magazin de inspiratie si spiritualitate biblic& ES=) of} [= credintei DTTC Ke RUS TERE ROT) Rea Ret eee Mes Cee eet uae ne tg Z eet aed eerie cele: eater a ett eho eae tad lence PAD Spe eee AeA a= a a ae aor) Erte | Peoria + ec) gx Peete ets Pee! Doctor Luca” Pony foray CeCe eee errr pen yy i Uy r ‘ Tc non %Ultima carte din care a citit Abraham Lincoln 4 0» Viata nu-i o scara dubia 6 Andrei Borz ~ cvede in viata fara de sfirsit ‘Cum araté dragostea adevarata? 8 Gabriel Hategan ~ crede in dragostea neconditionata Oiubire tainicd 10 Gheorghe Julien — crede ca suferinta este o tai Ajutor! Am fost furat! 12 Viorel Dascilu ~ crede in fericirea din familie Dumnezeu ca sot inselat 14 Florin Bic’ cred in Dumnezeul familie’ Spre yinté 18 Andrei Bordeanu erede in clarificarea destinatiei Nute condamn! 19 Adrian Neagu ~ crede in Dumnezeul vietii depline Carnetel cu patru pagini si coperta verde 24 Szabé Liszlé-Csaba ~ rede in puritate Recreere 25 Viorel Daseilt Atentie la exprimare! 26 Cosmin Cocea ~ crede in cuvintele binefiicatoare De vorba cu Pavel Bartolomeu 20) Creati pentru bunatate 32 Carmen Neat - ered in atitudinea poriti Uhima speranta! 3.4 Gabi Ciocarlan ~ crede in linistea de dupa furtuna Dascilu ~ crede ci lectura Bibliei face bine Cartea fara cel mai important cuvant 30 Dan Rol Grila de programe Radio Vocea Sperantei 38. Fapt divers 40 Daniel Brinzan ~ crede in bunastare Reperele credintel ison ~ crede in succesul final ‘cuexceptia situaitrin care ese altel specia, textelebilce ‘sun redate cin Bila, sau Santa Scriptura, rad. D. Cores, Cece revizutsortgrafi, Casa ibe, 2076. Coordonstor Daniel Brinzan Redactaresicorecturé: Cristina Sava Grafica stehnoredacare: Dragos Girea Relaiacuctitort reperelecredinei@gmailcom 0769036601, vn reperelecredintelro Facebooldintagram: reperelecredinteh Airesa: tr. Cernica rr. 101 Panteimon,Ifov ISSN 2668-8034 Pareener dura Vit 3 Sate lserica Advertist de Zua a Saptea Radio Vocea Sperante, Speranta ercconei Een IDIT iubim oamenii Rercmnanian o viata implinita. ‘tor rin is Andre Bordeanu, Ancei Bore Dani! Bnzan Gabi loco, Cosmin Cocea, ‘zab9 Lasal6 Csaba, Oval Oasc, orel Dasa, Gabriel Hatega, Gheorghe len “Adrian Neagu, Carmen Neat, Dan Robinson ©copyright Reproducerea materiale serse este ncuraat cu menyionarea suse Foto: Dreamstime, Unsplsh, Notieare Opinite apantn autor sn represint in mad ‘obligatory punctl de vedere al partenerior.ricui Far placea s& lucreze cu baiieti mai destepti decat el”, imi spunea deundzi un fost coleg de liceu, astazi cel mai bogat dintre noi si extrem de bine pozitionat, cu legaturi puternice in lumea Bibliei Am ramas usor descumpanit: majoritatea nu cultiva atitudinea de colaborare cu persoane ‘mai inzestrate, Multi recunosc in sufletul lor GB altiiii depasesc, dar, de obicei, pastreaz’ distanta corespunzatoare fata de acestia si devin nerbdatori si le arate greselile imediat ce le pot detecta, Si cum e inevitabil sa gresesti, mai ales cand muncesti din greu, podul relatillor se prabuseste curdnd in apele spumegande ale invidiei. Asa s-a intémplat in cazul legendarului general loab, un erou mai tare decat regele tarii (2 ‘Samuel 3:39). Nu a suportat sa lupte de aceeasi parte cu viteji mai drepti si mai bunt decat el (1 Imparati 2:32). Mice cla ca lumina zilei c8 poti fi prieten cu ‘oameni mai capabili decat tine fara sa fii muscat de invidie si fara s8 pierzi. Dimpotrivg, cand te Inconjori cu astfel de oameni, castigi timp si creativitate. Cu conditie: sa fi crestin adevarat. Vad esenta crestinismului in promovarea celuilalt. in timp, roata