ai cumplirat tabloul acela din cauza culorilor.
- Nu, i-am privit ca un studiu de contraste, am zis eu.
- $tiu ca sunt cuiorile tale preferate, a spus ea. Nu vrei
dectH sa te certi.
Fire�te, am obiectat. I-am spus ca nu imi place sa rna
cert. Toata chestia asta Imi intoarce stomacul pe dos. Ma
simt ca �i cum a� fi atacat constant �i mi se pare ca trebuie
sa imi explic atitudinea despre orice.
Seara trecutii, cand citeam, ea mi-a spus:
- in mod sigur ai a slabiciune pentru femeile detectiv.
- Nu este adevarat, i-am zis eu �i i-am explicat ca in
urma cu a saptamana terminasem a carte politista cu un
detectiv barbat �i ca pur �i simplu imi plac cartile politiste.
De ce nu poate sa imi arate nici 0 urma de interes
pentru mine ? De ce nu rna intreaba ce imi place mai muIt
la un tablou, de exemplu ? Sau la a carte, daca tot veni
vorba. Simt cli definitiile ei despre mine rna sufoca. Parcli
ar trebui sa imi explic insa�i existenta.

In cazul relatiilor, de obicei oamenii incearca sa ofere expIicatii

despre ei in�i�i, astfel incat partenerul sa ii cunoasca . Dar aceasta
partenera i�i aborda partenerul pe dos.
Oamenii care se gasesc in situatii asemanatoare cred deseori
ca cei care ii definesc sunt rationaIi, ca au facut doar 0 presupunere
�i ca vor inceta sa mai faca presupuneri de indata ce Ii se va spune
ca acestea sunt false. Acest lucru funcponeaza cu unii oameni,
dar pentru 0 persoana a carei identitate este construita invers,
explicatiile nu transmit decat mesajul: " In acest caz gre�e�ti. Este
In regula sa rna define�ti, dar nu in acest mod" . Se poarta de
parca a-i defini pe altii este justificat, rational �i nu face parte din
lumea lui "hai sa ne prefacem" .

87
 OAMENII DOMINATOR!

Cand mi s-a spus, mtr-un caz, "zambe�te" �i, m altul, di "citesc

prea mult", nu am sirntit sa rna mtreb daca ar trebui sa fiu dife­
rita - sa zambesc mai mult sau sa citesc mai putin - nici nu am
suferit, nici nu m-am explicat. Am fost prea surprinsa pentru a 0
face. Pe de alta parte, oricat de bizare au fost comentariile, m-a�
fi putut gandi ca a� fi putut sa Ie explic cat de nepotrivit se purtau,
astfel mcat sa rna mteleaga mai bine.
De�i abordarile pe dos pot parea un lucru marunt, u�or de
rezolvat, nirnic comparabil cu violenta, bandele �i alte probleme
presante ale relapilor, 0 abordare pe dos este ca un nori�or de
fum de la un foc din departare, ceva ce am putea ignora pana
cand ajunge atat de aproape, mcat ameninta sa ne arda.
in cel mai bun caz, abordarile pe dos dezvaluie gandirea
neclara �i, m cel mai rau caz, creeaza probleme devastatoare. Am
descoperit ca oamenii care nu pot accepta, simp sau macar
conceptualiza propria lor experienta interioara, nu doar se
creeaza dinspre exterior, ci Ii �i abordeaza pe alpi m acela�i fel,
inventandu-i pe ace�tia dinspre exterior, fara ca macar sa l�i dea
seama ca 0 fac.
De�i, m momente de uitare, oricine Ii poate spune altei
persoane cine, ce sau cum ar trebui sa fie sau ce ar trebui sa faca,
am mtalnit oameni m toate domeniile de activitate care fac acest
Iucru m mod obi�nuit. Oameni care spun Iucruri ca: "Toti barbapi
sunt. . . /I sau "Femeile ar trebui . . . /I . Aceste afirmapi definesc
aproape jumatate din populatia lumii printr-o sirnpla expresie.
Imi aduc aminte ca, atunci cand eram copil, aveam 0 vecina
care definea oamenii. Cand vedea ceea ce parea a fi 0 studenta
mergand spre facultatea locaIa, spunea: " Hm. Ce de�teapta se
crede, merge Ia facultate! "
Pare 0 prostie. D e c e acest fel d e comportament este atat de
obi�nuit, mcat oamenii care II practica nu se ru�ineaza?
Oare "a�a sunt lucrurile/l, trebuie sa te a�tepp sa existe oameni
care Ii definesc pe alpi - fara sa te mai gande�ti la asta? Nu credo

88
 ABOROARI PE Dos

Convingerea mea este di merita sa ne gandim la acest lucru,

deoarece are urmari pentru fiecare dintre noi . Definitiile pe care
oi Ie dau alp oameni nu sunt doar absurde - daca nu sunt puse la
indoiala, ridica 0 inchisoare in jurul nostru. Pe masura ce zidurile
acesteia se inalta mai sus, lumina con�tiintei sUibe�te. Lumea se
in tuneca. Pierdem libertate, siguranta, incredere, convingere �i,
uneori, chiar pe noi in�ine.
Prin acpunea definirii altei persoane, cel care 0 face se joaca
incon�tient de-a Dumnezeu . In cazuri extreme, oare nu oamenii
care se joaca de-a tirani, despoti, dicta tori sau opresori se joaca
de-a Dumnezeu? A te juca de-a Dumnezeu nu este neobi�nuit �i
nu se observa intotdeauna. Inca nu traim intr-o lume in care
oamenii sa nu ii inventeze pe ceilalti. Nici macar nu suntem pe
aproape.
Consecintele deconectarii sunt rnulte �i profunde. Sunt irn­
portante pentru problemele noastre - lupta no astra zilnica de a
trai intr-o lume dreapta �i libera. Sunt problematice pen tru 0
persoana care, dupa ce a fost deconectata de propriul sine, vrea sa
stabileasca 0 legatura cu alta persoana.
 Capitolul Xl

Conexiuni inverse

Ceea ce nu se cunoa§te despre alta

persoana este tot ce exista dincolo de
granita ei psihica .

91
 OAMENII DOMINATORI

fuld oamenii ii abordeaza pe altii invers, ei inceardi, cel mai

C probabil, sa stabileasca 0 legatura pe dos. 0 legatura pe dos
este opusul uneia adevarate, care are la baza doi oameni ce se
inte1eg unul pe altu!. 0 legatura pe dos este doar la un mic pas
distanta de locul in care controlul celuilalt este obiectivul (adesea
incon�tient) .
o legatura inversa incepe cu 0 presupunere despre celalalt
sau cu 0 definitie a acestuia care pune capat oricarei posibilitati
de existenta a unei relatii, cel putin in cazul acelei interactiuni.
Poate fi initiata cu intentia de a fi "mai apropiat" de alta persoana
sau cu intentia de a 0 ataca. De exemplu, dupa ce Sydney 11
define�te pe Lee - " Intotdeauna trebuie sa ai tu dreptate" -
Sydney nu mai poate avea 0 relatie cu Lee cel real, deoarece
acesta nu mai exista in mintea lui Sydney.
Aminte�te-ti de parintii lui Jack. Cand ii negau acestuia
realitatea �i II defineau spunandu-i ce simtea, nu il puteau nici
auzi, nici vedea pe adevaratul Jack. Parca vroiau ca el sa fie un
copil diferit, unul care nu se ranea �i care nu i�i exprirna durerea.
I�i respingeau copilul real �i stabileau 0 legatura cu cel inchipuit.
Prin urmare, nu puteau ave a 0 legatura cu Jack.
Stabilirea unei legaturi pe dos este un fel de program de
autodezvoltare prost alcatuit - un mod automat �i fals de
conectare care te impiedica sa accepti realitatea altei persoane.
Prin contrast, 0 legatura reala este una plina de intelegere care iti
permite sa II vezi �i sa 11 auzi pe celalalt.
Primul semn al unei conexiuni inverse este 0 abordare pe dos. Daca
aceasta din urrna este acceptata sau nu poate fi evitata, ca in cazul
relatiilor parinte-copil sau dictator-cetatean, legatura se stabile�te.
De exemplu, daca· eu mi-a� fi aparat programul de lectura
atunci cand am fost definita ca "citind prea mult", a� fi tratat
enuntul de definire, nu comportamentul strainului. Din neatentie,
a� fi acceptat 0 abordare pe dos �i, prin urmare, i-a� fi permis
barbatului sa creeze 0 legatura inversa cu mine. A� fi transmis

92
 CONEXIUNI INVERSE

ideea di procesul de a rna defini era in regulii, dar continutul,

definitia, era gre$itii. Chiar ;;i dind nu accepti 0 abordare sau 0
con exiune inversa, unii fapta;;i insista sa lncerce sa stabileasca
una.
De vreme ce " a inventa oameni" impliea 0 presupunere despre
cealalta persoana, ne putem gandi ca aceasta este 0 idee
preconceputa, 0 lnchipuire despre celalalt. De exemplu, unii
oa meni au 0 imagine ideala a "bunicii" . Cand se gandesc la
"bunica", ei i;;i imagineaza 0 femeie in varsta cu par alb carliontat
adunat in coc, purtand ochelari ;;i �ort. Nu i�i imagineaza, de
exemplu, 0 femeie ina Ita, fermecatoare, cu par negru �i lung care,
din intamplare, este bunica.
Un alt exemplu este cand in dragoste unii oameni i�i inchipuie
o imagine traditionala a printului sau a printesei. Aceasta pare sa
pluteasca peste alesul lor ;;i ei vad aceasta persoana prin lentila
viziunii lor, ca �i cum s-ar uita prin ochelari colorap speciali care
filtreaza totul in afara de cele mai minunate calitati �i chiar
posibilitap. 0 parte din a fi "indragostit" este sa vezi ce este cel
mai bun la celalalt, dar ;;i ce este cel mai bun la tine insuti re£lectat
in ochii partenerului.
Este bine cunoscut ca 0 fata poate crede ca prietenul ei este
curajos �i eroie sau ca un baiat poate crede ca prietena lui este 0
fiinta deosebita, plina de mister �i de atractivitate.
De obicei, pe masura ce relatiile avanseaza, aceste "imagini"
sunt temperate de realitate. Oamenii maturi i�i amintesc de
aceste inchipuiri tinere�ti. lntr-o reI ape matura, fiecare persoana
ii vede calitatile dezirabile ;;i mai putin dezirabile ale celuilalt,
dar �i limitarile acestuia. Fiecare i�i poate vedea partenerul ca pe
o persoana completa. Imaginea incantatoare este modificata
odata cu trecerea timpului ;;i cu aparipa maturitapi. Persoana
reala apare, iar relatia devine ;;i mai interesanta.
Adevaratele probleme apar dadi persista 0 iluzie 0 serie de
-

ganduri care inlocuiesc partenerul cuiva intr-un mod in care acea

93
 OAMENII DOMINATORI

persoana nu mai poate fi vazuta deloc. in cazul relatiilor,

deschiderea noastra pentru individualitatea celuilalt ne permite
sa 11 cunoa�tem �i sa devenim mai apropiati de acesta.
Urmatoarea poezie dezvaluie realitatea unei imagini iluzorii a
"celuilalt". A fost trimisa de un barbat fostei lui logodnice.

Frumusetea ta imi umple visele

o iubesc cu totul �i tot ce inseamna.
Cum intotdeauna am facut �i voi face,
Chiar �i acum inca 0 iubesc.
M-a facut fericit sa 0 am aproape
Cum de ai disparut ?
Sunt sigur ca rugamintea mea
Te va face sii riimai.
Viitorul meu, oh, atat de minunat
in tr-o noapte neagra s-a transformat.
Ce ar trebui sa am in viatii
Piere fara sotia aleasa.
Acum sensul, telu1, sentimentele
Mi-au fos t luate. De soarta jefuite.
Dar nu pot sii las a�a.
Asta $tiu. Asta inteleg.
iti iubesc frumusetea, ca intotdeauna.
N-are sens. Atat de trist.
E$ti cea mai buna din cate am gasit.
De ce nu am putut sa avem acela�i gand ?

Am vorbit cu multi oameni care credeau ca partenerul lor

gandea ca ei. Am descoperit ca d intre toate iluziile pe care Ie au
oamenii despre ceilalti, cea mai comuna �i cea mai distrugatoare
pentru orice fel de relap.e este ideea ca gande�ti la fel cu partenerul
tau. Aceasta iluzie este punctul de pomire pentru ca persoana
inchipuita sa fie confundata cu una reala.

94
 CONEXIUNI INVERSE

Persoana inchipuiti
Te invit sa Iti Inchipui cum ar fi sa te afli In compania cuiva a
di rui imagine despre tine este cea a unei persoane inchipuite care
nu doar plute�te deasupra ta ca 0 viziune, formandu-i perceppa
p e care 0 are asupra ta, ci chiar intra in tine. Ar fi ca �i cum acest
om �i-ar fi extins un tentacul din mintea lui In a ta - Indilcandu-ti
granita psihica, ancorandu-se In tine. Dadi acest lucru s-a
Intamplat, se va fi stabilit 0 legatura pe dos. Deloc surprinzator,
acest om poate suspne ca te cunoa�te mai bine decat tu insuti.
Aceasta ancorare In celalalt are loc destul de frecvent in
relatiile de cuplu . Este un mod de a stabili 0 legatura inversa ell
alta persoana. Am auzit mii de oameni descriind exact aceasta
experienta. De obicei, ei spun ca la inceputul relapei se intelegeau
foarte bine. Discutau problemele, I�i Imparta�eau gandurile �i
grijile �i, a�a cum te-ai a�tepta intr-o relatie buna, ajungeau u�or
�i multumiti la intelegere, puteau sa rezolve neintelegerile �i sa ia
decizii impreuna. Apoi, dintr-odata, totul se schimba. Partenerul
p arca se transforma peste noapte, trecand de la a fi capabil sa Ii
auda �i sa Ie raspunda, la a nu parea capabil sa ii auda sau sa Ii
vada deloc.
Cfu1d aceasta schimbare are loc in relapile de cuplu, daca nu
se Intampla in primele saptamani ale relatiei, se petrece cand are
loc 0 modificare semnificativa in circumstantele care inconjoara
relatia. De exemplu, poate sa apara atunci cand cuplul se
logode�te sau cand traiesc de ceva vreme Impreuna ori in ziua
cununiei, In luna de miere sau cand unul dintre parteneri renunta
la serviciu pentru a sta acasa cu un copil.
Ne putem Intreba: de ce 0 schimbare in circumstantele care
inconjoara relatia declan�eaza 0 modificare a unuia dintre
parteneri de la un comportament sanatos la unul dominant?
Factorul comun pentru orice schimbare care declan�eaza modi­
fica rea este acela ca fapta�ul se simte rnai sigur. Nu este probabil
ca partenerul sa 11 paraseasca, nu acum, dupa ce s-au logodit, de

95
 OAMENII DOMINATOR!

vreme ce traiesc Impreuna, sunt casatoriti sau au un copil. Tot

timpul, cel care se preface cauta un loc sigur pentru persoana lui
de vis.
Cei care se prefac nu I�i ancoreaza persoana Inchipuita in
partenerii lor decat atunci cand cred ca trupul in care 0 fixeaza
nu ii poate parasi. Aceasta este siguranta pe care 0 cauta �i, de�i
ancorarea unei persoane inchipuite intr-una reala este un proces
incon�tient din partea celui care se preface, adesea este u�or de
identificat evenimentul care 11 declan�eaza. Urmatorul exemplu
ilustreaza acest fenomen:

M-a sunat 0 femeie aflatii la mare ananghie. Era clisli­

toritli de �aisprezece ani �i avea de-a face cu un sot care ori
o ignora, ori era furios �i violent in mod vizibil. Dar in
prima parte a clislitoriei, mi-a spus ea, el nu fusese deloc
a�a.
- Ai un copil in vtlrstli de aproximativ opt ani ? am
intrebat eu.
- De unde �tii ? a zis ea.
- Dacli ai avut un serviciu �i ai renuntat la el pentru a
sta acasli, aceastli actiune a declan�at schimbarea, i-am
spus eu.
Mi-a zis cli renunfase la serviciu pentru a-�i cre�te
copilul.

Privind prin lentila oferita de aceasta carte, am putut vedea ca

ea devenea tot mai dependenta de sotul ei, ca el se simtea sigur,
deoarece nu se putea ca ea sa II paraseasca. Apoi �i-a las at per­
soana inchipuita, femeia visurilor lui, sa intre In ea, ca sa zicem
a�a.
N u cred ca sotul acestei femei i�i dadea seama ca i�i ancorase
femeia visurilor lui In ea. in schimb, a�a cum se Intampla deseori,
cred ca se simtea destul de confortabil pentru a Inceta sa I�i vada

96
 CONEXIUNI INVERSE

sotia ca pe 0 persoana care era "acolo", care avea nevoie de

atentia lui . A�a cum zicea un barbat, pur �i simplu s-a relaxat �i
fe m eia visurilor lui s-a strecurat inauntru .
Pentru a evita aceasta conexiune inversa �i altele, este foarte
important sa observi abordarile pe dos. Legaturile inverse nu pot
parea deosebit de grave la prima vedere: "Crede ca sunt 0
printesa" sau " Crede ca sunt un print" . Totu�i, odata ce iau
na�tere, daca nu sunt inversate rapid (�i acest lucru nu este
intotdeauna posibil), persoana care stabile�te legatura cu tine
este doar la un mic pas de a crea 0 conexiune de control cu tine.
Vom studia acest fel de conexiuni putin mai tarziu.
Un barbat lntre doua varste, plin de succes in sens material,
mi-a descris copilaria lui. Cand a aflat despre conceptul de
persoana lnchipuita, mi-a zis ca atunci cand era foarte mic
avusese 0 persoana imaginara. Era ca 0 voce interioara care
spunea : "E�ti minunat, e bine cum e�ti".
$i da, era intotdeauna langa el. Era ca �i cum ar fi fost persoana
lui interioara care Ii satisfacea toate nevoile. Cand a crescut,
aceasta persoana de vis a devenit fata visurilor lui, am inteles ca
ajunsese sa creada ca, intr-o zi, avea sa gaseasca 0 persoana in
came �i oase care sa fie exact ca aceasta.
intr-o zi �i-a dat seama ca 0 vroia cu adevarat pe aceasta fata a
visurilor lui . Cand a mai crescut, mi-a spus ca a invatat din
cantece, din filme �i de la alti barbap ce trebuia sa faca pentru a 0
gasi .
"Trebuia sa rna duc la intalniri, sa platesc diferite lucruri sau
sa ofer cadouri �i flori �i sa spun lucruri dragute", mi-a zis el.
Chiar a incercat sa descopere corpul potrivit pentru fata
visurilor lui . "Am incercat chiar sa aflu dimensiunile mai multor
fete", mi-a spus el.
Cauta un "corp bun". A facut toate lucrurile pe care credea ca
trebuie sa Ie faca �i, desigur, a gasit-o. Deja era femeia visurilor
lui.

97
 OAMENI I DOMINATORl

Fata visurilor care devine femeia visurilor este ca personificarea

parpi feminine a unui barbat - partea incon�tienta, cea care
contine sentimentele, intuitiile �i senzatiile lui "inacceptabile" . EI
stabile�te 0 conexiune cu partea ascunsa a sinelui sau din cea mai
frageda copilarie in loc sa creeze 0 legatura cu sinele sau real,
deoarece aceasta "contine" atat de mult din trairea lui.
In schimb, pentru 0 femeie, un barbat de vis poate fi considerat
ca fiind personificarea partii ei nedezvoltate sau masculine -
asertiva �i activa. Acest fel de persoana visata apare mai putin
frecvent decat in trecut, deoarece femeile (in cultura noastra) au
reu�it sa fie mai asertive �i mai active decat erau in urma cu
cincizeci de ani.
in relap.ile de cuplu, barbapi sau femeile care se fixeaza in
partenerul lor in acest mod �i evita sentimentele de deconeetare -
tristete, singuratate, vulnerabilitate, nesiguranta �i frica -
pastrandu-�i securitatea aparent infinita de a nu fi niciodata
nevoip sa se desparta �i sa ramana pe propriile picioare. I�i iubesc
persoana inchipuita. A�a ca, fire�te, nu pot sa-�i iubeasca
partenerul real. Cei care practica violenta fizica �i verbala fac
aceasta gre�eala. Ca pentru a-�i reafirma dragostea pentru
persoana inchipuita, dupa un atac, violentii pot spune fara ru�ine:
" II (sau 0) iubesc prea mult".
in tr-un caz extrem, cand cineva omoara persoana in care s-a
ancorat, cea in care �i-a plantat persoana inchipuita, l�i intrerupe
legatura cu propria mana. Se elibereaza. Prin urmare, adesea are
ganduri de sinucidere daca nu poate gasi iute 0 alta persoana in
care sa se ancoreze. Atat de putemica este persoana inchipuita.
Este atat de adanc inradacinata in mintea celui care se preface (ca
�i in trupul celuilalt), incat acesta 0 simte ca pe 0 conexiune cu
realitatea insa�i.
De ce oamenii Ii abordeaza pe altii pe dos, inventeaza 0
persoana inchipuita �i 0 ancoreaza in altcineva? Gare acest
fenomen are vreo legatura cu sentimentul de apropiere?

98
 Capitolul XII

Iluzia ursuletu1ui de plu§

Se poate sa nu §tim ca exista pana

cand nu ii vedem rezultatul.
 OAMENII DOMIN ATOR!
A
n relatiile de cuplu, oamenii care incearca sa i�i controleze
I partenerul au creat persoana inchipuita despre care cred ca
este partenerul lor. Sa analizam felul in care cel care se preface
creeaza persoana inchipuita, 0 vede �i interactioneaza cu ea. Daca
intelegem ce se petrece atunci cand cineva il inventeaza pe celalalt
in cadrul unei relatii personale, vom putea sa ne protejam mai
bine de lncercarile oricui de a ne controla �i vom intelege mai
bine ce inseamna controlul, chiar �i atunci cand presupune
grupuri mari de oarneni.
Urmatoarea piesa de teatru, "Iluzia ursuletului de plu�", ne
arata cum incepe cineva sa inventeze 0 persoana inchipuita �i ce
se intampla in relatii atunci cand 0 face. Ursule�ul incepe ca un
prieten inchipuit, u n ursulet imaginar �i mai tarziu devine
personajul principal.
Un ursulet de plu� imaginar ofera cel mai bun exemplu despre
felul in care cel care se preface creeaza �i ancoreaza in cineva 0
persoana inchipuita �i arata cat de diferita este 0 persoana
inchipuita de una autentica. Ursuletul de plu� este neanimat,
adica este tacut �i complet supus. Acest lucru reprezinta felul in
care se a�teapta cel care se preface sa fie persoana autentica.
I ncepand din copilarie, cel care se preface creeaza incon�tient
persoana inchipuita a�a cum un copil creeaza un prieten imaginar
sub forma unui ursulet de plu� �i, a�a cum un copil i�i atribuie
fiecare gand �i mi�care ursuletului de plu� punandu-l "sa faca" �i
sa spuna ce vrea el, cel care se preface incearca incon�tient sa faca
acela�i lucru. Doar ca acesta i�i leaga persoana inchipuita de una
autentica!
Ursuletul de plu� imaginar, ca �i unul real, nu pleaca, este
oricat de placut vrei �i poate fi baiat sau fata, copil ori adult sau
poate fi chiar desfacut in mai multi oameni imaginari. in cea mai
frageda copilarie a celui care se preface, ursuletul de plu�
(persoana inchipuita) se poate sa fi aparut ca un parinte imaginar
care ii satisface toate nevoile �i, mai tarziu, a personificat un
partener perfect.

1 00
 ILUZIA URSULETULUI DE PLUS

in urrnatorul scenariu, ursuletul de plu� devine 0 persoana

In chipuita - un partener imaginar pe care cel care se preface 11
fix eaza Intr-o persoana reala �i pe care 11 vede In Iocul acelei
p ersoane.

Ilu zia ursuletului de plu'f

Te invit sa te relaxezi �i sa Ip imaginezi, dadi vrei, di atunci
cand erai foarte mic ai avut un ursulet de plu� imaginar. Si te
jucai cu el in acela�i fel in care 0 fac cop iii cu unul real.
Ca �i cum te-ai juca cu papu�ile, imagineaza-ti di joci rolurile
micutului ursulet de plu� �i al prietenului sau, a�a cum ar face un
copil. Glasul copilului este subpre �i chiar mai copilaros atunci
cand vorbe�te cu ursuletul. "Buna, ursuletule. Acum stai aici, rna
Intorc imediat. Bine?" "Bine", spune ursuletul cu aceea�i voce
subtire.
Cu aceasta imagine in minte, te rog sa vizualizezi ca ai cu tine
p ropriul ursulet de plu� imaginar �i ca vorbe�ti cu el �i raspunzi
In locul lui cu aceea�i voce copilaroasa.
Cu cat e�ti mai capabi! sa te plasezi m lumea imaginara a
copilului care se joaca de-a "hai sa ne prefacem", cu atat mai
eficient va fi acest scenariu in dezvaluirea felului in care unii
oameni creeaza 0 extensie care, asemeni unui tentacul, se Intinde
de la 0 persoana �i intra In alta.
E�ti gata?

* * *

- Hei, Ii spui tu ursuletu1ui de plu�, yin un pic mai

mcolo.
- Bine, pa, zice ursuletul cu glas subtire.
- Salut, m-am Intors.
- Oh! Salut, aici sunt, spune ursuletul.
I I tii In brate pe ursulet In timp ce te uip la desene
animate la televizor.

101
 OAMENII DOMINATOR!

A doua zi, iti iei la revedere de la ursulet ;;i ie;;i pe

u;;a.
Ursuletul �i ia ;;i el la revedere de la tine.
Zilele tree in mod asemanator. Uneori, ii arati
ursuletului diferite lueruri.
- Uite ee am facut astazi.
- Oh! E�ti foarte de�tept! ziee ursuletul.
Ii spui ursuletului tot felul de lueruri �i el �tie ee sa
raspunda.
Uneori, il la�i pe ursulet sa stea singur. Dar este in
regula. Ursuletul este tot timpul alaturi de tine.
Uneori 11 iei in brate �i il strangi tare. E�ti fericit ea il
ai pe ursulet, pentru ea se pare ea nimanui altcuiva
nu ii pasa de tine.
In eea mai mare parte a timpului, ii spui ursuletului
"Pa" cand pleci �i el iti raspunde intotdeauna.
Ursuletul te apreciaza mereu. Intotdeauna iti
multume;;te eand ii dai eate 0 bombonica sau alte
dulciuri.
E atat de frumos sa 11 ai pe ursulet pe langa tine.
Visezi la el �i, mtr-un anumit fel, parea este viu.
Timpul treee.
- Buna, ursuletule, spui tu.
- Buna, zice el.
- Pa, ii spui tu eand pleci.
- Pa, iti ziee el.
Visezi �i mai mult la el, iar ursuletul devine tot
mai real pentru tine.
Apoi, mtr-o zi, ursuletul tau de vis este mai mult
deeat 0 mchipuire.
- Vrei ni�te eafea? te intreaba el.
Acum ursuletul se mi�ea, dar daea prive;;ti in
urma, este greu sa iti aminte;;ti cum s-a ajuns in

102
 ILUZIA URSULETULUI DE PLUS

aceasta situatie. Oricum, este minunat. Nu ai putea fi

mai fericit. Ursuletul rezolva lucrurile, este de acord
cu tine, desigur, �i se gande�te la lucruri pe care sa Ie
fadi pentru tine, chiar inainte sa II rogi. Binemteles ca
11 iube�ti pe ursulet.
Vii �i pleci ca de obicei.
- Ma Intorc mai tarziu, spui tu.
- Bine, pa, zice ursuletul cu binecunoscuta lui voce
subtire.
- Salut, m-am intors.
- Salut, spune ursuletuI.
TiIUp ul trece, iar v iata continua caIn in acela:?i feI.
Ursuletul vine �i pleadi, aduce bani pe care ii pop
folosi �i este intotdeauna acasa cand ajungi tu. Uneori,
ursuletu1 vorbe�te despre diferite lucruri, dar n u are
nici 0 legiiturii cu tine, a�a ca dai din cap din cand in
cando Uneori, Ii poveste�ti ursuletului cate ceva din
ce ai facut la serviciu, iar el iti spune lucruri de genul:
"Oh, minunat. E�ti foarte de�tept" .
Stii ca ursuletul vrea ce vrei �i tu.
In fiecare d imineata, ca de obicei, tu zici:
- Pa, rna intorc mai tarziu .
Iar ursuletul raspunde:
- Bine, pa.
Zilele se scurg mai departe cam In acela�i fel, iar
tu te simti bine.
Pe masura ce trece timpul, din cand in cand ur­
suletul spune ceva ce suna ciudat de diferit, a�a ca
nici macar nu dai d in cap. E doar un zgomot. Nu are
nici 0 legiiturii cu lucrurile la care te gande�ti tu.
Apoi, intr-o dirnineata, spui:
- Pal
Si, cu 0 voce normaIa - una pe care nu ai mai auzit-o
pana atunci - ursuletul zice:

1 03
 OAMENII DOMINA TORI

- Cand te intorci?
E�ti uluit! Dintr-odata, lumea ta se intoarce pe
dos. Nu s-a mai intamplat niciodata ceva asemanator
cu aceasta experienta zguduitoare.
Ursuletul pe care 11 �tiai dintotdeauna a disparut!
o parte din mintea ta vrea sa tipe. Ce s-a mtamplat
cu ursuletul meu? Niciodata nu s-a purtat a�a! Ursu-
1etu1 e atat de diferit! Dintr-odata a devenit atat de
independent! Te simp aproape anihilat. Atat de
singur. Atat de �ocat. Parca ursuletul s-ar fi intors
impotriva tao
- Ce e aia "Cand te Intorci?", spui tu scra�nind d in
dinp, £Uri os, simtindu-te atacat.
Parca totul se destrama. Totul din cauza ursuletu1ui.
Cum a putut sa faca a�a ceva ? E�ti cuprins de manie.
- De ce naiba rna iei la intrebari? Nu faci altceva
decat sa Imi pui intrebari! spui tu.
Scos din fire, abia mai e�ti in stare sa judeci
!impede.
Cu 0 voce subprica, ursuletul zice:
- Nu vroiam sa �tiu decat daca am timp sa raman
la 0 intalnire �i sa mai iau cina cu tine sau daca ajungi
mai devreme acasa.
Dintr-odata, auzi din nou vocea subtire a ursu­
letu1ui. Suna cunoscut.
- Pai, de ce nu ai spus a�a? La naiba!
- Dar nu vroiam decat sa �tiu cand ajungi acasa,
zice ursuletul.
- Vrei sa incetezi? Tot timpul incerci sa ai tu
dreptate, spui tu cand ie�i pe u�a .
Ocupat toata ziua, te indrepp spre cas a in acea
seara vrand doar sa te relaxezi �i sa il pi in brate pe
ursulet·

1 04
 ILUZIA URSULETULUI DE PLUS
,

Intri ca de obicei.
- Buna, ursuletule!
- Oh, salut, spune el cu 0 voce diferita.
- Ce naiba ai? zici tu, obosit, exasperat �i speriat
deoarece ursuletul are un glas diferit. Nu seamana
deloc cu eel cu care e�ti obi�nuit.
- Pai, spune el indurerat, rna simt cam trist. Te-am
suparat cu ceva?
- Nu �tiu de unde tti vin ideile astea! Cu cine ai
stat de vorba?
- Nu vreau sa �tiu dedit de ce te-ai infuriat, spune
ursuletul.
Simp un val de furie �i mai mare.
- Nu m-am tnfuriat! Ti-am zis! Acum vrei sa
incetezi? Nu te opre�ti niciodata. M-am saturat de
intrebarile tale, spui tu.
Ursuletul tace.
Totul revine la normal.
- Pa, ursuletule, roste�ti tu a doua zi.
- Pa, zice ursuletul cu glas subtire.
Totul e in regula, te gande�ti.
- Salut, ursuletule, spui cand te intorei in aeea
seara.
Nu te mtampina nimeni. Te uiti in jur.
Iata-l pe ursulet stand m dormitor.
- Ce ai mai patit aeum? intrebi tu.
- Nu am patit nimie. Doar rna gandeam, spune el.
Cred ea exista 0 problema in relatia noastra �i vreau
sa mergi Impreuna eu mine la un eonsilier pentru a
discuta despre ea.
- De ee naiba sa merg la eonsilier? zici tu
dezgustat.
Apoi, furios, adaugi:

1 05
 OAMENII DOMINATOR I

- Tu e�ti cel care se poarta ciudat. Ai 0 problelna

psihica importanta.
- Nu am, raspunde ursuletul manios.
- Ei, du-te singur la consilier. Tu ai nevoie de el.
Uita-te �i tu cum te porti in ultima vreme, spui tu �i
ie�i din camera.
Cateva zile mai tarziu, ursuletul se duce la
consilier.
Ajungi acasa �i, cand intri, spui:
- Salut.
- Vreau sa te rog ceva, zice ursuletul.
- Ei, ce mai e acum? Spune odata.
- Consilierul vrea sa te rog sa vii cu mine, zice
ursuletul parand foarte calm �i privind drept
inainte.
- Ce consilier?
- Cel la care am fost pentru ca rna simteam trist �i
pentru ca sunt �i foarte furios. Toata chestia asta este
foarte neclara, spune ursuletul.
- De ce ar trebui sa vin?
- Pentru ca a�a vrea consilierul, zice ursuletul.
- Pai, daca asta 0 sa te lini�teasca, atunci cred ca
nu am de ales. Cand trebuie sa mergem?
Ursuletul ip explica. $i in ziua intalnirii, plecati
impreuna. Speri ca ursuletul se va lini�ti daca mergi
o data. Se pare ca nu 11 pop multumi oricat de mult ai
incerca. Nici macar nu te plangi cand ursuletul nu
face tot ce are de facut. $i asta e rasp lata pentru toate
eforturile tale. Tocmai cand relapa mergea mai bine,
ursuletul trebuia sa gaseasca ceva.
La intalnire, tu ii spui consilierului cum in ultima
vreme ursuletul s-a purtat ostil, punandu-ti intrebari,
parand sa se fi schimbat radical in ultimul an.

1 06
 ILUZIA URSULETULUI DE PLUS

Consilierul 11 roaga pe ursulet sa incerce sa

inteleaga dit de suparat ai fost �i sa incerce sa fie mai
intelegator, sa arate mai multa afectiune, sa 'inceteze
sa iti mai puna intrebari �i sa fie asertiv.
Consilierul te roaga sa fii rabdator cu ursuletul �i
recomanda un medic care sa 'ii dea acestuia ni�te
antidepresive, deoarece pare deosebit de trist.
Poate ca este 0 depresie de iama �i ursuletul are
nevoie de mai multa lumina solara, spune el.
Daca asta nu ajuta, consilierul cunoa�te un medic care
poate spune daca ursuletul are nevoie de �te hormoni.
Ie simti u�urat di exista cineva care sa te aju te sa
11 readuci pe ursule� la normal.
Viata merge inainte la fel in urmatoarele cateva
saptamani.
- Buna, ursuletule, spui tu cand ajungi acasa intr-o
seara.
Nu prime�ti nici un raspuns. Ie uip in jur �i 11
gase�ti pe ursulet in dormitor, facandu-�i valiza .
- Ce naiba faci?
- Plec, spune ursuletul cu 0 voce subtirica. Nimic
nu a mers. Trebuie sa plec.
- Nu pleci nicaieri, zici tu. Nu dupa tot ce am facut
pentru tine.
Brusc, ursuletul inchide valiza, 0 ia �i fuge spre
u�a. Iu iI urmare�ti furios. I I in�faci pe ursulet,
strigand in timp ce 11 trante�ti la podea.
- M-am saturat de tine! E�ti nebun! Nici macar un
medic nu te mai poate ajuta. Daca mai incerci odata
chestia asta, te intemez, spui tu.
I ti vine sa il bap pe ursulet, dar nu 0 facio
in secret, auzi cum 0 voce interioara midi spune
Nu ma rnai joe eu tine. 0 sa imi giisesc un ursulet nou �i
driigut·

107
 OAMENII DOMINATORI

Ursuletul sta taeut mtr-un eolt.

Poate cli a inteles mesajul, te gtinde�ti tu. Totul pare
normal - ca in urmli cu ctitiva ani. Ursuletul a incetat sa
mai laca scene.
- Pa, ursuletule, spui tu In ziua urmatoare.
- Pa, raspunde ursuletul foarte meet.
In timp ee te mdrepti spre easa in aeea seara te
mtrebi de ee ursuletul nu mai este dragut.
Ajungi aeasa. Ursuletul a pleeat. Fara sa �tii din ee
motiv, simti ea s-a rupt 0 bueata din tine.

* * *

Aeeasta poveste este eunoseuta multor oameni. Aee�tia ered

ea este yorba ehiar despre ei.
"Ursuletul meu se bueura pentru mine. Credeam di asta
msemna ea gandim la fel. Ca mine. Nu mi-a treeut prin eap sa 11
intreb pe ursulet ee era m neregula", spunea un elient.
o alta persoana, despartita de mult de sotul ei, povestea ea
vorbise de curand cu aeesta. EI i-a zis ea nu mtelegea de ee 11 parasise
�i ea vroia ea ea sa se lmpaee cu el. I-a spus ea nu putea faee asta.
Apoi mi-a povestit ea atunei eand ii expliease motivele, el li
spusese ea ar fi trebuit sa �tie ea nu avea de gand sa 0 omoare.
- Sa te omoare? La ee se referea? am Intrebat eu .
- Se referea la mornentul m eare mi-a pus eutitul la gat. Atunci
ar fi trebuit sa �tiu ea nu are de gand sa rna omoare.
Ganditul la fel, iar!
- E eeva mai sanatos aeum, mi-a spus ea. A meetat sa rna mai
urmareasea. Nu a trebuit deeat sa rna mut m partea eealalta a
ora�ului pentru a seapa de perseeutiile lui. Uita-te la oamenii
eare trebuie sa pleee din tara pentru a seapa de a�a eeva.
Nu este de mirare ea fostul sot eredea ea ea �tia la ee se gandea
el. EI 0 inventase. Erau " atat de apropiati" . Cum ar fi putut fi
altfel?

1 08
 IUJZIA URSULETULUI DE PLC$

Ca �i cum ar fi 0 putere a omului, 0 abilitate paranormala

an trenata prin exercitiu, unii oameni sustin ca iti pot indilca
granita psihidi, pot arunca 0 privire, dupa care ies �i apoi iti pot
spune ce au gasit acolo: "Problema ta e ca ", in ciuda
fa ptului ca acest lucru este imposibil.
Cfuld oamenii sunt definiti de cineva cu care Incearca sa
sta bileasdi 0 legatura, se simt violati psihic. In cazul relatiilor,
suntem vu lnerabili �i d eschi�i �i astfel, asemenea atacuri sunt
destul de putemice.
Acest lucru este foarte diferit de situatia in care 0 persoana
intu itiva sau sensibila te "cite�te" la invitatia tao Este problema ta
sa crezi sau nu ce iti spune.
in viata de zi cu zi, oamenii care prezinta realitatea pe dos
amesteca, de obicei, realitatea fizica. De exemplu, cand cineva
spune liMa faci sa __ ", nu doar se absolva de orice res­
ponsabilitate, dar se �i poarta de p arca 0 alta parte (tu) ar fi in
interiorul lui �i i-ar provoca acel comportament - de parca a�a
ceva ar fi In ordinea fireasca a lucrurilor, fun damentat pe realitatea
existentei fizice.
De�i nimeni nu poate intra in interiorul altei persoane pentru
a 0 determina sa faca ce vrea el sau sa spuna ce vrea el, unii

oameni sustin ca pot.

Tot a�a, 0 persoana care 0 forteaza pe alta poate sustine, in
felul ei pe dos, ca "e nevoie de doi oameni", de parca "victima"
l-ar fi agresat pe fapta�.
Unii oameni pot chiar sustine ca schimba trecu tul �i prezentul,
pretinzand ca vorbele lor d in prezent vor schimba trecu tul. De
exemplu, cand 0 persoana actioneaza cu violenta impotriva
celorlalti, iar apoi spune ca nu a tratat rau pe nimeni, aceasta
inventeaza trecutul �i se inventeaza pe sine.
in acela�i fel in care cineva inventeaza 0 persoana inchipuita,
acesta poate, de asemenea, inventa 0 lume Inchipuita. in tr-o lume
inchipuita, se intampla doar ceea ce vrei tu.

1 09
 Capitolul XIII

Vraj a

Oamenii buni pot intra sub

influenta, vrajii.
 OAMENII DOMINATORl

e ce oamenii bine intentionati - cei care cred di fac lice este

D corectll - Ii definesc pe a1tii? Ce determina pe cineva sa
incalce granita psihica a altuia, ignorand-o? Nu este de ajuns sa
Iti controlezi propria realitate - a mintii, a trupului §ii a spiri­
tului?
Daca 0 persoana sustine ca realmente cunoa§ite lumea interioara
a altcuiva, oare nu se afHi sub infIuenta unei iluzii, a ceva asemanator
unei vraji? Altfel nu s-ar simp infantil? Jenat? Sau cel putin na­
tang?Nu ar mceta imediat ce i s-ar atrage atentia la ce face?
Cand oamenii creeaza conexiuni imaginare cu altii, "inven­
tandu-ill ca §ii cum ar trai in interiorul lor, legaturile, de§ii absurde,
par atat de reale pentru creatorii lor, mcat ace§itia parca s-ar afla
sub influenta unei vraji.
Sunt gata sa spuna ca exista 0 vraja §ii ca iluzia ursuletului de
plU§i face parte din ea. Cred ca este posibil ca nimeni sa nu fie pe
deplin ferit de influenta vrajii tot timpul §ii m toate conditiile. De
asemenea, cred ca una dintre cele mai mari dorinte ale noastre este
sa ne elibedim de iluziile ei §ii di astfel de libertate va izvori din
curiozitatea noastra, din dorinta arzatoare de a §iti §ii de a mte1ege.
In urmatoarea poveste yom analiza mai detaliat posibilitatea
existentei unei vraji §ii felul in care 0 persoana care pare a fi sub
influenta ei 0 distribuie pe alta mtr-un rol pe care aceasta nu il
dore§ite.

Povestea porumbului, partea I

De curand, intr-o dimineata de duminica, la 0 piata de fermieri
dintr-un ora§i apropiat, stateam la coada in spatele unui cuplu
mai m varsta, bine Imbracat, a§iteptand sa cumparam porumb.
Cand le-a venit randul, am auzit-o pe femeie cerand dou azeci §ii
patru de §itiuleti. Se vindeau trei §itiuleti la un dolar. Ea a mtins
doua bancnote de zece dolari.
Cand a primit restul, §ii-a exprimat surprinderea ca acesta
includea una dintre bancnotele de zece dolari.

1 12
 VRAJA

- oau ! Nu credeam di 0 sa primesc un rest a�a de mare pentru

douazeci �i patru de coceni, zise ea razand . Cred ca e prea de
di mineata sa fac socoteli .
Dintr-odata, atentia tuturor a fost atrasa d e barbatul care 0
in sotea �i care a strigat furios:
- Nici macar nu e in stare sa numere banii!
Femeia, parand la fel de �ocata de dedaratia lui ca �i cei din
jur, a amutit. Dar parea uluita.
Dupa ce cuplul a plecat, cei aflap la coada 'in spatele meu au
lnceput sa d iscute despre ceea ce spusese barbatul. $i-au exprimat
�ocul �i mahnirea. Cineva a zis ca el credea ca barbatul facuse pe
grozavul. Altcineva a spus ca mjurase. in timp ce rna gandeam la
incident, am descoperit ca eel mai semnificativ lucru era ca sotul
(am aflat mai tarziu ca erau casatoriti) pretinsese ca sotia lui nu
era in stare sa calculeze restul �i se purtase ca �i cum " faptul" 11
oripilase �i 11 infuriase. Mai mult, parca ca era cumva ilnpiedicat
sa afle daca ceea ce 11 oripila se putea sa nu fie adevarat.
Daca nu ar fi avut acest blocaj, oare nu �i-ar fi mtrebat sotia
intre patru ochi daca II era greu sa calculeze restul? Daca ar fi
crezut ca are astfel de probleme, nu ar fi vrut ca el sa verifice
banii? Nu ar fi fost acesta un comportament mai uman?
Cred ca ceea ce I-a ilnpiedicat sa se comporte rational �i sa afle
adevarul despre sotia lui I-a facut �i mai furios. Orice ar fi fost,
avea 0 putere uria�a asupra lui - atat de mare, incat el pardi s-ar
fi aflat sub 0 vraja. Nu a� da vina pentru comportamentul lui pe
o vraja, nici nu l-a� scuza, nici nu a� spune ca nu era responsabil
pentru acesta, dar influenta acestui lucru era atat de putemica,
mcat semiina cu 0 vraja.
"Vraja" 'il facea pe barbat sa fie orb la faptul ca doar sotia lui
pu tea �ti cand �i unde era in stare sa calcu leze restul �i la eel di
lucrurile pe care ea Ie cuno�tea despre ea lnsa�i se aflau intr-un
loc inaccesibil. Real itatea ei personala era necunoscuta. Se pare di

1 13
 OAMENII DOivrINATORI

barbatul credea ca el cuno�tea realitatea interioara a sotiei lui, dar

daca nu verifica - intreband-o - cum sa fie posibil acest lucru ?
Ca �i oamenii din pove�tile anterioare, acesta "Intelesese pe
dosl/ . Se purta de parca ar fi putut face imposibilul - sa i�i defi­
neasca sopa inainte ca ea sa 0 faca pentru el. Mi s-a parut �i mai
uimitor di era infuriat de propria inventie.
Am vazut di atunci cand oamenii actioneaza ignorand ceea ce
pare a fi 0 vraja, aceasta devine mai putemidi. Daca ei i�i continua
pana la ex trem abordarile pe dos, fara ca nimic sa ii opreasca -
nici un semn care sa spuna "INV ERS: Drum Gre�it" - intra tot
mai mult sub influenta vrajii, iar comportamentul lor devine tot
mai bizar. In timp ce unii oameni au un " s to p " in terior, un
"semafor ro�u" care opre�te comportall1entu 1 ex t renl , al tora Ie
lipse�te. $ i unii trec pe ro�u .
Fenomenul abordarii pe dos a oamenilor p oate tncepe ino­
fensiv, dar poate deveni repede periculos, nu doa r pentru cei care
sunt definiti, ci �i pentru cei care fac acest lucru . Oare 0 vraja Ie
afecteaza rapunea? Oare ceva ca 0 vraja le-a sUibit capacitatea de
a duce viep sanatoase �i satisfacatoare? Sa pastram aceasta vraja
sub lumina reflectorului �i sa vedem ce putem descoperi.