se intoarce: cine se smereste pe sine va fi inaltat de alti. Acorda oricui dreptul de a gresi si invata langa cei ‘mai bunit Daniel Brinzan Reperelecredintel = 2Ovidiu Dascalu A n cartea Killing Lincoln (.Asasinarea lui [ssc Bill OReilly si Martin Dugard descriut ultima zi din viata celui mai in- bit presedinte al Statelor Unite ale Ameri- Gii, Razboiul civil devastase fara mai bine de patru ani si se incheiase de doar cateva zile. Generalul Grant se intoreea de pe front in urma capitularii armatelor confederatiei, Era asteptat in capital cu mare interes. Chiar in acea zi de vineri, pe 14 aprilie 1865. Ia ora 10, a avut loc o intilnire importanti in cabinetul presedintelui, la care a participat si generalul U.S. Grant, Toti doreau si afle detaliile mult steptatei Victorii direct de Ja sursi, Nimenimu bainuia ch acea 7i urme sii raminit in istorie pentru altceva: asasinarea _ presedintelui Lincoln in jurul orei 22:15. in loja prezidentiala a Tea- trului Ford din Washing- Rutina matinala a dat-o a presedintelui in timpul razboiului, pre- sedintele ol doar- ma putin si se trezea foarte devreme pentru a cantiri Reperele credintel + 4 Cred ca Biblia este cea mai buna carte pe ton. care Dumnezeu umanitatii. ~ Abraham Lincoln 99 Ultima carte din care a citit Abraham Lincoln atent informatiile primite de pe front. Cand decizii importante il presau, petrecea mult din noapte meditind si analizand directia in care trebuia si conduca statele, Tn acea dimineata de vineri era relaxat. a trezit in jurul orei 7 si a iesit din camera lui, salutind soldatul de gard care ii piizea dor miitorul. 4 trecut prin salon dand binete res~ pectuos si scurt oamenilor care asteptau o in- trevedere cu presedintele. S-a indreptat catre bibliotec’ siacolo a petrecut prima or’ a zilei. S-a agezat pe scaumul lui preferat in mijlocul camerei sia citit din Biblie in tina. Acesta fusese obiceiul sau pe intreaga perioada ari boiului. Citea in fiecare di- mineata din Sfanta Serip- tura, mai cu seama atunci cand urma sa ia decizii importante. Intr-o ocazie, cand un sceptic I-a sur- prins citind, presedintele a replicat: .Cantareste tot ce contine aceasta carte pe baze rationale si pastrand echilibrul credintei. Astfel si vei muri mai fe-Biblia personal a lui Abraham Lincoln, pe care au depus juramantul presedinti Barack Obama si Donald Trump. 7 Cum te ajuta Biblia astazi Biblia este privit de multi in zilele noastre drept o carte cut intelesascuns, obseur. Dar cel care o citeste cu sinceritate si nesat gis te adevarul de care insusi presedintele Sta- telor Unite ale Americii era constient: pentru a naviga in apele tulburi ale vietii, avem ne- voie de cuvintele care si ne arate drumul cel drept, Nu degeaba lon Luca Caragiale spunea: ~Am intotdeauna cu mine trei lucruri: ceasul, ca si titi mersul timpului, mersul trenurilor, ca s sti mersul drumurilor, si Biblia, ca si stiu mersul vietii” ‘Tine Biblia aproape de tine si deschicle-o zil- nic, oricit ai fi de ocupat, pana vei simti ci ajungi in contact cu puterea divina, iar citirea citise va parea cel mai plicut moment al zilei Unii crestini obisnuiesc sa parcurga regulat Sfanta Scriptura, avand ca obiectiv iteasca toata Biblia in fiecare an. Credinciosii adventisti folosesc un ghid de studiu tematic din Vechiul si Noul Testament. Adesea le poti vedea Biblia asezata pe masa din camera sau pe noptiera de langa pat. Multora le place sa copieze de mana versete biblice, ca raspuns la intrebarile lectiei zilnice. Poti accesa o astfel de le pe lic 5 + Reperele credinteiAndrei Borz Pinon ereu