Povestea porumbului, partea a II-a

Dupa ce am cumparat �i eu doisprezece �tiuleti de porumb,
i-am dus la ma�ina, in parcarea de langa piata. Un barbat care
punea ni�te genti in portbagajul automobilului de Hlnga mine a
ridicat privirea �i a spus:
- Plecap acum?
- Nu, am raspuns eu cu 0 urma de mtrebare in glas.
Atent, mi-a observat tonul �i a mceput imediat sa-mi explice.
- Vreau sa rna asigur ca aveti destul loc sa dap In spate �i ca nu
am parcat prea aproape.
- Este destul loc. Multumesc! i-am zis eu.
Atunei I-am reeunoscut. Era aeela�i barbat care, in urma eu
cateva minute, fusese euprins de furie (sau poate de vraja) .

1 14
 VRAJA

Parea aHh de diferit aeum, meat vroiam sa rna asigur ea era

a ceea�i persoana.
- Nu ati fost la coada sa eumparati porumb? I-am intrebat
eu.
- Da, sotia mea era haosul intruchipat, a raspuns el cu fero­
citate.
Ca un eameleon, se schimbase dintr-o persoana sensibila,
in tr-una meruntata.
Uimita, m-am gandit: Trebuie sa spun ceva. lar a definit-o.
- Oamenii de la coada vorbeau despre ce v-au au zit zicand
despre sotia dumneavoastra, am rostit eu pe un ton neutru.
A cascat gura. Nu a mai spus nimic.
Afirmatia mea II invitase sa se gandeasea la eomportamentul
lui.
M-am mtors sa Imi termin cumparaturile. Poate, doar pentru
o clipa, se vazuse oglindit In oehii altuia.

Nu �tiu daca i-am spulberat iluziile �i daea am rupt vraj a sub

influenta eareia se parea ea se afla. insa, m realitate, 0 vraja este
un mod de a deserie 0 serie de iluzii, inclusiv pe eea a ursuletului
de plu�. Cuvantul "vraja" da acestei serii de iluzii un nume
pentru a putea Ineepe sa vorbim despre ele. Urmatoarele capitole
vor dezvalui aeeste iluzii, profunzimea vrajii �i forta irezistibila
din spatele ei.
Oamenii cu abordari pe dos din pove�tile "Zambe�te", ,,Cite�ti
prea mult" �i "Povestea porumbului" au aetionat proste�te.
Indiferent d aca au faeut rau sau nu, m toate eazurile ei nu �i-au
dat seama de absurditatea propriului lor comportament �i au
fost ineon�tienti de propriile lor motive. in sehimb, au parut
convin�i de "coreetitudinea" lor.
Automat, adesea inofensiv, fraze ea "Zambe�te, e 0 zi
frumoasa" sau " Cite�ti prea mult" ne stropesc asemeni pieaturilor
de ploaie, fara a patrunde mtotdeauna, fara sa ne ude spiritul,
dar solicitand atentia noastra. Daea nu 0 luam in seama, aeeasta

1 15
 OAMENII DOMINATORI

ploaie poate deveni torentiala. Spiritul nostru, ca un foc, poate fi

inabu�it. Poate fi stins. Cand oamenii ne spun cine suntem, cum
ne deseuream sau ce ar trebui sa facem, ei practica un fel periculos
de vrajitorie.
Chiar daca nu crezi definipa pe care ti-o da alta persoana,
indiferenta ei fata de individualitatea ta Iti poate tulbura starea
de bine.
Un cuplu a venit la mine pentru 0 consultape. Curt �i Dora
pareau sa vrea amandoi 0 relatie fericita, dar din cand in cand,
" se intampla ceva" . in acest caz, Dora a descris un anumit lucru
pe care il spusese Curt �i care chiar 0 suparase. Curt nu i�i aducea
arninte de incident. Dar Dora insista ca ea � tia Cd se intamplase.
Curt 0 contrazicea . in acest moment, nu mai �tiarn pe cine sa
credo
De obicei, cand cineva este foarte suparat din cauza unui
incident �i descrie detaliat ce il deranjeaza �i de ce s-a simtit jignit,
a�a cum a facut Dora, insearnn a ca acel atac chiar a avut loc.
De�i se putea ca sotul sa fi stabilit 0 conexiune pe dos cu Dora,
nu eram sigura. Apoi Curt s-a intors spre mine �i mi-a spus: "De
obicei, dupa consilierea de cuplu ne Uramil. Am vazut expresia
indurerata de pe figura Dorei. Nu degajarea lui 0 indurera. Ci
faptul ca el spusese ca ea simtea ura pentru el, de parea el ar fi fast
in interiorul ei �i i-ar fi cunoscut sentimentele.
Dupa cum s-a dovedit, nu simtea ura sau ceva de genul asta.
Venise la mine din cauza durerii, a frustrarii �i a confuziei. Vroia
sa iubeasca �i sa fie iubita . Dar pentru a avea 0 relatie iubitoare
cu sotul ei, acesta trebuia sa 0 vada ca pe 0 persoana inde­
pendenta.
De parca ar fi fost in afara firii lui �i 'in Dora, Curt Ii definise
realitatea interioara, anuland-o �i inlocuind-o cu propria lui
versiune, totul in efortul de a ridiculiza situatia lor. Si nu ii
intelegea durerea.
Dora se luptase mult pentru a-I ajuta sa inteleaga ce facea. Nu
i�i pierduse energia. Doar ca aceasta se scurgea din ea prin ranile

1 16
 VRAJA

deschise provocate de astfel de invazii. $i nimeni nu observase,

cu atat mai putin sotul ei.
Dadi nu �tim despre vraja, oamenii aflati sub influenta ei ne
pot convinge de "corectitudinea" lor �i ne putem trezi sub
influenta acestora. Daca ne aflam sub influenta lor, ne putem
pierde nu doar cunoa�terea de sine, ci �i spiritul. Urmatoarea
poveste ne arata cum se poate intampla acest lucru.

o poveste despre doui femei

Odata ca niciodata, a fost 0 femeie care a simtit farmecul
uimitor al unui moment tr an s cen d ent lndircat cu 0 pace �i 0
bucurie extraordinare.
I�i amintea de un moment din copilaria ei cand mama Ii
spusese: "Regatul cerurilor se afla In tine". Aceste cuvinte au
capatat un sens �i 0 profunzime pe care nu Ie cunoscuse pana
atunci �i, din cand In cand, atunci cand simtea nevoia, se gandea
la acea experienta transcendentala �i se simtea remnoita �i spri­
jinita.
o a doua femeie, ca �i prima, a simtit farmecul deosebit al
unui moment transcendent Incarcat cu 0 pace �i 0 bucurie
extraordinare. Dupa 0 vreme, �i ea a simpt nevoia de reilmoire �i
de sprijin. Dupa cum obi�nuia, s-a dus la cei care spuneau ca
reprezentau autoritatea In toate problemele spiritului. Ace�tia i-au
spus ca detineau cheia regatului pe care 11 cauta.
- in regula, a zis ea.
Nu s-a Indoit de ei. Nici ei nu se indoiau de ei In�i�i. Dar ea
renuntase la cheia ei. Deoarece credea In ei, a intrat sub influenta
lor �i, in cele din urma, sub controlul lor.
in mod dar, nu doar antrenamentul zilnic este eel care ne tine
departe de cunoa�terea interioara, ci �i convingerile noastre.
Daca noi credem ca a1tii sunt 0 autoritate In ceea ce prive�te
experienta no astra interioara, ne indoim de noi in�ine �i devenim
obiectul definitiilor altora despre noi �i al controlului lor.

1 17
 OAMENII DOMINATORI

Cei mai mulp oameni care se afla sub influenta vrajii spun di
nu doresc sa exercite vreun control asupra nimanuL Dar ce
dedan�eaza comportamentul dominator?
De�i s-a spus ca oamenii care incearca sa Ii controleze pe alpi
sufera de un respect de sine scazut, acest lucru nu este neaparat
valabil pentru cei care au comportamente tiranice. Chiar �i cei
care au cu adevarat un respect de sine scazut detin posibilitatea
de a alege un alt mod pentru a �i-l mtari. Nu exista destule feluri
de a te simp bine m privinta ta? De ce sa nu faci 0 vanzare, sa nu
pictezi un tab lou, sa nu faci ordine In garaj, sa nu munce�ti ca
voluntar, sa nu mveti ceva nou? Sentimentul de Implinire pro­
vocat de astfel de activitati aduce satisfactie �i mseamna mult
pentru reducerea �i chiar eradicarea sentimentelor negative
despre sine. De ce sa mcerci sa Ii controlezi pe a1tii?
in mod dar, problema respectului de sine nu este cauza
principala a comportamentului opresiv. Oamenii nu incearca sa-�i
controleze semenii doar pentru ca nu se simt bine cu ei in�i�i.
Mai degraba se afla sub influenta unei vraji, constran�i de 0
mtreaga serie de iluzii. Acestea sunt semne ale vrajii, deoarece
sunt prezente de fiecare data cand aceasta functioneaza. Deja am
vazut una: iluzia ursuletului de plu�. lata cateva exemple supli­
mentare de iluzii care formeaza vraja.

Iluzii ale vrijii

Oamenii care se afla sub influenta vrajii actioneaza guvemati
de una sau mai multe dintre urmatoarele iluzii :
• Chiar pot defini 0 alta persoana sau un alt grup.
• Definipa pe care 0 dau ei altei persoane sau altui grup este
adevarata.
• 0 alta persoana sau un alt grup sunt responsabili pentru
acpunile lor.
• 0 alta persoana sau un alt grup nu pot avea 0 opinie di­
ferita.

1 18
 VRAJ A

• 0 alta persoana sau un alt grup Ie provoadl lor com­

portarnentul.
De asemenea, Inainte de a avea dovezi concrete despre
persoana sau grupul in cauza ori de a fi fost informati de ace�tia,
ei se afla sub influenta iluziei ca �tiu ceva despre celalalt, a diea
c e. . .
• gande�te • vrea
• inceardi sa fadt • are nevoie
• face • simte
• inseamna • a facut
• ar trebui sa faca • a�teapta
• ar trebui sa fie
Sau cred ca �tiu ca cealalta persoana sau ceUHalt grup
gre�e�te.
De asemenea, oamenii care se afla sub influenta vrajii sunt
siguri ca:
• comportamentul lor nu este ciudat, ilogie sau daunator
• nu Incalca 0 granita psihiea
• au dreptate
• nu se afla sub influenta vreunei iluzii
• nu se joaca de-a "hai sa ne prefacem"
• sunt independenti �i siguri pe ei
• (�i, in unele cazuri) Dumnezeu e de partea lor
Aceste iluzii, sustinute de cultura �i de familie, Ii fac sa creada
di ei ,,�tiu " despre ceilalti, ca Ie pot interpreta motivatiile �i sen­
timentele �i ca Ie pot spune ce este "gre�ie' la ei sau ce ar trebui
sau nu ar trebui sa faca.
Intr-o relatie sanatoasa, oricand poate aparea 0 neintelegere.
Pur �i simplu ceri 0 larnurire "Vrei sa spui ca . . . ?" sau afirmi ce
este adevarat pentru tine �i acest lucru este acceptat. Dar d aca
cineva este conectat invers cu tine, acesta poate inventa ceva
despre tine, scomind acel lucru sub pretextul discutat anterior:
ca are acces la realitatea ta personala �i ca �tie mai mult despre

1 19
 OAMENII DOMINATORl

tine decat tine insup. Acesta este, in mod cIar, un comportament

determinat de vraja, atunci cand chiar �i cele mai obi�nuite
formule de salut: lICe mai faci?" �i: lICe ai mai facut", arata ca
realitatea noastra personala ne aparpne doar noua. Nu �tiu ce
mai faci, nici nu �tiu ce ai mai facut.
Una este sa fii sub influenta unei vraji �i alta sa fii sub influenta
oamenilor care sunt afectati de vraja. Este posibil ca oamenii care,
fara sa �tie, se afla sub influenta celor care sunt afectap de vraja
sa aiba una sau mai multe din urmatoarele iluzii:
• Este normal ca 0 fiinta umana sa 0 defineasdi pe alta.
• Sunt infiuentati de definitia pe care le-a dat-o alta per­
soana.
• Nu au dreptul sa aiba pareri proprii.
• Pot ca�tiga dragoste �i acceptare supunandu-se altei per­
soane.
• Au "succes" daca indeplinesc viziunea altei persoane, chiar
�i atunci cand aceasta viziune nu se potrive�te in nici un fel
cu a lor.
• Trebuie sa aiba pennisiunea de a acpona in probleme care
Ii privesc doar pe ei.
Povestirile din capitolele anterioare demonstreaza numeroa­
sele moduri in care oamenii Ii abordeaza invers pe ceilalp �i in
care chiar incearca sa stabileasca legaturi pe dos. Am vazut
absurditatea, dar �i consecintele acestor comportamente �i am
observat cum acestea par sa fie trecute cu vederea sau neintelese,
deoarece vraja funcponeaza in vietile multor oameni. Acum, sa
privim dincolo de vraja, la conexiunea de control.

120
 Capitolul XI V

Conexiunea de control

Conexiunea de control inlocuie§te

conexiunea cu sinele.

121
 OAtvlENII DOMINATORI

A controla inseamna a actiona pentru a produce un rezultat,

J-\.d e obicei prin mijloace de constdlngere fizica sau v�rbala, in
privinta sinelui, a altora sau a lumii din jurul unei persoane.
Exista doua feIuri de control. Unul este controlul bine inten­
tionat pe care 11 avem asupra noastra, a vietii noastre �i a celor
care ne sunt incredintati. CelalaIt este controIul tiranic.
Controlul bine intentionat te ajuta pe tine �i pe ceilalti sa va
pastrati libertatea de a fi voi in�iva, iar eel tiranic face opusu l. Cei
mai multi oameni exercita un control bine intentionat pe parcursul
vietii lor prin alegerile �i actiunile pe care Ie fac pentru a-�i asigura
lor �i altora existenta �i supravietuirea: pentru a amana
recompensa imediata in schimbuI unui bine viitor; pentru a-�i
gestiona resursele - bani, timp, spatiu �i mediu; pentru a-�i urma
munca �i relatiile �i pentru a avea grija de copiii �i familiile lor.
Cu aIte cuvinte, pentru a-�i conduce vietile, dar nu in defavoarea
altora.
Cand cei care se prefac stabilesc legaturi pe dos, se fixeaza in
cineva �i apoi incearca sa l�i pastreze persoana inchipuita in
viata, sanatoasa �i exact a�a cum vor ei sa fie. Ei incearca sa
controleze persoana in care au ancorat-o. Unii sunt con�tienti de
comportamentul lor. Altii, nu. Unii inteIeg rezultatul probabil.
Cei mai multi, nu.
Daca cei care se prefac nu ies de sub influenta vrajii, ei lanseaza
atacuri �i mai putemice, mai ales daca definitia pe care 0 dau
celuilalt nu este acceptata, adica, daca ntt pot face sa apara
"ursuletul de plu�", persoana lor inchipuita. In acest mod, cei
care se prefac exercita un comportament tot mai tiranic. In cadrul
relatiilor, de�i ei pot crede ca nu fac altceva dedit sa mareasca
apropierea (aducand la viata ursuletul de plu�, ca sa zicem a�a),
de fapt ei intra in armonie cu forte de opresiune.
Pe de 0 parte, persoana definita de eel care se preface de obicei
resimte acest comportament ca fiin d restrictiv, opresiv sau ca 0
incercare a acestuia de a 0 controla. Dar daca persoana definita

122
 CONEXIUNEA DE CONTROL

este foarte tanara sau naiva, ea poate fi incapabila sa recunoasca

tactica de control ;;i poate sa fie de acord cu cel care se preface,
acceptand drept adevar definipa acestuia. Pe de alta parte, cel care
se preface lncearca sa dobandeasca sau sa traiasca un tip continuu
de conexiune - un sentiment de apropiere. Prin unnare, numesc
acest mod de conectare cu 0 persoana conexiune de control.
De�i oamenii pot stabili 0 legatura pe dos cu oricine - de
exemplu, cu 0 celebritate pe care nu au mtalnit-o niciodata - ei
incearca sa controleze 0 persoana doar atunci cand chiar vor sa 0
faca pe aceasta sa fie persoana lor mchipuita. Atunci legatura lor
inversa devine 0 conexiune de control.
Conexiunea de control reflecta un mod de a te purta in lume -
un mod invers (exterior-interior) de orientare catre unul sau mai
multi oameni, care este atat de ineficient �i de periculos, incat ne
proiecteaza spre 0 lume care devine �i mai violenta.
Conexiunile de control sunt create de oameni care se gasesc in
afara firii lor, care l�i cauta un sprijin, nu pe ceva tangibil, ci in
interiorul altcuiva pentru a se simp conectap, pentru a se simp
apropiap sau, mai ales atunci cand este yorba de grupuri, pentru a
se simp bine.
In relatiile adulte de cuplu sau de fa milie, oamenii cu care
exista sau au existat legaturi pe dos aproape intotdeauna se simt
singuri, neacceptati �i necunoscuti, chiar daca s-ar putea sa nu
�tie motivul pentru care se simt astfel. Daca lncercarile lor de a se
face vazuti �i auziti nu dau rezultate, in cele din urma ei pot
ajunge sa sufere de anxietate, depresie, atacuri de panica, tu 1-
burari de alimentatie, tulburari de stres post-traumatic �i alte difi­
cultati emotionale. Fizic, simptomele sunt epuizarea �i slabirea
sistemului imunitar insotite de boli provocate de stres, inclusiv
epuizare, tulburari digestive, oboseala cronica �i chiar cancer.
Note dintr-o discutie cu 0 clienta :

Era prea bolnava pentru a pleca. Extrem de stresata.

Casiftoritif cu un barbat care a incercat sa 0 controleze sub

123
 OAMENII DOMINATORl

toate aspectele. Nu avea acces La bani. Ciind I-a 'intrebat

odatii: " Ce te-ar face fericit ? /I, el i-a raspuns: " Sa nu ai
prieteni, sa nu vorbe�ti cu nirneni �i sa rna a�tepti pur �i
sirnplu toata ziua piina rna 'intorc acasa" (un ursulet de
plu� perfect).

De vreme ce 0 conexiune de control este una inversa, ea apare

ca opusul uneia adevarate. Este un substitut bolnav al unui lucru
real. De asemenea, este ceva mai mult decat proiecp.a descrisa in
carp.le de psihologie. Este un mod invers de a trai conexiunea cu
realitatea Insa�i.
Pentru a mte1ege de ce 0 conexiune de control este pe dos, mai
mtai trebuie sa ne uitam la 0 legatura sanatoasa dintre doi
oameni. 0 legatura sanatoasa este una care recunoa�te identitatea
celuilalt. Atunci cand doi oamenii comunica verbal, dar �i prin
tonul vocii, prin expresii faciale �i limbajul nonverbal, fiecare
dintre ei reacp.oneaza m functie de ceea ce aude �i vede. De
exemplu, auzind 0 veste buna, unul ar putea spune: "Oh,
minunat. " Vazand tristete: "Te supara ceva?", "Vrei sa vorbim
despre asta?" Clarifica ambiguitatea: "Asta vrei sa spui?" Cand
se vad �i se aud unul pe altul, ei pot stabili 0 conexiune bazata pe
mtelegere.
Dar cand oamenii stabilesc 0 conexiune de control, se mtampla
opusul. Te invit sa vizualizezi 0 astfel de legatura. Imagineaza-p.
ca Ii spui unui prieten: "Salut, Joe. Ce mai faci?" Dar mesajul tau
nu ajunge la Joe. De fapt, el spune: "Cum adica «Ce mai fac»? Stii
al naibii de bine ce fac".
Asta se mtampla atunci cand cineva "nu poate" sa te auda. in loc
ca "semnalele" tale sa ajunga la el, iar acesta sa Ip raspunda, mtre
voi pare sa se afle un zid, blocandu-va comunicarea. Zidul este 0
persoana mchipuita. Persoana mchipuita a lui Joe nu ar spune: lI Ce
mai faci?"; persoana mchipuita deja �tie ce face Joe, desigur.
Daca ai avea 0 relap.e de familie cu Joe, ai mcerca sa-i explici
acestuia ca tu chiar nu �tiai ce rnai face? Foarte des, oarnenii

124
 CONEXIUNEA DE CONTROL

imp licati In relatii de mundi sau de famiIie chiar Inceardi sa

exp lice.
Te invit sa-ti imaginezi cum un om care se preface triiie�te In
i nteriorul tau prin intermediul unei persoane lnchipuite, astfel
incat el �tie ce ar trebui sa spui, sa faci, sa gande�ti etc. De
asemenea, �tie ca tu �tii ce vrea sa spuna �i ce simte fara ca el sa
'i ti spuna! inchipuie�te-ti cat de iritat sau de furios este cel care se
preface atunci cand nu faci sau nu spui ce vrea el. Ciocnirile cu
astfel de oameni pot fi distrugatoare �i aparent inexplicabile.
Totul este ca un vis, sau mai bine zis un co�mar. Persoana
inchipuita este, In toate sensurile cuvantului, 0 persoana "de vis".
Dupa ce oamenii care se prefac �i -au pl a n t a t 0 p ers o ana
lnchipuita in cineva, ei cred ca sunt rationaIi atunci cand spun,
de exemplu: ,,$tiai ce vroiam sa zic" sau: ,,$tii ce simt" . Ei te-au
confundat cu persoana lor Inchipuita 0 persoana imaginara
-

care ar �ti ce au vrut sa spun a sau ce simt.

Destul de des, oamenii care se fixeaza misterios In tine In acest
fel vor recunoa�te fara sa vrea ca, de fapt, au facut acest lucru.
eel mai adesea, ei dezvaluie aceasta conexiune pe dos atunci
cand te definesc. De exemplu, dupa ce m-am uitat la sistemul tau
nervos pot sa IP spun ca e�ti construit gre�it: "E�ti prea sensibil",
enuntat cu 0 convingere sincera, deoarece persoana imaginara
nu s-ar plange niciodata.
in alt exemplu, cand 0 persoana spune: " Nu �tii despre ce
vorbe�ti" este ca �i cum ar spune: "Dupa ce m-am uitat prin
mintea ta, pot sa Iti spun ca opinia ta este gre�ita". Persoana
imaginara nu ar fi avut niciodata acea parere.
Cei mai multi oameni se simt zapaciti, tri�ti sau suparati atunci
cand sunt invadati in acest mod . in alte situatii, astfel de intruziuni
par proste�ti, ca un nonsens. in orice caz, daca Ii te opui, rupi
vraja. Dar daca vraja nu este rupta, cei care se prefac simt orice - de
la iritare la manie - �i vor crede ca sunt amenintap sau atacati.
Doar daca vraja este rupta cu adevarat, cel care se preface se va
trezi.

125
 OAMENII DOMINATORl

Cand cei care se prefac definesc grupuri, tdiiesc 0 forma mai

pu ternica de conexiune de control. Vom cerceta aceasta conexiune
mai tarziu, cand vom dilatori pe teritoriul conexiunilor individ­
grup �i grup-grup.

1 26
 Capitolul XV

Dominatorul §i martorul

Nu vroia sa a contro/eze, a spus el.

Ci vroia ca persoana lui imaginara
sa fie vie.
 OAMENII DOMINATOR!
A
ntelegand di 0 persoana nu inseamna doar comportamentul
Iei, II descriu pe cel care stabi1e�te �i Incearca sa pastreze 0

conexiune de control ca fiind vrlijit �i rna refer la el ca fiind

dominatorul.
in multe relap.i de cuplu exista oameni care se prefac, �i do­
minatori. Primii inventeaza 0 persoana inchipuita, aleg un corp
�i cand se simt in siguranta l�i fixeaza persoana imaginara in el;
adica se poarta ca �i cum persoana imaginara a inlocuit-o pe cea
reala. Dominatorii sunt oameni care se prefac �i care merg �i mai
departe. Ace�tia incearca sa pastreze persoana imaginara prin
orice metoda posibila, prin contrazicerea sau ignorarea tuturor
ideilor �i parerilor exprimate de persoana realli.
Uneori, apare 0 exceppe. In cazul acesteia, in loc sa contrazidi
sau sa ignore ideile ori realizarile partenerului, dominatorul face
opusul. El pretinde ca ideile sau parerile partenerului II apartin lui.
De exemplu, 0 persoana face sau spune ceva ce dominatorul
dore�te ca el sa fi facut sau sa fi spus. Atunci dominatorul pretinde
ca el a fost cel care a spus ori a facut acel lucru, asumandu-�i
meritul pentru realizarile �i talentele celuilalt. in alt exemplu,
�eful cere regulat parerea unui angajat in privinta unui subiect
important care urmeaza sa fie discutat intr-o �edinta viitoare.
Curand dupa aceea, �eful prezinta ideile la �edinta ca �i cum i-ar
apartine. Indiferent daca dominatorii contrazic sau i�i asuma ca
proprii ideile �i parerile altora, ei nu respecta sursa lor.
Dominatorii nu II inte1eg pe "celalalt", deoarece pentru a 0
face, ar trebui sa renunte la persoana imaginara. Daca renunta la
ea, unde ar ajunge? Ar fi deconectati. Pentru un astfel de act
con�tient este nevoie de curaj .
Unii oameni sunt educati sa accepte controlul, ca "sa i�i fadi
relap.a sa funcponeze". Daca ai avut parte de acest gen de educape,
este important sa �tii ca persoana imaginara este un miraj care se
schimba in fiecare clipa. Nu poate fi adoptata nici de cel mai
ingaduitor om. Dominatorii pot continua pana la extrem. Unii

128
 DOMINATORUL $I MARTORUL

dominatori inventeaza grupuri sau chiar lumi imaginare. Pentru

ei, persoana imaginara din relatia lor este doar inceputul.
Pe de alta parte, imediat ce devin ancorati In cineva, unii
domina tori par sa acorde respect oamenilor. Oeloc surprinzator,
ei pot fi descri�i ca blanzi, atenti, chiar Indlntatori de ditre cei cu
care nu au stabilit 0 conexiune de control. Chiar se vad pe ei in�i�i
In aceasta lumina. Vnii chiar se considera minunati deoarece �i-au
con struit identitatea de la exterior spre interior, In conformitate
cu modelul "minunat" ales de ei.

Cei mai multi dintre noi intram rar sub influenta vrajii,
deoarece suntem in afara firii noastre doar In pupne situatii - de
exemplu, atunci cand suntem �ocati de experiente traumatizante.
Totu�i, dominatorii adopta un stil de viata "In afara firii lor" .

Martorul
intelegand ca 0 persoana nu este caracterizata doar de compor­
tamentul ei, eu descriu ca martor persoana care este definita de
dominator. Cand martorii rezista dominatorilor, ei devin cei care
rup vraja. Vnele grupuri actioneaza colectiv ca martor sau ca cel
care rupe vraja.
Oeseori, cand martorii sunt tratati ciudat sau rau, nu inteleg la
ce asista. I I percep pe dominator ca fiind tiranic, intolerant, greu
de inteles, haotic �i/sau periculos. Oesigur, dominatorii p ot fi
toate aeestea, dar ehiar �i eand martorii sunt con�tienti ca se afla
In prezenta unui dominator, de obicei ei nu �tiu ea acesta Incearca,
de japt, sa men tina 0 conexiune iluzorie prin intermediul u nei persoane
znchipuite. De regula, nici dominatorul insu�i nu �tie.
La serviciu, conexiunile de control pun in pericol sanatatea �i
starea de bine a angajatilor. 0 femeie, agent de vanzari, mi-a
povestit ca �eful ei Ii spunea in mod repetat: " Nu incerci destul
de mult". Dar ea incerca sa faca 0 treaba buna �i, de fapt, se
descurea foarte bine. Nu I�i dadea seama ca �eful Ii definea
intentiile Inainte sa 0 intrebe care erau acestea �i ca el incerca sa 0

129
 OAMENI I DOMINATORI

fadi pe ea sa se conformeze persoanei lui Inchipuite (probabil un

agent de vanzari imaginar, care aduce un miliard de dolari) .
Muncea de doua ori mai mult pentru a dovedi di mcerca destul
de mult. Curand, s-a simtit epuizata �i �i-a dat demisia. Iar el a
pierdut un angajat foarte bun.
Conexiunile de control m relatiile de familie sunt cu adevarat
devastatoare. Dupa ce dominatorul creeaza un partener, copil
etc. lnchipuit, el nu mai poate vedea �i auzi persoana reala �i,
astfe!, 0 define�te in nenumarate feluri. Dominatorii vor apela la
acest comportament de fiecare data cand Ii se va parea ca persoana
lor inchipuita (ursuletul de plu�) nu este langa ei.
Cum 0 persoana inchipuita l�i are originea ill e el care se
preface �i se afla m min tea lui, se considera ca ea este 0 parte a
acestuia. De exemplu, in " Iluzia ursuletului de plu�", prefacutul
se simte strans legat de persoana mchipuita, ursuletul, �i
apropiata de ea, deoarece, ca un vis, persoana inchipuita face
parte din el - este 0 plasmuire a imaginatiei lui. Ca regula
generala, in relatiile de familie, in clipa in care cel care se preface
se fixeaza in celalalt, confundandu-l cu persoana Inchipuita, el
devine un dominator �i se simte mai apropiat ca niciodata.
A-I confunda pe celalalt cu 0 persoana iluzorie explica un
paradox ciudat: acela ca unii oameni aflati intr-o relatie de cuplu
sau dintre parinte �i copil cred cu sinceritate ca ei II iubesc pe
celalalt in timp ce ei se poarta mtr-un mod j ignitor, care inde­
parteaza sau chiar plin de ura, incercand sa schimbe 0 persoana
reala intr-una imaginara.
Un barbat mi-a descris acest comportament paradoxal: ,,0
iubesc mai mult decat pe oricine altcineva. Este sufletul meu
pereche. Si am distrus-o" .
D e obicei, cand cineva este definit sau tratat in mod ostil,
exista: (1) 0 persoana inchipuita - " Iluzia ursuletului de plu�",
(2) 0 persoana care se preface - cea care l�i imagineaza, (3) 0
persoana autentica - martorul, (4) un dominator - persoana care
il define�te pe martor �i (5) 0 persoana care rupe vraja.

130
 DOMINATORUL SI MARTORUL

In povestea lui Betty, persoana inchipuita era " fata care prefera
ing hetata de ciocolata cu alune" . Cea care se prefacea era Betty.
Betty a devenit dominator definind-o pe Suzy. Martorul era Suzy.
C an d a incercat sa se faca vazuta �i auzita �i a refuzat sa accepte
definitia pe care i-a dadea mama ei, Suzy a devenit 0 persoana
ca re rupe vraja.
Parintii care inventeaza un copil inchipuit i�i vor defini
pro priul copil atunci cand acesta nu se va purta ca cel inchipuit.
"Nu se mai poate face nimic pentru tine" era felul in care tatii
l�i defineau fiii in trecut �i poate ca inca 0 mai fac, gandindu-se ca
de vreme ce nu vrei sa faci lucrurile ca mine -fti copilul meu znchipuit.
,,0 sa dai de probleme" era felul in care mamele i�i defineau
fiicele �i poate ca inca 0 mai fac, gandindu-se ca, de vreme ce nu
vrei sa faci lucrurile ca mine -fti copilul meu inchipuit.
in aproape toate cazurile, dominatorii sunt surprinzator de
incon�tienti de comportamentul lor �i de motivele lor reale. Prin
incon�tient rna refer Ia faptul ca acponeaza fara con�tiinta. De
exempIu, a�a cum in orice clip a 0 persoana poate sa nu �tie cum
simte spatarul unui scaun cu spatele pana cand Ie este atrasa
atentia asupra lui, dominatorii nu i�i dau seama de comporta­
mentul lor pana cand nu Ie este atrasa atenpa asupra acestuia.
Dar nu este 0 simpla problema de lipsa de atentie - ei se lupta cu
atenpa, foarte hotarati. Par a fi sub influenta unei vraji.
Dintre toti oamenii cu care am vorbit �i care au stabilit 0
conexiune de control, indiferent daca aceasta a fost cu partenerul
lor, copilul, colegul de serviciu, angajatul, �eful sau cu un grup,
nici unul nu i�i incepea ziua spunandu-�i: ,,0 sa-I controlez pe _

__ ! " sau: " Ma voi preface ca aceasta persoana sau grup este _

___ ! " De obicei, uitimul lucru la care se gandesc dominatorii

despre ei este acela ca se joaca de-a "hai sa ne prefacem" sau ca
lncearca sa controleze pe cineva.
Daca dominatorii nu au 0 intenpe con�tienta de a controla un
grup sau pe cineva, atunci ce fac? Ce se intampIa? Ei reactioneaza
Ia amenintari percepute ca ftind la adresa conexiunii lor de control.

1 31
 OAMENII DOMIN ATORI

Mai nou am intalnit un alt paradox ciudat. De�i dominatorii

se lupta aproape neincetat pentru a-�i pastra conexiunea de
control, ei nu i�i dau seama ca au stabilit una. Acest lucru se
intampla pentru ca ei sunt, de fapt, sub influenta unei vraji.

Cei aflati sub influenta unei vriji

Sa analizam cateva exemple de comportament al unei persoane
aflate sub influenta unei vraji. Un martor spune: "Nu imi place sa
gatescll; dominatorul spune: " Oh, nu e adevarat. La petrecere,
tuturor le-a placut pilaful facut de tinell• (Persoanei inchipuite ii
place sa gateasca.)
Un martor spune: "Abia a�tept sa plec in calatorie"; domi­
natorul spune: "Nu iti place sa fii in preajma mea". (Persoana
inchipuita nu s-ar bucura deloc sa fie plecata.)
Un martor spune: "Nu vreau sa rna mai intalnesc cu tine
pen tru ca am val�ri foarte diferi te de unele pe care le-ai exprima t tl ;
dominatorul spune: "Ti-e frica de intimitate". (Ursuletul de plu�
nu are val�ri diferite).
in nici unul dintre aceste cazuri dominatorii nu ii aud pe
martori �i nu raspund la ce li se comunica. in schimb, dominatorii
continua sa inventeze ceva despre martori, a caror individualitate
ramane neobservata, ca �i cum eul lor adevarat nu ar exista.
in relatiile de cuplu, in care ne tinem de mana ca parteneri pe
cararea vietii, tot parteneriatul dispare atunci cand este creata 0
conexiune de control. Uneori, dominatorul obtine contrariul a
ceea ce dorea, ramane cu mana goala.
Un barbat mi-a spus ca doar sa i�i vada sotia il " facea" sa se
simta iritat uneori. Dar nu �tia de ceo Daca ne uitam la aceasta
relatie in termenii modelului nostru, putem vedea ca, pe masura
ce timpul trece, lui i se poate parea tot mai dificil sa continue sa
se prefaca - sa i�i pastreze persoana inchipuita. Se poate ca sotia
lui sa fi inceput sa i�i exprime mai mult individualitatea, prin
urmare sa fi devenit mai putin ca un ursulet de plu�. Tinand cont

1 32
 DOMINATORUL SI MARTORUL

de obiectivul comportamentului sau opresiv, pentru a-�i pastra

conexiunea de control, nu este surprinzator ca so\11 1 sa fi simpt 0
opozitie tot mai putemica �i sa fi devenit �i mai tiranic. Pentru
dominator, incercarea de a exercita controlul este de cea mai
mare importanta pentru funcponarea relatiei, pentru apropiere!
De obicei, dominatorii fac tot ce pot pentru a-�i pastra
con exiunea de control, in timp ce martorii fac tot ce pot pentru a
scapa de aceasta oprimare extrema. Cand martorii se lupta timp
de multi ani pentru a fi vazuti �i au zip, ei devin epuizati �i pot
ramane fara forta de a scapa .
In astfel de cazuri, dominatorii sunt �ocati daca relapa lor se
termina. Nu numai ca ei nu �tiu ca se prefac, dar nu �tiu nici ca
ignoranta lor Ii predispune la comportamente uluitoare. Ideea pe
care 0 au despre ei in�i�i ca fiind "minunati" Ii face sa fie orbi la
urmarile comportamentului lor - reacpi la el �i aparare Impotriva
lui, toate fiind amenintari pentru conexiunea iluzorie. in cel mai
bun caz, sunt persoane dificile. In cel mai rau, sunt lnfrico�atori
�i ip pun viata in primejdie.
Nu este necesar ca dominatorii sa se afle intotdeauna sub
influenta unei vraji. Ei pot, de unii singuri, sa I�i intrerupa
conexiunile de control �i, dupa cum vom vedea mai tarziu in
calatoria noastra, exista un numar mare de posibilitap ca vraja
msa�i sa fie rupta. Acum exista pe lume mai multe persoane care
rup vraja decat erau chiar �i cu cativa ani in urma. Multi oameni
mteleg un lucru ira tiona I atunci cand il intalnesc. Si lnvata mai
mult, in permanenta. Deja multe persoane aflate sub influenta
unei vraji au scapat cu atata agilitate de sub puterea ei, mcat au
contribuit la ruperea ei.

133
 Partea a II-a )

m ajuns la 0 piatra de hotar m calatoria de explorare prin

A labirintul de comportamente iraponale intretesute in lumea
noastra. Am viizut felul m care dominatorii, sub influenta vrajii,
stabilesc legaturi cu ei m�i�i �i cu alpi, feIuI in care creeaza 0
persoana inchipuita, in care se ancoreaza de 0 alta persoana �i in
care devin �i mai tiranici, incercand sa controleze mai free vent �i
mai intens.
In urmatoarea sectiune, yom vedea de ce oamenii care incearca
sa Ii controleze pe alpi traiesc cu 0 nelini�te �i 0 frica tot mai mari.
Cei mai multi dintre noi am auzit ca oamenii care incearca sa ii
controleze pe altii 0 fac din teama. Dar de ce anume Ie este
frica?
 Capitolul XVI

Conectat �i neputincios

Vraja serve§te unui scop principal: acela de

a ascunde conexiunile de control sub 0

masca a rationalitatii.
, ,

137
 OAMENII DOMIN ATORI
A
n relatiile pe termen lung, conexiunea de control este ca un
I mecanism de parazitare. Dupa cum am vazut, dominatorul
este fixat in martor .prin intermediul persoanei inchipuite, pro­
tejat, simtindu-se apropiat ;;i "fi ind conectat" . Pe de alta parte,
martorul sufera experienta devastatoare de a fi evitat, nevazut,
neauzit ;;i, in ochii dominatorului, chiar inexistent.
Acest lucru ne conduce la un alt paradox ciudat. In timp ce
dominatorul pare putemic, de neinfrant, chiar inspaimantator
pentru martor, in relatie cu martorul, dominatorul se simte de
obicei chiar pe dos: neputincios.
Am intalnit pentru prima data acest paradox ciudat atunci
cand am discutat cu domina tori care spuneau ca se simteau
atacati atunci cand partenerii lor ii rugau sa inceteze sa Ii mai
defineasca .
De exemplu, atunci cand un dominator aude 0 rugaminte de
genul: "Te rog sa nu imi vorbe;;ti a;;a", de obicei el va raspunde:
" Nu trebuie sa rna ataci a;;a", sau, incredibil: " Incerci sa rna
controlezi " ori: " Nu inteleg de ce trebuie sa incepi sa te certi de
fiecare data cand totul merge bine" .
Pe masura ce am d iscutat conceptele de independenta ;;i de
indi vidualitate cu dominatorii, am descoperit ca atunci cand
oamenii sunt in modul de control, adica incearca sa controleze
pe cineva, ei se simt conectati ;;i neputincio;;i.
De ce? Deoarece traiesc intr-un pericol continuu. Daca mar­
torul se comporta mtr-un mod spontan, neprogramat ;;i neanti­
cipat el devine 0 persoana care rupe vraja. in orice clipii un martor
poate face sau spune ceva care amenintii sa-l disloce pe dominator - sa
lntrerupii conexiunea. Atunci dominatorul este desprins, deconectat
de martor, singur.
Acest lucru explica un alt paradox ciudat. De obicei,
dominatorii Ii vad pe martori ca fiind atotputemici, capabili sa
indeplineasca cel mai ingrozitor destin: deconectarea. Atunci
cand iluzia persoanei mchipuite (ursuletul de pIu;;) este pierduta

1 38
 CONECT A T $1 N EPUT1NCIOS

sau inlocuita de 0 persoana reala, acest lucru este ca �i cum

tentaculul care incalca granita psihica a martorului ar fi ranit sau
retezat. Cand acest lucru se intampla, dominatorul se simte atacat
�i, ne�tiind despre vraja, ramane cu un sentiment groaznic de
neputinta.
Imagineaza-p ca nu e�ti conectat la nimic. Un dominator mi-a
explicat cum s-ar simp In aceasta situatie. Mi-a spus ca atunci
cand I�i imagina ca I�i prive�te sopa ca pe 0 persoana independenta
se simtea pierdut, ca �i cum ar fi plutit in cosmos. incepea sa
simta nu doar nelini�te, ci panica. Nu este de mirare ca se simtea
astfel. A fi separat de sotia lui era ca �i cum ar fi fost in afara
realitapi pe care 0 cuno�tea el. Nimeni nu ar putea trai in deriva
in spapul cosmic, dar, I-am asigurat eu, acesta era doar un
sentiment, nu un fapt �i, din aceasta cauza nu avea sa-l omoare.
Meditand la acest caz, m-am intrebat cum ar fi pentru un
dominator sa auda de la un martor nu intrebarea ursuletulu i de
p lu�: "Cand te intorci?", ci altceva aparent mult mai rau: " Nu
vreau sa iau cina cu tine". Oare asta i s-ar parea 0 amenintare de
moarte?
in acest p unct al calatoriei noastre, se pare ca pozitia precara
in care se afla dominatorii este perfect vizibila. Ace�tia sunt corn­
plet dependenti de capacitatea lor de a pastra "inventat" un grup
sau pe cineva. in acest fel, ei se simt conectati.
Barbatul din " Povestea porumbului" este un exemplu . S-a
infuriat atunci cand sotia lui a fost nesigura in legatura cu suma
de bani pe care a primit-o ca rest. Mania lui se indrepta spre
sinele ei real. La urma urmelor, ea actionase spontan, nea�teptat,
cu siguranta nu ca un ursulet de plu�. Ursuletul ar fi �tiut.
Sa cercetam teritoriul pe care traie�te acest barbat �i alti
domina tori - teritoriul " celor conectati �i neputincio�i".
Oarnenii care actioneaza impotriva noastra, care sunt conectati
�i se simt neputincio�i chiar in momentul in care acponeaza nu cred
ca sunt responsabili pentru acpunile lor, deoarece ei reactioneaza Ia

1 39
 OAMENIJ DOMINATORl

amenintarea independentei, care este, desigur, sentimentul de a

fi in afara firii lor. Chiar �i atunci cand l�i neaga fapta gre�ita:
"Nu �tiu la ce te referi", ei neagii In mod esential independen ta
celuilalt.
Un barbat mi-a spus ca in toata perioada petrecuta in inchisoare
pentru ca l�i atacase sotia s-a gandit cum avea sa se razbune pe
ea pentru situatia in care se afla, ca �i cum el ar fi fost lnchis
pentru faptele ei, nu ale lui. Acest lucru este pe dos �i este obi�nuit
pentru gandirea celor mai mulp oameni violenti. Ace�tia sunt
conectati invers la partenerii lor. Au stabilit 0 conexiune de
control.
Deoarece donlin a torii nu se sinlt independenF, ei sunt siguri
di persoana lmpotriva direia acponeaza este responsabiHi de
comportamentul lor: "Tu m-ai provocat sa 0 fac" sau: "Am facut-o
pentru ca tu ". Negandu-�i independenta, ei renunta la
propria autonomie, pretind ca nu au de ales �i dau vina pe alpi
pentru comportamentul lor. Si, cel mai important, i�i dovedesc
condipa: aceea de a fi conectati �i neputincio�i. Se tern de
independenta mai mult decat de pierderea libertatii de alegere.
De fapt, ei se definesc pe ei In§i§i ca fiind neputincio�i. Si, de
vreme ce nu recunosc individualitatea martorului, calitatea lui
de a fi 0 persoana, nu observa efectele comportamentului lor.
De�i oamenii care recurg la comportamente despotice i�i pot
cere iertare pentru a evita consecintele actiunilor lor dureroase,
rareori i-am vazut profund mi�cati de durerea celuilalt. In relatiile
apropiate, unii sunt capabili sa planga pentru ei m�i�i. Rareori
pot plange pentru celalalt. Acest Iucru este posibil doar cand
vraja este rupta.
Un om care recurgea la comportamente opresive �i era hotarat
sa Ie inteleaga �i sa Ie puna capat mi-a lmparta�it urmatoarele
rezultate ale efortului pe care I-a facut pentru a-�i mtelege
propriile sentimente. Ii cerusem sa i�i imagineze ca sotia lui avea
o idee buna despre ceva, msa destul de diferita de orice se gandise
el. Minunat formulat, el mi-a spus:

140
 CONECTAT $1 NEPUTINCIOS

Sper ea urmatoarele iti vor fi la fel de utile pe cat mi-au

fost �i mie.
in timp ee fiieeam exereitiul despre care mi-ai povestit,
primul lueru pe care I-am observat a fost ea simteam friea
�i inseeuritate pentru ea sotia mea lIse indeparta " prin
faptul ea avea 0 idee care nu era "a mea ", eeea ee insemna
ea geneza eoneeptului nu pornea de la mine.
A fost 0 revelatie: parea sotia mea �i eu mine suntem
intr-un " balon " mare de sapun, doar ea mai rezistent.
"Balonul " este realitatea mea. Ea are libertate " atat timp
"
cat ramane in " balon ". inauntru existii loe de mi�eare, a�a
ea iluzia libertatii i se pare reala. Dar, atunei eand exprima
o idee, este ea �i cum ar ie�i din balonul MEU �i ar intra in
al ei. Dar nu vreau ea ea sa pleee. Ma tem sa raman singur.
Ma tem sa raman eu senlimentele mele.
ineere sa 0 trag inapoi in "balonul " meu sau, MAl
RA u, sa 0 ranese, astfel ineat sa nu mai poata pleea sau,
$1 MAl RA u, sa 0 dezorientez, astfel ineat sa nu mai
poata gasi drumul de ie�ire. Aeeasta este natura aetiunilor
mele dominatoare. Aeestea ii spun ei eii de fapt NU vrea sa
iasii din "balonul/l meu pentru ea nu este in siguranta in
afara lui.
De fapt, in afara balonului meu, unde eu nu detin
eontrolul, ea este eu adeviirat in siguranta. Realitatea este
eii daea iese din balon ", eu nu ma simt in siguranta, a�a
"
ea intru in paniea �i ineere sa 0 tin pe ea in "balonul"
meu.
eand ea spune "stop ", eu devin imediat eon�tient ea
raman singur in "balon " �i atunei ineere sa 0 trag inapoi.
$tiu ea ar trebui sa 0 las �i sa ma eonfrunt eu durerea.
Durerea a existat in "balon " tot timpul, dar atat limp
cat sunt oeupat eu a-mi tine parten era in "balon ", nu 0
simt �i niei nu ma eonfrunt eu ea.

141
 OAMENII DOMIN ATOR!

Chiar ncum, mii gandesc cli singurul mod in care pot fi

intreg este cn en sii piece. Pentru cn eu sii raman singu.r, sa
infrunt dureren �i sa mii maturizez.

Observa cum spune ,,«Balonul» este realitatea mea". Prin

urrnare, este un concept intelectual. Acest lucru sugereaza ca
daca sotia lui este In balonul de sapun, ea exista in mintea lui ca
o persoana inchipuita (ursulet de plu�). Pentru el, ea �i persoana
mchipuita sunt "una". Doar atunci cand sotia ii apare ca inde­
pendenta, in propriul ei "balon de sapun", el actioneaza pentru
a 0 aduce mapoi m "balonul" lui, pentru a 0 opri sa dea sernn e de
independenta . in acest moment el devine un dominator.
Continuandu-ne explorarea, ne confruntam cu mca un para­
dox ciudat. In general, dominatorii se vad pe ei m�i�i ca fiind pu­
temici, independenti �i neavand nevoie de nimeni. Intr-adevar,
ei sunt de obicei vazuti de ceilalp in aceasta lumina, dar se lupta
cu sentimente de neputinta. Sunt extrem de dependenp de
"celalalt" din cauza fricii lor putemice de a fi deconectap. Aceasta
frica este atat de mare, incat mcercarile lor de a-I controla pe
"celalalt" sunt m primul rand create pentru a evita deconectarea
�i, astfel, In afara firii lor mca 0 data.
Un mod in care dominatorii reactioneaza la pierderea unui
partener este de a mcerca sa stabileasca 0 noua conexiune de
control mtr-un alt candid at cat mai repede posibil. Si totu�i, alti
domina tori neaga pierderea "persoanei lor inchipu ite in came �i
oase" urmarind corpul, adica persoana care i-a parasit, simtindu-se
in acela�i timp conectap la el prin intermediul persoanei lor
mchipuite.
Avand in vedere ca dominatorii i�i considera de obicei
conexiunea de control ca pe 0 legatura cu realitatea insa�i, 0
amenintare la ad resa conexiunii lor de control seaman a, intr­
adevar, cu 0 amenintare cu moartea, un motiv de alarmare.
Deconectarea este atat de mspaimantatoare pentru dominatorii
extremi, mcat m anumite situatii ei vor fi dispu�i sa omoare un

142
 CONECTA T $1 N EPUTINCIOS

martor pentru a-I impiedica sa se deconecteze, adica sa pIece.

Cand fapta criminala este indepIinita, ei i�i vor fi adus la realitate
eea mai mare teama - intr-un mod fizic �i definitiv, au provocat,
de fapt, infrico�atoarea experienta a deconectarii. Adesea au
tendinte sinuciga�e �i unii dintre ei sunt atat de afectap, incat i�i
iau viata. Acesta este un scenariu omucidere/sinucidere obi�nuit.
Avand alaturi 0 persoana inchipuita (ursulet de plu�) aparent
vie, dominatorii au siguranta �i increderea de a scrie scenariul
viepi persoanei inchipuite - totul in concord anta cu propriile lor
dorinte. Dau ordine �i se simt indreptatiti sa se supere dadi
acestea nu sunt urmate �i indreptapti sa fie jignip, chiar infu riap
daca parteneru l lor da vreo dovada de independenta. i �i definesc
"firesc" partenerul �i ,,�tiu" ca acesta �tie ce vor �i ce simt ei.
Sentimentul lor de a fi in afara propriei firi se dizolva in legatura
eu altcineva. Acest fel de conectare este un mod de a ft. Este aproape
la fel de puternie ea 0 eonexiune eu tine lnsuti.
Dominatorii nu i�i cunosc persoana inchipuita �i nici nu
inte1eg conexiunea de control �i faptu l ca aceasta este un substitut
pentru legatura umana reala, nici macar nu-�i dau seama de
unde provine frica lor.
Intimitatea este adesea 0 problema in relatiile de cuplu. 0
persoana vrea intimitate. Cealalta 0 evita. Acum vedem un nou
mod de a privi problema lipsei de intimitate in ceea ce ar trebui sa
fie 0 relatie intima . Dominatorii se tern de intimitate deoarece
aceasta presupune a-I asculta �i a-I vedea pe partener a�a cum
este el. Intimitatea mtrerupe conexiunea de control.
Dorind intimitate, unii dominatori au mceput sa-�i infrunte
frica de deconectare cu un adevarat curaj.
in timpul unei consultatii telefonice, i-am sugerat celui care
rna sunase sa incerce un exercitiu elaborat cu grija care presupune
comunicarea bine intentionata. Am discutat detaIiile. Era nevoie
sa aiba 0 mtalnire planificata cu sotia lui, sa-�i mregistreze vorbele
cu propriul reportofon �i sa analizam conversapa.

143
 OAMENII DOMINATOR!

- Am 0 singura problema, mi-a spus el inainte.

- Care este aceasta? am intrebat eu, banuind ca nu se simte a
confortabil sa i�i inregistreze propriile cuvinte.
- Cum voi face fata nelini�tii mele daca voi sta in fata ei �i 0
voi asculta ca �i cum ar fi cu adeviirat 0 persoana independenta?
Am recunoscut impactul nelini�tii �i faptul ca era un semn al
fricii de independenta. I-am spus ca respiratia profunda ajuta �i
ca inca nu am auzit de nimeni care sa fi murit de nelini�te, iar
apoi i-am descris nelini�tea pe care ar putea sa 0 simta 0 persoana
care nu se poate face auzita, oricat de mult ar incerca. A inteles ca
pentru a stabili 0 legatura mtre ei, doi oameni trebuie sa se
perceapa unul pe altul ca fiind persoane diferite.
S-a gandit la acestea, apoi a spus:
- N elini�tea mea nu inseamna nimic in comparape cu a nu
avea nici 0 relape.
Un alt barbat care petrecuse ceva timp mcercand sa i�i inteleaga
comportamentul �i-a dat seama ca el crease 0 femeie imaginara �i
o plantase in sopa lui. A descris cum facuse acest lucru �i ce
gandea despre renuntarea la persoana inchipuita.
- Am umflat-o cu gandurile mele ca pe 0 papu�a gonflabila.
Nu am auzit-o �i nici nu am vazut-o vreodata cu adevarat. I-am
spus intotdeauna cum sunt lucrurile.
Am fost uimita ca se vedea atat de claro Ii explicasem despre
iluzia ursuletului de plu� �i il intrebasem daca imaginea lui ideala
despre ea (ursuletu1 lui de plu�) l-ar fi ajutat sau l-ar fi impiedicat
sa 0 auda cu adevarat.
Mi-a spus imediat ca aceasta imagine ii statuse in cale �i ca in
cele din urma intelegea ce se intamplase. Apoi mi-a zis ceva ce
mi-a aratat destul de clar ca mtelesese.
- Stii ce este cu adevarat mspaimantator? Ca atunci cand voi
ajunge acasa astazi, 0 voi vedea pentru prima data. Si nici macar
nu �tiu cine e!
Pe masura ce am discutat, a inteles ca i se paruse necesar sa i�i
ignore sopa, deoarece eul ei real ii ameninta ideea pe care 0 avea

144
 CONECTA T $J N EPUTINCIOS

despre ea - 0 femeie imaginara despre care, pana atunci, crezuse

di ern ea .
Ca multi dominatori, nu intelesese ca nu stabilise 0 legatura
Cll sopa lui. Crezuse ca erau apropiati �i ca ea era fericita, d ar el,

in schimb, petrecuse multi ani apropiat �i indragostit de 0 femeie

imaginara. ln tot acest tirnp, sop a lui se simtea tot mai instrainata,
singura, neauzita �i nevazuta. 0 persoanii autenticii nu poate exista
in acela�i timp cu 0 persoanii inchipuitii in min tea unui om care se
preface.
Acest lucru ex plica un paradox ciudat: un martor poate
p ovesti ca este supus abuzurilor putemice de catre un partener
�i, in acela�i timp, ca acesta da toate semnele de adoratie �i chiar
de admiratie.
Un tanar care descoperise ca incerca sa-�i controleze partenera
spunea ca atunci cand se gandea la a vedea-o ca fund independenta
de el, cand se gandea sa 0 auda �i sa Ii raspunda, sirntea /I panica
p ura".
Imaginandu-�i cum ar fi fost sa renunte la persoana lui
lnchipuita, spunea ca simtea ca ar fi devenit inexistent, II dizolvat",
ca �i cum ar fi fost II deconectat chiar de planeta pamant" .
Cine poate supravietui deconectarii de realitate - dincolo de
Pamant �i de atmosfera lui datatoare de viata? Exista vreun mod
de a supravietui amenintarii deconectarii? Vom afla mai tarziu,
atunci cand yom studia IIRuperea vrajii" .
De obicei, oamenii care creeaza conexiunea de control nu se
vad ca fiind dominatori sau tiranici. in relatiile de familie, de
obicei ei cred ca iubesc persoana alaturi de care sunt.
Un caz elocvent: un client, ca multi a1tii, spunea:
- Cand sotia mi-a inmanat actele de divort, m-am simtit ca �i
cum a� fi fost lovit in spate cu un bar�s. A fost 0 lovitura atat de
putemica �i de nea�teptata.
in continuarea consultatiei, mi-a spus ca ea se plangea ca
existau lucruri care 0 deranjau, ca protesta la afirmatiile lui, ca I�i

145
 OAMENII DOMINATORI

dorea ca el sa nu spuna ;;i sa nu faca anumite lucruri, ca 11 rugase

sa se opreasca ;;i ca spusese ca nu vroia sa traiasca a;;a.
- Atunci, de ce ai fost surprins? I-am intrebat eu.
- N-am auzit-o, a zis el.
In relapile de familie, persoana inchipuita pare atat de reala
pentru dominatori, 0 parte a lor ;;i atat de intim conectata cu ei,
mcat ace;;tia chiar considera ca ciudata apropiere este dragoste.
Dar conexiunile de control nu fac decat sa ii irnpiedice pe
dorninatori sa fie con;;tienp de ce pierd, apropierea adevarata.
Un alt rnotiv important pentru care dorninatorii nu observa
dependenta pe care 0 au de conexiunile de control este acela ca
de vrerne ce ei s-au creat din exterior spre interior, traiesc deja ca
;;i cum realitatea lor personala ar fi in exterior, astfel incat
conectarea in exteriorul lor ;;i in altcineva pare normala.
in mod cIar, daca se tern sa i;;i piarda "felul de a fi" pe planeta
Parnant, adica ancora care il face pe acesta ;;i pe ei " reali", oamenii
vor fi atenp la toate arnenintarile la adresa conexiunii lor. 00-
minatorii dovediti, ternandu-se de deconectare, cauta semnele
aparitiei independentei ;;i reacponeaza imediat la ele.

146
 Capitolul XVII

Semne de independenta

Pentru dominator, dragostea nu inseamna

sa ii dore§ti un ui partener puterea §i forta
propriei lui realitati, deoarece acea realitate
persona/a este un semn de independenta.

147
 OAMENII DOMINATORI
A
n relapile de familie, insa�i individualitatea martorului este
I cea care tulbura conexiunea de control �i ameninta sa rupa
vraja. Orice exprimare a individualitapi 0 parere diferita, de
-

exemplu - este �i un semn de independenta �i, astfel, are po­

tenpalul de a rupe vraja.
Intr-o relape serioasa, daca 0 persoana considera cap�unele
coapte ca fiind mai dulci decat caisele coapte, iar celeilalte per­
soane i se par caisele mai dulci decat dip�unele, ambii parteneri
pot gasi acest lucru interesant sau lipsit de importanta, ori II pot
privi chiar ca pe un factor de imbunatapre a cunoa�terii pe care
o au unul despre altul, apropiindu-i.
Dominatorul simte opusul - amenintare, atac, respingere -
deoarece "ursuletul de plu�1I nu este alaturi de el. 0 persoanii a
luat locul ursuletului, una care nu are gusturile acestuia.
Dominatorii reacponeaza instantaneu la 0 astfel de mlocuire, ca
�i cum ei in�i�i ar ft fost inlocuiti.
Teama de independenta se afla la baza multor acte de violenta.
De exemplu, se spune ca un calugar tibetan arestat a fost batut in
mchisoare �i a murit m urma rani lor, deoarece intona cantece
naponaliste. Opiniile �i sentimentele lui diferite, chiar �i exprimate
prin cantece, erau atat de mspaimantatoare pentru gardienii lui,
mcat I-au omorat.
Ace�ti extremi�ti pot parea "nebunill . Dar rna mtreb daca
exista vreun dominator care nu s-a simtit amenintat de 0 opinie
diferita venita de la 0 persoana cu care el stabilise 0 legatura
inversa?
De obicei, dominatorii sunt surprin�i de anumite semne ale
independentei. Acestea sunt total nea�teptate, deoarece vraja
este atat de putemica, incat dominatorul nu mtelege ca "acolo"
este 0 persoana reala.
o parere diferita este doar unul dintre multele semne de
independenta. Altele pot fi expresii autentice ale urmatoarelor:
• Idei noi

148
 SEMNE DE INDEPENDENT A (

• Cereri
• Cfu1duri
• Sugestii
• Intrebari
• Exprimari spontane
• Stil
• Dezvaluiri
• Convingeri
• Indoieli
• Obiecpi
• Presimtire rea
Exista mai multe semne ale separarii, induzand limbajul non­
verbal, acpunile independente �i a�a mai departe.
Un studiu din 1996 efectuat pe 846 de femei asistate social din
Statele Unite ale Americii arata ca 40% dintre ele erau confruntate
cu tirania partenerilor lor care incercau sa Ie impiedice sa se
angajeze.2
Astfel de femei, renuntfu1d la ajutorul guvemamental �i
incercand sa fie independente - dupa ce au primit educape
profesionala, ajutor de la mentori, fonduri pentru ingrijirea
copiilor, haine pentru mers la serviciu, machiaj �i mult sprijin
entuziasmat din partea organizatiilor comunitatii �i a compa­
niilor - se trezesc confruntate cu practicile despotice ale
partenerilor care Ie umilesc �i Ie supun abuzurilor. De ce? Pentru
ca a avea un loc de munca dupa ce ai depins de ajutorul guver­
namental este 0 acpune independenta - un semn dar de
independenta, 0 adevarata metoda de rupere a vrajii.
Uneori, oamenii atat de constran�i renunta, cedand tacticilor
de control ale partenerilor. Sau pot scapa, dar sufera pierderi
mari: pierderea copiilor, a casei, a cartierului �i, in cel mai rau
caz, pierderea vietii. Ei nu �tiu de ce, oricat de devotap ar fi,
partenerii lor sunt atat de infuriati pe ei.
Nu �tiu despre ursuletul de plu�.

149
 OAMENII DOMINATORI

Amutirea semnelor de independenti

Cand oamenii ca sotul din " Povestea porumbului" illceardi sa
tina ancorata persoana inchipuita m martor, neaga automat
existenta persoanei reale.
Reactia unui dominator la un semn de independenta poate fi
oriunde, de la abuzul verbal, pana la violenta fizid'i, ambele
creand durere emoponala �i suferinta psihica .
Daca martorul prive�te mtr-o directie pe care dominatoruI nu
a anticipat-o sau i�i exprima un gand sau 0 dorinta care nu vine
de la persoana imaginara - cu aIte cuvinte, care nu reflecta
gand irea d ominatonl 1u i - reactia acestuia d in urma poate merge
de la a refuza sa vorbeasca (de parca martoru l nu ar exista) pana
la un atac de furie, chiar violenta. ScopuI acestora este de a amup
semnele independentei.
Nu mtotdeauna 0 astfel de reacpe este declan�ata de ceea ce
spune sau face martorul, ci de faptuI ca martorul face sau spune
orice. Deoarece dominatorii interpreteaza semnele de indepen­
denta ca pe un atac fap�, ei vor face orice este posibil pentru a-I
amuti pe celalalt. Aceasta explica un paradox ciudat. Unii oameni
interpreteaza comentarii sau mtrebari care arata interesul, cum
ar fi "Cand te mtorci?", drept atacuri de nemteles, deoarece
intrebarea Ie spune ca ei �i cel care 0 pune nu gandesc la fel.
Ursuletul de plu� nu ar fi avut nevoie sa intrebe. UrsuletuI ar fi
�tiut. Sau ar fi acceptat sa nu �tie.
UnuI dintre ceIe mai obi�nuite moduri m care un dominator
anihileaza un semn de independenta este sa defineasca intregul
eu autentic al martorului diminuandu-l sau anuland prin vorbe

sau prin acpuni.

Dupa ce Betty a aflat ca nu i�i putea mlocui fiica adevarata cu
" fata care prefera ciocolata cu alune", ea a definit intreg sinele
autentic al fiicej sale ca "ciudat" .
Pentru eel care se preface, sinele tau autentic este unul
" ciudat".

150
 SEMNE DE INDEPENDENT A

Multi martori cred di dominatorii sunt rationali, a�a ca nu

e surprinzator ca au convingerea ca pot fi intele�i atunci cand
st e
i�i explica actiunile. Dar a incerca sa explici sau sa discuti cu 0
persoana care tocmai te-a definit iti asigura opozitie �i neg are
crescute din partea unui dominator confirmat. Daca exprimarile
sp ontane sunt amenintatoare, cat de mare ar fi amenintarea
exprimarii unei neplaceri provocate de comportamentul
dominator al acestuia?
De nenumarate ori, martorii au demonstrat ca sunt ganditori
p rofunzi, foarte con�tienti �i preocupap sa i�i exprime adevarul -
atenti sa fie autentici. In acest fel, ei sunt un motiv constant de
furie pentru dominator, 0 amenintare constanta pentru co­
nexiunea de control.
Am auzit multi oameni care erau prin�i in conexiuni de
control, spunand ca �i atunci cand i�i folosesc toate puterile
p entru a ramane rabdatori, pentru a exprima cu grija adevarul,
pentru a-�i imparta�i cele mai profunde sentimente, pentru a-�i
exprima realitatea proprie partenerilor, nu primesc intelegere, ci,
in schimb, se confrunta cu denigrare, trivializare subtila sau furie
fati�a. Oamenii cu abilitati de comunicare excelente, sensibilitate
�i onestitate nu se pot face "intele�i" .
Acest lucru se intampla deoarece atunci cand iti imparta�e�ti
cele mai profunde sentimente cuiva e�ti foarte autentic. Exista
ceva mai autentic decat durerea martorului? Exista ceva care
poate indeparta mai bine persoana Inchipuita decat acest fel de
autenticitate? Ai putea crede ca 0 astfel de autenticitate ar putea
rupe vraja, dar rareori 0 face, deoarece dominatorul interpreteaza
aceasta profunzime a autenticitatii ca pe un atac putemic. Prin
urmare, dominatorul se opune acesteia �i Ii ignora importanta �i
mai mult decat in cazul majoritatii semnelor de independenta.
Rareori exprimarea autentica �i sincera a martorului este
acceptata ca reala de catre dominator.
Prima data am observat ca autenticitatea este 0 amenintare
pentru dominatori a tunci cand am fost �ocata de extraordinara

151
 OAMENII DOMIN ATOR!

autenticitate a celor mai multi dintre oamenii care erau supu�i

abuzurilor verbale �i uneori fizice ale partenerilor lor.
"Amenintarea" autenticitatii apare deseori in consilierea din
cadrul relatiilor. Consilierul invita cuplul sa l�i exprime durere a
unul fata de celalalt. Dominatorul aude ceva ca: "M-am simtit
foarte prost cand am auzit. . . " �i se simte amenintat de aparenta
de autenticitate, apoi spune cu 0 candoare sincera: "Ma ataci" .
Sau, altfel, nu raspunde pana la incheierea �edintei �i apoi, cand
nu mai este nimeni prin preajma, spune ceva ca: "M-ai prins In
II
ofsaid!
Daca acest comentariu este adresat cuiva care nu este
familiarizat cu tennenii din fotbal, pare intr-adevar neclar. Mai
multi oameni mi-au spus ca au fost acuzati de acest lucru. A�adar,
pentru a ne intelege, inseamna "atac pe furi�" . Desigur, a
raspunde indrumarilor consilierului in fata acestuia nu inseamna
pe furi�. A fi acuzat in secret este, de fapt, mai mult ca "pe furi�",
ca "ofsaid " .

Separarea brusci
Pentru multi dominatori, viata este 0 intrecere, una in care ei
nu pot fi invin�i. Daca vad ca se apropie infrangerea, fie ea intr-o
batalie pentru a dovedi ca parerea altuia este gre�ita sau mtr-un
meci de box pentru a-�i dovedi "superioritatea", lumea lor
inchipuita este. pe punctul de a se destrama. Cand se intampla
acest lucru, conexiunea lor iluzorie se intrerupe. Destul de des, ei
reacponeaza intr-un mod violent la aceasta separare brusca. "Am
cedat", spun ei, pentru a-�i explica reactia fizica sau verbala
violenta - una creata pentru a amuti un semn de independenta.
Vorbele " am cedat" descriu dar 0 reactie la experienta separarii
bru�te �i sunt adesea folosite de dominatori pentru a-�i justifica
incercarile disperate de a-�i restabili iluziile, de a face ca lumea lor
inchipuita sa Ie aparpna iar. Acum �tim cu top.i ce mseamna: "Am
cedat" . Inseamna: "M-am simtit dintr-odata separat".

152
 SEMNE DE INDEPENDENT A

De�i dominatorii pot amuti un semn de independenta �i l�i

p stapani pe moment teama, aceasta poate reveni oricand.
ot
A m utirea persoanei autentice nu pune capat fricii de separare,
deoarece ea se afla in interiorul, nu in exteriorul celor care 0 au .
Deoarece un semn de independenta poate aparea oricand,
deseori dominatorii devin vigilenti, incordap, chiar deprimati.
Fire�te, �i martorii pot deveni deprimati, ingrijorati �i incordati.
Oamenii care au contact personal regulat cu dominatorii, cum se
intampHi in cadrul unei familii sau la locul de mundi, sufera
foa rte muIt deoarece chiar firea lor 11 ameninta pe dominator.
Prin urrnare, se poate intampla oricand sa fie atacati.
De obicei, persoanele care rup v raja sunt ;;ocate ;;i uluite dadi
sunt intrebate cum I-au provocat pe celalalt atunci cand au fost
atacate. Dad} p se va pune vreodata aceasta intrebare, �i sper sa
nu p se intampIe, ip sugerez sa raspunzi: "Am aratat un sernn de

independenta" .
Dupa ce am vorbit cu sute de persoane care rup vraja, am
vazut ca cele mai importante daruri ale lor - elocventa, talentul
artistic, geniul intelectual, bunul-sirnt - erau chiar darurile cele
mai denigrate de catre dominator. De ce se intampla tot timpul
acest lucru? Era un fel de cruzime stranie? Mulp dintre martori
nici nu i�i cuno�teau darurile sau incepusera sa uite de ele. Unii
incepusera sa Ie perceapa ca pe cele mai mari e�ecuri ale lor. Un
pictor talentat cu care am discutat credea di nu mai putea picta
nirnic de valoare, munca lui fiind denigrata prea muit. 0 con­
ferenpara extrem de elocventa, de asemenea denigrata, devenise
convinsa ca "nu putea sa lege doua vorbe" . Cum reu�isera
dominatorii sa modifice atat de tare darurile martorilor? Pentru
a afla raspunsul, am privit prin lentila prezentata in aceasta carte.
Raspunsul a fost claro Dominatorii tintesc cu maiestrie �i
minimalizeaza cele mai mari daruri ale martorilor deoarece
acestea, ca �i cele mai profunde sentimente ale lor, Ie exprimii
neobi�nuit de bine autenticitatea. Geniul muzical al lui Mozart era
autentic �i ii demonstra independenta.

153
 OAMENII DOMIN ATORI

o nopune cunoscuta despre domina tori este cii ei dau ordine,

in loc sa roage, pentru a se apara de posibilitatea de a fj refuza p.
Unele lucrari de specialitate atribuie un astfel de comportament
dictatorial temerii dominatorului ca daca cere ceea ce vrea,
rugamintea lui va fi supusa negocierii �i, prin urrnare, lucrurile nu
vor fi a�a cum vrea el. 0 alta explicape este ca rugamintea sugereaza
o egalitate intre dominator �i celaIalt. De�i toate acestea sunt
importante in stabilirea motivului pentru care, de exemplu, un
adult aflat intr-o relatie de cuplu ar prefera sa dea ordine celuilalt,
ace�ti factori nu explidi in totalitate comportamentul tiranic. Este
vorba despre un factor cauzal mai profund �i general valabil.
A ruga recunoa�te tacit inde p enden�a celuilalt. A ruga
recunoa�te independenta, intrerupe conexiunea. Daca domina­
torul roaga, se confrunta cu amenintarea de a reteza conexiunea
de control, de a indeparta persoana inchipuita �i de a 0 reinvia pe
cea autentica - ca �i cum celalalt chiar ar fi 0 persoana distincta
pe care ai putea sa 0 rogi ceva. 0 persoana imaginara ca ursuletul
de plu� ar indeplini intotdeauna ordinele.
A recunoa�te autonomia celuilalt pentru unii dominatori
seamana cu 0 sinucidere psihologica, ceva ce trebuie evitat cu
orice pret. Un mod de a scapa este de a da ordine �i de a asigura
indeplinirea lor insuflandu-i frica celuilalt. Acest lucru poate fi
realizat actionand cu ferocitate, cu voce puternica �i cu manie
sau convingandu-l ca Dumnezeu se afla in spatele comporta­
mentului dictatorial. Sau dominatorul poate incerca sa obtina
supunerea intr-un mod mai ascuns, prin retragere - amenintandu-l
pe celalalt cu abandonul emotional.
Acest lucru explica de ce unii oameni care funqioneaza In principal
pe baza unei singure funqii (gandirea) promoveaza ideea ca ei ar trebui
sa fie In fruntea unor oameni llCU patru funqii" (gandire, sentiment,
senzape �i intuipe) - oarneni cu care ei ar vrea sa aiba 0 conexiune.
Martorii care fac fata dominatorilor vreme de mai mulp ani pot
lncepe sa i§i ignore propriile sentimente �i intuipi doar pentru a evita
durerea de a fi cu cineva care incearca sa II controleze. De obicei, cand

154
 SEMNE DE INDEPENDENT A

inteleg cu adevarat ce s-a mtfunplat �i ies din relapa toxica, se pot

"reca�tiga pe ei ��i", a�a cum i�i descriu adesea recuperarea.
A�a cum a ruga este foarte dificil pentru dominatori, la fel este
�i a raspunde. Dominatorii i�i retin dispunsurile pentru a-�i pastra
conexiunea de control. "Logica" lor incon�tienta ar putea fi daeii
nu raspund, pot sa ma prefae ea tu nu exi�ti. Pot sa pastrez persoana
fn ehipuitii In viafa �i sanatoasa, ancoratii in tine. In mod dar, a
raspunde martorilor ca �i cum ar fi persoane independente intre­
ru pe conexiunea inversa a dominatorului �i da na�tere unui semn
de independenta.
Unii dominatori, in loc sa ignore 0 intrebare, 0 aud, dar cu a
adevarata fnl strare.

- Hai sa luam mancare chinezeasca, spune un barbat.

- Bine, zice sOfia lui, dar apoi lntreaba: Vrei sa ie�im In
ora� sau sa comandiim ?
- De ce trebuie sa lngreunezi totul ? strigii el manios,
probabil simfindu-se lncolfit.

Daca dominatorii chiar aud de bunavoie un martor, renunta

la imaginea despre cum este acesta �i asculta cuvintele pe care Ie
roste�te el ca �i cum acesta ar fi a persoana adevarata, de obicei
se simt ca �i cum s-ar sinucide. Acest lucru se intampla deoarece
ei �i-au intrerupt propria conexiune de control. Nu mai au un lac
in care sa 11 ancoreze pe ursuletul de plu� �i simt 0 separare
brusca - a separare de realitatea insa�i.
Zapacindu-se pe ei in�i�i ca �i pe restul, unii domina tori au
adoptat a strategie secreta �i egoista prin care rezolva problema
raspunsului �i, astfe!, evita groaza deconectarii. Ei doar par ca
raspund. lata cum funcponeaza.
Dominatorul spune " da" la 0 rugaminte fara sa a accepte ca
reala. De exemplu, intrebarea: "Ma suni daca mtarzii?/I prime�te
un raspuns afirmativ, dar dominatorul nu respecta mtelegerea.
Este ca �i cum dominatorul ar proteja persoana inchipuita p rin
urmatorul rationament incon�tient:

155
 OAMENII DOMINATORI

Daeii raspund "da " la cere rea ta, pot sa plee repede �i
nu voi ft nevoit sii rna eonfrunt eu eul tiiu autentie, cum
s-ar intampla daea a� spune "nu ".
Pot sii raman in starea mea de vis impreuna eu persoana
inehipuita �i astfel pot amuti oriee semn de independentii
a tao
Daea riispund "nu " la eererea ta, va trebui sa rna eon­
frunt eu sinele tau au ten tic. ($i ee se va intampla eu ur­
suletu1 de plu� ? Va ft gonit de tine!) A�a ea voi riispunde
aftrmativ, dar ftre�te ea nu trebuie sa fae ee am aeeeptat. De
fapt, nu a sa a fae pentru ea daea ti-a� respecta rugamintea,
a� aetiona ea �i cu m aift real! $i ce s-ar intnmpla ell u rsllietul
de phl$ ? Ar disparea. M-a$ deeonee ta s ing u r!

I-am explicat acest lucru unui barbat care s-a identificat ca

fiind foarte dominator. A spus ca intelesese In cele din urma de ce
i se parea aproape imposibil sa se tina de cuvant atunci cand Ii
promitea sotiei lui ca va cumpara ceva in drum spre casa. A spus
ca intotdeauna vroia sa nu uite. Chiar I�i punea notite pe bordul
automobilului, dar in ciuda bunelor lui intenpi, uita.
Informatiile despre persoana lnchipuita explica paradoxul
straniu al felului in care unii oameni care se prezinta ca foarte
saritori �i altrui�ti se tin foarte rar de cuvant. Ace�tia sunt oamenii
care spun frecvent: "Da, da, 0 sa fac". Apoi nu 0 fac. De fapt, pop
sa fii sigur ca nu vor face ceea ce au spus. N u este yorba ca uneori
uita . Ci ca niciodata nu fac. Cand martorii I�i rep eta rugaminple,
adesea se confrunta cu acuzatii �i negare. Adesea Ii se spune ca
sunt cicalitori sau, altfel, ca nici macar nu au rostit rugamintea.
Oridind martorul pare sa fie autentic, distinct �i real,
dominatorul simte 0 amenintare la adresa conexiunii de control
�i reacponeaza la aceasta facand tot ce II sta in putere pentru a
amuti toate semnele de independenta.
Dominatorii nu se tern doar de independenta, ci �i de a fi
"demascap", adica de a descoperi ca ceilalti nu Ii vad a�a cum se
inchipuie ei.

156
 Capitolul XVIII

Dilema identitatii dominatorului

,

Daca am dreptate, insearnna ca el

gre§e§te. Trebuie sa am dreptate ca sa
exist. Nu se poate sa rna fi "in ventat" gre§it.

157
 OAMENII DO!\'IlNATORI

A control, la fel ameninta �i identitatea dominatorului. Orice

�a cum semnele de independenta ameninta conexiunea de

realitate, sistem de credinta sau fel de a fi, daca nu corespunde cu

perspectiva lui, il poate pune la incercare pe dominator.
A lasa loc �i altor pareri m afara de ale lor ar insemna sa fie
deschi�i pentru 0 experienta care ar putea tulbura, chiar demonta
sistemele de credinte adanc mradacinate pe care dominatorii i�i
bazeaza identitatea. Credintele Ii tin laolalta, ca sa spun em a�a .
Instrainati de trairea lor interioara, vaduviti de cunoa�terea �i de
acceptarea de sine, dominatorii au tot mai mare nevoie de asi­
gurarea ca ei sunt ceea ce cred ca sunt.
Au nevoie de aceasta acceptare �i de acest acord din exteriorul
lor, deoarece ei s-au construit dinspre exterior spre interior. Se
impotrivesc martorilor pentru a-�i pastra nu doar conexiunea de
control, ci �i identitatea.
Felul m care dominatorul este impotriva parerilor celorlalti ia
adesea forma contrazicerii. Aceasta este impotrivirea verbala
care neaga opiniile, sentimentele �i convingerile celuilalt:
"Gre�e�ti", "Nu asta simti", " Nu asta ai vrut sa zici " . (Vezi cartea
mea anterioara "The Verbally Abusive Relationship: How to
Recognize It and How to Respond", 1992, Adams Media
Corporation pentru 0 analiza amanuntita a contrazicerii).
Contrazicerea impiedica aparitia relatiilor �i chiar daca multi
domina tori �tiu acest lucru �i vor cu adevarat sa puna capat
acestui comportament despotic, deseori descopera ca este foarte
greu sa 0 faca. De ce? Pentru ca ideile, credintele �i perceptii1e
diferite - adevarata evidenta a unui "exterior" diferit - sunt
amenintatoare pentru ei.
" Exteriorul" este atat de important pentru dominatori, mcat
ei pot sa renunte chiar �i la integritatea lor pentru a dobandi
acceptare, pot recurge chiar la m�elaciune pentru a-�i pastra
imaginea. Este aproape 0 problema " de viata �i de moarte"
pentru ei deoarece, a�a cum il confunda pe celalalt cu persoana
mchipuita, a�a se confunda pe ei m�i�i cu imaginea lor.

158
 DILEMA IOENTITATII DOMINATORULUI

Nevoia de a fi cum se cuvine �i cea de a arata bine sunt strans

inrudite. Urmatoarea revelatie de sine este imparta�ita de un fost
dominator transformat in persoana care rupe vraja. Consider ca
sinceritatea marturisirii are puterea de a rupe vraja.

Nu a� face niciodata nimic care ar putea ft perceput ca

nepotrivit de catre ceilalti. in public, nu a§ avea 0 izbucnire
de furie �i nici nu a§ injosi pe cineva pentru ca asta mi-ar
strica imaginea perfecta. in public, nevoia mea de a ft cum
se cuvine a fost satisfacuta chiar �i atunci cand nu a� ft
avut de ca�tigat dacii a§ fi fost vazut ca un om coreet. Adica
potifi coreel, dar arati ca Ull pl'Os l daca 'iti strici imagiHea
dovedind acest lucru. Ceea ce conteaza este cine prive�te.
$i eram maestru. Nimeni nu a vazut. Aveam 0 nevoie
profunda ca ceilalti sa ma respecte. Una dintre cele mai
mari temeri ale mele era ca altcineva in afara de sotia mea
ar ft aflat ca ma comportam nepotrivit.

Condu�i de frica de a nu arata bine �i de a nu fi considerati

"acceptabili" din punct de vedere social, unii dominatori i�i
p etrec viata in cau tarea hainelor "potrivite", a ma�inii " potrivite",
a partenerului "potrivit" �i a carierei "potrivite". Fiecare dintre
aceste elemente, pentru a fi "potrivite" trebuie sa se fixeze mtr-un
anumit cadru, transformat intr-o identitate care 0 mlocuie�te pe
cea care Ie este negata. Altfel, unii domina tori resping complet
normele sociale. In ambele cazuri, deseori dominatorii se afla la
extrema.
in mod paradoxal, de obicei dominatorii se vad ca fiind
independenti, de�i sunt dependenp de a1tii pentru a-�i menpne
conexiunile inverse �i identitatea lor fragila. Deseori poarta
drapelul independentei dure, a nevoii de nimeni, in tirnp ce
lanseaza un atac tot mai putemic impotriva individualitatii
altuia. Se simt cel mai amenintati de martorii care nu corespund
ideii lor particulare despre cum ar trebui sa fie lucrurile.

159
 OAMENII DOMINATOR!

RauHiditorul infati�at in filmele western ar putea fi 0 astfel de

persoana. Are 0 banda care ii afirma identitatea. Se prezinta ca
neinfricat, dar depinde de pistol pentru a domina �i pentru a-�i
dovedi calitaple. Are legaturi amoroase, dar este incapabil sa
aiba 0 relatie. Deseori este prezentat ca un personaj care starne�te
simpatie, chiar 0 victima. $i, desigur, nu ar fi facut toate faptele
rele daca nu I-ar fi obligat cineva.
Nevoia de a-�i pastra stilul de proscris, de a fi acceptat de
banda lui �i de a fi conectat la ea este atat de mare, incat nu este
neobi�nuit ca un astfel de raufacator sa omoare un membru al
bandei pentru ca il parase�te. In acest caz, plecarea inseamna
deconectare, adidi ruperea unei conexiuni de control. in aceasta
situatie, crima este 0 variatiune a multor omucideri casnice.

Norme culturale ,i construirea identititii

Cei aflati sub puterea vrajii traiesc nu doar sub influenta ei,
prin�i in multele ei iluzii, ci �i sub influenta normelor sociale care
genereaza �i perpetueaza comportamentele persoanei supuse
vrajii. Normele culturale sunt asemanatoare cu formulele care
spun: "A�a trebuie sa fiill . De exemplu: "Pentru a fi acceptat,
trebuie sa porti aceste hainell . "Trebuie sa arati a�a pentru a fi
fmmosll . "Trebuie sa fii pentm a avea succesll . " Nu e�ti
nimic daca nu te iube�te nimenill .
Astfel de norme influenteaza milioane de oameni, mai ales pe
cei care au fost lasati fara 0 alta solutie decat de a se construi
d inspre exterior spre interior.
Unele norme culturale care spun cum sa ii manipulezi pe altii
sunt: " Nu recunoa�te ca ai gre�it" . "Daca trebuie sa recuno�ti ca
ai gre�it, fii nepasator cand 0 faci in fata semenilor taill.
"Pregate�te-te sa ip umile�ti partenerul". "Sa nu recuno�ti ca nu
�tii ceva."
Mergand mai departe, sa studiem 0 lista de norme de gen care
spun barbatilor cum sa controleze femeile.

1 60
 DILEMA IDENTITATII DOMINATORULUI
,

No rme de gen
Urmatoarea corespondenta ne arata 0 lista alcatuita de doi
barbati care i�i aminteau lucrurile pe care Ie auzisera �i Ie vazusera
�i care devenisera parte din educapa lor pentru a cre�te �i a
deveni barbati.
$tiind ca aceasta educape contribuie la disparipa relatiilor �i
ea este Impotriva tuturor intentiilor lor, au putut sa respinga
influentele. In spiritul dezvaluirii acestei educapi, ei au fost de
ae ord cu generozitate sa I�i Imparta�easca lista cu mine �i, prin
u rmare, cu tine. Sunt increzatoare di atunci cand 0 vei mtelege,
�i tu vei putea respinge influenta acestei educatii �i/sau Ii vei di­
minua efectul daca este folosita impotriva tao

Draga Richard,

Am alcatuit 0 lista de feluri in care barb api au fost

invatap sa domine femeile, ca metoda de a intelege
modurile in care baiepi sunt invatati sa devina
barba ti. Ce parere ai?

• Folose�te violenta fizica sau sexuala sau ameninta­

rea cu astfel de violenta pentru ca lucrurile sa fie
a�a cum vrei.
• Folose�te furia pentru a sugera ca poate urma 0
forma de violenta daca nu tace �i nu face a�a cum
vrei.
• Ignora experienta ei despre violenta masculina
din alte cazuri, crescandu-i frica de furia tao
• Spune-i ca j�i imagineaza lucruri atunci cand ea se
plange ca se teme de furia ta - " Nu te-am lovit, de
fapt, nu? Atunci, de ce naiba e�ti ingrijorata?1I - m
timp ce uip in mod convenabil ca ai dat dovada de
violenta �i ca ai impiedicat-o sa pIece.

161
 OAMENII DOMINATORI

• Folose�te umilirea �i repro�urile in public pentru

a 0 face de ru�ine in fata prietenilor, iar apoi
insista: "Glumeam �i eu. Nu mai �tii de gluma?/I
• Vorbe�te cu ura despre femei, in feluri dezuma­
nizante, cu alp barbati. Insista ca nu este cu
adevarat ura sau dezumanizare.
• Folose�te logica implacabila pentru a 0 incuraja sa
I�i nege propriile sentimente.
• Folose�te logica implacabila pentru a-i nega senti­
mentele de frustrare atunci cand observa ca Ii negi
sentimentele. (Continua pana cand e�ti multumit
de rezultat.)
• Folose�te-i educatia in ingrijirea corpului (dorinta
de a arata bine) pentru a dobandi putere asupra
ei. De exemplu:
- Nu Ii face niciodata complimente. Apoi spune
ca pentru tine ea inseamna mai mult decat doar
corpul ei.
- Critica anumite parti ale anatomiei sale insis­
tand in acela�i timp ca 0 iube�ti in ciuda acestor
defecte (marinimie fara margini).
- Uita-te la alte femei cu 0 privire explicita,
sexual �i pomografic.
- Insista ca 0 astfel de privire este inofensiva �i ca
nu inseamna nimic. " Femeile se uita la fundurile
barbatilor, nul Nu suntem cu totii la fel?/I
i
- n timp ce spui asta, sedu pe ascuns alte femei.
• Folose�te in avantajul tau material sau emotional
educapa care Ie invata pe femei sa fie marne �i sa
aiba grija de barbati:
- Insista ca pe ele Ie face fericite sa gateasca, sa
faca curatenie �i sa aiba grija de tine (In ciuda
evidentei extrem de importante di tu URA.STI
astfel de sarcini).

162
 D ILEMA IOENTlTATII DOMIN ATORULUI

- Intr-o discutie, neaga existenta vreunei dife­

rente semnificative mtre sarcinile fiecaruia
(pana la urma, eu schimb sigurantele) .
• Folose;;te glasul barbatesc mai autoritar pentru a-i
mtrerupe constant frazele, a-i ignora ideile, insista
ca tu CHIAR ai mte1ege aceste lucruri, daca ai fi
atent la ele.
• Neaga existenta vreunui privilegiu oferit de glasul
tau . $i ce vroia sa zica? "Sunt sensibil Ia problemele
femeilor, nul Nu-i a;;a ca ai vazut asta? Nu suntem
diferiti."
• Ofera dovezi ca e;;ti un tip sensibil, a£la-i nevoile
ascultand cu atentie, apoi:
- Folose;;te aceste cuno;;tinte pentru a 0 seduce.
- Folose;;te aceste cuno;;tinte pentru a-ti cre;;te
sentimentul de control asupra ei.
- Folose;;te aceste cuno;;tinte pentru a demonstra
ca nu e;;ti un opresor masculin (continuand in
acela;;i timp cu metode mai subtile) .
• Cand vreo femeie discuta cu tine oricare dintre
aceste probleme ;;i inddizne;;te sa Ie puna la
indoiala, argumenteaza ca e;;ti un tip sensibil pana
cand renunta. Daca asta nu functioneaza:
- Alege un exemplu de oprimare/abuz din tre­
cutul tau ;;i folose;;te privilegiul oferit de glasul
barbatesc autoritar pentru a demonstra ca este
ceva ce tine de oameni, nu de gen.
- Gase;;te alte femei care sa fie de acord cu tine in
aceasta privinta.
• Daca nici una dintre cele de mai sus nu funcpo­
neaza:
- Exprima-ti 0 mare indurerare ;;i jignire (de
preferat, sincere) ;;i insista ca intregul subiect

163
 OAMENII DOMINATOR!

este prea dureros pentru a vorbi despre el �i di

te face sa te simti acuzat.
- Cere femeilor sau pacale�te-Ie sa lp aline su­
ferinta provocata de acest subiect.
- Insista ca ea sa discute aceste subiecte cu tine
mtr-un mod calm, care sa nu fie prea acuzator
sau furios, deoarece te poate supara atat de
mult, mcat sa nu mai pop asculta. Este m regula
ca ea sa fie furioasa atunci cand tu crezi ca e�ti
destul de putemic pentru a face fata, atat timp
cat Iti permite sa te retragi daca simp nevoia.
• Neaga realitatea oprimarii pe baz a de sex sau
spune ca este doar corectitudine ori ceva deja re­
zolvat, a�a ca nu mai este 0 problema.
• Neaga existenta acestor tipuri de educape.
• Recunoa�te tacticile mai evidente, dar nu �i exis­
tenta celor mai subtile.
• Pretinde ca asta este 0 lista completa.
• Convinge-te ca acum, dupa ce ai scris aceasta lista,
e�ti imun la ea.
• Fii paralizat de vina �i de ru�ine dupa ce ti-ai dat
seama ca �i tu ai facut toate aceste lucruri.
• Cere-i sau pacale�te-o sa IP aline suferinta pro­
vocata de acest subiect.
Banuiesc ca acesta nu este decat varful aisber­
gului.