am fost fascinat de istoria cu- /® ceririi Canaanului de catre poporul evreu. In mod special de un perso- naj pe nume Caleb, unul dintre generalii evrei insarcinati cu spionarea si invadarea Palesti nei Acest individ impresioneaza prin modul di- ferit de a privi viata. Nu se plinge niciodata, desi, din vina altora, iroseste 4o de ani in pus tiul Sinai. Ramine fidel poporului sau, chiar daci ei il amenint’ cu moartea. Ramane Ling’ oamenii Ini, desi nu greseste cu nimic ca si merite pustiul Reperele credin Spre deosebire de ceilalti conduct are mentalitatea unui invingitor. La impar- tirea (aril Canaanului, cind cei tineri dorese cAmpiile Escolului si vaile fertile al nului, el, batran fiind, revendica muntele in- lorda- accesibil al Hebronului, Cand altii prefera si cultive ridichi si linte in cdmpie, Caleb, la 85 de ani, se lupta cu uriasii pe munte si-i in- vinge. Referindu-se la ei, neinfricatul vete ran spune scurt: .{i vom minca!” El ii vede pe uriasi conserve. Imi place atitudinea acestui om, Caleb ne invata ca a imbatrani frumos un lux astizi, Ne transmite ideea ca viata e 0problema de optica: totul se rezuma la cum 0 privesti. Din nefericire, multi dintre noi vedem viata cao scar dubla: undeva pe la 40 de ani ajun- gein in varful scarii, apoi o luam incet la vale. In loc sa cautim motive pentru a ramane ac tivi, curiosi si conectati social, la hatranete ne epuizim in subiecte politice, cunoastem toate bolile celor apropiati si vorbim non- stop despre trecut si neputintele proprii. Mi reu ne vedem prea slabi, prea saraci, Ne dis~ trugem copiii prin negativismul nostru toxic: vecinul nu-i bun, guvernul nu-i bun, nimeni nu-i bun, Prin atitudinea aceasta negativa, ne bagi in groapd inainte de vreme partenerii de viata, ne pierdem slujbele si prietenii, iar la finalul vietii ajumgem uscati pe interior si singuri Biblia spune: .Cei siditi in Casa Domnului.. aduc roade sila batranete: sunt plini de suc verzi" (Psalmii 9213.4) Refuz si cred ca viata mea e o scara dubla. Sunt insa convins cd ea are un capat glorios, tinut chiar de Dumnezeu. credinteiReperele credintei Gabriel Hategan ‘oise Mendelssohn, bunicul cunoscu- tului compozitor german Felix Men- delssohn Bartholdy, era un birbat departe de a fi chipes, mic de statur’a gi co- cosat de-adeviiratelea. In schimb, era foarte respectat si numit de contemporani Socrate al timpului sau, Odat’, rabinul Moise a cunoseut in orasul Hamburg un comerciant care avea 0 frumusete de fata si-a invitat si o cunoascd. Moise s-a indragostit de ea la prima vede- re, Tanara admira reputatia rabinului, dar il privea cu repulsie din cauza diformitiitii sale. Tatal fetei i-a spus cu franchete barbatului ca este un filosof amabil si intelept, dar nu va avea niciodata mana fiicei sale, pentru ci eaa rmas scat’ imediat ce i-a vaizut infaitisarea.Tnainte de a pleca, Moise si-a luat inima in dinti sia urcat in camera domnigoarei pentru aschimba ultimele cuvinte. Fata era de o fru- musete raipitoare, ca un inger, dar bietul Moi- se se zbiitea in cele mai mari chinuri, pentru c& ea nici macar nu se uita la el, ci privea per- manent dusumeaua. Fara sa o priveascd, Moise a intrebat-o daca intr Rimmer cuctce casstoricre aran} - Fata a confirmat zicerile talmu- se foloseste ca fundal sonor pentru intrarea mirilor in biserica si este una dintre cele mai cunoscute melodii clasice, Chemarea altaru- lui si chemarea iubirii s-au ingemanat atat de grandios in viata familiei lor si, dupa mai bine de un secol si jumitate, continua si-i inspire pe oamenti care isi gisese dragostea ade rata, »Domnul Se uité la inima” Biblia vorbeste despre Cineva care ,miicar ca avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca un lucru de apucat si fie deopotriva cu Dum- nezeu, ci S-a dezbricat pe Sine Insusi si a luat un chip de rob, ficindu-Se asemenea oame- nilor, La infitigare a fost gasit ca un om, S-a smerit gi S-a facut ascultator pana la moarte, si inca moarte de cruce” (Filipeni 2:6-8). Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, $a coborat din ceruri pe pamant si S-a intrupat in fiu de ‘om, cu chip de rob, ca sa fie asemenea noua, micar ci era Dumnezeu. A acceptat calea i a ascultarii depline, care a culmi- stignirea pe cruce. Fiul lui Dumne- lagi timp, Fiul Omului a preluat ‘atului omenese si ne-a oferit fru- musetea sfinteniei Sale! Asa priveste dragostea adeviratll Eavede din- colo de aparente, in profunzimea realititii vi- itoare. Dupi cum scrie in Vechiul Testament: -Dominul nut Se uit& la ce se uit omul; omul se uitd la cea ce izbeste ochii, dar Domnul Se uiti la inima’ (1 Samuel 16:7). Dup3 modelul lui Dumnezeu, atunci cand privim la ceilalti, putem si le intrezrim potentialul. Dincolo de diformitatea egecurilor umane, dincolo de ceea ce pare inacceptabil, dragostea va gisi o cale de a strabate mai departe, in ciutarea frumusefii ascunse. Dragostea ,acoper’ totul, crede totul, nidajduieste totul, sufera totul” ( Corinteni 13:7). 9+ Reperele credinteiGheorghe Julien O iubire tainicd veche poveste spune c& un imparat i-a cerut celui mai intelept sfetnic al curtii sa serie istoria omenirii, Dupa mai multi ani, inteleptul a terminat de seris cateva zeci de volume. ~ Ai scris prea mult! i-a replicat imparatul. Nu am timp! Incearca si rezumi totul in mai pu- tine cuvinte! inteleptul a plecat si s-a pus din nou pe trea~ ba. Dupa alti cativa ani, s-a intors la imparat cu doar trei volume. Cand le-a vazut, imparatul a exclamat din nou: ~ Tot este prea mult! incearc tin! Sunt prea ocupat. Reperele credintel + 10 Sfetnicul a plecat si a revenit dupa multi ani cu tun singur Volum. Regele era acum batran, bol- y si Weigea sii moar, Cind La viizut eu car- ani, i-a zis ca de fiecare dati: ~ Nu am timp si citese! Spune-mi, daca poti, istoria omenirii intr-o singura fraza! inteleptul s-a apropiat de el si i-a soptit: ~ Impirate. oamenii se nase, traiese putin, su- fera mult si apoi mor. Cuvantul inspirat al Ini Dumnezeu spune ace- Jasi lucru: .in imparatia lui Dumnezeu tre- im prin multe necazuri” (Faptele apostolilor 14:22). Viata aceasta nu este usoar ci complicata si aproape intotdeauna asaltatade multe provocari si ne- numarate dileme. $i cred ca cea mai mare dintre ele se refera la suferinta. lucr Lumea inconjuritoare este de multe ori nedreapti si brutala. Nicio realitate nu este mai greu de explicat gi de inteles decat suferinta. in fata ei, nenumdrati oameni au negat insasi existenta lui Dumnezeu. Si, pentru c multi oameni il consider pe Dumnezeu vinovat de suferinta, este evident ca, dintre toate trasaturile lui Dumnezeu, cel mai greu este si vorbesti des- pre dragostea Lui. Chiar Dumnezeu - autocaracterizare Sfanta Scriptura contine declaratii uimitoare despre cine este Dumnezeu: .Domnul Dum- nezeu este un Dumnezeu plin de indurare si milostiv, incet la manie, plin de bunatate si credinciosie, care isi tine dragostea pana in mii de neamuri de oameniz, iarta faradelegea, razvratirea si pacatul, dar nu socoteste pe cel vinovat drept nevinovat” (Exodul 34:6.7); -Dumnezeu este dragoste” (1 loan 4:16). Tubirea Lui, .insusirile nevazute ale Lui, pute- rea Lui vesnica si