Glen Simblett
Hamilton, Noua Zeelanda

Draga Glenn,
Ca raspuns la uimitorul tau catalog al practicilor
obi�nuite prin care barbatii domina femeile, a� dori
sa mai adaug cateva pe lista.

164
 DILEMA IOENTITATII DOMIN ATORULUI
(

lncerc sa tin in minte un catalog mereu deschis,

dar uit 0 mare parte din el. Lista ta m-a ajutat sa re­
cuperez dite ceva.
• Depreciaza femeia astfel:
- NeasculHind ce are de spus sau
- Ascultand intr-un fel preocupat sau neatent,
fara sa pui intrebari sau sa arati vreun interes.
Fii nerabdator �i pozeaza in victirna.
• Gase�te gre�eli in ceea ce spune sau sugereaza ca
ar fi trebuit sa faca mai bine, sa �tie mai mult etc.
• Daca se plange dl nu vorbe�ti destul cu ea,
convinge-o ca este prea pretentioasa �i exigenta
sau
- Folose�te ocazia pentru a 0 face sa asculte grijile
�i apasarile tale ca 0 explicatie pentru motivul
care te impiedica sa fii mai d isponibil pentru
ea. Sugereaza ca nu apreciaza cat de multe faci
pentru ea in alte feluri - de exemplu, ca
munce�ti mult �i ca ai 0 contributie financiara
in familie.
• in cazul in care ca�tigi mai multi bani decat ea,
sus tine ca acest lucru iti da dreptul sa ai un cuvant
mai greu in felul in care sunt cheltuiti b anii.
• Daca te roaga saiti asumi maimulte responsabilitati
sau sa faci mai multa !1lunca pe langa casa, mtreab-o
ce are de gand sa faca in schimb pentru tine. in
orice negociere, ambii oameni trebuie sa faca
compromisuri, nu? Neaga toate dezechilibrele m
distributia muncii sau a responsabilitap.i.
• Pune intrebari retorice, acuzatoare.
• Daca e�ti infruntat in privinta criticilor tale, neaga
ca erai critic. (Puneam �i eu 0 intrebare nevi­
novata ... ) �i

165
 OAMENI I DOMINATORI

- Sugereaza ca ea este extrem de sensibila sau

- Fa-o sa se simta vinovata pentru ca ti-a lnteles
gre�it intentiile �i ti-a ranit sentimentele.
N u vreau ca, prin alcatu irea acestei liste, sa
transmit ideea ca eu consider ca barbapi doresc
con�tient sau intentionat ca aceste comportamente sa
aiba efectele pe care Ie au de obicei, de�i unii barbati
folosesc aceste strategii cu un scop con�tient �i cu
intenpa de a domina. Cred ca cei mai multi barbati
care apeleaza la practicile de mai sus se considera
tipi de treaba, atenp, grijulii, bine intentionati.

Richard Maisel, Ph. D.

Berkeley, California

Din perspectiva acestei carti, lista dezvaluie patru moduri

principale de a mentine 0 conexiune de control. ( 1 ) Sperie
persoana autentica folosind demonstratii de furie �i com­
portamente asemanatoare pentru a amup semnele de indepen­
denta. (2) Manipuleaza persoana autentidi pentru a 0 face sa
actioneze ca persoana inchipuita. (3) Diminueaza persoana
autentica pentru a face loc celei inchipuite. (4) Zapace�te persoana
autentica p entru a 0 transforma intr-o p ersoana inchipuita; adica,
lncurajeaz-o sa renunte la propriile pareri pentru a gandi la fel ca
domina torul.
Nu mai este nevoie sa spun ca normele culturale formulate de
oameni care sunt deconectati de ei in�i�i �i care �i-au construit
identitatile dinspre exterior spre interior, pe dos, sugereaza ca
abordarile inverse �i conexiunile pe dos sunt absolut corecte.
Deloc surprinzator, astfel de norme dau na�tere unui stil de viata
dominator.
Am rugat 0 femeie care fusese odata prinsa intr-o conexiune
de control cu un barbat aflat sub influenta acestor norme culturale

166
 D I LEvlA IDENTITATII DOMINATORULUI

sa imi descrie efectele acestor practici. in mai pu pn de �aizeci de

secunde, a turuit urmatoarele: "Oribil, tortura psihica, suferinta
psihica, distrugerea mintii, confuzie dureroasa, uluire, mai rau
decat violenta activa sau sugerata".
Spre deosebire de cei doi barbati care au alcatuit lista, multi
oameni nu inte1eg impactul comportamentelor dominante. eu
siguranta, dominatorii in�i�i nu I�i considera comportamentul ca
fiind crud sau deosebit de dureros, atat de absorbiti sunt de
lncerearea de a-�i pastra dominapa, identitatea construita pe dos
�i conexiunile inverse.
Totul demonstreaza ca barbatii par sa aiba mai multe obligatii
de a men�ine conexiuni de control deca t femeile. Dar �i acestea
din urma pot copia comportamentele din lista.
De asemenea, unele femei i�i pot crea identitatile pe dos,
modelandu-se dupa stereotipul " lipsa de minte �i neajutorare
feminina". Acestea se construiesc in conformitate cu 0 norma
eulturala pentru 0 femeie de vis. (0 papu�a Barbie? ° mama/un
tata care satisface toate nevoile?) Ele sunt 0 prada u�oara pentru
dominatori. lncearca sa obtina ce vor fiind 0 "femeie imaginara"
�i astfel ineearca sa controleze comportamentul partenerului lor,
adica sa ea�tige dragostea acestuia. Totu�i, indiferent cat de mult
Incearca sa joace rolul unei femei imaginare, nu reu�esc. Nimeni
nu poate fi 0 iluzie.
Unele dintre normele culturale eronate ale femeilor in
problema controlului in eadrul unei relatii sunt urmatoarele:
• Flateaza-ti barbatul �i poarta-te frumos eu el. Nu aetiona
prea inteligent pentru a te asigura ea el se simte important
a�a cum lI ar trebui" sa se simta un barbat, iar apoi el va fi
fericit �i va ramane cu tine, deoarece nu te poti descurca
fara el.
• Ai grija sa inveti sa dactilografiezi pentru situapa In care
nu 11 poti pastra �i ramai singura - un semn ca nu ai fost
destul de buna sau ca nu ai fost destul de neajutorata �i nu
ai urmat destul de bine aceasta norma.

1 67
 OAMENII DOMIN ATORI

Unii parinti inventeaza copii de vis, definindu-i, spunandu-Ie

ce gandesc, ce simt, ce vor �i a�a mai departe. Acest J ucru este
toxic din punct de vedere emotional pentru copil, a�a cum este
pentru orice martor.
La un dineu elegant, am auzit cum un barbat de �aptezeci de
ani 'ii spunea fiicei lui de patruzeci de ani, care 'in weekend-ul
urmator trebuia sa navigheze cu yahtul 'impreuna cu un nou
pretendent la mana ei: "Nu-I lasa sa afle ca e�ti campioana. Lasa-l
sa creada ca e un navigator mai bun" .
In cea mai mare parte, normele culturale gre�ite ale femeilor
ajuta la pastrarea vrajii, deoarece ele 'intaresc normele culturale
gre�ite ale barbatilor.
Ca rezultat al acestor norme, unii barbati se tern sau sunt
incapabili sa dea dovada de caldura, blandete, flexibilitate,
deschidere �i vulnerabilitate. Le este teama ca nu vor 'indeplini
cerintele de a fi "barbat" , de a fi destul de dur pentru a fi acceptat
de generatiile de barbati care nu au fost capabili sa 'i�i arate
blandetea - generatii care, la randul lor, au cautat acceptare, con­
formandu-se cerintelor altor barbati. Se tern ca daca ar deschide
u�a spre sentimentele, intuitiile �i senzatiile lor, ar fi nevoiti nu
doar sa accepte tot ceea ce 'invatasera sa nege la ei, ci �i sa 'i�i
piarda identitatea.
Acum yom privi mai de aproape temerile dominatorului.

168
 Capitolul XIX

Frica

Masurile noastre de aparare lmpotriva fricii

pot fi mai de tem ut decat frica lnsa§i.
 OAMENII DOMIN ATORI

and dominatorii se afla in afara firii lor deoarece nu sunt

C "inauntrul" lor este ca �i cum nu ar avea un "inauntru ".
Vaduviti de sursele lor principale de informatie, i�i pierd accesul
la lumea lor interioara �i cauta cunoa�terea de sine in exterior. Se
tern de propriile trairi, deoarece acestea apar prin intermediul
functiilor pe care au fost invatati sa Ie ignore: sentimente, senzatii
�i intuitii.
Sentimentele par periculoase pentru domina tori, care au fost
educati sa creada ca emotiile sunt ceva rau, nu real, un lucru pe
care nu trebuie sa II recuno�ti, sa II crezi sau chiar la care sa te
gand e�ti, di d aca l�i arata du rerea sau placerea vor fi raniti �i mai
mult.
De�i iluzia ursulefului de plu� ii poate apara de sentimentul
de deconectare, deseori dominatorii se controleaza putemic chiar
�i pe ei, tinandu-�i in frau emotiile, reprimandu-Ie sau igno­
randu-Ie prin eforturi intentionate �i metode de distragere a
atentiei. Daca, din intamplare, emotiile lor ies la suprafata,
urcand pe un val atat de inalt, incat nu poate fi respins, cel mai
des dominatorii vor crede ca este vina altcuiva. In mintea lor,
furia, anxietatea �i durerea nu au nici 0 legatura cu sentimentul
lor de deconectare sau cu a�teptarile nerealiste. Neasumandu-�i
nici 0 responsabili-tate pentru actiunile lor, dominatorii sunt
inclinati sa spuna: "Din cauza ta am facut-o. E numai vina ta. "
Uneori, oamenii a u inchis atat d e bine u�a spre sentimentele
lor, incat nu mai �tiu cum sunt acestea. Se tern de ele �i, in unele
cazuri, frica lor seamana cu paranoia. In continuare este prezentat
cel mai gray scenariu 0 povestire adevarata despre teama care
-

a ajuns la stadiul de paranoia. in loc sa i�i fi infruntat propriile

temeri, sOful din aceasta poveste a facut tot ce i-a stat in puteri
pentru a-�i teroriza sotia. Se poate oare ca el sa fi vrut ca �i ea sa
simta tot atat de multa frica pe cat simtea el, astfel incat sa 0 vada
" acolo", nu in interiorul lui insu�i?

1 70
 FRICA

o femeie blanda, care dupa cum marturise�te era foarte

naiva, mi-a spus povestea ei, in graba �i in �oaptii.
Recasatorita La cativa ani dupa pierderea 'intr-un accident
tragic a primuLui ei sot pe care il iubea, �i-a dat seama
repede ca noul sot parea afectat de paranoia. Era extrem de
tiranic. ii monitoriza fiecare apeL telefonic, ii directiona
fiecare mi�care �i 0 manipula in a�a fel, incat ajunsese in
situatia actuala, de a nu mai avea nici un ban.
Parea atat de speriat ca ea ar fi putut gasi vreun punct
de interes in afara casatoriei sau ca arfi putut avea mijloace
de a scapa de casatorie, incat lua toate masurile posibile de
a preveni chiar �i posibilitatea unei astfel de situatii.
Din perspectiva noastra, se pare ca se temea de a pierde
trupul care gazduia femeia lui imaginara la fel de mult pe
cat s-ar fi temut ca s-ar fi putut pierde pe el insu�i.
Cand ea �i-a exprimat nemultumirea, el nu a amenintat-o
cu moartea, ci i-a spus ca daca il parase�te vreodata, va
avea grija ca ftica ei safie ranita atat de rau, incat sa ajunga
o " legu ma". A spus ca de fiecare data cand ea i§i va vedea
copilul, i§i va aminti ca nu trebuia sa il paraseasca.
Deoarece era bogat (acum avea §i banii eO, prestigiu in
comunitate �i acces la medicamente, ea §tia ca el i�i putea
indeplini amenintarea.
Frica lui i-a creat ei 0 noua teama �i cu cat ii era mai frica
de sotul ei, cu atat mai in siguranta parea afi el. insii deoarece
ei ii cre�tea teama pentru ea �i pentru fiica sa, ii cre�tea �i
dorinta ca ele douii safie libere. Pe ascuns, in fiecare zi, cauta
in permanenta un mod de a Jugi in alta parte a lumii.
in mijlocuL conversatiei noastre, I-a auzit venind acasii
�i a inchis telefonul.

Nu cunosc rezultatul dilemei acestei femei, nu �tiu nici macar

din ce tara a sunat. Am perceput 0 mare frica in glasul ei �i am

1 71
 OAMENII DOMINATOR!

fost atat de mi�cahl de povestirea acestei femei anonime, incat

m-am hohirat sa 0 transmit mai departe pentru a ilustra paranoia
sotului sau, felul de teama care afirma ca justifica accesele de
gelozie �i conexiunile de control cel mai putemic stranse.
Pentru unii dominatori, senzapile fizice sunt la fel de suspecte
ca �i emotiile, in parte deoarece sentimentele sunt adesea
exprimate prin intermediul corpului. Intr-un mod senzorial,
simtim un gol in stomac care ne spune ca se va intampla ceva
rau, un val de adrenalina atunci cand se apropie pericolul, 0
durere in inima provocata de suferinta.
Senzapile fizice nu ne spun doar despre noi, din interior spre
exterior, ci sugereaza �i 0 vulnerabilitate care nu demonstreaza
putere asupra noastra sau a altora. Si 0 astfel de vulnerabilitate,
odata dezvaluita, nu aduce acceptarea altor domina tori care
gandesc la fel. Daca ai adoptat un mod de viata dominator,
trebuie sa dovede�ti ca e�ti " destul de tare" . Daca traie�ti cu un
dominator, s-ar putea sa nu fii.
De�i unii dominatori se delecteaza cu ceea ce ei considera ca
sunt gusturile lor sofisticate, a1tii se tern sa tradeze chiar �i cea
mai mica urma de sensibilitate. Placerea lucrurilor delicate �i
complexe trebuie ignorata . Mirosul unei flori, frumusetea artei
alese �i a sunetelor clasice nu pot fi apreciate, deoarece 0 astfel de
con�tiinta apare din interior, teritoriul temutei "trairi interioarell
�i, posibil, al laturii feminine.
La celalalt capat al spectrului, departe de sensibilitate, unii oa­
meni blocheaza �i con�tiinta durerii fizice putemice. Temandu-se
de trairea senzoriala, nesimtind durerea pana cand se prabu�esc,
ei i�i risca sanatatea pentru a "ca�tigall, pentru a practica oprirea
functiei lor senzoriale.
Unii oameni se tern de una dintre cele mai putemice trairi
interioare �i chiar 0 dezaproba: cea a intuipei. Deoarece
cunoa�terea intuitiva apare instantaneu, complet procesata din
interior spre exterior, ea arata ca exista cu adevarat un "interiorll,

172
 FRICA

un "loc" de care dominatorii fug. Si este consid erata de unii ca

fiind un atribut feminin - nepotrivit pentru un barbat.
Si femeile pot intra sub influenta acestei norme culturale,
g andindu-se di nimeni nu ar trebui sa dea atentie intuitiei lor.
Chiar ;;i femeile sanatoase, conectate la ele insele ;;i nesupuse
atacurilor unui dominator se pot indoi de intuipa lor daca aceasta
nu este bine privita in cultura din care fac parte. Mai jos este 0
p ovestire despre 0 femeie careia alta, un personaj cu autoritate, Ii
spune sa nu I;;i ia in seama cunoa;;terea intuitiva.

Lea m-a cautat pentru a 0 ajuta. Mi-a spus ca terapeutul

ei ii zisese: " Ce 0 sa faci, ai incredere in cunoa�terea ta
interioara sau in mine ? La urma urmelor, m-ai platit ca sa
evaluez situatia. Sunt terapeutul tau. Ar trebui sa-mi
asculfi sfatul".
Terapeutul o vazuse de doua ori pe Lea, dar chiar �i daca
ar fi vazut-o de douazeci de ori, 0 astfel de afirmatie nu ar fi
fost demna de un terapeut. Ar fi putut fi foarte periculoasa.
in acest caz, partenerul Leiei, Vic, II convinsese pe terapeut
ea el 0 iubea cu adevarat pe Lea. Terapeutul Leiei nu �tia
despre ursuleful de plu�. Nu �tia pe cine iubea Vic cu
adevarat. Nici Vic nu �tia. Eforturile lui de a 0 transforma
pe Lea intr-un ursulet de plu� au devenit violente.
Lea vroia safie iubitii pentru ceea ce era ea, dar de vreme
ce nimeni nu i-I putea explica pe Vic lui insu�i, acesta nu
�tia ce sa faca. Era conectat �i neputincios. Se simtea tot
timpul atacat. Semnele de independenta apiireau parcii din
senin. ineerca tot mai mult sa Ie goneasea �i astfel a gonea
pe Lea. Totul pentru a fi aproape.

Te rog sa observi ca mulp terapeup incurajeaza increderea de

sine. Dar multi oameni au invatat sa nu aiba incredere In intuitia
lor, ;;i nici in a celorlalp. Nu a trecut atat de mult de cand cei care

1 73
 OAi'vIE;\iII DOMI�ATORI

i�i ascultau intuitia erau numiti vrajitori �i vrajit� are. Erau

condamnap de 0 cultura care nu �tia ca acea cunoa�tere interioara
era rezultatul cel mai important al conexiunii fire�ti �i era, de
asemenea, afirmarea acelei conexiuni . Este cel mai important
rezultat, deoarece intuitia poate salva viata cuiva �i 0 afirmare,
deoarece intuitia, corect interpretata, spune adevarul despre
conectarea interioara.
I nainte chiar de a avea un cuvant pentru intuitie, oamenii
credeau ca propria lor cunoa�tere intuitiva era un mesaj de Ia 0
fiinta cereasca. Chiar �i acum, "zeii" �i "zeitele" sunt folosite de
unii pentru a explica �i a indeparta vocea intuipei. Dar atunci
cand este acceptata, intu itia noastra poate rosti 1u cruri intelepte
intr-o multitudine de limbi.
Stare a de bine depinde de recunoa�terea informatiilor noastre
interioare �i de felul m care reacponam la ele. Acestea ne pot salva
viata. 1n cartea lui Gaven de Becker, "The Gift of Fear", primul pe
lista lui de " indica tori care prevestesc violenta �i crima in familie"
este: "Femeia simte intuitiv di este expusa unui risc"3.
Dominatorii au alte frid in afara de cea de trairea interioara. $i
au anumite nevoi care, daca sunt satisfacute, ii apara temporar de
aceste temeri. In primul rand, dominatorii se tern de a gre�i �i de a
fi inferiori. Prin urmare, trebuie ca ei sa aiba dreptate �i sa ca�tige.
Vom analiza aceste nevoi �i felul m care ele apar din frica.

Nevoia de a avea dreptate

Daca nu te cuno�ti pe tine msuti din interior, ci te-ai construit
m mare parte din exterior fara a te raporta la trairile tale, vei fi
amenintat de opiniile care sunt diferite de a tao Te-ai simti ame­
nintat nu doar pentru ca sunt semne de independenta, ci �i pentru
ca tu ai avea nevoie sa fii asigurat ca te-ai construit " corectl/.
Adesea, dominatorii Ie spun celor care rup vraja: "Vrei sa ai tot
timpul dreptate", cu intenpa de a-i face sa renunte la opinia lor.

174
 FRICA

Dadi cineva �i-ar construi identitatea pe dos �i ar descoperi di

"a gre�it" in privinta a ceva, ce s-ar intampla cu identitatea lui?
Pentru cei aflati sub influenta vrajii, a gre�i in privinta a orice
inseamna acela�i lucru cu a gre�i despre ei in�i�i: 0 experienta
care Ie distruge identitatea.
Un client spunea: " Daca gre�esc, atunci toata fiinta mea este
g re�ita".
Atunci cand cei aflati sub influenta vrajii se lupta cu teama de
a gre�i, mulp martori se intreaba daca ei fac ceva gre�it. Unele

femei au fost invatate in sute de moduri ca gre�esc in ceea ce fac.

Gre�esc daca se contrazic. Gre�esc daca fac repro�uri. Gre�esc
daca i�i urmaresc cariera. Gre�esc daca i�i exprima parerea.
Gre�esc daca pun la indoiala. Gre�esc daca par capabile. Totu�i,
aceste invataturi sunt ceea ce este gre�it. Ele sunt vraja activil.
Aceste mesaje pot face 0 persoana sa se simta paralizata, incapa­
bila sa actioneze sau, cel putin, incapabila sa acponeze fara
permisiune.
Pe de alta parte, unii barbati sunt invatati in sute de moduri ca
g re�esc daca iau in seama �i i�i recunosc trairile interioare, dar au
dreptate in orice fac. Si aceste invataturi sunt gre�ite. Ele dau
putere mai mare vrajii.
Una peste alta, oamenilor care au reu�it sa ramana conectati la
ei in�i�i �i sa i�i creeze identitatea din interior spre exterior nu Ie
este greu daca afla ca au gre�it despre ceva. Stiu ca ei sunt "aceia�i",
deoarece se cunosc din propria lor experienta. Dar a gre�i nu pare
sa fie 0 varianta acceptabila pentru cei care sunt sub influenta
vrajii. Presupunerea lor incon�tienta este: "Daca tu ai dreptate,
atunci eu gre�esc, dar eu nu gre�esc. Nu se poate ca amandoi sa
avem dreptate cu pareri diferite. Daca eu gre�esc in privinta a ceva,
atunci cine sunt eu? « Eul» pe care il cunosc este anihilat" .
A avea dreptate este de doua ori mai important pentru oricine
este ancorat in altcineva prin intermediul unei persoane Inch i­
puite, deoarece in aceasta situatie, a avea dreptate anihileaza

1 75
 OAMENII DOMIN ATORI

orice semn de independenta. A avea dreptate confirma stabilirea

unei conexiuni intre doi oameni care au acelea�i pareri �i gandesc
la fel.
Un barbat mi-a explicat cum a incercat sa i�i faca sora sa
renunte la realitatea ei. Singurul scop pentru care imparta�e�te
aceste informatii este de a rupe vraja.

Chiar daca �tiam ca gre�eam - �i da, uneori �tiam, dar

negarn - pentru mine era important sa arat rnai bine decat
sOfia mea. Trebuia sa ca�tig cu orice pret. Vroiam sprijin de
la sOfia mea. Acesta este motivul pentru care vroiam sa
gandim la fel. Nu 0 puteam susfine daca tl U gandea ca
mine. $i de aceea a avea dreptate �i a ca�tiga era atat de
important. Cand posibilitatea de a ca�tiga era slaba, imi
pierdeam controlul �i deveneam violent intr-un mod care
era, cred, mai asemanator cu un atac total pentru victorie.
Cand imi pierdeam controlul, ea flcea orice era nevoie
pentru a pune capat acelui episod, chiar accepta ca gre�ea
atunci cand nu era a�a. Eu sfar�eam prin a fi intarit de ea.

in mod interesant, " a fi intarit de ea" este destul de asemanator

cu "a fi ancorat in ea".
Fire�te, dominatorii se pot confrunta oricand cu temerile lor
�i, avand curaj �i sprijin, vor descoperi ca nu mor atunci cand
partenerii lor au pareri diferite. A trece prin experienta de "a nu
muri" clade�te conectarea interioara. Cand aceasta incepe sa se
dezvolte, este intotdeauna posibil sa rupi vraja.

Nevoia de a fi cu 0 treapti mai sus

A fi " cu 0 treapta mai sus" se bazeaza pe prezumtia ierarhiei:
aceea ca 0 persoana este superioara alteia �i, prin urmare, parerile
nu ii vor fi puse la indoiala.
De obicei, oamenii care s-au creat in sens invers presupun in
mod incon�tient ca �i ceilalti oameni s-au inventat. Atunci este

1 76
 FRICA

nevoie de un pas mic pentru a suspne ca celalalt este inferior �i

di ei sunt mai buni �i, mai departe, sa pretinda ca a spune ceva
fa ce ca acel lucru sa prinda viata sau, chiar ca daca ei sunt
con vingatori, a�a se va fntampla.
Cfuld dominatorii spun ceva ca: " E�ti prost", ei pot crede nu
doar ca au facut sa se indeplineasca acel lucru, dar �i ca daca au
desconsiderat pe cineva, ei au urcat 0 treapta in plus. Aceasta
optica este obi�nuita in lumea inchipuita a dominatorilor. Deseori
este vazuta la copiii care incearca sa se "conecteze" cu ceilalti cu
forta, tachinand �i jignind. Cand un martor renunFi sa incerce sa
convinga un dominator di el nu este "prost", dominatorul crede
ca el se afla pe 0 treapta superioara �i di a ca�tigat.
Dar nu pentru mult timp, cred eu .

N evoia de a ci,tiga
Ai petrecut vreodata timp cu cineva care pare sa simta nevoia
sa contrazica tot ce spui, doar pentru a ca�tiga, doar pentru a te
face sa renunti la parerea ta? Sau, chiar daca ai aceea�i opinie ca
�i cel care �i-a asumat rolul de oponent al tau, acesta tot te prive�te
ca pe adversarul lui? Oare aceasta persoana folose�te "logica
implacabila", a�a cum a fost descrisa mai devreme, pentru a te
face sa iti negi sentimentele? Daca da, ai intalnit 0 persoana aflata
sub influenta vrajii care i�i exercita nevoia de a ca�tiga. Aceasta
exista doar pentru ca cei aflati sub influenta vrajii, deoarece s-au
construit pe dos, trebuie sa demonstreze ca ei " au dreptate " . Si,
fire�te, in momentul in care incearca sa dovedeasca acest lucru, ei
devin opresivi. Nevoia dominatorului de a avea dreptate este �i
mai mare decat cea de a fi onest.
De�i a ca�tiga la un joc poate fi distractiv �i ne poate da celor
mai multi dintre noi sentimentul ca avem talent �i noroc, a ca�tiga
este mai mult decat un joc pentru dominatori. Cei dintre ei care
se lupta cu autenticitatea celorlalp trebuie sa se lupte �i cu eul lor
autentic dezmo�tenit �i sa contracareze sentimentul lui de inferio­
ritate cu 0 victorie.

177
 OAMENII DOMINATORI

Dominatorii trebuie sa ca�tige pentru a-�i dovedi ca sunt

destul de putemici �i de capabili pentru a face fata oamenilor
care rup vraja. Grice persoana cu care au stabilit 0 conexiune
inversa ar putea, in orice clipa, sa intrerupa conexiunea, sa dea
dovada de semne de independenta sau, avand 0 parere, un stil
de viata ori 0 idee diferita, sa puna la indoiala corectitudinea
identitatii dominatorului.

1 78
 Capitolul xx

Tactici de control

Nu este n e voie sa gande§ti pentru a folosi

tactici de control.

1 79
 OAMENII DOMINATORI

ajoritatea dominatorilor nu pHinuiesc sa controleze pe

M nimeni. Cu toate acestea, ei fac orice pot pentru a-�i pastra
in viata persoana inchipuita. Cand dominatorii observa un semn
de independenta, sunt furio�i �i speriati de aparitia unei persoane
autentice �i reacpa lor este de a lncerca sa 0 controleze.

i ntirirea stransorii
Cand se confrunta cu autenticitatea martorilor, mai ales In
relapile de familie, dominatorii lncep sa simta deconectarea pe
care lncearca sa 0 evite. Prin urmare, pe langa nevoia de a avea
dreptate, de a fi cu 0 treapta mai sus �i de a-�i pastra identitatea,
ei simt nevoia �i de a intari stransoarea. De obicei, cand oamenii
se confrunta cu situatii dificile, se stabilizeaza folosindu-�i
resursele interioare. Dar dominatorul se prinde de altcineva. De
obicei, el incearca sa realizeze acest lucru definind persoana
autentica: "Nu incerci decat sa atragi atenpa, sa pierzi vremea �i
II •
sa faci 0 scena
Este ca �i cum dominatorul ar spune: "De vreme ce eu te-am
inventat, �tiu ce se petrece in tine �i de vreme ce nu actionezi a�a
cum « ar trebui», IP spun eu ce e in neregula cu tine ca sa �tii cum
ar trebui sa £ii, adica persoana mea inchipuita (ursuletul meu de
plu�) " .
D e fiecare data cand dominatorii fac asta, e i se simt mai in
siguranta �i, pentru 0 vreme, chiar mai fericiti cu celalalt, pe care
acum 11 vad ca pe acea persoana inchipuita pe care 0 iubesc. Totul
pare normal. Astfel, abuzul poate parea ca are loc ciclic. Sentimentul
de deconectare crescand al dominatorului a fost lini�tit pe
moment, dar se poate intoarce in curand.
Daca prima lor lncercare de a-�i intari stransoarea este
respinsa, dominatorii incearca �i mai mult, anihiland chiar �i mai
tare persoana autentica.
Iti aminte�ti felul in care sotul din "Povestea porumbului"
definea capacitatea sopei lui de a numara restul? Cand sotia

1 80
 T ACTICI DE CONTROL

autentidi a spus: "Cred di e prea de dimineata . /I, ea a indepartat

. .

brusc persoana inchipuita (ursuletul de plu�). Ursuletul de plu�

nu ar fi fost niciodata altfel decat perfect! Prin unnare, ancora �i
conexiunea de control ale sotului erau expuse riscului. S-a simp.t
desprins. S-a simpt atacat. Vroia sa se apropie, sa il aiba pe ursulet
inapoi. Aminte�te-ti furia lui pe sotia autentica: "Nici macar nu
�tie sa numere restul ala afurisit" . A redus-o, atat pentru a-�i
explica furia, cat �i pentru a face loc pentru sotia lui inchipuita
(ursuletul) . $i chiar daca sotia lui autentica nu a spus nimic
(parand ca aproape disparuse), cand a aflat ca definip.a lui era
pusa la indoiala de altii, �i-a satisHkut nevoia de n fntifri � trfinsoarea
definindu-�i sotia din nou, de data aceasta in totalitate: " Sopa
mea, haosul intruchipat" .
De�i martorii nu sunt haos intruchipat, psihicul lor a devenit
astfel, un camp pentru multe batalii intre ei in�i�i �i persoanele
mchipuite. Oamenii care se intorc la 0 relatie de control aproape
mtotdeauna au parte de un comportament �i mai tiranic, deoarece
dominatorul reancoreaza ursuletul de plu�, intarindu-�i stran­
soarea in martor, asigurandu-se ca ursuletul nu va pleca iar!

Reducere
Pentru a se simti bine ancorat, dominatorul trebuie sii facii loc
pentru persoana inchipuita in trvpul martorului prin incercarea
de a reduce, de a mic�ora persoana autentica aflata acolo. "E�ti
un nimic" sau "E�ti un zero" sunt felul de comentarii care arata
dorinta dominatorului de a anula martorul. Dominatorul este
obligat sa se asigure, cel putin in lumea lui inchipuita, ca exista
loc pentru ursuletul de plu� �i ca nimeni altcineva nu traie�te
mtre granitele psihice ale martorului.
Chiar daca multi martori se agata de realitatea lor �i �tiu ca nu
sunt cu adevarat redu�i, acest fel de abuz intr-o relatie i�i pune,
m cele din unna, amprenta fizica �i psihica asupra receptorului.

1 81
 OAMENII DOMINATORI

Izolare
Dominatorii reactioneaza instantaneu la 'impottivire �l m­
cearca sa se apere de acele situatii 'in care se pot confrunta cu
opozitia. in conexiunile de control 'intre doua persoane, daca do­
minatorii pot izola martorul, este mai u�or pentru ei sa evite lm­
potrivirea �i sa i�i 'intareasca stransoarea. Fara persoane care rup
vraja prin preajma, ei 'i�i pot 'intrepne iluzia. lata un exemplu :

- Tocmai cand am fnceput sa am succes cu gradinita pe

care am deschis-o, el a vrut sa fmi dau demisia §i parea
suparat din cauza succesului meu. Aveam grija de copii §i
rna lntorceam acasa dupa-amiaza. De ce nu erafericit pentru
mine ? m-a fntrebat Arri.
- intaineai multi oameni fn munca tal am fntrebat-o eu.
- Da, de fapt eram destul de bine cunoscutii in comu-
nitate.
- Atunci se poate ca el saft considerat ca ceilalti oameni
te vedeau ca pe 0 persoana autentica? am fntrebat eu.
- Oh, inteleg, a zis ea. Erau tot atat de multe semne de
independenta pc cat de multi oameni rna vedeau.

Dominatorii se trezesc tot mai ratacip, mai amenintati, chiar

'in timp ce mcearca sa i�i afirme corectitudinea, pozipa pe 0
treapta superioara �i victoriile. Fara sa �tie despre vraja, ce pot
face ei m afara de a-�i 'intari stransoarea �i de a da vina pe alpi
pentru comportamentul lor?

Violenta verbali: 0 tactici de control

Sa vedem cum are legatura violenta verbala cu pastrarea
persoanei mchipuite. Ursuletul de plu�, 'in aceste exemple, este 0
persoana mchipuita, de orice varsta sau sex.
• Daca dominatorul folose�te 0 tactica de manie m combinatie
cu oricare dintre tacticile mentionate m acest capitol, el se
simte amenintat �i l�i vrea ursuletul de plu� mapoi.

182
 T ACTICl DE CONTROL

• Dadi dominatorul folose�te 0 tactic a de retinere, este ca �i

cum ar spune: " Nu e�ti recunoscut �i nici nu ti se raspunde.
Nu exi�ti. Vreau sa raman In starea mea de vis Impreuna cu
ursuletul de plu�".
• Daca dominatorul folose�te 0 tactica de atribuire a
poreclelor, este ca �i cum ar spune: "E�ti altceva decat cine
e�ti. Nu e�ti 0 persoana. Doar ursuletul de plu� este real".
• Daca dominatorul folose�te 0 tactica de acuzare sau de
invinovatire, este ca �i cum ar spune: "Daca ai fi ursuletul
de plu� �i ai inceta sa rna mai ataci parand 0 persoana
autentica, nu a� fi nevoit sa spun sau sa fac asta. Am un
« n1ot i v » bun sa n1a con1port astfel" .

• Daca dominatorul folose�te 0 tactica d e judecare, de

critic are sau de denigrare, este ca �i cum ar spune: "Nu e�ti
cine percepi tu ca e�ti. Te definesc pentru ca nu 0 faci tu
singu r. Ar trebui sa fii ursuletul de p lu�." .
• Daca dominatorul folose�te 0 tactica de trivializare, este ca
�i cum ar spune: "Tu, parerea ta, munca ta sau lucrurile
care te intereseaza pe tine nu sunteti decat semne de inde­
pendenta. Imi vreau inapoi ursuletul de plu� pe care il
intereseaza acelea�i lucruri ca pe mine" .
• Daca dominatorul folose�te 0 tactica de amenintare, de
subminare, de comanda, de contrazicere, de blocare sau de
diversiune, este ca �i cum ar spune: "N u ai voie sa fii tu
insuti. Nu ai voie sa ai sau sa ip urmezi calatoria, cursul de
actiune sau ganduril�. Nu ai voie sa exi�ti ca persoana
distincta. Doar ursuletul meu �tie ce sa gandeasca �i cum
sa reactioneze".
Este important sa �tii ca a amuti din cauza unei traume nu este
acela�i lucru cu a fi retinut. A fi retinut este refuzul intentionat de
a raspunde atunci cand este nevoie �i este folosit cu intentia de a
pedepsi martorul prin amenintarea cu retragerea din relatie.
in mod similar, a fi furios pe un dominator �i chiar a striga
"Inceteaza! " la tacticile de control nu este acela�i lucru cu mania

1 83
 OAMENII DOMIN ATOR!

violenta folosita cu intentia de a controla prin intermediul fricii

;;i al intimidarii.

Urmirirea
Auzim despre oameni care i;;i urmaresc fo;;tii iubip/parteneri
sau pe cei Inchipuiti sau care urmaresc celebritap ori oameni care
doar par accesibili pentru urmaritor. Statisticile arata ca 0 femeie
este expusa celui mai mare risc atunci cand parase;;te un partener
violent, deoarece el 0 poate urmari ;;i ataca4•
Unii oameni au speculat ca urmarirea are legatura cu instinctul
primar de vanator al masculului, deoarece foarte multe femei
sunt urmarite. Dar cum exista ;;i femei urmaritoare, interpretam
urmarirea ca pe 0 conexiune de control de la distanta.
In primul rand, este 0 incercare de a pastra stransoarea asupra
unei persoane Inchipuite prin intermediul uneia reale. Domi­
natorii i;;i urmaresc tinta deoarece nu vor sa piarda un loc In care
sa i;;i fixeze ursuletul de plu;;. Dupa ce 0 persoana Inchipuita este
plantata Intr-una autentica, urmaritorul nu vrea ca aceasta sa
scape. Unde s-a dus ursuletu1 ?
Urmaritorii pot fi neabatuti ;; i obsesivi. Chiar �i atunci cand
urmare�te un strain, urmaritorul ,,�tie" cum ar trebui" sa fie
"
celalalt, cum simte �i a�a mai departe. ,,$tie" deoarece tinta (per­
soana autentica) a devenit 0 persoana Inchipuita" In mintea
"
urmaritorului.
De obicei, atunci cand vede reactia victimei manifestata prin
uitatul peste umar, schimbarea numarului de telefon sau de­
partarea In graba, urmaritorul se simte conectat. Comportamentul
de urmarire a provocat 0 reactie directa. Acum, urmaritorul este
In mintea" tintei, acolo unde vroia sa ajunga. Suntem atat de apro­
"
piati.
Unii urmaritori omoara persoana pe care 0 urmaresc. Este ca
�i cum urmaritorul ar gandi incon;;tient: Nu vei fi a�a cum vreau
"
eu . Persoana mea Inchipuita s-a dus. Ai stricat totu!." Sau: Din
"

1 84
 T AOICI DE CONTROL

cauza ta fac asta. 0 sa rna razbun, chiar dadi e u ltimul lucru pe

care 11 fac" . Prin urmare, un urmaritor poate ucide pentru a-�i
impiedica ursuletul de plu� sa pIece. In mod tragic, atunci cand
moartea este rezultatul final al unei conexiuni de control, scena
cri mei este dovada finala a unei conexiuni pe dos.
Am auzit multe pove�ti despre femei urmarite. De curand,
una dintre ele mi-a spus ca era urmarita a patra oara. Tremura �i
plangea. Nu i�i cunoscuse niciodata actualul urmaritor. Avea
doar douazeci �i trei de ani.
o alta femeie, divortata de urmaritorul ei, a primit acest mesaj
infrico�ator: "Nu rna voi opri pana cand nu vei fi cu mine �i daca
se va intampla in mormant, a�a sa fie" .

Furia in traftc
Acpunea impotriva strainilor este 0 alta forma de conexiune
de control de la distanta. Cei mai mulp oameni sunt familiarizap
cu una dintre cele mai obi�nuite manifestari ale acesteia, furia in

trafic. Dominatorii acponeaza Impotriva celor care nu respecta

imaginea pe care 0 au ei despre felul in care ar trebui sa fie. In
anii '90, presa alerta cetatenii americani despre 0 explozie de
incidente provocate de furia in trafic, incidente care pot fi definite
ca un act de violenta impotriva altui �ofer, determinat de situatii
extrem de b anale.
Un studiu al Asociatiei Automobili�tilor Americani despre
furia in trafic a descoperit di atacatorii erau provocati de acte
marunte, neutre sau spontane cum ar fi: victima conducea mai
mcet sau mai aproape decat i�i mchipuia atacatorul ca ar fi nor­
mal; victima intorcea acolo unde atacatorul i�i imagina ca nu ar
fi trebuit sa 0 faca, victima parca acol0 unde atacatorul i�i
inchipuia ca nu ar fi trebuit sa 0 faca �i a�a mai departes.
Prin lentil a oferita de aceasta carte, observam ca victimele au
dat semne de independenta. Nu au reu�it sa fie oameni inchipuiti.
Nu au reu�it sa faca ceea ce i�i inchipuiau atacatorii ca ar trebui.

185
 oAMENII DOMIN ATORI

Atacatorii au creat 0 lume inchipuita populata cu oameni

inchipuip care conduc a�a cum "ar trebui" sa 0 faca. Atunci cand
ace�tia dispar, cand realitatea Ie rezista atacatorilor - actele
separate ale celorlalti - ei se infurie, asemeni unui barbat pe care
II vom cunoa�te in curand �i care s-a infuriat din cauza actului
independent, neutru, spontan �i marunt al sotiei lui: "A� vrea
ni�te linguini".

· 186
 Capitolul XXI

Confabulatia ,

Un ul dintre obstacolele cel mai greu de

infrun tat, atunci cand ai de-a face cu 0

persoana construita pe dos, este ne§tiinta

acesteia despre faptul ca stabile§te
legaturi in vers.
 OAMENII DOMINATORI
A
ntr-o masura uimitor de mare, dominatorii par sa creada ceea
I ce spun atunci cand se scuza pentru comportamentele lor
tiranice: " Lucrul care m-a provocat a fost ce a facut, cum s-a uitat,
"
cum a spus-o sau ce a vrut sa spuna!
In fiecare saptamana, cineva imi marturise�te ceva asemanator
cu povestirea domnului D:

Am convins un psihiatru �i doi terapeuti licentiati cii

eu eram siiniitos �i sotia mea, nebunii.
Toti prietenii �i colegii mei mii admirii, considerandu-mii
un tip minunat. Dar m-am confruntat cu prima mea ares­
tare �i a trebuit sii Ie miirturisesc totul. Am 0 problemii
serioasii de ceva vreme. Nici nu Ie vine sii creadii.

Pe masura ce dominatorii i�i intaresc ancorarea in celalalt,

vraja are mai multa putere asupra 19r. Cand domnul D a avut
tirnp sa se gandeasca la comportamentul lui, �i-a dat seam a ca nu
�tia de ce facuse ceea ce facuse, de ce 0 ignorase, 0 pusese la
indoiala �i incercase sa 0 reduca, sa 0 defineasca �i sa 0 anihileze
pe sotia lui autentica. lata un alt exemplu:

Un biirbat pe care II voi numi Joe a venit in biroul meu

pentru ajutor. Curand am inteles cii, de�i era nevinovat in
privinta comportamentului siiu, nici el singur nu se putea
intelege.
in seara anterioarii ie�ise sii ia cina fmpreunii cu sotia
lui �i ni�te prieteni. Sotia a comandat un antreu care ii
place foarte multo
- A� vrea ni�te linguini, a zis ea.
Auzind-o, mi-a spus el, a fost cople�it de furie. A
"explodat ". Dar, acest comportament i s-a piirut jus tiftca t
pe moment, pentru cii nu i�i diiduse seama cii sotia lui nu
avea de unde sii �tie ce vroia el sa comande ea.

1 88
 CONFABULATIA I

L-am intrebat cum a reaetionat sotia sa.

- A amutit. $i-a eerut seuze, a pleeat �i s-a intors dupa
zeee minute. Apoi a vorbit eu toata lumea in afara de mine.
Mai tarziu, in timp ee ne intoreeam spre easa, mi-a spus ea
s-a simtit foarte prost. I-am zis sa nu se mai planga.
Am vorbit eu Joe despre durerea sotiei lui. Apoi l-am
intrebat:
- Aeum, eand � tii ea ea s-a simtit ran ita, �oeatii �i
neluatii in seama, te simti in stare sa-ti eeri iertare �i sa
vorbe�ti eu ea despre aeest lueru ?
- Nu pot sa fae asta.
- De ee?
- Pentru ea atunei va �ti ea s-a intamplat eu adevarat.

Joe este un tip prietenos, un bun vecin. Nu este nebun. Doar

dl devenise atat de obi�nuit cu sopa lui irnaginara, atat de obi�nuit
sa Ii spuna sotiei lui reale "cum este", atat de putemic ancorat 'in
ea, Incat se pare ca uitase ca sotia autentica exista 'intr-adevar. Si
mai semnificativ, 'inca mai credea ca daca nu Ii spunea ce se
intamplase, ea nu ar fi �tiut!
De fapt, furia lui Joe era reactia lui la un semn de independenta:
remarca spontana a sotiei lui - "A� vrea ni�te linguini." (Ursuletul
de plu� nu face constatari spontane de capul lui.)
Dupa ce i-am explicat conexiunea de control, el a Inceput sa
inteleaga di acest comportament nu era justificat. Acum, stand 'in
fata mea, spunea ca 'inte1ege ca sotia lui era doar 0 persoana care
facea 0 comanda la restaurant. Atunci, 'insa, i se paruse ca ea il
atacase. Pana la urma, ursuletul de plu� nu ar fi facut 0 asemenea
comanda, nu cand el se gandea sa ia amandoi 0 pizza. UrsuletuI
ar fi �tiut ce dorea el.
Joe a muncit cu sarguinta pentru a-�i supraveghea compor­
tamentul, a asculta cu respect, urmand cursul de studiu pe care i
I-am recomandat. Treptat, a scapat de influenta vrajii.

1 89
 OAMENII DOMINATORl

Faptul di �tie di a acponat iraponal nu il face pe dominator sa

mceteze imediat comportamentul despotic. Este nevoie de timp.
Zee, intr-o stare de confuzie, �i-a dezvaIuit cuno�tintele �i
dorinta de a sdipa de sub influenta vdijii. in timp ce discuta m,
mi-a Imparta�it multe despre el.

- Nu am tratat pe nimeni a$a cum am tratat-o pe ea,

mi-a spus el. Toti cei carora Ie-am spus, familia $i prietenii,
nu m-au crezut. Nu au viizut niciodatii aceastii fatii a mea!
Nu ma inteleg pe mine insumi. De exemplu, chiar dupa ce
am fnteles cum am tratat-o $i mai fncercam 0 data, tot
eram crud cu ea. De ce ? m-a intrebat el, cu tristete.
- A$ vrea sii $tiu ce s-a intamplat. Poti sa imi poveste$ti ?
I-am rugat eu.
- Mi-a promis ca ramane ca sa vada daca putem rezolva
lucrurile fn luna urmiitoare. in aceasta perioada, m-a in­
trebat cum fmi mersese intr-o zi $i a spus ca i-ar placea sa
ajle cate ceva despre ce fac eu.
- �tiam ca 0 exclusesem din viata mea (Zee are 0 cariera
fascinanta), a$a ca i-am spus ca rna intorc repede $i ca
putem sta de vorba. Zece minute mai tarziu, am intrat $i
vazand-o, i-am spus cat de sarcastic am putut: " Deci,
acum, iti voi zice toootul despre ciilatoria mea la magazinul
de unelte ".
Ea mi-a spus: "Nu intelegi. Pur $i simplu nu intelegi ".
�i a plecat.
- Ce rna face sii rna port a$a ? Am umilit-o, am ranit-o
§i nu §tiu de ceo Chiar am 0 personalitate de dr. Jekyll $i dl.
Hyde.

I-am povestit despre persoana inchipuita, iluzia ursuletu1ui

de plu� �i frica de a te confrunta cu "persoana autentidi" �i de a
pierde conexiunea de control.

1 90
 CONFABULATIA

Sotia lui Zee, profund traumatizata de multe incidente

asemanatoare, II parasise definitiv, dar el, Intelegand pe deplin
de ce, a spus: "Tot ce pot face este sa 0 sprijin In planurile ei. Nu
p ot sa 0 mvinovatesc. 0 sa Imi ia ceva timp sa rna schimb. "
Zee chiar �i-a ajutat sop a s a pIece � i a mceput sa s e vindece.
Spre deosebire de Zee, alti dominatori, ne�tiind ca au stabilit
o conexiune de control, ne�tiind ca se tern de independenta
celuilalt, ne�tiind nici macar de ce fac ceea ce fac - pot confabula
"motive" pentru atacurile lor �i chiar pentru tot ce iese la iveala.

Confabulatia
Acum, ne confronh'im cu un parad ox ciudat: 0 persoana poate
crede ca este mfuriata d e ceva ce, de fapt, ea doar a " inventat" .
Aminte�te-p cum sotul din "Povestea porumbuluill s-a Infuriat
atunci cand sotia lui a fost nesigura m privinta sumei de bani pe
care 0 primise m schimb. A spus ca ea "nu era m stare sa numere
afurisitul de rest" . A confabulat ca acest lucru era "motivul"
p entru mania lui. Adevaratul motiv al furiei era ca sotia lui
spusese ceva spontan, ceva ce nu venea de la el, ceva la care el nu
se a�teptase �i ceva ce ursuletul de plu� nu ar fi spus.
Ne�tiind de ce era furios, mintea lui i-a dat un "motiv" . Asta
lnseamna confabu latie.
In mod asemanator, m "Iluzia ursuletului de plu�", domina­
torol a simpt manie atunci cand ursuletul a spus: "Cand te
Intorci?" �i a dat vina pe ursulet pentru sentimentul lui, con­
fabuland: " Nu fad decat sa rna iei la Intrebari".
Cand oamenii sunt m afara firii lor, este posibil ca ei sa nu �tie
�i sa nu I�i aduca aminte ce s-a mtamplat cand nu erau " prezenpll .
Este c a � i cum a r avea un lapsus. Cand s e mtampla acest lucru,
mintea lor poate confabula automat ceea ce s-a Intamplat sau
poate confabula un "motiv" pentru ceea ce simt ei.
Pentru a vedea cum se mtampla acest lucru, te invit sa-ti
imaginezi ca te treze�ti brusc mtr-un magazin, dar ca e�ti incapabil

191
 OAMENII DOMIN ATORI

sa Iti aminte�ti cum ai ajuns acolo. Aproape mainte sa �tii ca nu

�tii, mintea ta poate confabula 0 explicape " rationala". " Am luat
autobuzul �i am atipit pe drum." Acest lucru se mtampla pentru
a nu te simti nebun sau panicat pentru di ti-ai pierdut memoria.
Daca e�ti cople�it de 0 furie extrem de putemidi, de pardi ai fi
fost atacat de�i nu a avut loc nici un atac, mintea ta poate confabula
un "motiv" pentru acest sentiment.
Manualul psihiatric de diagnostic descrie 0 diagnoza care se
potrive�te destul de bine: "Tulburare amnezica nespecificata
astfe!' Este evidenpata de seria de evenimente imaginare create
pentru a umple spatiile goale din memorie" .
Confabulatille n e permit sa n e simpm sanato�i atunci cand nu
am avea de ceo Confabulatii1e seamiinii cu memoria adeviiratii, par sa fie

adevarul pentru persoana care Ie creeaza. Confabulatille sunt atat

de asemanatoare cu memoria reala, mcat atunci cand 0 persoana
confabuleaza un motiv pentru, sa spunem, furie, ea crede ca acela
chiar este motivul pentru furie. Nu este de mirare ca oamenii care
recurg la violenta verbala �i fizica par atat de des sa spuna adevarul
atunci cand �i explica comportamentul care rane�te.
Confabulapa are un efect straniu �i uluitor asupra martorilor.
Cand oamenii aud neadevaruri prezentate ca adevaruri este ca �i
cum ar fi pa�it mtr-o lume ireala.
Nimeni nu vrea sa fie mlocuit de 0 persoana mchipuita �i nici
nu vrea sa sufere efectele dilemei identitapi dominatorului.
Nimeni nu vrea sa intre sub influenta vreunei persoane sau a
vreunui grup care se afla sub puterea vraj ii. Dar oamenii care nu
se a�teapta patesc asta. Multe persoane �i-au pierdut existenta
fizica sau spirituala pentru ca au intrat sub influenta celor aflati
sub puterea vrajii �i unele care ar fi putut spune ceva nu au
facut-o, iar altele care au facut-o au fost reduse la tacere. Culturi
Intregi nu au observat aparitia vrajii.
In povestea morarului, mtrebarea este: "Cat de bolnava este
cultura care Ii da unui barbat dreptul sa acponeze mtr-un fel care

1 92
 CONF ABULATIA

Ii afecteaza familia, fara a 0 consulta pe aceasta din urma mai

intai?"
Puterea pe care 0 are morarul asupra celorlalti este acordata
de cultura, aprobata de cei aflati sub influenta vrajii pentru a
p astra vraja. De fiecare data cand 0 cultura este atat de bolnava,
indit accepta acest nivel de desconsiderare, ea se afla deja sub
puterea vrajii .
Uneori, ceil alp descopera c a a fost yorba d e control doar dupa
ce dominatorul a luptat pana la moarte pentru a inlocui persoana
autentica �i a fixat persoana inchipuita . Cand oamenii fac aceasta
descoperire, ei inca se pot intreba: lICe a provocat acest lucru ?/I
Indiferent daca am ajuns sa intelegem conexiunile de control
sau nu, ne opunem in mod firesc persoanei care lI ne inventeaza".
Ne opunem persoanei care pretinde ca a spus ceea ce nu s-a spus
sau ca nu a spus ceea ce s-a spus. Ne opunem persoanei care ne
face sa ne simpm nelini�titi. Ne opunem chiar �i atunci cand nu
suntem prea siguri de ce simtim nevoia sa 0 facem.
Dacii suntem con�tienti, reactionam potrivi t, ne sustinem
punctul de vedere, plecam in tacere, fugim, chiar facem planuri
de evadare, fie din regimuri despotice, fie din relatii tiranice.
Prin urmare, cei aflati sub influenta vrajii se confrunta cu
rezistenta toata viata lor. in timp ce se lupta sa supravietuiasdi,
se scufunda �i mai mult sub greutatea vrajii. Neavand a baza
salida pe care sa stea, nici 0 conexiune interioara, ei traiesc cu
amenintarea constanta a deconectarii. Rezultatul este nevoia lor
tot mai mare de a avea dreptate, de a fi cu 0 treapta mai sus, de a
invinge �i de a-�i intari stransoarea.
Ei duc 0 batalie neintrerupta �i poarta 0 povara tot mai mare.
Intr-un sens real, cei aflati sub influenta vrajii se mi�ca impotriva
vietii inse�i. Nu este u�or sa afirmi persoana inchipuita sau alte
persoane ori evenimente �i, in acela�i timp, sa ramai incon�tient
de faptul ca te afli scu fundat intr-o iluzie. Unii dominatori insista,
fara sa tina cont de mij loace sau de consecinte. In unele cazuri,

193
 OAMENII DOMINATOR!

aceasta este 0 lupta pana la moarte, adesea explicata de 0

confabulape.
Dupa ce este confabulat "motivul", dominatorul poate face
inca un pas. EI poate cauta aprobarea celorlalti. Cum altfel sa
ramana sanatos intr-o lume potrivnica? Cum ar reu�i altfel sa
traiasca sub influenta vrajii?
Cand 0 persoana cauta aprobare la alta pentru a se alatura ei
impotriva cuiva sau a unui grup, conexiunea ei de control este
intarita. Vom intra pe acest nou teritoriu in urmatoarea parte a
acestei calatorii.

194
 Partea a III-a )

ceasta este 0 noua intorsatura in calatoria de explorare prin

A labirintul de comportamente iraponale intretesute In lumea
noastra. Parasim conexiunile de control dintre doua persoane
pentru a intra pe teritoriul conexiunilor de grup - felul de control
care creeaza ravagii in toata lumea. Vom afla ce se intampla atunci
cand oameni aflap sub influenta vrajii se unesc �i efectul putemic
pe care il au aceste conexiuni "stransell •
Chiar daca vom trai intr-un climat diferit cu 0 vegetatie
diferita, toate conexiunile de control I�i au radacinile, in esenta,
In acela�i sol. Le vom cerceta pana la sursa pentru a nu fi prin�i
cu garda jos daca Intalnim in acela�i timp doua sau mai multe
persoane aflate sub influenta vrajii. Mai tarziu, dupa ce vom fi
analizat aceste conexiuni indeaproape, vom descoperi forta
putemica din spatele lor �i toate conexiunile de control.
 Capitolul XXII

Alte conexiuni "stranseJJ

------ -- -- --- - -- -

A fe preface impreuna cu altii pare mai bine

decaf a fe preface singur.
 OAMENII DOMIN ATORI

riVind in urma pentru 0 clipa, am vazut c a oamenii ca re

P apeleaza la comportamente tiranice ii abordeaza pe ceilalp �i
chiar stabilesc legaturi ru ei intr-un mod invers. $i, de vreme ce
ace�ti oameni au devenit deconectap de ei in�i�i, ei �i-au construit
identitatea pe dos, dinspre exterior spre interior.
Deoarece se afla sub influenta vrajii, ei nu �tiu cat de ilogice
sunt comportamentele lor. $i, in mod paradoxa!, deoarece se afla
sub influenta vrajii, sunt motivati sa ramana sub influenta ei.
Lupta lor este neintrerupta �i ei nu �tiu de ceo
Trebuie sa i�i pastreze conexiunea iluzorie �i identitatea
construita pe dos. In mod tragic, din cauza iluziilor, ei considera
multe dintre experientele vietii ca fiind amenin�atoare. Vom
analiza arum conexiunile de control de grup. Intrand pe acest
nou teritoriu, ne yom uita la grupurile sanatoase, ca 0 com­
parape.

Grupuri sinitoase
Grupurile sanatoase sunt unite pentru ceilalti, nu impotriva
lor. Celor mai multi dintre noi Ie place sa faca parte dintr-un
grup. Avem un sentiment de conectare atunci cand ne alaturam
altora pentru indeplinirea unui anumit scop. Un grup sanatos
acorda sprijin fiecarui membru, nu Ie face rau celorlalti �i functio­
neaza in contextul unui sens �i al unui tel asupra carora s-a cazut
de acord. Nu este izolat, poate fi mare sau mic �i poate incepe cu
doi oameni uniti pentru un anumit tel.
Membrii lui sunt deschi�i la schimbul de informatii dintre ei,
�i cu alte grupuri. Grupurile fac parte din societatea umana.
Umanitatea, desigur, este un grup compus din grupuri. Pentru
ca un grup sa functioneze, membrii lui trebuie sa i�i respecte
angajamentele, chiar daca acest lucru inseamna doar sa fie
punctuali sau informati de evenimentele actuale �i sa faca alegeri
la ume.
Exista multe feluri de grupuri, inclusiv grupuri de interese,
grupuri pentru apararea drepturilor �i grupuri de munca.

1 98
 ALTE CONEXIUNI "STRANSE"

Fa miliile sunt �i ele grupuri. Membrii lor sunt uniti la un nivel

mai profund dedit m cazul grupurilor de interese sau de mundi .
Membrii unei familii se bazeaza unii pe altii pentru irnpartirea
responsabilitatilor �i pentru a se sprijini emotional reciproc
mtr-un context de respect �i de bunavointa.
intr-un sens mai larg, cetatenii ora�elor �i ai tarilor alcatuiesc
�i ei grupuri. Laolalta, ei pot forma aIiante sau legaturi cu alte
grupuri, stabilind noi conexiuni. Ei sunt uniti intr-un mod mult
mai pupn palpabil decat membrii unei famiIii.

Grupuri nesinitoase
in contrast cu grupurile sanatoase, cele nesanatoase sunt unite
impotriva unei alte persoane sau unui alt grup, nu pentru ele. 0
astfel de legatura poate mcepe cu doar doi oameni. Nu este greu
sa Iti imaginezi cat de mult ar vrea 0 persoana deconectata sa se
simta dublu conectata - de exemplu, conectata la una sau mai
multe persoane mchipuite �i conectata, de asemenea, la altcineva
sau la un grup care Ii Imparta�e�te iluzia sau chiar conectata la 0
persoana sau la un grup care i-ar putea Imparta�i iluzia.
Oamenii se pot uni irnpotriva altora in moduri foarte subtile
�i neoficiale, dar �i m moduri foarte organizate. Vom analiza
unele dintre felurile neoficiale de stabilire a unei legaturi
Impotriva altora mainte de a mcepe sa Ie studiem pe cele
organizate mai oficial.
Cand doi sau mai multi oameni definesc 0 alta persoana sau un
alt grup, ei se unesc, de fapt. Impotriva acelei persoane sau a
acelui grup. Aceasta Iegatura, ca orice conexiune de control, este
un substitut bolnavicios pentru conexiunea reala. Se bazeaza pe
o iluzie. Transmite, ca sa spunem a�a, urmatorul mesaj : " Noi
yom pretinde ca �tim cine sau ce este acea persoana sau ar trebui
sa fie sau ca �tim ce este cel mai bine pentru ea" .
Mai jos este un exemplu p e care se poate sa 1 1 fi intalnit deja.
Daca dupa ce omul din "Povestea porumbului " a spus: " Sotia

199
 OAMENII DOMIN ATORI

mea, haosul intruchipat", eu a� fi spus: "Da, a�a e", i-a� fi

imparta�it iluzia �i am fi fonnat 0 legatura lmpotriva sopei lu i
autentice. Dispensandu-se de partenera lui, sotul s-ar fi sim tit
mult mai putemic legat de persoana lui inchipuita iluzorie. $i,
mai important, s-ar fi simtit unit cu mine impotriva ei , 0 dubla
conexiune bolnava.
A te uni cu cineva impotriva altora este, ca toate conexiunile
de control, 0 legatura pe dos. Aceasta se bazeaza pe un acord,
uneori nerostit, de a actiona sau de a fi impotriva uneia sau mai
multor persoane autentice in scopul de a menpne 0 iluzie. De
exemplu, atunci cand un batau� spune ceva care reduce �i
define�te 0 persoana aflata in trecere §i 0 alta persoana i se alatura
razand de observatia cruda, batau�ul a ca�tigat acordul. Fire�te,
ceea ce a spus a fost iraponal �i iluzoriu. Unirea impotriva altora
incepe adesea atunci cand doi oameni intra in acest fel sub
influenta vrajii. De fapt, ei lmparta�esc aceea�i iluzie.
Oamenii care practica bigotismul depind de anumite grupuri
pentru a primi sens, scop �i directie. Ei definesc popoare intregi,
incercand sa amuteasca inse�i vocile care i-ar putea trezi. AceasUi
fonna de unire foarte des intalnita are loc atunci cand doi sau
mai multi oameni hartuiesc pe cineva. A cauta acest fel de
acord - aceasta uniune cu cineva impotriva altcuiva - este altceva
decat a cauta validare.

Validarea
Multor oarneni supu�i abuzurilor Ie este frica sa discute cu
cineva despre evenimentele tulburatoare �i dureroase din viata
lor. Se tern ca vor fi acuzati de opresorii lor de "coalizare" cu
cineva lmpotriva lor. " I i mtorci pe ceilalti lmpotriva mea" se
traduce prin: "E�ti vinovat �i merip sa fiu furios pe tine. Tu e�ti
de vina pentru suferinta ta" . Sau, la locul de munca, cei supu�i
abuzurilor se tern de riposta: nu vor fi crezuti. Plangerile lor nu
vor fi luate in searna. Vor fi facup tapi ispa�itori pentru aceste
probleme sau pentru altele. Sau vor fi concediati.

200
 AL TE CONEXIUNI ,(STRANSE"

Chiar �i atunci cand dominatorii scapa de vraja �i Ie spun

c eiorlaiti despre comportamentul lor gre�it, deseori ascultatorilor
astfel de dezvaluiri Ii se pare greu de acceptat. Aminte�te-ti
vorbele lui Zee: " Nimanui dintre cei carora Ie-am spus, familie
�i prieteni, nu ii vine sa creada . Nu mi-au vazut niciodata aceasta
fata!" Nu doar ca nu au mai vazut aceasta fata a lui Zee, nici
macar nu au auzit de ea. Sotia lui Zee, ca multi oameni supu�i
abuzurilor, a suferit mult timp deoarece nu a povestit nimanui.
Nu vroia sa fie acuzata de Zee ca se coalizeaza impotriva lui. $i,
ne�tiind despre vraja, ne�tiind nici macar ca se afla intr-o relatie
care implica violenta verbala, ea nu gasea cuvintele pentru a
explica inexplicabilul. Nu gasea valid are.
Dar a�a cum depindem de a1tii pentru a forma 0 comunitate �i
a schimba idei �i informatii, avem nevoie �i de cineva pentru a ne
mtelege �i a ne valida trairile, mai ales daca acestea sunt foarte
neclare. De exemplu, un martor i�i poate intreba un prieten:
"Daca tie ti s-ar intampla asta, ce ai face?/I Cei mai multi oameni
cauta valid are daca sunt definip sau invalidati de cineva pe
parcursul unei perioade de timp. Facand acest lucru, 0 persoana
nu stabile�te 0 uniune impotriva cuiva. In schimb, cauta
asigurarea ca realitatea ei este cea adevarata - cu alte cuvinte, ca
nu este nebuna.
De�i validarea inseamnii conftrmarea triiirii cuiva, a obtine acordul
cuiva de a ft impreuna impotriva altcuiva sau a altui grup este ceva
diferit. Intelegerile intre vecini �i natiuni pot fi bune daca sprijina
oamenii �i se opun opresiunii. Intelegerile impotriva altora,
create pentru a-i controla pe ace�tia, nu sunt. Ele dau mai multa
putere vrajii.

Comuniunea impotriva altora

A reduce �i a lup ta lmpotriva uneia sau mai multor persoane
autentice este ceva ce dominatorii sunt obi�nuiti sa faca �i a tunci
cand conving pe altcineva de confabulatiile lor sau cand nu

201
 OAMENII DOMINATORI

intampina impotrivire, ei considera ca Ie este confirma ta

"corectitudinea" . Persoana sau persoanele inchipuite sunt vii �i
nevatamate, iar persoana ori persoanele autentice gre�esc, au
disparut sau nu exista. eu cat mai multi oameni sunt de acord cu
dominatorii, cu atat mai siguri �i mai conectati se simt ace�tia.
Exista multe feluri de a crea 0 comuniune impotriva altora.
Unii oameni se unesc cu grupuri mari, cum ar fi 0 rasa sau un sex
impotriva altei rase sau a altui sex. Daca nu sunt prezente
persoane de rasa sau de sexul lor pentru a se uni cu ele in acest
scop, 0 fac in imaginatia lor.
lata un exemplu. Mi s-a intamplat mie �i am fost uluita.

Vorbeam la telefon, schimband informafii cu un barbat

cunoscut pentru pozifia lui impotriva violenfei domestice.
II puneam la curent cu munca mea.
- Pai, a zis el brusc, ce vrei de la noi ?
- Nu ered nimic, am raspuns eu la intrebarea lui nea�-
teptatii.
- Nu e$ti in stare sa te hotara�ti, ea orice femeie, a
replicat el.

Raspunsul lui a fost 0 surpriza totala.

Dar, dintr-odata, am inteles mult mai multe despre acest
barbat decat �tiam cu 0 clipa inainte. Definindu-ma, pretinsese
ca se afla in interiorul meu �i ca, astfel, imi cuno�tea mintea �i
procesele prin care iau decizii. (Intr-un anumit sens, el stabilea ce
sa "hotarasc", spunandu-mi in acela�i timp ca nu sunt in stare sa
rna hotarasc. Asta e cam ciudat.) in incercarea lui de a-mi reduce
sinele autentic, el se unise, intr-un mod imaginar, cu "barbatii
contra femeilor" (nu toti barbatii, fire�te). Probabil ca el chiar
pretinsese ca privindu-ma de sus se plasase pe 0 treapta
superioara. Sau, poate, se simtea bine conectat cu femeile imaginare
daca cele autentice puteau fi reduse astfel. Nu �tiu. Dar, vazandu-l

202
 ALTE CONEXIUNI " STRANSE"

din aceasta perspectiva, am putut sa inteleg mult mai bine de ce

unele femei, care aud deseori astfel de denigrari, incep sa se
indoiasca de ele insele �i chiar intra intr-o conexiune de control
mortala.
M-am intrebat daca faptul ca sustinea profesional femeile Ii
ameninta sentimentul de a fi barbat. Oare tatal lui fusese ingaduitor,
bland �i bun in mod consecvent? Oare simtea nevoia sa se
distanteze de asocierea lui decIarata la 0 cauza sociala pentru a fi
mai mult un barbat "adevarat" �i, astfel, sa intre in comuniune cu
barbatii impotriva femeilor? Acestea erau doar posibilitap. Ceea
ce este important aici este ca unirea impotriva altora poate incepe
in imaginape, dar se poate materializa oriunde.
Dupa ce I-a parasit sopa, un barbat a luat legatura cu mine
pentru 0 consultape. I�i tot repeta convingerea ca femeile vor sa
fie conduse de barbati. In mod cIar, se afla sub influenta vrajii,
definind jumatate din specia umana, ca �i cum ar fi fost omniscient
�i, facand acest lucru, intra in comuniune cu barbap imaginari
care gandeau ca el. Mi-a spus multe despre el. Se simtea pierdut.
Probabil ca vroia sa creada ca nevoia lui de indrumare it,terioara
corespundea unei nevoi inventate a femeilor de a primi indrumare
din exterior. De�i a inventa femeile, mai ales intr-un mod atat de
evident, pare prostesc, poate fi �i periculos. Din astfel de nevoi
tiranice irationale apar razboaie �i se destrama relatii.
Persoana aflata sub influenta vrajii poate intra in comuniune
impotriva altora gasind alta persoana aflata sub influenta v rajii
sau un grup de astfel de persoane cu care sa se uneasca. Cu topi
cunoa�tem oameni care se unesc intre ei impotriva celor care
sunt diferiti - oameni care nu sunt a�a cum ar vrea cei aflati sub
influenta vrajii - a§a cum ar trebui sa fte daca ar fi oamenii lor
znchipuiti. Chiar �i cei singuratici pot face acest lucru in imaginatia
lor, avand 0 atitudine de tipul "eu impotriva tuturor" . Barbatul
descris de presa ca Unabomber, Theodore Kaczinsky, era un
astfel de singuratic. Din perspectiva acestei carti, el era supus

203
 OAMENII DOMINATORI

unei influente foarte putemice a vrajii. A fost arestat In apri li e

1 996 �i a primit trei condamnari pe viata. A fost acuzat de uciderea
a trei oameni �i ranirea altor douazeci �i noua cu scrisori-capcana
pe parcursul a aproape doua decenii. Aflat sub influenta vrajii, el
a intrat in comuniune cu multi oameni care sunt revoltati de
"relele" tehnologiei impotriva oamenilor care creeaza �i folosesc
tehnologia. Apoi a pus in aplicare 0 razbunare personala lmpotriva
victimelor lui - oameni care nu gandeau ca el, nu actionau cum
vroia el sau nu erau persoanele inchipuite care ar fi trebuit sa fie.
Se pare ca el credea ca daca era destul de inspaimantator,
destul de violent �i de amenintator, putea face ca lumea lui de vis
(una fara tehnologie) sa fie reala.
Sa analizam cateva intrebari ipotetice pentru a ilustra felul in
care cei aflati sub influenta vrajii percep amenintarea diferentei.
Oare cei aflati sub influenta vrajii s-ar uni lmpotriva celor care
sunt diferiti daca ace�tia din urma s-ar transforma in oameni
imaginari unii care s-au construit "corect" - oameni care par sa
-

fie exact ca ei? Oare un grup care sustine suprematia albilor s-ar
uni lmpotriva unui grup afro-american daca membrii celui din
u rma s-ar transforma ca prin magie in albi? Oare oamenii pot
ramane uni ti 1mpotriva celor care par sa fie ca ei? Cand domina torii
actioneaza lmpotriva celor care sunt diferip, acest lucru nu se
intampla pentru ca ambele parti mcearca sa stabileasca o legatura
mtre ele �i, in acela�i timp, sunt furioase ca celalalt nu este cum
"ar trebui" sa fie?
Persoanele �i grupurile care se afla sub influenta vrajii sunt
surprinzator de asemanatoare. Un dominator ar putea spune:
"Te joci cu focul, sa nu crezi ca scapi mtreg" . 0 ga�ca de cartier,
unita impotriva alteia, ar putea spune acela�i lucru.
Comuniunea lmpotriva altora este un program de auto­
dezvoltare trist �i pervers. Cu legaturi duble extrem de putemice,
mdeparteaza intepatura deranjanta a deconectarii, a�a cum face
cortizonul m cazul unei iritatii. Fiecare membru al grupului este

204
 A LTE CONEXIUNI " STRANSE"

conectat la "grup" ;;i, in plus, la oarneni inchipuiti, adidl la cei

care " ar trebui" sa fie ceiIaiti. Avand acordul colectiv, astfel de
conexiuni confirrna convingerea grupului in corectitudinea lui ;;i
Ie alina mernbrilor acestuia dilema identitatii, Ie prodama supe­
rioritatea fata de cei care sunt diferip ;;i Ie gone;;te frica de deco­
nectarea provocaHi de persoanele "atotputemice" care rup vraja.
Unirea irnpotriva altora poate aparea oriunde. Albert mi-a
spus urrnatoarea povestire:

Lucra intr-ofirma de marketing prospera. De doua ori pe

sap tiimana, el $i aiti patru sau cinci membri ai echipei se
intalneau pentru a discuta despre diferiti clienti $i diferite
strategii. Curand dupa ce ca$tigase ni$te clienti importanti
$i se bucura de un mare succes, ceilalti membri ai echipei au
inceput sa il evite, fara ca macar sa ii mai arunce vreo privire.
Cand propunea 0 idee sau 0 perspectiva, era intrerupt sau
nu primea nici un raspuns. Se simtea frustrat $i nesigur.
in cercarile lui de a se face auzit erau zadarnice.

Colegii lui parca nici nu il vedeau, ca ;;i cum ar fi fost nedefinit

�i nu ar fi avut nici 0 granita, ca ;;i cum nu ar fi existat.
Se sirnteau arnenintati de succesul lui, a;;a ca mcereau sa scape
de arnenintare. in acest fel, ei puteau ramane in iluzia lor: daca se
eonstruisera corect, ei aveau sucees - a;;a e a el nu exista.
Pentru comuniunea irnpotriva altora este nevoie de:
1. A fi sub influenta vrajii.
2. A stabili ca tu ai dreptate ;;i ea celalalt gre;;e;;te.
3. A gasi sau a-p imagina 0 alta persoana sau un alt grup
aflate sub influenta vrajii pentru a te uni eu ele ;;i a fi
aproape de ele.
4. A-i face pe ceilalp sa fie de aeord cu tine in privinta cui
gre;;e;;te - impotriva cui sa va mdreptati.
5. A te alatura unui grup care deja a facut aeeasta alegere.

205
 OAMENII DOMINATORI

Amenintarea diferentei
Cand un dominator aflat sub influenta putemica a vraJu
intalne�te pe cineva cu 0 perspectiva foarte diferita asupra vietii,
mai ales cand este cineva dintr-o cultura diferita care atribuie alte
sensuri �i valori diferite evenimentelor de zi cu zi, el se confrunta
cu multe amenintari la adresa identitapi lui. El s-a construit corect.
Cum ar putea altcineva sa fie diferit �i corect in acela�i timp?
Amenintarea diferentei include oameni deosebip prin etnie,
naponalitate, cultura, varsta, culoare, greutate, perioada de la
obpnerea cetateniei, religie, stil de viata, ocupape, orientare
sexuala, puncte de interes, opinie politica, venit, educape, sex,
regim alimentar, originea familiei sau orice combinape dintre cele
de mai sus. Aceste diferente sunt �i semne ale separarii.
Unele grupuri se formeaza din relatii de familie: veri, frap,
matu�i, unchi �i a�a mai departe. In mod normal, acestea ar fi
grupuri sanatoase, dar, in unele cazuri mai pupn obi�nuite, se
pot uni impotriva celor care nu sunt inrudip cu ei. Atunci, cei
care nu fac parte din familie sunt considerati straini.

Mira lucra pentru un inspectorat �colar. Ea era diferitii.

Nu era sorii, veri�oarii, fiicii, miitt��ii, sofie, rudii prin
alianfii sau indepiirtatii a oamenilor care conduceau
inspectoratul, care ocupaserii fiecare post, de la profesor la
secretarii, cu cate 0 rudii.
Primea evaluiiri slabe, era ignoratii de colegi in cadrul
situafiilor sociale �i pedepsitii pentru gre�elile altor
angajati. fncepuse sii sufere de simptome psihice: anxietate,
atacuri de panicii, insomnie �i chiar iritatii pe care medicul
nu Ie putea vindeca �i devenea din ce in ce mai epuizatii.
Stresul de a incerca sii fie perfectii pentru a evita alte
atacuri, de�i nici nu intelegea de ce apiireau aces tea, ii
compromisese sistemul imunitar.

206
 A LTE CONEXIUNI " STRANSE"

Mai vazusem aceste simp tome inainte, in cadrul relapilor

o presive. Stand de yorba, Mira a reu�it sa 'inteleaga faptul ca toti
colegii erau uniti 'impotriva ei, ca 0 transformasera 'in tapul lor
ispa�itor �i ca erau extrem de superficiali. Cea mai mare parte a
energiei lor era consumata pentru a da bine. in cea mai mare
p arte, erau deconectati �i, �i-a dat ea seama, era putin probabil sa
se schimbe.
Cu toata 'intelepciunea, profunzimea �i educatia ei, Mira a
mteles �i ca avea sa se descurce bine pe cont propriu, oferind con­
sultanta. Ceea ce a �i facut. Iritatiile, insomnia �i celelalte probleme
de sanatate au disparut in cateva zile. A spus ca ceea ce i-a dat
increderea sa faea sehimbarea a fos t i.n�elegerea (onexiunilor de
control �i a nevoii celor aflati sub influenta vraj ii de a se uni
impotriva altora. in calitate de consultant, avea atat de multe
ocazii, incat putea sa aleaga.
Fara con�tiinta, cei aflati sub influenta vrajii pot intra �i mai
mult 'in puterea ei. i ncercand neincetat sa goneasca orice
sentiment de deconectare, ace�tia pot intari vraja intre ei, in­
vatandu-i pe cei mici 'impotriva cui sa fie.
Cand oamenii sunt 'impotriva altor oameni deoarece ace�tia
sunt diferiti, ei nu 'i�i exprima dezaprobarea spunand: "Ma tern
sau rna simt amenintat de oamenii care sunt diferiti de mine" . in
schimb, ei 'i�i explica atitudinea cu motive false care sunt, de fapt,
confabulatii care au fost intarite �i transmise din generatie in
genera tie, pana cand au dobandit un anumit grad de acceptare.
in acela�i fel 'in care sotul din "Povestea porumbului" s-a
infuriat pe nevasta lui autentica deoarece 0 inlocuia pe cea
inchipuita, oamenii care sunt 'impotriva altora nu �tiu cu adevarat
de ceo Prin urmare, inventeaza un motiv.
De obicei, aceste "motive" au evoluat din confabulapi izolate
in "adevaruri" generale. Si, pentru ca au existat in ace a cultura
sau familie mult timp, nu sunt puse la indoiala. Par a fi reale, a�a
cum trebuie sa fie lucrurile. Prejudecatile �i stereotipurile sunt
exemple de confabulapi evohiate.

207
 OAMENII DOMINATORI

Prejudecata
Cand oamenii accepta prejudecata ca adevar, aceasta, ca 0 baterie,
II pastreaza 'in funcpune �i gata sa se 'intoarca impotriva altora. Insa
prejudecata 'inceto�eaza viziunea �i blocheaza co�tiinta, deoarece
suspne ca �tie realitatea unei persoane sau a a unui grup sau adevarul
despre ace�tia, fara a avea 0 cunoa�tere directa.
Cunoa�terea directa este concreta, ca descoperirea unui hot .
Ceva este furat �i se descopera ca 0 persoana se afla 'in posesia
lucrului furat. Chiar �i atunci este nevoie de un proces pentru a
stabili daca dovada este concludenta .
Pentru a ilustra !ipsa de logidi a prejudecapi, te invit sa ip
imaginezi ca intri intr-o gradinita �i ca vezi zece copii de trei ani,
jumatate baieti, jumatate fete, cu totii avand 'inalpme, etnie,
greutate, dexteritate �i abilitap verbale diferite. Nici unul nu are
o valoare mai mare sau mai mica decat ceilalti, dar prejudecaple
rasiale, de sex �i de alte feluri ar spune altfel.

Stereotipurile
Cei aflati sub influenta vrajii i�i sustin prejudecatile cu stereo­
tipuri. Acestea sunt iluzii repetate 'intr-o cultura, pana cand ajung
sa fie considerate adevarate. Acestea "inventeaza" oameni. Ele
abunda 'in filme, 'in emisiuni de televiziune, 'in desene animate, In
benzi desenate �i 'in conversatiile multor oameni. Stereotipurile
legate de rasa, de sex �i de varsta sunt obi�nuite. Denigrarea
oamenilor, 'in loc de a fi vazuti a�a cum sunt, devine 'in anumite
mijloace de informare in masa un joe sau 0 reprezentatie iscusita.
Spre deosebire de viata reala, actorii �tiu ca este doar un joe. Pana
la urma, se prefac. Totu�i, unii oameni accepta denigrarea In
viata reala ca pe 0 norma care trebuie reprodusa.
Ca 0 lentila, un stereotip acopera realitatea, inlocuind-o cu 0
iluzie care 'intare�te vraja, deoarece aceasta din urma este, 'intr-un
final, 0 serie de iluzii.
$i unele zicatori sustin prejudecata �i stereotipurile. Ele sunt
deghizate in adevaruri �i creeaza iluzia periculoasa a unei

208
 ALTE CONEXIUNI " STRANSE"

autoriHiti colective aflate in spatele lor. " Cine �tie multe moare
repede" . "Locul femeii e la cratita" . "E nevoie de doi " . " Copiii
sunt pentru a fi vazuti, nu auziti". Aceste zicale se opun vietii �i
intaresc vraja.
Pe de alta parte, ca 0 bijuterie cu 0 montura simpla, proverbele
p ot contine intelepciune. "Toate la tirnpul lor" este 0 zicatoare
care dezvaluie principiul sistemic: ceva pus in mi�care, daca nu
este oprit, va cre�te in intensitate �i in frecventa odata cu trecerea
timpului. 0 ruptura, de exemplu, va deveni 0 ruptura mare.
in mod asemanator, daca 0 persoana stabiIe�te 0 conexiune
inversa, inventand 0 persoana inchipuita �i fixand-o In celalalt (0
ruptura in realitate) �i apoi nu se treze�te (nu 0 rep ara), ea va
continua sa incerce tot mai mult sa II Impiedice pe celalalt sa
arate semne de independenta. Va actiona tot mai frecvent �i mai
intens pana cand un semn definitiv de independenta va produce
o actiune finala care va avea ca rezultat 0 separare finala (0
ruptura mare) .
Alpi pot avea informatii pe care tu nu Ie ai - de exemplu,
contabilul tau. Altii pot fi mai buni la prezicerea rezultatului
anumitor tendinte economice - de exemplu, consilierul tau
financiar. Dar cand este yorba de a-ti cunoa�te ex p erienta
interioara, tu e�ti singura autoritate. 0 autoritate exterioara nu
poate decat sa recomande, sa prezinte 0 imagine, sa ofere 0
varianta sau sa intrebe.
Cand este yorba de simptome fizice, 0 autoritate cu educatie
specializata, cum ar fi un medic, are mai multe �anse sa descopere
�i sa-ti explice lI ce nu merge" decat persoana care Iti vinde la
bacanie. Pe de alta parte, cand cineva ca 0 femeie careia i s-a spus
de catre terapeutul ei sa I�i ignore intuipa rna contacteaza, rna
simt indreptatita sa spun: "Cineva care lucreaza la bacanie s-ar
putea sa IP inteleaga mai bine experienta decat « autoritatea » pe
care ai consultat-o" . Totu�i, cred ca terapia Ii poate ajuta mult pe
oameni sa se reconecteze cu ei in�i�i atunci cand sunt dispu�i sa

209
 OAMENII DOMINATOR!

renunte la conexiunile lor cu persoane inchipuite. $i chiar

recomand terapeup care mteleg faptul di atunci cand cineva
mcearca sa men tina 0 persoana mchipuita ancorata mtr-una
reala, cea din urma nu este de vina.

210
 Capito Itt I XXIII

Acelea�i ganduri �i conexiunea de

concordanta ,

A utenticitatea rupe vraja .

 o AMENII DOMIN ATORI

upa cum am vazut, persoana lnchipuita gande�te lntot­

D deauna la fel cu dominatorul. Atat de apropiati sunt. Atat
de conectap sunt. Si a�a cum dominatorii se a�teapta ca acei
oameni fata de care vor sa fie apropiati sa se conformeze gandirii
lor, multi dominatori cauta, de asemenea, oameni care sa gan­
deasca la fel ca ei. Unul dintre cele mai sigure moduri de a garanta
gandirea identica este sa intre in comuniune cu altll, nu neaparat
impotriva altcuiva sau a altui grup, ci chiar impotriva schimbarii .
Comuniunea impotriva schimbarii p astreaza 0 stransoare pu­
temica asupra starii de fapt, pastreaza lucrurile a�a cum sunt.
Concordanta, ca �i lipiciuI, tine reaIitatea Ia u n loc pentru
multi oameni, iar conexiunile de concordanta seamana cu barci
de salvare intr-un ocean de deconectare. Ele garanteaza membrilor
grupului faptul ca gandesc la fel: ca sunt, intr-adevar, conectati.
Chiar �i a�a, conexiunile de concordanta sunt tot timpul supuse
atacurilor. Exista foarte multe feluri de a legana barca. Ne­
concordanta, ca �i autenticitatea, poate aparea oricand, luand
forma ideilor, punctelor de interes, carierelor �i noilor stiluri de
viata, amenintand stransoarea membrilor grupului pe starea de
fapt �i, desigur, conexiunile lor slabe. Conexiunile de concordanta
perpetueaza incon�tienta �i intaresc vraja. Ele infloresc printre
cei care au intrat sub influenta vrajii, de la familii la dictaturi.
Cand vraja coboara asupra unei familii, unind-o impotriva
schimbarii, concordanta tine familia la un loc, insa in mod invers.
Daca membrii familiei, destul de maturi pentru a face acest lucru,
nu i�i imparta�esc hotararile intr-o atmosfera de reciprocitate,
atunci, fara indoiala, un dominator conduce folosind amenintarea
ostracizarii, a dezmo�tenirii, a respingerii sau a atacului fizic,
printre altele. Concordanta este 0 conditie necesara pentru
autoritarismul totalitar care domne�te in astfel de familii.
Conexiunile de concordanta pot aparea �i la locul de munca.
Atunci cand concordanta primeaza in fata creativitatii, domi-

212
 ACELEASI GANDURI SI CONEXIUNEA DE CONCORDANT A

natorii, care deja sunt amenintati de semne de independenta, se

vor simp deosebit de amenintap de nonconformitate. Gandurile,
p arerile, deschiderea �i creativitatea altor oameni se op un nu
doar conexiunilor lor de control, ci �i celor de concordanta. Prin
urmare, oamenii care exprima ganduri �i idei noi pot fi ignorati,
dojenip, transformati in tinta ostilitapi sau Ii se poate spune
direct ca trebuie sa se conformeze.

Richard, un profesionist high-tech angajat de aproape

douazeci de ani la a mare companie, m-a sunat sa imi
spuna ca tocmai fusese de acord sa se transfere intr-un alt
ora�.
El �i familia lui mergeau in partea cealalta a tarii �i
sperau tot ce era mai bun.
Nu mult dupa aceea, m-a sunat sa imi spuna ca in
prima zi la serviciu, a fast �ocat sa i�i auda managerul
spunand: "in aceasta companie, conformarea este mai im­
portanta decat performanfa ".

Calitatea muncii lui �i creativitatea ii fusesera apreciate �i

Insemnau ceva pentru el. Acum se parea ca nu mai eon tau, cel
putin nu pentru companie. Intr-un mod degajat, ca �i cum ar fi
fost normal, i se spusese sa pastreze starea de fapt.
Richard a platit un pret pentru dreptul de a fi autentic. A
parasit comp ania �i a luat-o de la capat, gasindu-�i un alt loe de
munca �i mutandu-se inapoi in celalal t capat al tarii.
Miza devine �i mai mare atunci cand 0 gramada de oameni
Incearca sa pastreze starea de fapt.
In esenta, Galileo Galilei a spus: " Am inteles pe dos. Soarele nu
se Invarte in jurul pamantului. Pamantul se invarte In jurul
soarelui". Observatiile lui Galileo Ie-au confirmat p e cele ante­
rioare. Dar autoritatile eonducatoare vroiau ea acesta sa i�i
retraga remarca, deoarece nu gandea ca ele. Se aflau sub influenta

213
 OAMENII DOMINATORl

vrajii. Nu inventau doar persoane - cum ar trebui sa fie, ce ar trebui

sa faca �i ce era I/gre�it" la ele - ci inventau �i universul, felul in
care este �i ce face acesta. intr-un mod iluzoriu, ele erau unite cu
Dumnezeu (a�a cum ;;i-L imaginau) impotriva lui Dumnezeu.
Nu vroiau sa permita unei idei noi sa fie acceptata, deoarece
le-ar fi amenintat identitatea ca autoritate, conexiunile de con­
cordanta ;;i comuniunea dintre ei �i Dumnezeu in ceea ce parea a
fi un pact impotriva celor care gandeau diferit.
Galileo nu vroia sa se conformeze. Prin urmare, a fost judecat
de Inchizitie �i obligat sa retracteze. A murit la noua ani dupa
aceasta incercare. Ideea lui amenintase sa slabeasca stransoarea
pe c a r e a u torita tea 0 avea asu p ra s t a r ii de fa p t, a�a Cel ac e a sta
crezuse di se opune lui Dumnezeu.
De fiecare data cand oamenii sustin ca au 0 legatura particulara
cu Dumnezeu, cel mai probabil este ca vraja lucreaza.
In timpurile noastre, Galileo ;;i-ar fi putut pune noua idee pe
Internet. Arestarea lui nu ar fi oprit-o nici macar temporar,
deoarece intr-o clipa ar fi cunoscut-o aproape toata lumea. A
pastra stransoarea asupra starii de fapt nu mai este la fel de u�or
ca pe vremuri pentru ca acum exista un numar tot mai mare de
idei noi, inovatii ;;i perspective asupra lumii care sa fie contrazise,
toate raspandindu-se in spatiul virtual, amenintand conexiunile
de concordanta oriunde exista ele.
Ca represalii, conducatorii anumitor tari s-au unit impotriva
accesului prin Internet la ziare ;;i reviste respectate. In Myanmar
(fost Burma), Intemetul este scos in afara legii6• Iar in Afganistan,
chiar sunt confiscate computerele7• Doar ideea di oamenii au
acces instant la ;;tiri ;;i la pareri care nu se conformeaza cu lumea
lor ,,lnchipuita" Ii ameninta pe dominatori.
Cele mai dramatice demonstrapi de conexiuni de concordanta
apar in IImentalitatea de gloata" ;;i In II supunerea fata de secta".
Aceste teritorii demonstreaza puterea de convingere a fortei
irezistibile In situapile In care este cel mai putin inteleasa �i cel
mai controversata.