dumnezeirea Lui se vad 1i- mutit dela facerea lumii, cand te uiti cu bagare de seama la ele in lucrurile facute de EI” (Ro- mani 1:20). Daca privim cu mult’ atentie natura, vom ob- serva grija Ini Dumnezeu in fiecare bobo de floare ce sta si se deschida si in fiecare fir de iatbi ce se ridica. Falnicii copaci ai padurii, trilurile vesele ale pasirelelor, florile inmires- mate si delicat colorate marturisese despre dragostea pirinteasca a Dumnezeului nostru. ~loate lucrurile 2aza impreuna spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu.” (Romani 8:28) suferinta! Ins cea mai mare dovada a iubirii infinite a hui Dumne- zeu pentru o lune care nw L-a inbit ne-a fost oferita la Golgota: .Fiinded atat de mult a iubit Dummezeu Iu- mea, cia dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El si nu piara, i alba viata vesnica” (Ioan 3:10). Hristos a suferit cel mai mult ‘Tintuit pe cruce pe nedrept, epuizat de o suferinta in- tensa, Domnul Hristos ofe- 1 tuturor celor care au ochi sa vada cea mai neasteptati descoperire din toate timpuril dragostea pentru o lume rebel si impotrivi- toare. Hristos Insusi a suferit in lumea noastr Datoriti Lui, noi, piicitosii, putem si ne ri cam privirile spre cer si si spunem: .Doamne. iti multumim pentru iubirea Ta nepatruns’ si pentru speranta oferita celor smeriti, celor care vin la Tine cu credinta! iti suntem recu- noscatori pentru jertfa suprema a suferintei, prin care dobandim linistea sufletului!” iViorel Dascalu Ajutor! Am fost furat! Sa folositi timpul cu maxima efic pentru ca trai zile rele. Biblia, versiunea Anal (Efeseni 5:16)A Te aduc aminte cu mare plicere de pe- rioada copiliriei. Imi place si redescopar acele vremuri care mi fascinatl, Anii pe care i-am petrecut akituri de parintii si sora mea sunt inca vii in amintirea mea. Studiam impreuna din Biblie, ne rugam cu drag di- mineata si seara, discutam despre subiec~ te interesante, comunicam mult si profund. Mi-amintesc si de timpul in care vizitam ba- trini, cind ne distram sau ne jueam in fami- lie, chiar eu parintii, EXcursiile, drumetiile si ele la diverse obiective mu mi se vor ster- ge usor din memorie. Nu pot uita nici vacantele scolare gi timpul pe care |-am petrecut la bunici, 0 vad aievea pe bunica, ramasa vaduva, toreand lana, imple- tind ciorapi sau lucrand la razboiul manual de tesut stative. O privese punand la copt paini intr-un cuptor mare de caramida sau mer- gand la rau pentru a spala hainele. Dar 0 des- copar luerand cu mare sarg si in gradina sau ingrijind animalele din curte. Mi-o amintesc cand ne lua si pe noila moar’, cu carutul plini de saci, ori mergind cu noi prin padure sau la plimbare pe linea. De unde aveau timp parintii si bunicii nostri si ce fel de ceaswri erau atunci? Mergeau ele mai incet? Sau era mai putin de lucru? Ciudat! Timpul se masura la fel si de lucru era chiar mai mult. Am fost furat Acum mancarea se face usor: avem roboti de bucatarie, folosim semipreparate, ha mergem chiar gi la restaurant. Rufele nu se mai spali cu mana: avem masini pentru s; uscat. Nu mai toarcem, nu mai tesem, nu mai impletim si nu mai carpim: avem haine din belsug. Nu mai lucram pamantul manual, nu mai ingrijim animale si nu mai pierdem tim- pul pentru a produce hrana: avem magazine si supermarketuri, Si, chiar dacd nu avem magind automata de spalat, robot de bucitarie si motosap’, nu lip- saacestora ne fur cel mai mult timpul. Aven altceva in schimb, ceva ce bunica nu avea: avem televizor, cu meciuri, filme, telenovele si emisiuni de divertisment. Aver calculator cu internet nelimitat