214
 ACELEA51 G ANDURI 51 CONEXIUNEA DE CONCORDANT A

Mentalitatea de grup
Cand 0 multime este condusa cu un scop, aproape mtotdeauna
aceasta este lmpotriva altora . Conexiunea de concordanta este cea
mai evidenta m forma ei instantanee, mentalitatea de grup - un
demonstrant se apara de un atac, un protest devine 0 revolta.
Nicaieri nu este mai repede impus conformismul decat in
mentalitatea de grup �i rareori este mai evident decat in cazul
fenomenului ciudat al violentei multimii. Vraja se poate cobori
asupra celor care nu l�i dau seama fara sa intampine mare
rezistenta. Gandurile comune ale mentalitatii de grup, exprimate
p rin violenta, ofera un leac aparent instantaneu pentru deconec­
tare. Seduce nu doar cu promisiunea conectarii pe loc, ci �i cu
acordul colectiv al "corectitudinii" .
Nu este nevoie decat de un catalizator. Cand 0 persoana
sparge 0 fereastra sau arunca 0 piatra, oamenii cu mentalitatea
"eu lmpotriva tuturor" se simt atra�i sa se alature �i poate lua
na�tere 0 revolta. in mod similar poate aparea violenta ill tre
grupuri. 0 persoana 0 1mbrance�te pe alta. Cineva riposteaza.
Cineva are pielea neagra . Cineva are pielea alba. Cineva este m
uniforma �i altcineva nu este. Nu conteaza. intr-o clipa, diferentele
sunt percepute �i vraja obtine ce vrea .
Am vazut cum oamenii cu prejudecati ignorante se unesc
lmpotriva celorlalti m moduri slab sau deloc organizate. Acum,
inainte de a analiza felul ill care se unesc oamenii impotriva
altora m moduri foarte bine organizate, yom cerceta un mod
extraordinar de comuniune: oamenii care, mtr-un fel foarte bine
organizat, sunt uniti, nu neaparat impotriva altora, ci lmpotriva
lor m�ile �i pentru conducatorul lor.

Secta: 0 conexiune tripli

Lumea complet illc hipuita �i cel mai bine organizata este cea
a sectei. Conducatorul ei, dominatorul, inventeaza tot ce are
important a pentru sensul, scopul �i functia acesteia, dar �i pentru

215
 OAMENII DOMINATORI

vietile membrilor ei. Are cuvantul final In toate deciziile, chiar �i

in cele personale. De fapt, conduditorul devine " sinele" mem­
brilor, a�a cum era Marshall Applewhite din infamul cult
Heaven's Gate. La indemnul lui, membrii sectei i s-au aHiturat lui
Applewhite �i s-au sinucis in grup.
Applewhite, ca toti condudHorii de secta, crease 0 conexiune
de control cu adeptii lui. Ei erau persoanele lui inchipuite. $tia
cum ar fi trebuit ace�tia sa fie �i simtea 0 "dovada " neintrerupta
a corectitudinii lui, deoarece a fost urmat chiar �i in moarte.
Cand adeptii devin deconectati de ei in�i�i, sunt fortati sa se
conecteze cu un sine inchipuit, conducatorul. Cu alte cuvinte,
dupa ce cineva i�i pierde sineIe, acesta este inlocuit de conducator.
Pentru a-�i pastra pozitia de control absolut, conducatorul im­
pune conformarea stricta �i, adesea, ii manipuleaza pe membri
sa impuna concordanta intre ei.
Conducatorul, ca toti dominatorii pe care i-am intalnit pana
acum, ii define�te pe ceilalti: el ,,�tie" cine �i ce ar trebui sa fie
ceilalti �i ce ar trebui sa faca �i conduce ca un zeu. In cele din
urma, adeptii descopera ca initiativa individuala este aproape
imposibila.
Cand un fost membru �i singurul su pravietuitor al sinuciderilor
din secta Heaven's Gate a fost intrebat daca avea de gand sa ii
conduca pe ceilalti intr-un cult, acesta a raspuns: " Nu suntem in
stare.nici macar sa ne conducem pe noi in�ine"8.
Ca piesele unui puzzle, conducatorul �i membrii unei secte se
irnbina pentru a forma 0 imagine completa. Dar aceasta nu este
una vizuala. In schimb, este una psihologica: 0 conexiune de
control de cea mai mare magnitudine.
Membrii completi ai sectei pot deveni dominatori in numele
condudHorului. Pentru a-i constrange pe noii membri, ei
diminueaza, desconsidera, degradeaza, injosesc �i incearca sa
submineze putemic insu�i tesutul realitatii celuilalt. De obicei,
fac acest lucru nu cu intentia de a-I distruge pe celalalt, ci de a-I

216
 ACELEASI G ANDURI SI CONEXIUNEA DE CONCORDANT A

transforma intr-o persoana inchipuita - una care gande�te ca ei,

capabila sa intre alaturi de ei intr-o lume inchipuita.
Dupa 0 vreme, candidatii la secta i�i pierd conexiunea cu
sinele lor p rintr-o condiponare sistematica. Ca in cazul copiilor
supu�i abuzurilor grave �i al oamenilor implicati in relapi pline
de abuzuri, comunicarea lor este controlata sau supusa unor
constrangeri stricte. Li se urmaresc semnele de independenta �i
sunt pedepsiti pentru ele. Sunt constran�i nelncetat sa devina
oameni inchipuip, creati sa populeze 0 lume imaginara construita
de conducatorul lor.
Daca sectanpi reu�esc, candidapi se vor mdoi de ei �i�i �i vor
fi deschi�i la indoctrinare. De fapt, daca sistemul lor de credinte �i
de realitap personale este spulberat, secta �i m special conducato­
rul ei vor parea a fi cei care aduc mantuirea. Atunci, realitatea
sectei, un sistem de credinte nou creat, inlocuie�te realitatea per­
sonala. Sectele sunt formate prin acest proces. NOll membri trebuie
sa fie convin�i de "gre�elile" lor, astfel mcat conducatorul, 0
persoana care abuzeaza de putere, sa ii poata "conduce spre
mantuire" prin direcpi de comportament impuse.
Prin indoctrinare, spalarea creierului �i presiunea tot mai
mare creata de membri, candidapi la intrarea in secta inlocuiesc
firava legatura cu sinele lor cu cea solida - cu secta. in cele din
urma, sunt conectati de trei ori: conectap mtre ei impotriva lor,
conectati cu cel care Ii conduce �i conectap in concordanta cu 0
singura minte.
Mi s-a oferit 0 ocazie extraordinara de a lua un interviu unei
femei care parasise 0 secta atunci cand avea aproximativ douazeci
�i cinci de ani. Forta ei deosebita m-a impresionat �i mi-a oferit
inspirape. Daduse sens experientei ei ingrozitoare �i gasise un
scop in viata. in timp ce imi spunea povestea ei, am inteles ca
niciodata pana atunci ca felul in care se prinde un dominator in
mintea unei persoane este un atac nemtrerupt asupra realitatii
acesteia.

217
 oAMENII DOMIN ATORI

Cele de mai jos rezulta din acest interviu . Te rog sa retii ca un

conducator de secta poate fi barbat sau femeie, dar in acest caz
era un barbat.
Conducatorul sectei pare sa aiba cuno�tinte deosebite - unele
pe care nimeni altcineva nu Ie poate avea. Este sigur de acest
lucru. Cunoa�terea lui vine de dincolo de lume, de la Hristos,
Dumnezeu sau alta fiinta de pe alta planeta sau din alt timp .
Parca aceasta cunoa�tere ar fi sustinuta de un mit care acum a
devenit real. Celorlalp Ii se spune ca doar cu aceste cuno�tinte
vor putea fi salvati. Doar el li poate salva . Doar el �tie ce ar trebui
ei sa faca, in ce fel ar trebui sa fie, cum sunt �i ce sunt. Nu se
indoie�te de el lnsu�i. Convins �i convingator, el da viata sectei.
Izolarea este un factor foarte important. Sectantii nu sunt
con�tienti ca traiesc intr-o Il lume inchipuita ll . Li se permit putine
contacte in afara sectei sau chiar deloc, ori sunt invatati sa se
teama de " strainill . Nu au un cadru de referinta, nu au cu ce
compara pentru a putea face deosebirea dintre lumea in care
traim cu top i �i cea a sectei. Este imperativ ca toti sa urmeze
indrumarea conducatorului, altfel vor suferi pierderi de
neinchipuit: vor fi dati afara din " lumell, lipsiti de apararea de
"raulll de care Ii salveaza conducatorul.
Regulile sunt extrem de stricte. Membrii pot trai in casele lor,
dar hainele, banii �i activitaple lor trebuie toate sa primeasdi
aprobarea conducatorului. Sunt izolap nu doar de lumea exterioara,
ci �i unii de alpi. Sunt invatap ca nu au acces la adevar.
o exceptie este un fel de secta care predica faptu l ca adevarul
va sosi intr-un mod ciudat, complet irational. Aceste secte I�i
conduc membrii atat de adanc in amintirile lor, incat sentimentele
provocate de aceste amintiri ii fac neputincio�i �i incapabili sa
functioneze in prezent. Prin urmare, sunt supu�i controlului
conducatorului.
De obicei, membrii sectei trebuie sa i�i dezvaluie toate
gandurile conducatorului �i, astfel, sunt facuti sa tradeze cele

218
 A CELEA$1 GANDURI $1 CONEX1UNEA DE CONCORDANT A

mai simple juraminte de loialitate. Aceste revelatii secrete sunt

fo losite drept cuno�tinte speciale pentru a-I ina lta �i mai mult pe
conducator. Nimeni nu are un confident. Corespondenta ;;i
jumalele membrilor sunt monitorizate. Conversatiile lor sunt
analizate. De regula, intimitatea este interzisa . Conducatorul
p oate intra In orice casa, in orice donnitor, in orice loc in care s-ar
p utea afla un membru, iar aceasta invazie este acce p tata deoarece
"contactul" cu el 0 autorizeaza.
Conducatorul intra in mintile membrilor sectei cu autoritatea
unui zeu .5uspne ca are cuno�tinte secrete �i folose�te orice infor­
matie pe care 0 obpne de la ceilalti membri. Pare sa fie atot­
�tiutor.
In mod paradoxal, nici un membru nu observa ca gru p ul este
o secta. Membrilor Ii se pare ca sunt cei ale�i. 1nitiap.. Conectati la
cunoa�terea secreta �i salvatoare de viata - cunoa�tere care vine
"de dincolo" prin conducatorul lor.
Mai jos sunt cateva extrase dintr-un interviu cu fosta membra
a sectei pomenite anterior:

Conduciitorul sectei rupea ne'incetat toate barierele care

'inconjurau mintile adeptilor lui . . .
Nu ni s e permitea s ii ariitiim nici un sentiment, nu ni
se permitea sii �tim nimic din interiorul nostru . . .
Nu n i se permitea s ii reJuziim. Era imposibil s ii spui
" nu ". Un copil putea fi pedepsit 'ingrozitor 'in secret dacii
spunea " nu ". Uneori eram biituti . . .
Eram conditionati s ii ciiutiim 'indrumare, cunoa�tere �i
sigurantii 'in exteriorul nostru . . .
Triiiam 'intr-o fnchisoare spiritualii. Dar ni s e spunea cii
dacii urmam toate regulile, aveam sii avansiim spiritual
foarte mult. . .
Nu aveam parte d e validare umanii § i aveam foarte
putin acces la adeviir. . .

219
 OAMENII DOMINATORI

Trebuia sa fim perfecti. Nu puteam sa experimentiim �i

sa riscam sa dam gre� . . .
Daca fiiceam ceva considerat gre�it, starneam manie . . .
Foarte multa jurie � i invinovatire erau indreptate spre
celalalt . . .
Cu mare maiestrie a desconsiderat ceea ce mai tarziu
am descoperit ca era adevaratul meu talent, incat credeam
ca eram incapabila sa traiesc in lumea de afara. Ca nu mai
puteam face nimic. Ca a� fi murit. Acum, dupa multi ani,
imi dau seama cu durere de projunzimea in�elaciunii lui.
A parasi secta a fnsemnat sa imi piirasesc familia �i tot
ce � t ia11l.

- Cum ai facut asta? am mtrebat eu.

Mi-a raspuns:

Le-am luat credintele, Ie-am dus la cea mai indepartata

extrema �i mi-am demonstrat mie insami ca nu aveau n ici
o logica. De asemenea, aveau multe credinte care nu puteau
fi dovedite nici ca false, nici ca adevarate.
Noaptea ma furi�am afara, �edeam in bezna in mijlocul
naturii �i aveam un sentiment de comuniune eu ceva real.
As�fel, instinctele meIe mi s-au parut de incredere �i
m-au indrumat in aceastii directie.
Cand eram destul de tanara, am inceput sii tin un jurnal.
Fire�te, I-au citit. Au inceput sa vada ca gandurile mele nu se
conformau. infinat mi s-a dat un ultimatum. $i cam in acee�i
perioada, 0 alta membra mi-a miirturisit un secret ingrozitor,
conducatorul 0 abuzase sexual. I-am spus ea 0 credeam. Mi se
intamplase �i mie de rnai multe ori, in serile de sambiita.
Sa if aud, apoi, duminiea dimineata predicand �i facand
pe sfantul nu se potrivea cu ceea ce �tiam eu. Mii separam
de acest lucru in interiorul meu. Nu avusesem nici 0
amintire despre aeestea pana cand mi-a spus ea.

220
 ACELEA$l GANDLJR1 $1 CONEXlLJNEA DE CONCORDANT A

intr-un fel am plecat �i in alt fel lumea mea s-a sfar�it.

Parintii �i familia mea nu mai existau pen tru mine. M-am
nascut in secta.

Despre recuperare:

Dureaza foarte mult. Procesul se desfo�oara in ritmul

lui. Nu poti sa 11 grabe�ti. Terapia prin arM este de foarte
mare ajutor.
Nu am �tiut ca am talent pana cand am avut 0
rememorare �i am simtit suferinta de a mi se spune ca nu
am nici unul. Acea sentinta rna distrusese. Am plans
enorm.
Faptul ca imi practic arta ma ajuM foarte mult sa ma
vindec.
Citesc aproape neintrerupt.
Scriu.
Particip la intrunirile Asociatiei Copiilor Maturi ai
Alcoolicilor. ACMA ma ajuta multo

Dupa cum am vazut, conexiunile de concordanta apar m

multe feluri. Dominatorii mcearca sa ii controleze pe alpi facand
p arte dintr-o multime care acponeaza impotriva altora sau
unindu-se cu altii impotriva noilor idei sau constrangand noi ori
p otentiali membri ai sectei ori chiar devenind conducatori de
secta - ca domina tori supremi . Se pare ca dominatorii se simt
atat de mult obligap sa controleze, mcat mtr-un fel sau altul vor
gasi un mod de a exercita presiune, daca nu durere, asupra
celorlalti. eu cat cautam mai mult, cu atat mai multe sunt locurile
in care apar dominatorii. Oare nevoile �i numarul lor sunt atat de
mari, mcat comportamentele lor de control au ajuns sa fie
considerate normale, cel putin m unele situatii? Yom analiza
aceasta idee m urmatorul capitol.

221
 Capito/u/ XXI V

Controlul: perpetuat §i institutionalizat

intr-o fume " inchipuita " nu este de mirare ca

exista razboi.
 OAMENII DOMIN ATORI

m cercetat vraja �i deconectarea, am aflat cum conexiunile

A de control sunt substitute perverse pentru conexiunile ade­
varate �i am descoperit ca oamenii se unesc intre ei Impotriva
altora in multimi, in concordanta �i In secte - indiferent daca doi
sau mai multi oameni sunt adunati lmpotriva celorlalti.
Pentru a descoperi forta din spatele comportamentelor tira­
nice, yom strabate unele teritorii in care domne�te vraja. Vom
vedea felul in care conexiunile de control sunt institutionaliza te
�i, in unele locuri, chiar normalizate pana cand devin traditie - ca
In Afganistan.
Ga�tile, cartelurile criminale, dictaturile, regimurile militare,
grupurile extremiste �i organizatiile teroriste sunt exemple de
grupuri care se un esc lmpotriva altora. Legatura insa�i este un
drog putemic. Convingerea ca rnernbrii unui grup sunt superiori
altora Ii rnare�te fiecaruia dintre ei sentimentul de a fi conectat,
de a fi aproape, de a fi acceptat �i de a fi in siguranta.
Oamenii care cauta acest fel de legatura sunt 0 prada u�oara
pentru conducatorii care Ii vor folosi, rnobiliza �i care vor alcatui
din ei 0 forta pentru propriile scopuri: a obtine resursele �i rnunca
altora, a face ca ei sa aiba dreptate �i a-i control a sau anihila pe
altii. Chiar actul de a incerca sa detii puterea asupra altei persoane
face ca aceasta din urrna sa fie du�manul.
Pentru a-�i asigura supravietuirea, aceste grupuri cer loialitate.
Mernbrii trebuie sa ramana Irnpreuna chiar �i atunci cand
actiunile grupului sunt lmpotriva celor rnai irnportante val�ri ale
lor. " Eu doar urrnarn ordinele. " Loialitatea cere conformare. A
gandi toti la fel 0 asigura.
Grupurile organizate Irnpotriva altora Ii definesc pe cei
Impotriva carora s-au unit ca fiind inferiori sau straini ori ca
nefiind complet umani. Definindu-i pe ceilalti, devin persoane
care se prefac. Si deoarece sunt capabili sa I�i suprirne cunoa�terea
despre umani tatea tu turor oamenilor, ei devin lipsiti de con�tiinta.
Unii Ii exploateaza pe altii �i I�i institutionalizeaza "inchipuirile",

224
 CONTROLUL: PERPETUAT $1 INSTITUT10NALIZAT

stabilind sisteme de clasa, caste �i ierarhii. Sistemele despotiee

sunt atat de adanc inradaeinate �i de indelungate, ineat domina­
torii Ie numese traditii.

Gi,tile
Ga�tile sunt grupuri mici in care membrii sunt uniti impotriva
altora. Membrii lor, aflap. din copilarie sub influenta vrajii, definip
�i dezvoltap. pe dos, formeaza ga�ti pentru a-�i alina sentirnentele
de deconectare. Faptul ca ei respecta regulile ga�tii Ie confirma �i
Ie intare�te legaturile �i conexiunea lor in gandire.
I�i dovedese loialitatea �i conformismul prin d orinta lor de a
aetiona impotriva altora. Deseori, ace�tia din urma sunt membri
ai altei ga�ti.
Diferenta dintre doua ga�ti poate fi la fel de nesemnificativa
ea faptul ca membrii sunt proaspep. imigranp sau nu sau ehiar la
fel de putin importanta ca diferenta dintre a trai pe 0 parte a
strazii sau pe alta. De�i diferenta poate fi aproape orice, stabilind
cine sunt " cei care sunt diferip." �i "cei care suntem noi", membrii
ga�tii se simt conectap. intre ei.
In unele grupuri, dupa ce diferenta este perceputa �i ga�ca se
formeaza, membrii i�i aleg culoarea reprezentativa. De exemplu,
o ga�ca poate purta ro�u, alta verde. Pentru fiecare dintre grupuri,
cel care este diferit este du�manul, gre�e�te �i este u�or de
identificat. eu top.i sunt de acord ca au dreptate. Identitatea lor
este afirmata de pozip.a ocupata in ga�ca, iar durerea �i anxietatea
provocate de deconectare sunt temporar alinate.
Ga�tile sunt ca gruparile extremiste, insa prejudecata lor abia
daca este formulata. In cea mai mare parte, nu trebuie decat sa
poata disceme diferenta dintre 0 culoare �i alta. Se bazeaza pe
culori �i pe teritoriu, pe ce are fiecare, dar �i pe cine are ce y or ei,
pentru a �ti impotriva cui sunt. Nu ar fi impotriva nimanui care
s-a transformat in persoana care " ar trebui" sa fie ei, de exemplu,
un membru al ga�tii lor.

225
 OAME�I l DOMIN ATORI

Grupirile extremiste
Membrii gruparilor extremiste sunt �i ei uniti Impotriva
oamenilor reali. Sunt ca �i ga�tile, dar de obicei mai bine orga­
nizap . De obicei, cauza lor este bine formu lata . Sa privim pozitia
unui grup extremist prin lentila acestei carti.
Membrii sunt furio�i ca oricine este diferit de ei indrazne�te sa
se considere ega lul lor. S-au construit sa fie corecti �i superiori .
Doar existenta " acelor oameni" care se comporta ca �i cum ar fi
egali este un atac la identitatea membrilor grupului, dar �i la
conexiunile lor cu oamenii Inchipuiti care "ar trebui" sa fie
ceilalti . Toa ta lu mea ar trebu i sa fie ca ei .
Ei �tiu cum ar trebui sa fie �i, daca e�ti diferit in vreun fel, te
urasc. Sunt unip in ura lor �i sunt siguri ca au dreptate, deoarece
gandesc la fel. Sunt indreptatiti, acceptabili, superiori �i, nu In
ultimul rand, apropiati �i conectati (invers) .
Membrii organizatiilor teroriste, ca �i cei ai gruparilor extre­
miste, sunt conectati invers la lume. $i dind lumea reala Ie inlo­
cuie�te lumile inchipuite, ce mai ramane de facut decat a provoca
distrugeri pentru a 0 face sa dispadi? Blocati in conexiuni de
control �i ancorap in Iumea Inchipuita, se implidi intJ-un mod de
viata terorist, Ingrozind �i chiar omorand " inamicul" .

Controlul extrem
Ip pop inchipui ca mergi cu ma�ina pe 0 strada �i ca e�ti dintr­
odata scos din automobil de 0 mulpme furioasa? I p poti imagina
groaza de a fi con�tient di e�ti omorat In bataie? Acest lucru i s-a
intamplat unei femei In Afganistan in anii '90. Aparent, motivul
a fost ca i s-a vazut accidental bratul. Intamplator descoperit.
Mii de femei ca ea zac Intr-un fel de inchisoare, ascunse in
cu�ti din panza, haine care Ie acopera complet. Au doar mid
fante prin care sa vada �i aproape nici un pic de loc pentru a-�i
mi�ca mainile. Vreo 35.000 dintre ele, pentru ca sunt vaduve �i
nu au un barbat care sa Ie Intretina, flamanzesc �i I�i vad copiii

226
 COI\'TROLlJL: PERPETUAT �I INSTITUPON A LIZAT

suferind de foame. Femei med ic, educator, femei cu studii -?i cu

posibilitatea de a lucra in alte domenii, care, ca -?i noi, muncesc
zilnic �i care, ca �i noi, s-au simtit at� H de eliberate sa l-?i poa ta
pastra numele dupa casatorie nu au voie sa se angajeze �i n u au
libertate. Li se spune ca este din cauza ca sunt femei.
Opresorii lor sunt talibanii din Afganistan, 0 grupare islamista
care pare sa fie unul dintre grupurile cele mai la�e �i mai bine
organizate, ale carui membri sunt uniti impotriva altora .
Toti la un loc, barbatii talibani sunt conectati invers cu femeile
�i cu latura feminina. Prin norme culturale, nenumarate razboaie
�i antrenamentul militar, �i-au pierdut conexiunea cu ei in�i�i. Se
aHa sub influenta putemica a vraj ii . Se tern sa ramana singuri . Se
ancoreaza in femeia colectiva . I;;i ascund actele la;;e nu in spatele
fustelor mamelor, ci in spatele lui Dumnezeu �i al traditiei.
Pentru a se proteja de frica lor de autenticitatea femeilor, evita
semnele de independenta ale acestora intr-un mod ingrozitor. Le
fac pe femei cat mai invizibile �i mai lip site de caracteristici
posibil. Sprijinip de militiile din tara, Ie ascund pe femeile auten­
tice in cu�ti din panza, amenintandu-Ie cu moartea daca arata
semne de independenta. Si nu ezita sa ucida. A�a cum 0 femeie a
fost tarata din ma;;ina ei �i omorata cu pietre, altele au fost ucise
pentru diferite acte independente.
Cand 0 femeie autentica nu poate fi vazuta deloc, este mai
u�or pentru dominator sa continue sa se prefaca. Cand ea este
intr-o cu�ca din panza, nu exista semne de independenta care sa
rupa vraja. Dominatorul se poate ascunde de propria la�itate, de
teama de a ramane singur, separat de ea .
in timp ce barbatii talibani controleaza prin forta �i amenintare,
femeile trec printr-o agonie. A ie�i din casa in curte, nefiind sub
supravegherea unui barbat ;;i 'in cu�ca din panza, produce 0
moarte oribila. Dominatorii se asigura ca ursuietul de plu� nu va
putea pleca in nici un chip �i ca nu 'il va vedea nimeni.
Sunt facute toate eforturile pentru a Ie deconecta pe aceste
femei de minple �i trupurile lor. Fetelor Ii se interzice educapa,

227
 OAMENII DOMINATORI

de�i unele primesc pana la varsta de noua ani suficienta educape

cat sa poata citi regulile. Toate acestea din cauza ca sunt femei �i
pentru ca sunt oameni reali.
Faptul ca sunt diferite �i autentice este amenintator. Ca
intotdeauna, legaturile talibanilor cu femeia imaginara �i intre ei
Ie ofera 0 conexiune dubla �i un consens colectiv. Talibanii ,,�tiu"
ca ei au dreptate, deoarece s-au creat pentru a fi corecti �i ,,�tiu"
ca Dumnezeu este alaturi de ei.
in mod dar, ascunderea femeilor autentice u�ureaza sarcina
de a pastra "in viata" femeile inchipuite. Atat de inspaimantat
este b arbatul taliban ca i�i va pierde corpul in care I�i ancoreaza
ursuletul de plu�, incat nu poate auzi sau vedea persoana real3
care il locuie�te. Persoanei reale Ii este interzis pana �i sa poarte
pantofi care ar putea face zgomot in timp ce merge. La fel de
ingrozitor este �i faptul ca oamenilor nascup in cu�ti este probabil
ca in cele din urma sa Ii se para firesc sa stea acolo.
Imagineaza-p, daca dore�ti, ca un dominator vine acasa �i
vede doar 0 umbra. Cat de u�or 0 umple barbatul taliban cu
forma femeii imaginare. Gande�te-te cum vine acasa �i aude doar
tacere. Cat de u�or este sa i�i inchipuiasca ce dore�te. Nu exista
nici 0 femeie reala care sa il distraga de la persoana inchipuita, sa
rupa vraja, sa spulbere iluzia 0 iluzie la fel de infantila precum
-

cea a unei marne care satisface toate nevoile.

Groaznicul apartheid sexual taIiban a fost stabilit cu fermitate
in toamna anului 1996, cand ace�tia au cucerit ora�ul Kabul,
capitala Afganistanului. Rezultatul tuturor restricpilor este foa­
metea, trauma, depresia �i moartea.
in august 1998, "The Journal of the American Medical
Association" anunta ca din 160 de femei afgane care au participat
la un studiu, 97% prezentau simptomele unei depresii majore.
Optzeci �i �ase de procente aveau simp tome semnificative de
anxietate. (Jumatate dintre femei traiau in capitala Afganistanului
�i jumatate emigrasera de curand in Pakistan.)

228
 CONTROLUL: PERPETUAT 51 INSTITUTI0�ALIZAT

Talibanii i�i ascund nevoia de a controla femeile reale sub

masca religiei musulmane, ca �i cum actiunile lor la�e �i crude ar
fi religioase. Totu�i, popoarele musulmane nu condamna tacticile
de control ale talibanilor.
in Statele Unite ale Americii �i in cele mai multe tari in care
barbatii �i femeile sunt la fel de oripilati de potentialul holocaust
p rovocat de aceasta incarcerare, puterea vrajii nu poate fi
nidodata privita cu u�urinta. Exista armate de barbati, chiar daca
neorganizap �i impra�tiati prin toata lumea, care au stat in fata
unei u�i blocand fuga unei femei, care au smuls un telefon din
p riza sau au luat cheile ma�inii pentru a 0 impiedica sa ceara
ajutor, care au amenintat-o di ii iau copiii daca incearca sa p Iece,
care i-au spus ce trebuie sa faca, cine �i ce este, care au impiedicat-o
sa se angajeze pentru a ca�tiga bani, care au amenintat sa ii rupa
oasele sau sa 0 loveasca sau care chiar au facut-o, care au
amenintat-o ca 0 omoara sau care au facut-o. Si, in tot acest tim p ,
credeau ca 0 iubeau foarte mult.

Comuniunea impotriva copiilor

Conexiunile de control incon�tiente �i aparent inofensive, ca
cea pe care Betty 0 avea cu fiica ei, duse la extrem, ne conduc in
alta zona intunecata in calatoria de explorare prin labirintul de
comportamente irationale intretesute in Iumea noastra. Aceasta
este obligarea copiilor adevarap sa fie copii inchipuiti. Este un alt
atac putemic asupra umanitatii, unul care are loc atunci cand
adultii se unesc impotriva milioanelor de copii reali. Ace�tia din
urma sunt iniocuip de copii inchipuip, nascup in mintea
dominatorilor pentru a mund ca sclavi.
Ip poti irnagina cum este sa lucrezi de Ia rasaritul soarelui
pana dupa venirea noppi, in tot acest timp fiind flamand �i
epuizat, ferindu-te de lovituri frecvente, separat de familie �i
traind in conditii jalnice? I p pop imagina cum este sa incerci sa
ramai in viata intr-o fabrica intunecata sau pe un ogor fierbinte,

229
 OAMENII DOIvnNATORl

unde toata copiHiria iti este distrusa de oameni care detin puterea
asupra ta?
Dominatorii care perpetueaza aceasta munca de sclav nu sunt
impiedicati de oroarea a ceea ce fac, deoarece ei au creat copii
inchipuiti care trebuie sa Ie indeplineasca poruncile. Nu urasc
copiii reali, doar ca nu Ii "vad" ca fiind oameni adevarati. Nu i§ i
vad decat copiii inchipuiti.
Milioane de fete �i baieti sunt obligap sa lucreze ca sclavii,
muncind mult in condip.i groaznice. Sunt cumparap., vandup.,
batuti �i unii, violati.
Uneori, Ie este spalat creierul pentru a crede ca participarea la
aceste munci este 0 etapa normala in drumul spre maturitate. in
mod asemanator, in timpul sclaviei in Statele Unite ale Americii,
persoanelor aflate In sclavie Ii se spunea cat de bucuroase ar fi
trebuit sa fie ca I�i aveau locul in planul lui Dumnezeu, ca
Dumnezeu Ie aratase rolul pe care 11 detineau in societate.
Multi dintre copiii care sunt acum sclavi incep munca la varsta
de trei sau patru ani. Cam jumatate dintre ei sunt sub varsta de
zece ani. Acest lucru se intampla in Pakistan, China, India,
Indonezia �i alte tari. Se intampla oriunde dominatorii sunt prea
la�i pentru a sta pe propriile picioare, fara sprijinul unui copi!.
Vraja Ie hrane�te lacomia9•
Unele grupuri sunt atat de putemic influentate de vraja, incat
membrii lor se unesc pentru a pomi un razboi care sa razbune
gre�eli confabulate sau stravechi ori doar pentru a scapa de cei
care rup vraja. I �i suspn reciproc raponamentele, ca�tiga cat mai
multa aprobare posibil, incep sa gandeasca la fel, raman co­
nectati.
I �i pot numi razboaiele "religioase" �i pot sustine ca Dumnezeu
este de partea lor. Pentru a face aceasta afirmatie, ei formeaza 0
conexiune pe dos cu Dumnezeu. 0 fac in acela�i fel in care i-am
vazut pe oameni creand conexiuni inverse cu altii, pentru a fi
" apropiati".

230
 CONTROLUL: PERPETUAT $1 INSTlTUTIOi\:ALIZAT

Pentru a se conecta pe dos cu Dumnezeu, membrii grupului

construiesc mai intai un Durnnezeu inchipuit care este de acord
cu ei, unul pe care doar ei il cunosc. Apoi ajung sa cread a ca
Durnne zeul lor inchipuit este cel real. Sunt atat de " apropiap",
incat �tiu ce vrea, ce gande�te, ce simte �i ce a�teapta Dumnezeu
de la cineva. $i, cel mai important, �tiu de partea cui este
Dumnezeu. A lor. Astfel, ei ,,�tiu" ca Durnn ezeu este "nefericit"
din cauza celor care nu gandesc ca ei.
Dupa ce au reu�it sa il atraga pe Dumnezeu de partea lor, ei
creeaza oameni inchipuiti care cred ce cred �i ei, gandesc ca ei �i
fac ce "ar trebui". Apoi incearca sa inlocuiasca oamenii autentici
cu cei inchipuiti. Cand intampina rezistenta, devin �i mai
despotici, mai virtuo�i �i mai galagio�i. In cele din urrna, ii
omoara pe oamenii irnpotriva carora sunt uniti �i numesc acest
lucro razboi "religios" . Razboaiele "religioase" insearnn a unirea
impotriva altora pentro a evita deconectarea. Toate sunt create
pentro a scapa lumea de persoane care rup vraja . Toate celelalte
"motive" sunt confabulate pentro a face ca un astfel de
comportament irational sa para rational, pentru a face ca
agresiunea sa para acceptabila.
Autorii se ascund in spatele ideologiilor religioase, de stat sau
traditionale ori in spatele gre�elilor stravechi pentru a masca �i a
justifica faptul ca s-au unit irnpotriva altora.
Ce pare a fi mai puternic decat loialitatea in masa pentru 0
cauza �i 0 lume de oameni care gandesc toti la fel, ambele create
de distrugerea tuturor celor perceputi ca oponenti? Cu aceasta
legatura, oamenii nu mai trebuie sa fie nesiguri, independenti,
liberi �i autonomi �i nici nu mai trebuie sa i�i analizeze scopu l �i
sensul. Sunt cuprin�i intr-un sistem care Ie personalizeaza
"adevarol" .
Pe parcursul istoriei, aceste structuri de putere care pare au sa
asigure supravietuirea s-au luptat pentru propria supravietuire.
Ridicandu-se �i prabu�indu-se pe baze false �i luand cu ele vietile

231
 o AMEN II DOMIN ATORI

oamenilor, razboaiele religioase, "epurarea " etnica, genocidurile,

inchizitiile �i persecup.ile sunt toate manifestari ale conexiunilor
de control create pentru a p.ne la distanta frica de deconectare,
fonnate in beneficiul unui conducator care este autoritatea in
astfel de probleme. Un exemplu este uciderea in masa a etnicilor
albanezi din Kosovo.
Insa religia �i tradip.a nu insearnn a razboi. Mitologiile stra­
vechi, religiile antice, dar �i cele contemporane apar pentru a sus­
tine vietile oamenilor, pentru a alina suferinta �i pentru a exprima
conexiunea cu Tot Ce Exista, oricare i-ar fi numele: Durnn ezeu,
Zeita, Mesia, Fiinta Suprema, Marele Spirit, Iehova, Brahman,
Nirvana sau A llah.
Ritualurile �i practicile au aparut de asemenea pentru ca,
asemeni medicamentelor, sa trateze simptomele de deconectare,
sentimentul de a fi pierdut sau in afara firii, pentru a aduce
con�tiinta conexiunii reale, sentimentul de a fi gasit, conectat
interior. Cum cei mai multi dintre noi ne-am simtit cel pupn 0
data p ierdup., in afara firii noastre sau deconectap., acestea ne
ajuta in calatoria no astra prin viata.
Dar pentru cei grav deconectap., persoane a caror identitate
este construiHi pe dos, totu!, ca sa nu mai pomenim etemitatea,
depinde de a avea reteta potrivita - dogma corecta. De vreme ce
identitatea acelei persoane este construita in principal din
credinte despre realitate, orice alt sistem de credinte care nu este
in concordanta ii pune la indoiala insa�i fiinta ei. Ca �i cum ei ar
fi ideologia lor, dominatorii cred' ca ideile �i parerile diferite sunt
o opozitie personala care trebuie respinsa �i distrusa. Si, de vreme
ce dominatorii se definesc folosindu-�i propriile retete, pentru ei
devine important ca ceilalti sa fie convin�i sa renunte la ale lor.
I �i masoara succesul in convertiri.
In mod paradoxa!, frica de independenta, de diferenta, de a fi
descoperit �i de a se descoperi ii impiedica pe cei aflap. sub
influenta putemica a vraj ii sa aiba parte chiar de trairea religioasa
care Ie-ar putea alunga temerile.

232
 CONTROLUL: PERPETUAT �I INSTITUTIONALIZAT

in plus, sub masca religiei, unii oameni ii fnvatii pe altii

c onexiunile inverse. Ace�tia nu accepta sensul adevarat al religiei.
Carl Gustav Jung afirma ca "religie" provine din cuvantul " re­
li gere", care mseamna a te reconecta prin rememorare 0 intoar­
-

cere spre interior. lnsa m loc de a-i mdemna pe altii sa-�i creeze
conexiunile spirituale d inspre interior spre exterior, unii dintre
oamenii aflati sub influenta vrajii i�i asuma autoritatea umana de
a construi 0 legatura falsa dinspre exterior spre interior. Invers
decat cum este viata.
Dogmele �i practicile care apar din conexiunile inverse dau
na�tere chiar deconectarii pe care ar trebui sa 0 vindece. in acest
sens, oare cei aflati sub influenta vrajii �tiu ce fac?
De ce ar conta pentru cineva ce crede altcineva, ce spune sau
face atat timp cat nu este daunator pentru alti oameni? Poate fi
ceva mai rau decat a te mtoarce impotriva celor care sunt diferiti
sau care cred, gandesc ori fac diferit ?
in contradictie cu perpetuarea �i institutionalizarea controlu­
lui, cei mai multi oameni doresc sa traiasca in armonie unii cu
altii �i cu natura. Vietile a milioane de oameni pe parcursul
mileniilor atesta faptul ca multi oameni se unesc mtre ei pentru
altii, nu impotriva lor. Ei formeaza institutii caritabile, organizatii
de voluntari �i grupuri de sprijin pentru a-i ajuta pe ceilalti.
Legaturile dintre ei Ie dau puterea de a exprima adevarul, reci­
procitatea �i msa�i iubirea.
I Partea a IV-a )

m cercetat vraja �i numeroasele ei dimensiuni, am va zut

A cum se poate cobori asupra unei persoane �i cum, la fel de
u�or, poate cobori asupra unui grup. Am descoperit ca oamenii
care intra sub influenta vdljii rareori I�i dau seama de acest lucru
�i ca pot chiar sa aiba intentii bune.
Indiferent cine sunt ei, cei mai mulp d intre oamenii care �i-au
asumat un stil de viata dominator sunt �ocati de acest lucru
atunci cand I�i dau seama. Li se pare foarte greu sa iasa de sub
puterea vrajii chi ar �i atunci cand vor foarte mult sa se schimbe,
chiar �i atunci cand vor sa pastreze 0 relatie sau sa nu intre In
lnchisoare. Ce Ii Impiedica?
Vom intra pe noi teritorii pentru a gasi unele dintre raspunsuri.
In urmatoarele capitole, vorn descoperi forta irezistibila �i vorn
studia conexiunile reale. Ne vorn confrunta cu u ltirnul paradox
ciudat. Apoi vorn inainta pentru a analiza " Ruperea vrajii" . Cala­
toria noastra se va Incheia in ultimul capitol, atunci cand vorn
vedea cum este sa traie�ti In armonie cu forta irezistibila.
 Capitolul xxv

Forta irezistibila
,

FO rfa irezistibila este atat de puternica, de

ine vitabila §i de e terna, incat nu poate fi
ignorata.
 OAMENII DOYIINATORI

D dezvoltam mai mult spiritual, sa avem familii mai putemice,

e�i dorim sa punem capat saraciei �i opresiunii sau sa ne

strazi mai sigure sau un mediu inconjurator sanatos, nu dorim,

in adancul inimii, mai multa claritate - pentru 0 intelegere a ceea
ce creeaza haosul?
De�i avem sute de explicatii pentru violenta, abuzuri, secte,
ga�ti, razboaie "religioasell �i atrocitati, se pare ca nu avem 0
perceptie clara a motivului pentru care apar acestea, adica, a ce
este esenta lor. Cei mai mu lp dintre noi ne luptam sa fim dit mai
buni, insa chiar faptul ca oricat de buni am fi nu am creat felul de
lume pe care ni-l dorim sugereaza ca exista 0 forta pe care nici nu
o vedem, nici nu 0 luam in calcul.
Insa, daca 0 luam in calcul, cred ca nu putem decat sa cream 0
lume mai sigura �i mai sanatoasa.
Fire�te, deoarece sunt aflati sub influenta vrajii, oamenii care
incearca sa ii controleze pe ceilalti nu Inteleg ce Ii obliga sa 0 faca.
Cand nu mai pot da vina pe altii �i I�i vad comportamentul
tiranic, nu reu�esc sa explice de ce 0 fac.

imi dau seama cli dezastrul in care sunt este doar vina
mea. Prea mult timp m-am aglitat de convingerea cli toate
comportamentele mele rele vor inceta dacli ea ar face/nu ar
face . . . (orice).
- C.L.

Ca �i Zee, pe care I-am cunoscut mai devreme, C.L. �i-a dat

seama ca toate comportamentele lui despotice ii " distrusesedi"
viata, dar era dezorientat �i, ca Zee, vroia sa �tie lI Ce ma face sa
actionez a�a? " .
Daca exista 0 forta irezistibila, care este aceasta?
Cunoa�tem unele dintre forte. Se scurg prin noi ca energia. De
exempIu, simtim forte creative, emotionale �i sociale deoarece
suntem fiinte creative, emotionale �i sociale. Sa Ie studiem pe

238
 FORT A IREZISTIBILA

s curt, astfel incat atunci cand yom intalni forta irezistibila, sa 0

putem vedea foarte claro
Mai intai, forta creativa: din nevoia de a ne folosi crea tivitatea,
ne simtim obligap sa folosim forta creativa pentru a aduce pe
lume orice de la 0 carte atractiva, la 0 nava spatiala uria�a, de la
o felicitare Hicuta de mana, la �tiinta, arta, institutii �i familii. De
vreme ce suntem deja creativi, cream. Forta creativa ne face sa
cream. Folosim in mod con�tient aceasta forta atunci cand
pregatim scena pentru inspirape �i ii folosim energia pentru a ne
pune in practica ideile.
Dar chiar �i aceasta forta poate fi intoarsa pe dos. De ce 0 astfel
de forta uria�a - energia care vine din interior, care aduce creatia
�i participarea in viata - ar fi data in schimbul dezintegrarii �i
distrugerii? Vom afla in curand . Dar mai intai sa ne uitam la
celelalte doua forte - cea emotionala �i cea sociala.
Forta emoponala, ca �i cea creativa, este irezistibila. Suferim in
cazul unei pierderi, radiem bucurie atunci cand depa�im un
obstacol important �i urmarim cu pasiune ceea ce ne intereseaza.
Emotiile ne dau puterea de a muncii, ne influenteaza alegerile �i
ne ajuta sa dam sens experientelor noastre. Emopile ne alimen­
teaza hotararea de a apara dreptatea, de a ne impotrivi opresiunii,
de a ne rezolva problemele. Emotiile ne coloreaza viata �i fac
posibil sa intelegem cat mai profund condipa umana. Dar chiar �i
forta emoponala poate fi intoarsa pe dos. Aceasta forta uria�a, 0
energie care apare din interior, care aduce creapa �i participarea in
viata, poate fi cedata in favoarea indiferentei, a ostilitapi �i a urii.
In cele din urma, privim forta sociala. Suntem fiinte sociale.
De la aparitia speciei noastre, am luat parte la cadrul social. In
epocile trecute, am format clanuri �i triburi pentru a supravietui
in salbaticie. Acum construim organizatii �i institupi pentru a ne
imbunatati calitatea vietii.
Suntem obligati sa avem contact cu ceilalti. Nici macar un
copil mic, ale carui nevoi de hrana �i caldura sufleteasca sunt

239
 OAMENII DOMINATORI

satisHicute, nu poate supravietui fara acest contact. Copilului

care nu poate intinde mana trebuie sa i se intinda 0 mana sau va
muri, atat de mare este nevoia lui de a-i simp pe ceilalti.
Dar nevoia de contact social poate fi �i ea intoarsa pe dos .
Aceast a forta putemica, 0 energie care se na�te din interior �i da
na�tere creatiei �i participarii in viata, poate fi inghetata in
adancurile reci ale tacerii, ale izolarii �i chiar ale paranoiei.
Daca unii oameni distrug in loc sa creeze, se infurie in loc sa
simta, se izoleaza in loc sa stabileasca legaturi, atunci in mod dar
ei reacponeaza la 0 forta irezistibila. Ce forta putemica, atun ci
cand nu este biigatii fn seamii, intoarce pe dos fortele creativa,
emoponala �i sociala?
A�a cum deja suntem fiinte creative, emotionale �i sociale,
suntem deja conectap. �i, a�a cum suntem obligap sa ne traim
natura creativa, emoponala �i sociala, suntem obligap sa ne traim
conectarea.
in mod dar, Jorfa irezistibilii este fnsii�i con�tiinfa umanii care incearcii
sii-�i cunoascii �i sii-�i triiiascii propria conectare. intelegerea acestui
lucru are consecinte profunde in viata noastra de zi cu zi.
Atat de putemica este aceasta nevoie, incat oamenii care nu
sunt capabili sa-�i traiasca propria conectare, atat cu ei insu�i, cat
�i cu alp.i, l�i satisfac de obicei aceasta nevoie creand 0 conexiune
falsa cu 0 persoana inchipuita, un grup inchipuit sau cu 0 lume
inchipuita.
Doar atunci cand conexiunea oamenilor cu sinele este pierduta
sau intrerupta �i ei nu se mai pot lega prin intelegere cu alp.i, se
conecteaza in acest mod iluzoriu. Acest fel imaginar de legaturi
creeaza conexiunea de control, iar ea este opusul celei empatice �i
a celei adevarate. Le gone�te pe celelalte.
Sa vedem acum felul in care cei aflati sub influenta fortei
putemice cauta conectarea. Acest lucru va servi �i drept reca­
pitulare inainte de a incepe sa analizam conexiunea �i inde­
pendenta adevarate.

240
 FORT A IREZISTIBILA

Cand oamenii sunt deconectati de ei in�i�i, indiferent dad!

este din cauza unei traume, a influentelor familia Ie sau culturale,
a consumului de droguri sau a tuturor acestora, ei sunt "in afara
firii lor". Dar au 0 nevoie irezistibila de a se simti conectati atat
cu ei in�i�i, cat �i cu ceilalti. Daca inceardi sa l�i satisfaca nevoia
intr-un mod incon�tient conectandu-se mai intai la o iluzie. nu la
ei in�i�i, apoi ancorandu-�i iluzia in oameni sau grupuri reale,
nevoia lor de conectare nu este satisfacuta. A�a ca incearca sa l�i
pastreze conexiunea iluzorie. Astfel, devin dominatori.
in relatiile personale, eforturile unui dominator de a pastra
iluzia pot ajunge pana la abuzuri verbale sau fizice, tradari,
violenta �i uneori crima. A fi conectat sau a deveni obiec tul acestei
conexiuni este tulburator �i ingrozitor.
Nefiind con�tienti de acest lucru, dominatorii se stabilesc m
martor, ca �i cum ar fi trait acolo �i i-ar fi cunoscut acestuia
realitatile interioare. Fara a �ti despre forta irezistibila sau despre
posibilitatea unei conexiuni reale, dominatorii se simt amenintati
nemtrerupt de independenta martorului. in timp ce l�i apara
"pozitia", cuvintele lor capata un sens ingrozitor despre care mii
de oameni mi-au spus ca este mai rau decat loviturile fizice.
• " incerci sa scapi."
• "Te joci cu focu!' ''
• " Nu �tii cand sa te opre�ti."
• "De fapt Iti place sa faci munca asta. "
Cand dominatorii intra astfel in realitatea altei persoane, se
simt atat de conectati, atat de reancorati �i de corecti, mcat nu
observa separarea celuilalt, nici nu inteleg impactul proprfului
lor comportament. Dar aproape toti cei cu care am vorbit mi-au
spus ca a fi obiectul unei conexiuni de control Ii face sa se simta
dezintegrati, ca �i cum ar fi fost dezmembrati din interior.
Criticand sau desconsiderand chiar �i 0 midi alegere, 0 mica
parere, 0 convingere marunta sau un sentiment al celuilalt,
dominatorul, intentionat sau nu, se poate sa fi mceput procesul
de dezmembrare.

241
 OAMENII DOMIN ATOR!

Dad} un dominator reu�e�te sa defineasca persoana reala,

acesta I�i pierde cel putin ceva din con�tiinta de sine, prin unna re,
ceva din libertatea lui. Daca oamenii l�i bazeaza alegerile pe ceea
ce Ii se spune, nu pe propria lor experienta, pot aparea dificultap
care sa dureze 0 viata mtreaga. Cand oamenii I�i pierd sentimentu l
de sine, identitatea lor este trasata de confabulatiile pe care Ie
aud . "Cred ca sunt prea sensibil. Ce se intampla cu mine?"
Cand vraja functioneaza, deseori cei bine intenponati nu �tiu
ce Ii s-a intamplat, insa nici martorii nu �tiu . In relatiile dintre
doua persoane, rezultatul comportamentelor despotice este
Ingrozitor. Exista 0 diferenta mtre a defini 0 persoana �i a arunca
in aer 0 cladire intr-un act de terorism, dar ambele comportamente
opresive I�i au originea In abordarea "inchipuita" irationala a
dominatorului, doar 0 incercare de a se simti conectat.
Incercand sa se faca vazuti �i auziti, simtind Iovituri �i �ocuri
asupra psihicului, martorii sufera de traume complicate de
stresul posttraumatic.
Chiar �i cand oamenii nu permit altei persoane sa Ii defineasca,
daca nu Inteleg natura controlului �i forta irezistibila din spatele
conexiunilor de control, uneori l�i petrec mtreaga viata mcercand
fie sa 11 faca pe dominator sa se schimbe, fie sa demonstreze ca ei
nu sunt a�a cum li s-a spus, a�a cum au fost caracterizati: ca ceea
ce au auzit despre ei nu este adevarat.
De exemplu, 0 femeie hartuita sexual la locul de munca nu
�i-a dat demisia pentru a ca�tiga respect �i a dovedi ca nu merita
acele abuzuri. A plecat doar cand nu a mai putut suporta sa nu
fie tratata ca 0 fiinta umana. Atunci, deja nimeni nu mai credea
ca fusese hartuita sexual. Daca fusese, "De ce a stat atat de mult?"
se mtrebau colegii ei.
Nimeni nu Ii poate dovedi unui dominator ca gre�e�te ill privinta
lui. Doar aceste eforturi nu rup vraja. De fapt, cu catmai autentic �i
mai putemic devine martorul, cu atat mai amenintati se simt
dominatorii �i, astfel, cresc atacurile care illtaresc stransoarea.

242
 FORT A IREZISTIBILA

In mod d ar, controlul nu inseamna doar a determ ina pe cineva

sa faca ceva. inseamna ca cei aflap sub influenta vrajii se Iupta
pentru a evita sa se simta rah'iciti - deconectati in viata de zi cu
zi. A�a cum persoanele care inHilnesc dominatori sunt adesea
surprinse sa afle de ce oamenii ar vrea sa ii controleze, �i
dominatorii, la randul lor, sunt surprin�i sa descopere diferitele
iluzii in care au trait, dar �i frica pe care au tinut-o la distanta cu
legaturile lor inverse.
In cele mai grave cazuri, dominatorii Inceardi sa scape Iumea
de cei care nu sunt a�a cum lI ar trebui sa fie", care nu sunt ca
oamenii lor lnchipuiti. Hitler este un exemplu perfect al acestei
extreme. In copilarie, a fost deconectat de sine lnsu�i din cauza
unui abuz oribiPo.
Atunci cand oamenii creeaza 0 lume lnchipuita, una fara
oameni "diferip", de exemplu, �i fixeaza alti oameni In Iumea lor
imaginara, a�a cum a facut Hitler, i�i pot exercita puterea asupra
multora. Pot chiar declan�a un razboi.
Unii oameni intra �i ies de sub influenta vrajii (sunt departe
de extrema). Atunci cand traiesc sub un stres extraordinar sau
cand sufera de un dezechilibru chimic, ei pot ajunge brusc In
afara firii lor. Daca nu reu�esc sa se agate de ei ln�i�i, pot lncerca
sa se agate de altu!, definindu-l. Insa deoarece nu sunt atat de
puternic influentati de vraja, Incat sa nu il poata auzi pe cela lalt,
ei asculta atunci cand Ie este aratat co�portamentul pe care 11 au .
j �i cer iertare �i lncearca sa obtina ajutorul de care au nevoie.
Uneori, nu Ie trebuie decat de un semn care sa Ie arate ca vraja se
lasa asu pra lor.
intelegerea fortei irezistibi le, adica a nevoii de a-�i trai propria
conectare, Ie ofera celor aflati sub influenta vrajii 0 ocazie de a
alege con�tient sa lnceteze sa se mai prefaca.
 Capitolul XXVI

Adevarata conectare

Pe scurt, a te simti conectat inseamna sa ii

1

percepi pe ceilalti ca pe 0 parte importanta

a intregului.
 OAME0JII DO�1ji\:ATORI

ste foarte important sa �tii ca suntern cu totii interconectati

E mtr-un mod rea], dar misterios. Suntern conectati unii la altii
prin umanitatea noastra �i suntem conectati la lumea din jur
deoarece fa cern cu totii parte din natura. Aceste cuno�tinte Ii
ajuta pe dominatori sa renunte la conexiunile de control . Chiar �i
atunci cand se simt rataciti, deconectati de ei in�i�i, daca �tiu ca
sunt, de fapt, conectati la toti, teama �i anxietatea lor scad.
De asemenea, astfel de cuno�tinte ii ajuta pe martori sa reziste
atacurilor psihice: Am dreptul sa flu aici. Sunt parte din univers. Nu
pot fl §ters. A �ti despre interconectarea noastra este important
daca vrem sa intelegem pe deplin ce inseamna controlul.
o conexiune empatidi este mijlocul prin care ne traim firesc
interconectarea. Empatia trece de la 0 persoana la alta �i se na�te
din faptul ca deja suntem conectap. Chiar �i cop iii, daca nu sunt
in afara firii lor, simt empatia de la varsta de doi ani, dupa cum
s-a �i demonstratl l .
De�i auzim despre interconectarea noastra in literatura
populara, de la domeniul teoriei sistemelor, pana la operele lui
Deepak Chopra, nu am dat atentie raului care apare dintr-o
ignorare a acestor cuno�tinte.
Am vorbit cu oameni care doreau cu disperare sa renunte la
iluziile lor �i sa invete sa creeze cu blandete �i cu sinceritate
legaturi cu ceilalti, mai ales cu cei care Ie erau cei mai apropiati.
De�i teama �i amintirea incercarilor e�uate Ie stateau in cale, 0
con�tiinta conceptuala, cel p u tin, a interconectarii lor i-a ajutat sa
renunte la conexiunile de control, sa inceteze sa se mai agate de
ceilalti �i sa accepte ideea ca poate, doar poate, nu vor muri.
Cand se confrunta cu fricile �i sentimentele lor, dominatorii
pot incepe sa se conecteze interior. Cand suntem conectati
interior, �tim ce traim . Ne cunoa�tem sentimentele, senzatiile �i
intuitiile �i suntem capabili sa Ie evaluam �i sa Ie integram . Le
dam un sens. Nu avem nevoie sa ne conectam cu 0 i luzie.
Oamenii care l�i cunosc lumile interioare se simt conectati la
ei in�i�i - traindu-�i conexiunea interioara. $i atunci i�i simt

246
 AOEV ARATA CONECT ARE

conectarea cu ceilalti - traindu-�i in terconexiunea. Prin urmare,

nu depind de conexiuni de control pentru a se mentine ancorati.
Sunt ancorati In interiorul lor.
Unul dintre motivele pentru care unora Ie este greu sa I�i
traiasdi propria conectare interioara este cultura occidentala care
a fost nu doar concentrata spre exterior, pe excluderea experientei
interioare, dar care a �i adoptat 0 filosofie a dualitapi . Aceasta
presupune ca puterea �i gratia universului, a Tot Ceea Ce Exista,
este ceva atat de separat, incat atunci cand spunem Dumnezeu,
deja ne referim la ceva ce este distinct de noi, ca �i cum nu am
face parte din intenpa divina - 0 parte a tot ceea ce exista. Aceasta
dualitate, ca un cadru spiritual, poate acpona ca 0 lentila care
exclude trairea conectarii.
in loc sa inteleaga ca fac parte din tot �i ca, prin urmare, sunt
deja conectap cu ceea ce este suprem, unii oameni au fost
influentap sa plaseze " Marele Tot" in exteriorul lor. Au imaginat
un barbat, " Dumnezeu", sau 0 femeie, "Zeita", �i In loc sa vada
aceasta imagine ca reprezentand Tot Ceea Ce Exista sau chia r ce
este mai bun din ceea ce se afla in fiecare dintre noi, au lncercat
sa rezolve dihotomia devenind placuti pentru ceea ce este dincolo
de ei. In acest fel, s-au indepartat pe ei in�i�i de natura existentei
lor, a conectarii lor, prin urmare, a minunii fiintei lor.
Contemplarea misterului spiritului uman, a universului
Insu�i, ofera posibilitatea ca divinul sa ne patrunda �i sa ne
sprijine prin fiecare atom al fiintei noastre. Aminte�te-ti despre
femeia care a gasit puterea de a parasi secta In care se nascuse:
,,$edeam in bezna In mijlocul naturii �i am trait sentimentul
comuniunii cu ceva real" .
De vreme ce conexiunile de control �i unirea lmpotriva altora
sunt substitute obi�nuite, dar triste pentru lucrul adevarat - un
sentiment de conectare - sa cercetam unele dintre modurile In
care ne putem realiza interconectarea . Unul dintre cele mai
simple este 0 traire naturala a comuniunii.

247
 OAMENII DOMINATORl

Oarnenii povestesc tot rnai des despre ceea ce poate fi eel mai
bine nurnit 0 "tdiire a cornuniunii", adidi perceperea lurnii ca
fiind atat de "reala", Incat sirnt cornuniunea cu ea. Cunoscutul
psiholog Abraham Maslow a descris multe dintre aceste
experiente12. Oarnenii spun ca atunci cand au 0 astfel de
experienta, perceptia lor despre lurne se schimba brusc. Lumea
pare sa devina ei �i ei, Ea. Se simt In comuniune cu tot.
Mi-am Intrebat patru prieteni: "Ai avut vreodata sentimentul
ca e�ti una cu lumea?" Fara ezitare, cu totii mi-au raspuns
afirmativ. Unii au simtit de mai multe ori acest lucru. $i-au descris
experientele In mod similar, ca fiind de neuitat - 0 senzape
profunda de pace, de bine �i de atemporalitate. S-au simtit In
siguranta. Un barbat mi-a descris felul In care a perceput
comuniunea ca avand loc pe 0 perioada de mai rnulte zile In timp
ce un prezent atemporal li patrundea In con�tiinta.
Diferite traditii descriu aceasta traire In mai rnulte feluri: un
moment de un farmec uimitor, 0 experienta de transformare,
i luminare �i a�a mai departe.
Multi oameni descopera ca practica de a scrie In jumal - cateva
minute pe zi petrecute pentru a intra In legatura cu propriul sine -
pot da na�tere unui sentiment de comuniune cu Intregul . Poate
di astfel de practici sunt la fel de importante pe cat afirrna sus­
tinatorii lor, mai ales avand In vedere consecintele deconectarii.
De asemenea, ne putem Intelege interconectarea privind la
originile religiilor construite In jurul acestor cuno�tinte. Sensul
de baza al religiei, acela de a se Intoarce spre interior, sugereaza
un mod de a ne aminti interconectarea prin trairea ei de la interior
spre exterior. Conectarea noastra cu universul este atestata �i de
culturile diferitelor populatii indigene, cum ar fi amerindienii, a
caror cosmologie se bazeaza pe aceasta realitate.
In ultimii ani, mi�carea de protejare a mediului ne-a facut
con�tienti de cat de conectati suntem cu totii de fiecare parte a
ecosistemului p lanetar. Cand mane am un aliment, ne introducem

248
 ADEV ARATA CONECT ARE

selectiv in organism 0 parte din mediul nostru Inconjuditor.

Fizicianul David Bohm scria:
Pe masura ce planta se formeaza, este sustinuta �i
dizolvata de schimbul de materie �i energie dintre ea
�i mediu, in care punct putem spune ca exista 0
distinctie clara intre ce este viu �i ce nu? in mod clar,
o molecula de dioxid de carbon care trece de Inveli�ul
unei celule d intr-o frunza nu "prinde viata" d intr­
odata, a�a cum nici 0 molecula de oxigen nu "moare"
atunci dlnd este eliberata In atmosfera. Mai degraba,
viata msa�i trebuie privita ca facand parte, intr-un
sens, dintr-un tot care include planta �i mediul ei
mconjurator.
Vreme de multi ani, mainte de revelatiile fizicii cuantice,
oamenii credeau ca universul era ca un motor - ca era predictibil
Intr-un mod mecanic �i ca era facut din obiecte separate. La un
anumit nivel, aceasta perspectiva ne ajuta. De exemplu, din
aceasta perspectiva, traiectoria unei mingi sau a unei rachete
poate fi calculata. Totu�i, la Inceputul secolului XX, aceasta
perspectiva mecanica a fost luata in discutie �i, odata Cll
dezvoltarea fizicii cuantice, a aparut un mod complet nou de a
percepe universul .
Fizica cuantica ne spune c a suntem compu�i din ceva atat de
mic, Incat are 0 forma de vibratie, vid, nevazut �i ca intr-un mod
interconectat, schimbarea dintr-un loc provoaca schimbare in
altu!. Ceea ce percepem ca materie este, m esenta, spatiu gol, iar
viata se na�te din ceva nevazut - un fel de vibratie care nu poate
fi cunoscuta decat percepandu-i efectele. Acesta este nivelul
cuantic - miezul problemei.
Putem lua in calcul realitatea cuantica nevazuta a lurnii fizice �i
realitatea personala nevazuta a fiecarei persoane. Din aceasta
perspectiva, In cel mai sirnplu mod de exprirnare, exista doua realitap
nevazute. Acestea par sa se uneasca In ceea ce nurnirn minte.

249
 OAMENII DOMINATOR!

Teoria sistemelor (a haosului) s-a dezvoltat lmpreuna cu fizica

cuantidi. Aceasta �tiinta ne spune ca la nivel cuantic ni�te sisteme
nevazute organizeaza totul. Acestea creeaza ordine din haos mtr-o
complexitate �i 0 diversitate tot mai mari. Din aceasta perspectiva,
ele functioneaza ca mintea �i noi interactionam cu ele. Unii
oameni spun, mai simplu: " Ne�tiute sunt caile Domnului".

250
 Capitolul XXVII

eel mai ciudat paradox

De vreme ce libertatea ne alimenteaza

individualitatea, permitandu-ne sa ne
definim pe n oi in§ine §i sa cream un sens,
libertatea noastra de alegere este
dumnezeiasca .

251
 OAMENII DOMINATOR!
A

I irationale intretesute in lumea noastra, ne-am confruntat

n diHHoria de explorare prin labirintul comportamentelor
cu

diteva paradoxuri foarte ciudate, insa cel mai ciudat lucru dintre
toate de-abia acum urmeaza: faptul ca suntem 0 parte din Tot �i
despatiti de Tot, in esenta atat separati, cat �i deja conectati. Sa
analizam acest lucru, deoarece eliberarea noastra de opresiune
se bazeaza pe intelegerea acestui lucru.
In mod paradoxal, ne putem simti cel mai putemic indepen­
denta atunci cand ne simtim cel mai putemic conectarea inte­
rioara, adica ace a legatura a noastra cu propriul sine, dar �i inter­
conectarea noastra, ceea ce inseamna conexiunea cu totui. Am
vazut ca oamenii care nu i;;i cunosc eonectarea interioara, e el pu­
tin intelectual, se comporta ca ;;i cum ar ft altcineva; eu sunt tu -
suntem atilt de apropiati, incat �tiu ce giinde�ti, ce vrei etc.
Religia ;;i ;;tiinta lumineaza realitatile noastre nevazute �i
interconectarea, dar ne ;;i conduc la inteleg erea faptului ca
.
suntem, paradoxaI, ;;i separati. De exemplu, religiile ne spun ca
suntem interconectati, dar �i ca suntem responsabili pentru eul
nostru individual. $tiinta ne spune ca suntem cu totii interco­
nectati - actiunea de a observa Ii afecteaza pe cei observap - dar �i
ca existii un observator care este actorul independent.
Un alt mod de a intelege paradoxul de a fi atat conectat, cat �i
separat in acela;;i timp este sa �tii ca e;;ti, intr-un sens, despartit
de natura (observand-o) ;;i in altul, e�ti 0 parte din·natura (format
din ea) .
Chiar ;;i trairea personala a comuniunii ne demonstreaza
independenta ;;i conectarea simultana. Cand oamenii simt ca
sunt una cu totuI, ei simt ;;i ca sunt independenti ;;i desparpti de
tot. Sunt autonomi ;;i complet functionali in viata de zi cu zi. Pot
vorbi despre trairile lor sau ;;i Ie pot aminti. Nu sunt dizolvati In
unicitate. Daca ar fi, nu ar exista un sine separat care sa aiba
trairea ;;i sa ;;i-o aminteasca.
Faptul ca suntem atat conectati, cat ;;i separati are 0 semnificatie
extraordinara, deoarece toate dovezile arata ca a cunoa;;te acest

252
 CEl MAl ClUDAT PARADOX

lucru este extrem de eficient In dizolvarea nevoii �i preferintei de

a stabili 0 conexiune inversa .
De exemplu, 0 femeie care m-a consultat se conecta invers Cll
fiica ei: "Nu vrei sa fad asta. /I "Nu �tii despre ce vorbe�ti. /I "Nu
asta crezL/I " Nu 0 sa fad nimic in viata./I Vreme de mai bine de
treizeci de ani, fuca mcercase sa I�i faca mama sa 0 vada �i sa 0
auda. Dar mama, pe care 0 voi numi Vie, stabilea 0 legatura doar
cu "fiica ei mchipuita/l . Vie ,,�tia/l ce spunea fiica ei, ce vroia, ce
ar fi trebuit sa faca, ce mcerca sa faca, ce avea sa i se mtample in
viitor �i a�a mai departe.
Dupa ce am vorbit cu Vie �i ea a participat la unul dintre
workshopurile mele, a inteles ca actionase irational fata de fiica
ei . Dupa ce Vie a inteles ca nimeni nu putea �ti ceea ce ea sustinea
ca �tia despre fiica ei, ca acestea erau iluzii create de vraja, ca fiica
ei era independentii �i, cel mai important, ca aveau mai mult dedit
o conexiune genetica, faptul ca erau conectate in spirit, s-a trezit �i
a vazut ce facuse.
A fost surprinsa atund cand �i-a dat seama ca Incercase sa i�i
controleze fiica. Fusese complet incon�tienta de impactul comen­
tariilor ei.
Vie a renuntat la fiica imaginara. Si-a deschis inima spre
conectarea interioara in ciuda durerii pe care a gasit-o in suflet.
Confruntandu-se cu trairea ei interioara, a construit treptat 0
legatura solida cu sine insa�i. Nemaifiind In afara firii ei, Vie a
putut sa ramana independenta fata de fiica ei. A putu-o vedea �i
auzi "ca pe 0 persoana distincta/l . Vie a progresat atat de mult,
Incat a reu�it chiar sa i�i roage fata sa 0 anunte daca era neatenta
�i se conecta invers pentru scurt timp. Fiica a fost atenta la vraja
�i i-a aratat-o mamei cand aceasta s-a apropiat. In cele din urma,
Vie �i-a rezolvat problema.
Ne cunoa�tem independenta in multe feluri. De exemplu,
realitatile personale se afla Intre granitele noastre psihice; avem
libertatea de a alege; ne autodefinim �i avem identitati individuale.

253
 OAMENII DO!vlINATORI

Sa aruncam 0 scurta privire asupra independentei noastre In

cadrul conectarii.
Ca 0 celula, fiecare dintre noi este independent �i, in acela�i
timp, "parte" dintr-un mtreg mai mare. De fapt, granita noastra
psihica nu face doar deosebirea mtre noi independenp, dar Ie �i
permite altora sa stabileasca 0 legatura cu noi. Cand doi oameni
comunica mtre ei, daca identitatea fiecaruia nu este distincta �i
independenta, nu exista un "altul" cu care sa stabile�ti 0 legatura.
In cazul relapilor, daca oamenii nu i�i vad partenerii ca fiind
independenp, nu pot iubi. De · exemplu, cand un sot violent
spune: ,,0 iubesc prea mult! ", el nu vorbe�te despre " ea ", ci
despre ursuletul de plu�. in aceasta situatie, cand 0 persoana
reaia mlocuie�te ursuletul, aceasta este batuta.
Vraja, inclusiv iluzia ursuletului de plu�, ne ofera un mod de a
�ti �i de a vorbi despre conexiunile de control �i despre cum este sa
fii obiectul iluziilor cuiva. Ne permite sa intelegem de ce se
comporta oamenii irati-onal, de ce lncearca sa Ii controleze pe altii,
de ce nu pot vedea �i respecta independenta celuilalt �i, prin
urmare, de ce se opun fortei irezistibile indiferent de intenpile lor.
Cercetarea paradoxului conectarii �i al independentei noastre
simultane ne conduce la 0 comoara uria�a. Aceasta ne ajuta sa
explicam paradoxul �i este ceva care se opune direct COffi­
portamentelor tiranice �i dominatoare.
Libertatea, asemeni con�tiintei, se na�te din univers �i se
scurge prin noi ca Dumnezeu coborand asupra lumii. Prin
libertate sun tern cu totii conectati. in aceasta privinta, l ibertatea
ne une�te independenta �i conectarea. Apartine atat fiecaruia
dintre noi, cat �i tuturor la un loc. Este individualizata in fiecare
dintre noi atunci cand facem alegeri. Cand ne exercitam libertatea,
conectandu-ne la univers, ne afirmam �i ne traim independenta.
Capacitatea noastra de a alege este cea mai simpla forma de
l ibertate. Atunci cand ne definim, alegem. Cand darn sens
experientelor noastre, de asemenea alegem. Cu cat suntem mai

254
 CEl \lAI Cn;DAT PARADOX

con�tienti de noi in�ine �i de experientele noastre de zi cu zi, cu

atat suntern mai capabili sa ne exercitam puterea liberhitii -
puterea de a alege. Libertatea depinde de claritate. Nu ne putem
exercita libertatea daca suntem confuzi. $i, fire�te, a fi definit
invers ii zapace�te pe oameni. Conexiunile pe dos apar din con­
fuzia dominatorului, iar comportamentele dominatoare �i des­
potice creeaza confuzie. Cand ne definesc altii, libertatea noastra
este atacata, deoarece ne este atacata con�tiinta.
lntre con�tiinta �i libertate exista 0 legatura intrinseca. Para
libertate, con�tiinta scade. Para con�tiinta, l ibertatea scade. Daca
ne pierdem libertatea de alegere, insa�i viata i�i pierde sensu!.
Disperarea ocupa locul gol lasat de sensul p ierdut.
Atunci cand Jack, pe care I-am cunoscut la inceputul calatoriei
noastre, a fost definit invers, adica din exterior spre interior, el a
devenit confuz. Libertatea de a se defini singur �i de a-�i intelege
trairile i-a fost luata. "Cred ca nu rna doare./I
La nivel pro fund, comportamentul care ataca libertatea neaga
universalitatea acesteia (conectarea) �i expresia ei unidi
(independenta) .
in urmatorul capitol, vom intra pe teritoriul ruperi i vrajii. Tot
ce am descoperit pana acum ne va fi de folos. Am vazut cum �i
de ce creeaza oamenii conexiuni de control, dar �i ce ii impinge
sa 0 faca. Arum este cIar ca ruperea vrajii apara nu doar libertatea
noastra, ci l ibertatea insa�i. A deveni 0 persoana care rope vraja
este 0 problema de con�tiinta .
 Capitolul XXVIII

Ruperea vraj ii

Vraja poa te fi rupta doar daca Iti a duci

aminte felul In care ai intrat sub influenta ei,
,

cuvintele §i incantatiile folosite.

 o AME="JII DOMIN ATORI
A
ntr-un anumit sens, vraja vrea sa fie rupta, deoarece este 0 seri e
I de iluzii care se opun fortei irezistibile.
Te invit sa iti imaginezi forta ca pe un rau rapid, dar destul de
putin adanc. eu cat mai multi oameni merg impotriva curentului,
cu atat mai agitat devine acesta. Daca 0 suta de oameni ar merge
Impreuna in amonte, am vedea formandu-se un baraj, gata sa se
rupa pentru a inunda oamenii, asemeni unui razboi care Ii
afecteaza pe toti.
La fel se Intampla �i cu noi. Daca oamenii se conecteaza invers,
Inainteaza Impotriva fortei irezistibile, In acest caz, forta con­
�tiintei umane care vrea sa I�i cunoasca �i sa I�i traiasdi propria
conectare.
Am vazut ca problemele legate de oameni (deosebite de alte
probleme ca seceta, molima �i alte dezastre naturale) au efecte
care merg de la suferinta psihica �i durere emotionala pana la
vreo forma de razboi casnic, pe strazi �i intre tari . Abuzul verbal,
violenta, urmarirea, hartuirea, extremismul, violenta dintre ga�ti,
tirania, terorismul �i invaziile teri toriale sunt incercari de con­
trolare a celorlalti facute de cei aflati sub influenta vrajii.
Suferinta �i neintelegerile care afecteaza vietile a milioane de
oameni sunt mesaje clare care trebuie sa ne spuna ceva. A�a cum
o durere fizica putemica spune ca ceva nu este in regula, la fel
face �i durerea psihica raspand ita prin toata lumea. Indiferent de
forma pe care 0 ia, este un semn ca oamenii au uitat ce este real �i
ce nu, ce este inchipuit �i ce nu, cine sunt ei �i cine nu.
Putem gasi feluri de a ne aminti, de a umple golul, abisul care
Ii face pe cei deconectati �i disperati sa actioneze Impotriva altora
�i uneori chiar Impotriva lor in�i�i? Se poate face ceva pentru a
rupe vraja acum, cand exista aici de atat de mult timp?
Oare este nevoie de un act eroic maret pentru a face ceva care sa
sprijine viata? Oare un martor ar trebui sa conduca 0 armata, sa
devina misionar sau sa se alature unui grup de rebeli pentru a aduce
con�tiinta intr-o lume chinuita, pentru a rupe vraja? Nu credo

258
 RuPEREA VRAJII

La inceputul diHitoriei prin labirintuI de comportamente

irationale mtretesute in lumea noastra am analizat importanta
contextului. Am descoperit ca daca �tim contextuI in care se
petrece ceva, putem mte1ege aceI lucru . Oamenii care au uita t de
ei m�i�i, care au uitat de conectarea lor �i de felul in care au
devenit deconectap, care au uitat cum au creat conexiuni false �i
care, in tot acest timp, au crezut ca celalalt era ursuletul de plu�
inteleg ca principalul context In care trebuie sa Ii perceapa pe
ceilalti este ca ei sunt ceilalp, adica oameni distincti.
Celalalt este 0 persoana diferita cu 0 realitate diferita care
imparte 0 umanitate comuna. Oamenii II aud pe cel a l a l t . T�i
amintesc de independenta lor �i I�i amintesc, plin i de cu raj, de ei
In�i�i.

Astazi am inteles eli ea nu este problema, ci doar lln

elemen t care imi aminte�te de problema reala.
- S. N.

Daca vor, cei aflati sub influenta vrajii se pot trezi d in lumea
lor de vis vazand vraja a�a cum este ea �i amintindu-�i cum se
simt sub puterea ei. infruntandu-�i curajos independenta �i
punandu-�i increderea in conectarea lor reala, ei pot gasi forta de
a sta pe propriile picioare, separati de celalalt. Daca accepta
realitatea interconectarii lor, dar �i a ind ependentei lor, ei pot, cu
aceasta dubla cunoa�tere, sa Inceapa sa puna In practica ceea ce
pana atunci paruse imposibil. Pot intrerupe influenta pe care a
are vraja asupra lor. $i pot trezi �i con�tiinta altora .
Curajul Ie permite celor aflap sub influenta vrajii sa perse­
vereze, sa creeze conexiuni interioare cu ei in�i�i �i conexiuni
empatice cu ceilalti, sa mearga spre adevar indiferent cat de
mspaimantati ar fi.
Scopul unei persoane care rupe vraja este sa fie tot mai atenta
la comportamentul provocat de vraja, sa Ii trezeasca pe cei aflati

259
 OAMENII DOMINATORI

sub influenta ei, sa atraga atenpa asupra problemei �i sa II

lumineze pe cei care s-au conectat invers la 0 alta persoana sau la
un grup, astfel incat oamenii aflati sub influenta vrajii sa poata
trece de la tacticile de control incon�tiente la comportamente
con�tiente �i reciproc benefice.
Vom explora teritoriul ruperii vrajii pentru a gasi moduri de a
o risipi, pnand cont ca in unele locuri �i situatii aceasta nu poate
fi indepartata. in schimb, ca 0 ceata toxica, se va risipi in cele din
unna, sub lumina con�tiintei colective.
Chiar acum exista 0 noua tendinta de co�tientizare a faptului
ca a trai deconectat devine tot mai greu. Pur �i simplu nu se merita,
iar conectarea inversa nu este mai buna. Tot mai mulp martori
reacponeaza la comportamentele tiranice in feluri care servesc
drept un semnal de alarma pentru cei aflati sub influenta vrajii.
Dominatorii invata ca obtin opusul a ceea ce vor atunci cand
se afla sub influenta vrajii. Cand vad vraja a�a cum este ea cu
adevarat, vor sa iasa de sub puterea ei. Nu vor sa i�i traiasca viata
captivi intr-o i luzie.
Dominatorii observa ca:
• Atunci cand minirnalizeaza pe cineva crezand in acela�i
timp ca nu au dat dovada de sentimente de inferioritate, ci
de propria lor superioritate, au inteles pe dos.
• Atunci cand contrazic ideile �i parerile unei persoane
crezand in acela�i timp ca nu au dat dovada de ignoranta,
ci de inteligenta, au inteles pe dos.
• Atunci cand definesc pe cineva crezand in acela�i tirnp ca
nu I-au indepartat, ci ca sunt mai apropiati ca niciodata, au
inteles pe dos.
• Atunci cand dau ordine crezand in acela�i timp ca nu �i-au
aratat frica de independenta, ci neinfricarea, au inteles pe
dos.
Martorii observa ca atunci cand oamenii sunt in afara firii lor
sau au aflat impotriva cui sa fie, nu acponeaza rational. Se joaca
de-a "hai sa ne prefacem" .

260
 RUPEREA V RAJII

Zilnic, tot mai mulp martori observa lucrurile iraponale pe care

Ie aud. Atunci cfmd cineva ii define�te, ei nu mai mcearca sa explice
�i nici nu se mai mtreaba: lI Ce fac gre�it?". In schimb, mtreaba:
"Cine inventeaza ceva, jucandu-se de-a «hai sa ne prefacem?»"
Sa analizam cateva afirmapi de definire pentru a vedea cat de
irationale sunt:
• Crezi ca e�ti mai de�tept decat ceilalti. Crezi ca pot sa trec
cu vederea asta. Nu iti dai seama cat de mult muncesc.
Crezi ca sunt un nenorocit.
Nimeni nu �tie ce gande�ti sau ce intelegi.
• Nu trebuie sa Iti notezi asta, doar sa tii minte.
S-ar putea sa ai nevoie sa iti notezi ca sa nu uiti.
• Cauti cearta.
Cauti ajutor sau altceva.
• Ma ataci.
Nu ai facut decat sa spui ce te deranjeaza.
• Ai vrea sa dea un camion peste mine!
Acest ultim comentariu irational mi-a fost irnparta�it de un
martor ieri. Este real, a�a cum sunt toate. $i, fire�te, nimeni nu
�tie ce iti dore�ti.
De�i este evident ca afirmatiile de definire de mai sus sunt
"prostii", martorii au petrecut nenumarate ore contrazicandu-Ie,
lncercand sa Ii faca pe cei care se prefac sa mceteze sa se mai
prefaca, sa mceteze sa mai inventeze ce gandesc ei, ce vor, ce
spun, ce i�i doresc etc. Dar nu pentru mult timp. Tot mai mulp
martori mteleg ca a contrazice �i a explica sunt eforturi irosite pe
oameni care nu pot auzi persoanele reale. Comentariile care ii
definesc sunt fie confabulatii create sa explice teama �i furia
provocate de semnele de independenta, fie mcercari de a reduce
persoana au tentica pentru a face loc celei Inchipuite.
intr-un ruvant, un raspuns la un nonsens, unul care rupe vraja
este " Ce?". Cand I-am folosit prima data, nu am crezut ca avea sa
fie prea eficient. Fire�te, m-am gandit, a� fi putut gasi ceva mai

261
 OAMENIl DOMIN ATORI

inteHgent. Dar arum, odata cu trecerea timpului, imi dau seama ca

acest raspuns a fost de fapt foarte eficient. Nu am cazut in capcana
de a Incerca sa explic, iar li Ce?" a fost util din mai multe motive.
Nonsensurile nu pot fi intelese. Spunfmd liCe?", persoanele
care rup vraja nu dau dominatorilor irnpresia ca lumea lor
lnchipuita este reala. De fapt, ace�tia nici nu vor sa mcerce dupa ce
inteleg dar ca un semn al vrajii este comportamentul irational.
Atunci cand 0 persoana care rupe vraja raspunde Ia un
nonsens Intreband liCe?", de obicei dominatorul spune ceva la
fel de lipsit de logica. Pentru a avea efect, martorul repeta: liCe?"
�i a�a mai departe.
Daca auzi pe cineva ca Iti spune ce ar trebui sa faci, sa fii, sa fi
fost etc. �i spui "Ce?", se vor mtampla cateva lucruri bune.
1 . "Nu poti auzi" nonsensul, a�a ca nu 11 receptionezi, nu te
intrebi despre el, nu Incerci sa 11 deslu�e�ti sau sa explici de
ce nu este adevarat.
2. Spunand liCe?", nu pop fi acuzat de mtrerupere. Pana la
urma, nu ceri decat lamuriri �i este responsabilitatea vor­
bitorului sa se exprime rational �i sa mcerce din nou daca
nu s-a facut mteles.
3. Persoana care ti-a vorbit are ocazia sa se gfmdeasca liCe-am
zis?" �i este posibil sa retracteze frazele iraponale �i sa Ie
transforme mtr-unele rationale.
4. Persoana care a mcercat sa te defineasca descopera ca este
irnposibil sa 0 faca.
5. De fiecare data cand spui "Ce?", persoana care te define�te
are 0 alta ocazie de a-�i aminti ce a fost spus �i de a ie�i de
sub influenta vrajii.
Daca ai pus 0 Intrebare �i nu prime�ti un raspuns potrivit, pur
�i simplu repeta intrebarea.
Cand un cuplu se irnplica m ruperea vrajii, Ii invit pe cei doi
sa se uneasdi impotriva ei. Deseori Ie propun sa programeze 0
perioada pentru 0 discutie utila 0 zi, 0 jumatate de ora, de doua
-

262
 RUPEREA VRAJIl

sau trei ori pe saptamana. Unii descriu aceasta perioada ca pe un

timp sacru .
lata cateva Indrumari:
1. Daca oricare d intre persoane aude ca este definita de
cealalta, sa spuna: " Ce?" . Acest lucru Ii da persoanei care a
vorbit �ansa sa se auda �i sa reactioneze potrivit, sa spuna,
de exemplu : " Nu �tiu de ce am zis asta". Sau : " Asta n-a
ie�it bine. Am vrut sa spun . . . "
.

2. Ambii oameni intra In comunicare cu intentia de a auzi, de

a raspunde �i de a stabili 0 legatura cu celalalt intr-un mod
bland �i empatic.
3. Persoanele serioase care rup vraja i�i tin reportofoanele
deschise, pe masa, pentru a putea reda ce au spus, in situa­
tiile in care u ita .
A rupe 0 conexiune d e control poate parea 0 sarcina simpla,
dar este foarte greu pentru dominatorii cronici sa stea pe propriile
picioare. Libertatea de a fi independent, de a-�i am inti de el insu�i
�i de a-�i dezvolta conectarea interioara, de a renunta la "ursuletul
de plu�/I seamana cu moartea pentru dominator. Daeii sunt
independent, eu unde voi ft? La ce voi ft eoneetat ? Pe de alta parte, nu
este u�or pentru martori sa spun a doar "Ce?/I .
Daca martorii n u Inteleg pe deplin conexiunile de control �i
forta irezistibila d in spatele lor, de obicei Incearca sa explice: " Nu
la asta m-am gandit", " Nu asta am vrut sa spun" etc. Vor foarte
mult sa se faca auzip �i vazuti chiar de persoana care In acel
moment nu Ii vede �i nu Ii aude.

Una dintre zntrebiirile eu care m-am luptat este de ee

am fast atnt de orb �i ineapabil sii a aud atunei eand se
.

expnma .?
- v. C., Arizona

Unele actiuni zmpotriva oamenilor sunt cunoscute a fi atat de

malefice, mcat sunt tabu, iar unele actiuni pentru oameni sunt

263
 OAMENII DOMINATORI

tratate ca tabuuri deoarece pun in perieol conexiunile de control

�i legaturile facute impotriva celorlalti.
De exemplu, unii martori care se afla sub influenta celor aflati
in puterea vrajii se tern ca dadi protesteaza, dadi au grija de ei
in�i�i �i daca i�i urmaresc interesul, vor fi evitati. $i, in unele
cazuri, chiar a�a se �i intampla. Unii cred ca daca obiecteaza la
definipile pe care li Ie dau alpi vor fi atacati �i, in anumite situatii,
a�a este. Pentru unii, a rupe vraja este ca �i cum ar indi lca un
tabu .
Daca te indoie�ti de tine insup, intreaba-te daca gandurile
care iti trec prin minte provin de la ceva ce ai auzit despre tine
sau de Ia felul in care ai fost tratat. Daca te simti paralizat,
incapabil sa actionezi sau sa iei 0 hotarare, se poate ca alegerile,
actiunile �i ideile tale sa fi fost contrazise, discreditate sau
trivializate.
Decat sa i�i puna in perieol individualitatea, unii oameni cauta
azil politic sau parasesc mediile violente. Cauta locuri in care
altii sa nu Ie atace granitele psihiee �i/sau fizice. Cu toate acestea,
unii martori considera ca nu sunt capabili sa paraseasca 0 rei ape
daunatoare niei macar atunci cand este in interesul lor �i al
copiilor lor sa 0 faca. Li se pare ca incalca un tabu daca incearca
sa traiasca pe cont propriu. Ii ingroze�te sa se intoarca impotriva
vrajii - au sentimentul ca sunt sortiti pieirii.
Femeilor, mai ales, se poate sa li se fi spus ca ar trebui sa fie in
stare sa i�i faca relapile sa functioneze, indiferent ce s-ar intampla,
sau di independenta nu este feminina. Barbaplor, in special, se
poate sa Ii se fi spus ca trebuie sa ii conduca pe alti adulp, ca nu
trebuie sa renunte niciodata �i ca nu trebuie sa recunoasca faptul
ca au mintit sau ca au fost raniti.
In unele culturi, daca rupi 0 conexiune de control, e�ti evitat,
instrainat de societatea care a creat acel tabu, de cei pe care Ii
cuno�ti, de cei la care caup acceptare. Chiar �i dumnezeul lor, se
spune, se va intoarce impotriva tao Dar a inventa ce va face

264
 RUPEREA VRAJII

Dumnezeu este doar un alt mod de a stabili 0 conexiune inversa.

In familiile opresive chiar �i a pastra 0 relatie de la distanta poate
fi interzis.
Unei tinere foarte inteligente, patrunse de cultura familiei ei,
parintii Ii spusesera ca nu putea merge la 0 universitate excelenta
de�i fusese acceptata �i toate cheltuielile erau pHitite. De ce?
Deoarece familia 0 definise ca pe un partener m gospodarie. Pur
�i simplu Ie placea sa 0 aiba prin preajma .
A rupt conexiunea de control a familiei plecand �i acceptand
ocazia pe care meritele ei i-a oferisera. De�i familia numea traditie
Incercarea lor de a 0 control a, a avut curajul sa r upa vraja.
Alegand sa I�i traiasdi propria viata, ea s-a transformat din
martor mtr-o persoana care rupe vraja.
Uneori, a prinde vraja m timp ce coboara Ii poate opri
progresul. Jean se mtalnea cu Jay de aproape un an, cand m-a
vizitat pentru a discuta strategii despre care ea spera di aveau sa
11 trezeasca . Jay era un tip amuzant, respectat m meseria lui �i
apreciat de catre colegi. Dar mcepuse sa ii sa spuna " chestii
ciudate" lui Jean. Ea vroia sa rupa vraja. Spera sa II trezeasca din
"ciudatenia" lui.
- Ce spune? am Intrebat eu.
- De exemplu, a zis ea, am ie�it sa luam cina la un restaurant
dragut �i eu am comandat felul meu preferat, iar el a spus: "Ai
gusturi mgrozitoare". Am fost u luita. Nu am �tiut ce sa zic. Cum
pot sa abordez un astfel de comportament? Spune destul de des
lucruri de genul asta.
(M-am gandit ca probabil Jean avea sa aiba multe ocazii sa
spuna liCe?" . Si m-am mtrebat ce s-ar fi mta.mplat daca Jay l-ar fi
intalnit pe Joe, cel pe care I-am cunoscut mai devreme in incidentul
pizza/linguini). Pentru a-I pregati pe Jay pentru schimbarea de
comportament a lui Jean �i pentru a-i da ocazia sa se trezeasca,
i-am propus acesteia un plan.

265
 OAMENII DOMINATOR!

Ce piirere ai despre asta ? Data viitoare cand vii intainiti,

crezi cii ai putea sii ii spui ceva de genul iista ? " Dintr-un
motiv ciudat, intr-un fel pe care imi este greu sa fl descriu,
uneori te aud spunand cate ceva care suna ca �i cum ai
pretinde ca tu e�ti eu. Ti s-a parut vreodata ca e�ti eu ? "
Daca alegi sii urmezi aceasta idee � i chiar Ii zici asta,
este probabil ca el sa spuna ca intrebarea e absurdii �i se te
intrebe la ce te referi. Acesta ar fi momentul in care sa zici:
,,1mi este greu sa descriu, dar dadi in viitor mai am aceasta
impresie, voi spune « Ce ? » pana cand voi in felege ce se
intampla".
Probabil cii nu va da atentie. S-ar putea chiar sii nu
auda ce Ii spui.

Jean a incercat aceasta abordare. Treptat, Jay a observat ce

facea.
Mary �i Mick s-au inteles bine 0 vreme. Apoi, dupa ce s-au
casatorit, Mick a Inceput sa intre sub influenta vrajii. De exemplu,
Mary I-a intrebat pe Mick ce parere avea despre 0 problema pe
care 0 avea ea la serviciu. Pe un ton furios, Mick a zis: "Ti-am
spus ce parere am cand te-am sunat. Doar ca nu ai ascultat".
Robotul telefonic Ii oferea dovada ca nu era nebuna . Nu
vorbisera de cand ea Ii lasase mesajul In care Ii spunea despre
problema. Si Mary �tia ca el nici macar nu pomenise aceasta
situatie m mesajele telefonice catre ea. (Fire�te ca femeia imaginara
ar fi �tiut ce gandea el).
Mary nu se mdoia de ea insa�i, dar tot nu �tia cum sa trateze
astfel de nonsensuri. I i venea sa spuna: "E�ti un mincinos" sau:
"Aiurezi", msa �tia ca jignirile �i atacurile nu erau reacpi
potrivite.
S-a gandit sa ii spuna ca nu lasase nici un astfel de mesaj . Dar
el avea un fel de a schimba yorba �i de a 0 contrazice atat de
categoric, mcat nu mai exista nici 0 �ansa de reconciliere. Tot mai

266
 RUPEREA VRAJII

des, cand se intamplau aceste Iucruri, ea l�i ingropa sentimentele,

l�i mghitea suferinta �i nu spunea nimic.
in timp ce discutam, ea a inceput sa mteleaga ca miezul
problemei se putea sa fie faptul ca Mick se instalase deja in ea
prin intermediul unei femei inchipuite. A inteles ca daca aceasta
era situatia, ursuletul lui de plu� nu I-ar fi intrebat niciodata ce
gandea, ursuletul ar fi �tiut deja! (Nu este de mirare ca era furios.
Mary dadea semne de independenta.)
De asemenea, Mary a priceput ca atunci cand ii spunea: "Nu ai
ascultat", ca �i cum ar fi trait in interiorul ei, Mick rostea non­
sensuri. Mary a hotarat sa nu Ie mai accepte. Erau vorbe fara sens.
Nu mai vroia sa Ie auda. Prin urmare, "Ce?" era raspunsul ei
preferat. Mick a mceput sa se trezeasca de sub influenta vrajii care
tocmai incepuse sa il cuprinda. A primit ajutor �i s-a facut bine.
Tocmai cand scriam cuvantuI "bine", am prim it un telefon de
pe Coasta de Est care mi-a amintit ca ar trebui sa mentionez cand
sa NU spui " Ce?" . Uneori a spune "Ce?" nu este cea mai buna
alegere.
Casatorita de douazeci �i �apte de ani, doamna A. mi-a spus ca
imi citise carple despre abuzul verbal �i ca sotul ei devenise destul
de agresiv definind-o, j ignind-o in diferite feluri. Lucrurile se
mrautapsera treptat, dar de curand devenisera chiar mgrozitoare.
$i copiii, stand mea in casa cu ei, incercasera sa faca fata.
- Cum va jigne�te?
- Foarte urat.
Am avut un sentiment foarte putemic ca nu vorbea despre
dominatorul obi�nuit aflat sub influenta vrajii.
- V-a lovit vreodata? am intrebat eu.
- Da, insa i-am spus medicului ca ranile erau de la altceva, dar
pot sa schimb asta, a zis ea.
- Acesta ar fi un pas foarte bun. Are vreun venit?
- Da, dar nu a mai platit taxele de douazed �i dnd de ani.
- Are arme?

267
 OAMENII DOMI='JATORI

- A cumparat 0 pu�ca de asalt �i a spus ca rna omoara dadi

plec.
- Uau! Nu aveti un sot. Aveti un criminal.
Nu spune "Ce?" :
• Unei persoane care te-a amenintat cu moartea.
• Unei persoane care minte fara motive evidente.
• Unei persoane cuprinse de furie.
• Unei persoane care expune arme in jurul tau intr-un mod
ostentativ.
• Unei persoane care te urmare�te.
• Unui strain.
I-am spus interlocutoarei mele ca eel mai bine ar fi fost sa ia
legatura cu ( 1 ) un adapost (cele mai multe ajuta �i barbati, �i
femei), (2) un avocat �i (3) politia (in cazul unei crize) .
o alta femeie m-a sunat �i mi-a spus ca Ia 0 �edinta de consiliere
de cuplu i-a povestit consilierului un eveniment inspaimantator,
o demonstratie de manie "pe fata" . Consilierul a ignorat intam­
plarea. Apoi cand ea a adus-o din nou in discutie spun and di
inca se temea, consilierul a zis: "Nu 0 sa mai faca a�a ceva,
renunta".
Acest consilier parea atat de putemic influentat de vraja, pretin­
zand ca �tia viitorul sotului, pe vecie, dand ordine �i nereu�ind sa
observe frica interlocutoarei mele. Uneori, vraja seamana cu un
basm. Oamenii afectati in acest fel inventeaza 0 poveste, un final de
tipul "au trait fericiti pana la adanci batraneti".
De�i consilierul aflat sub influenta vrajii nu �tia ce facea, cei
care rup vraja, inclusiv multi consiliert 0 pot identifica destul de
repede, chiar �i daca nu 0 pot numi. Se simt inconfortabil sau
furio�i atunci cand observa sau cand 'intalnesc comportamente
tiranice. Simt 0 aura de irealitate atunci cand cineva spune un
Iucru, iar mai tarziu sustine ca a spus altceva . Au un gol in stomae
sau se simt 'inspaimantati. Propriul lor radar " interior" identifiea
vraja �i chiar declan�eaza 0 alarma, avertizandu-i ca 0 persoana
sub influenta vrajii se afla prin preajma.

268
 RUPEREA V RAJIl

Atunci cand cei care rup vraja vorbesc pentru a desface

conexiunile de control, 0 fac plini de curaj . In unele locuri de
mundi au fost amenintap, retrogradati, hartuip sau concediati
pentru ca au lncercat sa rupa vraja.

Strategii de rupere a vrijii

• Accepta realitatea adevarului tau interior.
• Fii atent la invadarea granitei, a ta sau a altcuiva.
• Nu raspunde la nonsensuri ca �i cu m ar avea logica.
• Construie�te-ti viata pe adevar.
• Apara-ti copiii.
• Vorbe�te pentru a rupe vraja.
• Daca cineva te define�te, spune:
"Ce?"
"Ce ai spus?"
"Te-am auzit."
"Prostii. "
sau
"Ce faci?"
Daca e�ti definit, hartuit sau respins in orice fel la munca, scrie
aceste lucruri. Atunci cand iti iei cametelul �i creionul, pune
intrebari pentru rupt vraja: "Ce ai spus? Ai timp? Cum se scrie
numele tau?"
Daca vraja nu poate fi rupta, dadl te afli in prezenta unei
persoane sub influenta vrajii care nu se va schimba, supravietuirea
ta spirituala, daca nu chiar fizica, poate depinde de fuga.
Oamenii aflap sub influenta vrajii pot aparea la radio �i la
televizor, definindu-i pe altii �i fiind vehemenp la adresa celor
care nu sunt ca ei. Cei care rup vraja schimba postul. Daca
suficient de multi oameni fac acest lucru, persoana aflata sub
influenta vrajii nu mai are public �i vraja devine mai slaba, nu
mai putemica.

269
 OAMENII DOt\1INATORI

Maturizarea: persoani sub influenta vrijii sau

care rupe vraja?
Este 0 actiune de rupere a vdijii sa Ii spui copilului care este
definit de un alt copil sau de un adult: fl Ce ti-a spus celalalt nu
este In regula. Doar se preface" .
Parintii, profesorii �i toti cei care au influenta asupra altora
pot fi persoane care rup vraja Invatandu-i diferenta dintre ce este
mchipuit �i ce nu. Atunci cand vad pe cineva discrirninat, hartuit
sau brutalizat, ei pot vorbi despre curajul �i eroismul de care este
nevoie pentru a te uni pentru ceilalti, nu impotriva lor.
Sprijinul acordat copiilor no�tri include sa Ii Invatam ca ne­
respectarea granitelor mseamna nerespectarea vietii. De exemplu,
exista limite pentru ce putem �ti despre alta persoana: II A spune
ca prietenul tau este prost nu Inseamna decat sa te prefaci ca �tii
cat de inteligent este. Vrei sa spui ca e�ti furios pentru ceva?"
In vremurile trecute, oamenii credeau cal asemeni fiicei mora­
rului din povestea de la mceput, femeile trebuie sa se chinuie ani
mtregi m Incercarea de a-�i ca�tiga forta . Credeau ca acest lucru
era neaparat necesar pentru dezvoltarea psihologica, ca �i cum
femeile s-ar fi nascut cu un nefericit deficit de acest gen.
Totu�i, lupta femeilor pentru a depa�i opresiunea este, ase­
menea celei a tuturor oamenilor oprimati, 0 mcercare de a rupe
vraja. I n toate timpurile �i In toate locurile m care oamenii �i
femeile au fost oprimati, ei au fost nevoiti sa fuga daca nu au
putut rupe vraja. Au fost nevoiti sa opreasca efortul neabatut de
a-i controla al opresorului.
Oamenii care mtalnesc dominatori cauta solutii �i lupta pentru
un tratament egat de la mar�uri de protest �i demonstratii, la a
declara ca 0 acuzatie sau 0 hartuire sunt de neacceptat. Se lupta
cu tirania, de la a lua arma m mana Impotriva invadatorilor, la a
se alatura cauzelor umanitare.
Incercarile de a-i controla pe a1tii tradeaza milioane de oameni,
dezmembrand tari mtregi �i distrugand vietile celor inocenti .

270
 RUPEREA VRAJIl

Din aceste motive, oamenii iau atitud ine hotarati sa rupa vraja,
sperand sa ne ad uca mai aproape de un mod mai real �i mai
sincer de interactiune - 0 lu me mai reala �i mai sincera, cu
siguranta una mai putin inspaimantatoare �i �ocanta.
De�i exista multe feluri de a vedea �i de a rezolva 0 problema,
cred ca a vedea acest subiect ca pe 0 problema de conectare ne va
ajuta sa ne imunizam la ea, chiar sa 0 respingem daca ne-a 'invins.
Vom 'intelege cat de absurda este �i nu vom mai fi d ispu�i sa
credem sau sa acceptam definitia pe care ne-o da oricine sau pe
care 0 da oricui altcuiva, chiar daca acesta se afla mtr-o pozitie
care 'ii confera prestigiu sau autoritate. De fapt, cred ca d aca
destui dintre noi vom incepe sa vedem problema a�a cum este,
ea va incepe sa dispara ca 0 umbra adusa la lumina.
Multi oameni care apeleaza cronic Ia comportamente despotice
au spus ca s-au simtit obligap sa rna contacteze. Vor sa se opreasca.
Vor sa se schimbe, de�i adesea nu �tiu deloc sau aproape deloc ce
presupune schimbarea �i nici nu �tiu de ce Ii se pare dificil sa
lnceteze sa incerce sa ii controleze pe ceilalti de�i ei chiar vor sa se
opreasca . Totu�i, au mcredere ca schimbarea este posibila. Aceasta
veste buna sugereaza ca de�i 0 conexiune de control poate parea
uneori sa fie mai buna decat lipsa oricarei conexiuni, dominatorii
deschid ochii la faptul ca exista un mod mai bun de a te conecta ­
unul mai putin stresant �i cu mult mai satisfacator.
Au descoperit curajul de a se schimba deoarece vor sa faca
lumea mai buna pentru generapile care 'ii vor urma �i deoarece
au ajuns sa inteleaga ca atat timp cat evita aceasta schimbare,
viata devine tot mai grea.

V1'eau ca asta sa se termine Ia generatia mea �i vreau sa

am acea senzatie pe care am avut-o odatii, cand eram diferit ­
cand nu eram dominator.
- L. N., Washington

271
 Capitolul XXIX

Claritate

Daca nu ar fi aameni ca tine care var sa se

schimbe, nu ar exista schimbare in fume .
 OA�lE\JI I DO!\lIi'\ATORI

D vrajii, pretinzand ca �tii realitatea personala a altcuiva, poti

ad}, din mtamplare, descoperi d} te-ai aflat sub influent a

destrama vraja, daca dore�ti. De�i este putemica, 0 vraja este

doar 0 influenta. Doar faptul ca �tii despre ea Ii poate slabi
influenta pe care 0 are asupra tao
Pe de alta parte, daca ai auzit enunturi de definire �i ai crezut
ca provin din ratiune sau ca exista cineva caru ia sa ii poti explica,
toate cuno�tintele despre vraja �i despre felul 'in care oamenii pot
fi m afara firii lor arata dar ca nu a�a stau lucrurile. Enunturile de
definire sunt, 'intr-adevar, iluzorii. Iar atunci cand oamenii sunt
in afara firii lor, ei nu "exista" pentru a auzi adevarul.
De�i multi dominatori vor sa se schimbe, unii sunt a fectati de
atat de multe influente, norme culturale, perceptii inverse, sine
pierdut, deconectari �i a�a mai departe, mcat prefera sa ramana
sub puterea vrajii atat timp cat traiesc, agatandu-se de orice
identitate �i-au constru it �i de orice ancora pare sa functioneze.
Pentru a se simti apropiati, nu este nevoie sa stabileasca 0
legatura cu 0 persoana reala, deoarece ei sunt apropiap de
persoana sau de grupul lor iIuzoriu. De fapt, unii domina tori
aleg 'in mod dar sa nu se schimbe. Unul dintre ei a pus un anunt
'in biroul lui: " Nu rna voi schimba" . L-am vazut ca pe 0 mantra
care ii amintea ne�batut de insistenta lui de a ramane sub
influenta vrajii �i de hotararea de a evita con�tiinta.
De�i cei mai mulp oameni sunt con�tienti de comportamentul
lor, cei mai putemic influentati de vraja sunt incon�tienti de
impactul ei. I n cazuri extreme, unele persoane devin atat de
deconectate de ele msele, mcat pard� ar fi doi oameni diferiti,
incon�tienti chiar �i de ce au spus �i au facut. Dar multi dominatori
vor cu disperare sa rupa vraja care Ii domina mai ales atunci cand
vad ca unele dintre felu rile In care au fost educati sa se comporte
�i ca unele d intre cele in care au Invatat sa se descurce au rezultate
inverse care Ie fac rau celorlaiti iar lor Ie aduc opusul a ceea ce
vor.

274
 CLARITATE

Cat de mult ar dura sa ma schimb ? Ce pot face pen tru

asta ? Cuno�ti oameni care au reu�it sa se schimbe ? Cum
pot sa ma asigur ca ma voi schimba ?
- M.L., New York

Pentru a rupe vraja, dominatorii trebuie sa-�i infrunte frica de

independenta �i de pierderea " identitatii " lor perfecte, cea pe
care au construit-o invers, de la exterior spre interior. Oare pot
intelege ce fac �i l�i pot trata temerile intr-un fel ln care sa nu fie
obligati sa actioneze Impotriva altora? Cum pot ei doband i
cuno�tintel e pierd u te �i experienta interzisa care l e-ar fi permis
sa se cunoasdi pe ei in�i�i? Sa privim felul In care vraja sc
dezintegreaza In lumina con�tiintei.

Sunt dominator. $i am trait sub influenta vrajii.

Indiferent de motive, de ce am descoperit in trecutul
meu �i de felul in care am fast tratat �i supus abllzurilO1�
C011lportamentul meu �i felul in care i-am ranit pe altii este
gre�it. Am fast orb la toate comportamentele mele abuzive
�i la tacticile pe care Ie-am folosit.
De�i eram con�tient de furia care clocotea in mine �i de
faptul ca llneori imi raneam intentionat partenera, ma
gandeam: "N-a fast atat de rau, altii ar ft fost �i mai rai ".
Am dezumanizat �i devalorizat cea mai valoroasa �i mai
pretioasa persoana pe care a cunosc. Nu am auzit-o �i nu
am vazut-o. Parcurg etape pentru a ft responsabil fata de
altii �i orice altceva este nevoie pentru a ma vindeca.
imi dau seama ca asta ar putea sa dureze ani intregi. E
in regula, am de gand sa ma schimb pentru tot restui vietii
mele pe pamant.
- G.H., Georgia
 OAMENII DOMINATORI

Cand oamenii l�i dau seam a de irnpactul comportamentului

lor �i cand descopedi ce Ie lipsea, de obicei vor sa fie conectati cu
ei In�i�i, nu cu altcineva. Vor sa sirnta realitatea conexiunii lor.
Vor sa se simta a�a cum se simteau cand erau foarte mici �i Inca
erau conectati, cand erau atat de mici, mcat nu l�i exprimau
trairile in cuvinte.
Am mtalnit multi oameni care l�i dau seama ca suntern cu
totii interconectati mtr-un mod inexplicabil �i ca sun tern, de
asemenea, separap cu totii. Ei rup vraja care are influenta asupra
lor.

Sunt recunosciitor pentru ocazia de a vedea vraJa

dezviiluitii �i cuno�tintele riispandite.
- A.N., Colorado

Dupa cum am vazut, de obicei oamenii care au stabilit

conexiuni de control reactioneaza cu manie la semnele de
independenta. Stapanirea furiei este importanta, dar a �ti de ce
este cineva furios este �i mai important!
Un barbat foarte inteligent, expresiv �i sofisticat a mteles de ce
era furios m timpul unei conversatii telefonice. Momentul m care
s-a infuriat a fost deosebit de lamuritor. in timpul discutiei
noastre, el s-a luptat cu vraja raspandita �i straveche �i a revenit
la realitate m viata lui. Dorea sa fie con�tient. Era atent sa nu intre
sub influenta vrajii. Muncea mult pentru a fi 0 persoana care
rupe vraja.
EI �i sopa lui comunicasera deschis. Se bucurasera de
conversatii pline de mtelegere. Apoi, mtr-o zi, el a fost prins de
vraja mtr-un moment de vulnerabilitate. lata cum mi-a descris
experienta lui �i felul in care a renuntat la iluzii.

Am viizut-o sustinand 0 prezentare echipei noastre de

vanziiri �i am fost cuprins defurie. Nu am spus un cuvant,

276
 CLARITATE

dar fierbeam. Ea mi-a vazut ochii mijiti, pumnii incle�tati,

ostilitatea.
Rationamentul meu: nu vorbea �i nu explica a�a cum
a� fi facut eu.
Mai tarziu, mi-a vorbit despre asta. Era manioasa �i
m-a fiicut magar, iar eu m-am infuriat. Nu facusem decat
o mica gre�eaLa, credeam ca rna descurcam foarte bine. Nu
tipasem la ea, nu 0 Lovisem. $i ea vine �i imi spune ca
tocmai incepuse sa aiba incredere in mine �i ca acum nu
mai are, iar eu m-am intors de unde am plecat �i ea ar
trebui sa i§i ceara iertare en. m-a jn.Cllt mn.gar.
- A§ vrea sa ne intoarcem La miezuL probLemei, i-am
spus eu. Poti sa faci aceLa�i Lucru cu mine inchipuindu-ti
ceva ?
A fost de aeord.
- A� vrea sa te uiti La paLma ta. Acum, imagineaza-ti ea
in timp ce 0 prive§ti vrei sa iei eea§ea de eafea, dar mana se
intinde dupa ni�te hartii aflate in apropiere. 0 vezi? Din
nou, uita-te La cea�ea de cafea, eu atentie, §i, eu eoada
ochiuLui, iti vezi mana indreptandu-se catre hartii ?
L-am rugat sa faca asta de cateva ori. Apoi am in­
trebat:
- Cum te simti?
- Vreau sa imi vars furia pe mana. Cum indrazne�te ?
Vreau sa strig tare. Vreau sa 0 OBLIG sa faea ee vreau eu.
Vreau sa 0 eontrolez.
- Oh, exact a�a m-am simtit eand vorbea ea. $i lucrurile
au fost inrautatite pentru ca ii vedeam pe toti ceilalti stand
§i aproband ce spunea. Parea atat de. . .
- Independenta ? a m intrebat eu.
- Da. M-am simtit atat de neputineios.
- Se poate ca, i-am spus eu, atunci cand ai vazut-o ea
pe 0 mana, ca pe un ursulet de plu�, ca pe cine vroiai tu sa

277
 OAMENII DOMIN ATORl

fie, prin ochii tiii ea sa nu fi piirut 0 persoana, ci anihilata

�i de aceea ea s-a infuriat �i te-a facllt magar.
Mai tarziu, mi-a marturisit gandurile lui, cu spernnta
ca "lupta personaia va fi spre binele ceiorlalti ". Astfel, el
construie$te 0 cale de rllpere a vrajii.
- Pot sit lnteleg ca ea este in cit furioasa �i ranitit. Nu am
�tiut cit acest proces va durn atat de multo
- Nu este de mirare cit am crezut cit aveam 0 relafie
minunata, dar sOfia mea realit nu era in cadru. NIl ii
puteam auzi suferinfa.
- Metafom mainii n fost perfecta pentru mine. Exact asta
se intampla. Oricnt de oribii fi de violent ar fi cuvantui
"anihilare", trebuie sit spun cit este precis. Doar forfa
cuvantului mit ajutit sit inteleg importanfa faptllilli de a
ritmane treaz, con�tient. Nu vreau safiu sub infLuenfa vrajii.
- Este foarte important pentru mine sit inteleg vraja.
- M-am gandit mai bine, mi-am putut aduce aminte cit
in acest fel am fost $i eu tratat $i conectat in copilarie. Nu
am avut independenfit, identitate. Uneori am fost mana,
fiind obiectul furiei provocate defaptul cit nu ma " mi�cam II

a$a cum trebuia. A$a cit impreuna cu privarea de afectiune

existn anihilarea individualitiifii mele.

Foarte mulp oameni nu definesc pe nimeni, nici nu inlocuiesc 0

conexiune empatidi cu una pe dos, dinspre exterior spre interior.
i �i traiesc viata confruntandu-se cu provocari dificile, chiar
simtindu-se speriati �i singuri uneori. Totu�i, ei nu inventeaza
oameni sau lumea din jurul lor decat daca uita pe moment de sine.
Dar, dupa cum am vazut in calatoria noastra prin labirintul de
comportamente irationale intretesute in lumea noastra, multi
oameni sunt in afara firii lor in cea mai mare parte a timpului.
De vreme ce mii de oameni au luat legatura cu mine pentru
aceasta problema, sunt sigura ca exista conexiuni de control din

278
 CLARITATE

bel�ug. Din punct de vedere istoric, acestea exista de foarte,

foarte mult timp.
Iluziile prind viata din copilaria cea mai frageda. A tunci dlnd
copiii descopera ca lumea lor este de nesuportat, cand nevoile lor
primare nu sunt satisfacute, ei pot crea 0 persoana sau 0 lume
lnchipuita. Detinand controlul asupra lumii lor lnchipuite �i fiind
conectati la ea, se simt In siguranta.

Uneori sunt foarte descurajat de ciit de 'inciilcita este

toaM chestia asta. Lumea 'inchipuitii pe care am creat-o se
suprapune 'inca peste cea noua 'in care 'incep sa traiesc.
Este atiit de greu sa ma reorientez. inteleg eu adevarat, am
fost conectat invers la ea.
- M. V, Ontario

Unii oameni nu au invatat sa �tie ce Inseamna propriile sen­

timente. Unii au fost educati sa nu simta prea mult. Iar unii au
fost educati sa nu �tie ca au sentimente.

- Sotia mea are talentul asta, mi-a zis un client.

- Care ?
- Pai, are sentimente, a raspuns el.

Dominatorii simt durerea �i anxietatea provocate de deco­

nectare atunci cand renunta la conexiunile lor de control. Procesul
nu este u�or - nici macar pentru cei care �tiu ca 0 conexiune
empatica este 0 sursa de bucurie.
De obicei, atunci cand se trezesc in urma vrajii, ei devin activi
in renuntarea la conexiunile inverse. Unii chiar i�i urmaresc
propriile ganduri, oprindu-Ie pe cele irationale care pretind ca il
cunosc pe celalalt.
in continuare gasip cateva comentarii de la oameni care ies de
sub influenta vrajii:

279
 OAMENII DOMINATOR!

• "Fiecare zi mseamna 0 noua descoperire, unele dureroase,

altele vindecatoare, toate benefice./I
• "Sunt con�tient ca Imi este foarte greu sa exprim ce vreau
�i am nevoie cu adevarat. /I
• "Sunt Incantat ca rna trezesc din vis �i ca mcep sa Imi traiesc
sentimentele �i viata. Sper ca voi fi capabil sa Imparta�esc
aceasta viata cu a1tii. Chiar vreau sa ajut �i sa dau viata. /I
• "Multumita preocuparii �i pasiunii tale de a-i vedea pe
oameni complet �i de a vedea relaFile cu adevarat, IF sunt
dator tie �i altora care Imparta�esc aceasta idee. /I
• " Este ca recuperarea dupa 0 rana. Lucrurile rnerg greu, dar
cred ca observ un progreso ° parte dintre progrese chiar
sunt progrese. Vad schimbarea. /I
• "imi dau seama ca mi-am tratat copiii ca pe unii imaginari./I
• "Acum putem vorbi despre orice �i Ii aud unele dintre
mtrebari, Ii simt durerea �i Irni recunosc abuzurile �i
controlul. Simt 0 apropiere care cre�te fooooarte mcet. Sunt
foarte atent sa nu intru sub influenta vrajii. De fapt, i-am
spus ca Imi este teama de acest lucru �i ca am nevoie de ea
sa Imi spuna cand se mtampla. I-am spus cat de mult
apreciez faptul ca munce�te dublu - face fata emotiilor ei �i
Imi rnoni torizeaza com portamen tul. /I
• "Obligat sa lmi mfrunt temerile, supravietuiesc �i invat sa
rna simtin siguranta in sinele meu. De fapt, comportamentul
meu distructiv a dus chiar la distrugerea acestuia./I
Cunoa�terea independentei este 0 bagheta ferrnecata care
rupe vraja. Cei care sunt prin�i in stransoarea ei pot alege sa ia
bagheta, dar toate reu�itele depind de curaj .
Este nevoie de un curaj enorm pentru a sta pe propriile
picioare. Independent. Este nevoie de timp pentru a depa�i toata
suferinta tinuta la distanta de conexiunile de control.

280
 CLARITATE

Gre§eam. Am fast atat de egoist. A§ vrea ca dezvoltarea

mea sa fte mai rapida, dar stejarii maiestuo§i cresc in timp.
Vreau sa ftu un astfel de stejar.
- L. V, San Francisco

Chiar �i dupa ce afla de ce nu se pot face vazup �i auziti,

martorii considera ca recuperarea dureaza mult timp.

Acum, dupa cind ani, abia incep sa ma simt normal.

Am fast definitii ani intregi.
- S.R., Texas

Traind in afara fuii lor, deconectap de profunzirnile lor inte­

rioare, cei aflap sub influenta vrajii au cunoscut viata doar la
suprafata. Perceppa lor superficiala i-a impiedicat sa cunoa sca
profunzirnea oamenilor adevarati. A intelege �i a aprecia diver­
sitatea viepi insearnna mult pentru indepartarea prejudecatilor
�i a discriminarii in privinta celorlalti.
Cei mai mulp dintre noi admira �i chiar venereaza miracolul
individualitapi umane. In acela�i fel admiram �i chiar veneram
individualizarea naturii: un apus de soare, 0 orhidee, 0 caprioara
nou-nascuta, un munte cu piscurile acoperite de zapada, un copil,
cuibul unei pasari colibri. Dar unii dintre oamenii aflap sub
influenta vrajii abia incep sa vada cat de minunata este diferenta.
I�ind de sub puterea vrajii, multi fo�ti dominatori in loc sa se
teama de diferenta �i de independenta lncep sa respecte indivi­
dualitatea, magia creapei - un caleidoscop care i;;i schirnba tot timpul
forma, culoarea, modelul, �carea �i perspectiva personala.

inteieg ca putem privi amandoi acela§i lucru in acela§i

timp, dar ca ftecare dintre noi are propria parere. $i imi
dau seama ca pot aprecia aceste perspective diferite.
intelegerea �i aprecierea nu inseamna sa gande§ti la fel, ci
sa impartii�e�ti �i sa intri in comuniune.

281
 OA�lEl\iII DOiVlIl\iATORI

Devin tot rnai bun la a fi independent �i Ia a-rni vedea

sotia ca fiind d�feritii. Mil gandesc tot tirnpul cum sil fiu
acel prieten bun de care are ea nevoie. imi este de mare
aju tor.
- J.D., Nebraska

A�a cum nu exista doua amprente identice, nu exista nici doi

oameni la fel. Cum natura se desfa�oara In diferente �i astfel I�i
extinde In permanenta diversitatea, a respecta oamenii diferip,
parerile diferite �i independenta Insa�i este un mod de a respecta
viata �i de a rupe vraja.
Atunci cand dominatorii renunta la persoana Inchipuita �i la
felul In care se agata de celalalt, ei nu mai au apararea oferita de
o conexiune inversa. A renunta la ancora persoanei Inchipuite
plantata In cineva este Inspaimantator pentru dominatori. Dar
sentimentul de durere �i de frica Ii aduce inapoi la ei In�i�i.
Fructele unei astfel de Incercari sunt darurile empatiei �i, In final,
al adevaratei conexiuni interioare. Dorinta de a se conecta invers
scade pe rna sur a ce cre�te con�tientizarea conexiunii interioare.
In timp ce fo�tii domina tori I�i plang pierderile �i au grija de
sentimentele lor, ei i�i restabilesc conexiunea interioara iar em­
patia ii reconecteaza cu ceilalti.

Sunt incnntat de dezvoltarea �i de maturizarea prin

care trec. Am ajuns intr-un punct din care nu ma mai pot
intoarce. Sunt capabil sa imi incetinesc gandirea �i sa-mi
descopar sentimentele.
- BI, Iowa

I n loc sa acponeze pentru a pastra "In viata" persoana

Inchipuita folosind frica, intimidarea �i dominarea, fo�tii domi­
natori descopera ca pot accepta �i oferi dragoste liber. Forta lor
izvora�te dintr-un spirit destul de plin pentru a-I hrani pe celalalt,

282
 CLARITATE

destul de viu pentru a actiona pentru bine, destul de dar pentru

a intelege, destul de credincios pentru a a�tepta �i a vedea, destul
de bray pentru a dezvalui adevarul, destul de liber pentru a alege
sa invete, destul de curajos pentru a sta pe propriiIe picioare,
destul de conectat pentru a-I iubi pe ceialait.

Faptul cli am inteles cum i-am deftnit pe aitii mi-a adus

o mare Iibertate 'in viatli.
- S. C., Carolina de Nord

283
 Capitolul XXX"
i n armonie ell forta irezistibila
,

A tat de mult timp au fast nevazufi §i

neauzifi, incat admirafia pentru ei umple
spafiul in care exista - admirafia ca rnai
exista .
 OAMENII DOylIi\iATORI

on�tientizarea propriei noastre conechhi reale provoad i

C respect a�a cum galaxiile provoadi admiratie. Conexiunea
interioara ne ofera 0 viziune mai profunda, perm itandu-ne sa
vedem dincolo de suprafata, d incolo de aparente. Conexiunea
interioara ne pune in armonie cu forta irezistibila.
Cand suntem deschi�i la propriile trairi, adica la sentimentele,
intu itiile �i senzatiile noastre, sun tern mai capabili sa observam
vraja chiar de la d istanta. In acest fel, suntem in armonie cu forta
irezistibila care a actionat Intotdeauna pentru cre�terea con�tien­
tizarii conectarii noastre, prin urmare pentru destramarea vrajii.
Dorinta noastra de con�tiinta este 0 misiune sfanta care, in �i
prin ea, da sens �i scop viepi. Tanjim dupa sens a�a cum 0 planta
tanje�te dupa soare. Daca acesta nu ar fi acolo unde II cauta
planta, ea ar muri. Daca sensul pe care II cautam nu este acolo
unde am invatat sa 11 cautam, �i noi ne putem pierde viata. Sensu I
face satisfactia posibila �i incercarile suportabile. Pierderea
sensului pune in pericol supravietuirea.
Peste tot in lume, semintele haosului au fost sadite In ignoranta
�i au crescut in culturi incon�tiente de ele msele. Conexiunile de
control sunt astfel de seminte. Ele se opun atat naturii, cat �i cursului
evolupei umane. Totu�i, In mod paradoxa!, distrugerea pe care 0
provoaca ne obliga sa evoluam de la ignoranta la cunoa�tere.
Calatoria de explorare prin labirintul de comportamente
irationale mtretesute In lumea noastra a fost 0 cau tare a
cunoa�terii. Am incercat sa Intelegem comportamentele iratio­
nale, sa descoperim ce Ie provoaca �i cum sa Ie infruntam.
Am descoperit vraja �i am mvatat cum sa 0 desfacem. Am
auzit cuvintele �i incantatiile folosite. Am aflat ca nevoia de
conectare este inerenta in con�tiinta, deoarece aceasta d in urma
este conexiunea universala .
Am vazut ca unii oameni, in dorinta lor de a simti conectarea,
au creat substitute triste pentru conexiunea reala doar din cauza
ca �i-au pierdut con�tiinta interioara. Au constru it 0 poarta de

286
 1;\ AR:\10NIE CLJ FORT A IREZISTI BILA

conceptii false �i s-au inchis in spatele ei . 0 mie de ani s-au luptat

sa 0 deschida, devenind tot mai fu rio�i, tot rnai despotici. Insa
unii au gasit cheia care deschide u�a .

Ceea ee m-a ajutat mai mult deetH orice a fast faptul ea

am aflat despre deeoneetare �i ea am inteles ea eram deja
eoneetat.
- R. T, Massaehussetts

Cand suntern In arrnonie cu forta irezistibila, sun tern obligati

sa exprimarn �i sa respectam ind ividu alitatea. In acela�i tim p ,
respectul nostru pentru individualitate ne armonizeaza �i mai
mult cu forta . Rezultatul unei astfel de ali ante este revigorant �i
datator de putere.
Oamenii care suntin armonie cu forta irezistibila simt cu adevarat.
I �i traiesc conectarea reala. Se unesc pentru alpi, nu irnpotriva lor. Ii
sprijina pe cei care sunt diminuap, definip �i atacati. Cauta scop �i
sens in timp ce i�i infrunta curajo�i temerile. Au incredere In
bunatatea universului, �tiind ca �i incercarile subtile de a-i controla
pe alpi sunt semne ale vrajii. Se autodefinesc in mod natural.
Alegand con�tient, ei stabilesc cine �i ce sunt, ce vor accepta �i
ce nu, ce Ie place �i ce nu. In acest fel, ei i�i enunta realitatea �i 0
contureaza cu anumite experiente. Aceasta se nume�te creatie de
sine. Acestea sunt alegeri con�tiente.
Fiind In arrnonie cu forta irezistibila, ei simt 0 siguranta
profunda care altfeI nu este posibila. Stiu ca lupta de a pastra
conexiunile inverse este nesfar�ita �i niciodata satisfacatoare.
Astfel de eforturi sacrifica adevarata autonornie pe altarul igno­
rantei. Pastrarea unei conexiuni iluzorii poate fi sensuI �i scopul
unei vieti construite pe dos.
Armonizarea cu forta irezistibila �i con�tiinta conexiunii
interioare ne conecteaza cu altii. Trairea fireasca a empatiei ne
confirma interconectarea �i produce respectul nostru pentru

287
 OAMENII DOMINATOR!

umanitate, deoarece empatia este un atribut al dragostei �i 0

functie a con�tiintei umane. insa chiar �i atunci cand simpm
empatie pentru a1tii, sentimentele lor vor rezona altfel in ei decat
in noi, deoarece realitatea lor este doar a lor, unica. Nimeni nu
poate cunoa�te pe deplin profunzimea �i intinderea trairilor altei
persoane. Chiar ;;i a�a, empatia este posibila. Cuvintele nu pot
descrie potrivit acest fel de con�tiinta - aceasta conexiune.
Daca ne gandim la faptul ca fiecare dintre noi se au todefine�te
in mod firesc, este u�or sa intelegem ca cei care ne definesc
actioneaza impotriva firii. Prin urmare, cei care incearca sa ii
controleze pe a1tii se confrunta cu 0 revolta a con�tiintei atat din
interior, cat �i din exterior. in final, forta irezistibila nu se va lasa
intoarsa. Este constanta �i nu poate fi invinsa. Doar circumstantele
�i evenimentele se schimba. Con�tiinta umana i�i va cunoa�te
propria conectare, deoarece conexiunile pe dos se infrang
singure.
Am vazut de multe ori ca cei care rup vraja prospera. Nu
conteaza daca au fost sub influenta vrajii sau sub cea a celor aflap
in puterea ei. Totu�i, intrarea in armonie cu forta irezistibila nu
inseamna ca ei nu intampina greutap. De obicei, au. Dar daca
actioneaza din proprie inipativa, fiind atenp la independenta
celorlalp, traiesc in concordanta cu dinamica universului. Intra
in armonie cu forta irezistibila. Si aceasta ii sprijina. Straduindu-ne
sa ne cunoa�tem �i sa ne traim propria conectare, incercarile
noastre de zi cu zi ne ofera constant ocazii de a intra in armonie
cu forta irezistibila.
Daca parintii lui Jack ar fi fost in armonie cu forta, ar fi spus:
"Oh, te-ai lovit la genunchi. Hai sa il pansam. Ai obosit �i ti-e
foame? Vrei sa mananci?" Nu asta facem cand ne ranim? Ob­
servam. ingrijim rana. Avem grija de noi.
in armonie cu forta irezistibila, ne aparam independenta,
demonstrand ca nici nu putem accepta, nici nu putem asculta
nonsensurile. Le vedem a�a cum sunt. Cand ne aparam libertatea,

288
 I N ARMONIE cu FORT A IREZISTIBILA

adevarul �i reciprocitatea, prindem pu tere. Respectand realitatea

diferita a celuilalt, respectam " intentia" universului, iar universul
ne ajuta.
Oamenii care se afla In armonie cu forta irezistibila chiar
traiesc viata Intr-un mod diferit decat cei care actioneaza
Impotriva ei. De exemplu, ei nu cer loialitate ca cei care recurg la
comportamente opresive, deoarece ei au ca�tigat dej a loialitatea
celor apropiati lor.
De�i loialitatea este ceruta de catre cei deconectati, ea nu cere
nimic de la nimeni. Este ca aurul pur dat gratis, p rovenind din
respectul �i parerea buna despre 0 persoana, un grup, 0 cauza
sau un ideal. Este gandita �i con�tienta.
Oamenii care se afla In armonie cu forta irezistibila au �i 0
relatie personala cu Dumnezeu. In loc sa Incerce sa para ca " devin
Dumnezeu", urmand una dintre zecile de norme care ne s p un
cum sa 0 facem, ei renunta la lupta, �tiind ca Dumnezeu nu poate
fi In�elat. Nu au nevoie sa se lupte �i sa ucida pentru a dovedi ca
norma lor este superioara altora, a�a cum atat de multi au facut
In razboaie "sfinte" In trecut �i In prezent. in schimb, vazand un
scop de a fi Intelept �i bun In a fi dumnezeiesc, ei lupta sa se
comporte ca �i cum deja ar fi una cu totu!, chiar dad} In acela�i
timp, separati.
Martorii �i cei care rup vraja apar In fiecare zi, gata sa I�i
exercite libertatea personala de a se autodefini �i de a crea vieti
p line de sens. Puterea con�tiintei colective provoadi schimbari In
lume. Oamenii aflati sub influenta vrajii pleaca In pro p ria cala­
torie, po mind chiar din locuri m care vraja este cel mai mtunecata
�i mai pu ternica.

Toemai am ineeput sa imi ure muntele. Mil rog ea

atunei eiind voi ajunge in viir! toti eei pe care i-am definit
sa fie aeolo pentru a ma aeeepta. Mi-am ineepu t u re u� u l .

Ei au flcut deja tot ee puteau.

- ].H., Canada

289
 OAMENII DOMINATORI

lndiferent dadi suntem aHituri de ea sau lmpotriva ei, forta

irezistibila este una pe care ne putem baza. Intr-un fel sau altu!,
intotdeauna va fi alaturi de noi, trezindu-ne con;;tiinta, amin­
tindu-ne ce am uitat.
 Cuvant de incheiere

Am Imparta�it perspectiva prezentata m aceasta carte multoT

oameni din toata tara. Ieri m-a sunat 0 femeie care participase la
un workshop pe care I-am sustinut de curand.

Vreau sii-ti spun eii eu eredeam eif �tiu ee inseamnii

eontrolul - eif nu ai avea de spus prea multe lueruri noi
pentru mine - ti-am eitit eiirtile de multe ori. Dar, oil, m-ni
impresionat. Aeum �tiu, in eele din urmif, ee nu mergea
bine. $tii ee inseamnii asta pentru mine ? Niei nu �tiu de
unde sii ineep.
De ani intregi nu puteam intelege de ee se uita prin
mine sau de ee pleea atunei eand ii vorbeam sau de ee mil
respingea �i imi spunea eii nu face deeat sii mii taehineze.
Mi-am petreeut toatii viata intrebandu-mii.

Atunci cand oamenii rna suna sau Imi scriu despre relatiile
lor, suferinta lor este foarte profunda, dezamagirea �i confuzia
sunt foarte putemice. Urmatorul mesaj este reprezentativ pentTu
multele pe care Ie primesc. A fost scris de 0 persoana care a n i
mtregi a fost atacata cu acte opresive subtile. A fost semnat
" anonim".

291
 OAMENII DOMINATORI

Mii de dolari au fost cheltuifi pe cei mai buni consi/ieri

care, ftre�te, m-au invinoviifit pe mine pentru problemele
"noastre". Panii in aceastii zi, nu �tiu cum sau de ce am
supraviefuit. Deseori m-am gandit la supravietuire �i mi-am
dorit constant sii mor. Dar, cumva, merg inainte. Nu viid
rostul la a cheltui bani pe care nu ii am pentru consiliere,
atat timp cat IIcei mai buni" nu au flcut decat sii contribuie
la dezintegrarea mea.
Te rog sii continui sii scrii. $tiu ce mi s-a intamplat mie.
Doar cii nu �tiu de ceo

Problema controlului este atat de d'ispandita, rugamintea de a

intelege este atat de frecventa, mcat trebuie sa continuu sa scriu.
 Bibliografie

Bohm, David (1980). "Wholeness and the Implicate Order".

Londra: ARK paperbacks, tiparit de Routledge & Kegan Paul
pIc.

de Becker, Gaven (1997). "The Gift of Fear" . Canada: Little

Brown & Company.

Miller, Alice (traducere de Hildegarde �i Hunter Hannum)

(1983) . "For Your Own Good : Hidden Cruelty in Child-Rearing
and the Roots of Violence" . New York: Farrar, Straus �i Giroux.

Stark, E. �i Flitcraft, A. (1998). "Women and Children at Risk:

A Feminist Perspective on Child Abuse". "International Journal
of Health Services", 18(1), 97 - 1 18.

293
 Sondaj

Te invit pe tine, cititorule, sa raspunzi la urmatorul chestionar,

astfel mcat sa putem afla mai multe despre tacticile de control,
despre vraja �i despre experienta ta cu ea. Participarea ta la acest
studiu va fi valoroasa �i este foarte apreciata. Nu trebuie sa iF
dezvalui m nici un fel identitatea.
Te rog sa bifezi raspunsul potrivit �i sa adaugi orice observatii
consideri necesar. Trirnite chestionarul completat la:

Patricia Evans
Evans Interpersonal Communications Institute
P.O. Box 589
Alamo, CA 94507

Sau, pentru informatii, resurse �i servicii:

Telefon: 925-934-5972
Fax : 925-933-9636
E-mail: EVANSbooks@aol.com
www.PatriciaEvans.com
www.VerbaIAbuse.com

295
 OAMENII DOMINATORI

Te rog sa incluzi un plic timbrat autoadresat daca ai nevoie de

un raspuns la corespondenta prin po�ta.
Multumesc anticipat.

Sunt
o femeie o barbat

Sunt
o casatorit(a) o singur(a)
� despartit(a) n divortat(a)

Am ani.

Am de-a face cu 0 persoana aflata sub influenta vrajii

o la serviciu.
D in familie.
o in relatie.
o la �coala.
o toate cele de mai sus.

M-a� descrie ca fiind:

D O persoana care rupe vraja.
o sub influenta vrajii.
o 0 persoana care nu s-a aflat niciodata sub influenta vdijii.
o 0 persoana care a fost sub influenta vrajii, dar nu mai este.

Aceasta carte m-a ajutat:

o sa inteleg vraja.
o sa recunosc oamenii aflap sub influenta vrajii.
o sa ies de sub influenta vraj ii.

296
 SoNDAl

o sa folosesc strategii de rupere a vrajii.

o altele: -------

Cel mai mult acum imi trebuie:

Daca ai avut 0 experienta cu vraja �i ai vrea sa 0 imparta�e�ti,

te rog sa 0 fad mai jos.

Cand m-am aflat sub influenta vrajii

sau
Cand am intalnit 0 persoana aflata sub influenta vrajii, eu . . .

297
 Note finale

1 . Ministerul Muncii, Statele Unite ale Americii, Biroul de

Statistidi a Mundi, "Tinerele femei se inscriu la facultate in numar
mai mare decat barbatii tineri" . Publicat initial in data de 30 iunie
1999.
2. Raport despre reforma asistentei sociale, "Contra Costa
Times", autor Meredith May, 10 octombrie 1998.
3. "The Gift of Fear" de Gaven de Becker, p. 174 (Little, Brown
and Company, Canada, 1997) .
4. "Studiile confirma faptul ca barbatii violenp deseori cresc
gradul de violenta pentru a pune din nou mana pe femeile �i
cop iii batuti care au cautat siguranta prin despartire [ . . ] . 75%
.

dintre vizitele facute la camera de urgenta a spitalelor de catre

femeile batute au loc dupa separare." (Stark �i Flitcra ft, 1988) .
Permisiune de reproducere oferita de Barbara J. Hart, director
juridic, Pennsylvania Coalition Against Domestic Violence.
5. Pentru mai multe informatii despre violenta In trafic, vezi
"Summary of Aggressive Driving Study", publicat de American
Automobile Association Foundation for Traffic Safety.
6. "The World: How to Commit the Perfect Dictatorship", New
York Times, de Blaine Harden, sectiunea Week in Review, 26
noiembrie 2000.

299