a un pret acceptabil. Avem telefoane inteligente si tablete cu sem nal si acces nelimitat la retea. Avem Google, Facebook, WhatsApp. Messenger, Instagram, LinkedIn, Twitter, Pinterest, Snapehat ete. $i tocinai acestea, care, chipurile, ne inlesnese comunicarea, ne-au furat timpul de comuni- care sau ne-au acaparat cu totul. Unii isi apreciaza sotia pe retelele sociale si isi felicita copilul in mediul virtual. Altii saluta prietenii sau colegii doar prin mesaje. Desi avem mai putin de lucru, avem mai pu- tin timp. Ne lipseste timpul de calitate, acela cand povestim, radem, ne jucim, spunem cu- vinte pkicute si ne apreciem unii pe alt} Parca imi vine sa strig: .Dati-mi timpul ina- poi! Va rog frumos, imi vreau timpul! i] vreau pentru funilia mea, pentru prieteni si colegi, pentru vecini gi cunoscuti. fini dt cineva tim- pul inapoi?” Chiar daca nu putem recupera timpul tre- cut, putem beneficia de cel prezent. Da! insa trebuie si ne dorim cu adevarat aceasta si sa Kasim deoparte obiectele sau activitatile care ne-au furat. Eu am inceput deja. Nu mai las retelele sociale, televizorul, internetul, te- Jefonul sau tableta si-mi fure tot timpul. Te astept si pe tine si iei aceeasi decizie! 13 + Reperele credinteiFlorin Bica Dumnezeu ca sot inselat umnezeu apare in cirtile Bibliei in- 0 ipostazi neobisnuits, de logod- nic, mire sau sot inselat, care isi alun- sii partenera infidel. car o si primeste inapoi cand ea lui Osea. si regret faptele. Sa Insim exemplul Osea e nul dintre profetii miei. Adevarul e ca nu prea ii citim nici pe cei mari, daramite pe i mici. Si totusi, dintre profetii mici, Osea e tinut minte pentru un detaliu aparte. Ele profetul cdruia Dumnezeu i-a cerut si se in- soare cu o prostituati. O cerinti stranie, chiar si pentru secolul al Vill-lea LHr. Casatoria ui Osea cu prostituata Gomera a fost un gest profetic plin de semnificatii ~ modul lui Dummezeu de a bifa, in dreptul relatiei Sale cu poporul israelit, optiunea Its complicated (Este complicat). Subiectul se Reperele credintel + 14 regiseste sila alli profeti. Prin vocea lui Ie- remia, Dumnezeu spune: ,Cum este necre- dincioasa iubitului siu o femeie, asa Mi-ati fost necredinciosi voi, casa lui Israel” (levemia 0). far profetul Isaia serie: .Caci Dommnul te cheama inapoi ca pe o femeie parasita si cu inima intristatd, ea pe o nevasta din tinerete care a fost izgonita” (Isaia 54:6). Compararea relatiei dintre Dumnezeu si po- porul israelit cu aceea dintre un mire si o mi- rreasa (sau un sot sio sotie) ¢ folosita freevent in Biblie pentru a sublinia cel putin doua lucruri: 1. Relatia lui Dumnezeu cu oamenii e mai mult decat un contract de tipul .£u va dau, voi imi dati” Nue contract de munca. E nunta, B cas: torie. E 0 legatura intima, adanca, Este (sau ar trebui si fie) o relatie de dragoste. Istoria face- ri lumii noteazai ca, la crearea primului cuphu,Reperelecredintel + 16 Dummezeu a zis ca barbatul si femeia, prin ca satorie, devin wn singur trup. Metafora trupului ‘and compa ti totcu un trup. E sugerata astfel o unitate care trece dincolo de ,ne tinem de mana” din cand in cand. 2. Cand oamenii picatuiese, increderea lui Dumnezeu este inselat’, Infidelitatea strici relatia, Apare divortul. $i, apropo de divort La un moment dat, fariseii I-au cerut lui Isus © pirere privind motivele de divort permise (Matei 19:1-10). El le-a rspuns ci e un singur motiv valabil pentru divort, respectiv inse- Jarea partenerului de viata. Totugi, atitudi nea lui Dumnezeu fata de Israel de-a lungul istoriei veterotestamentare arat Ela fost (si inc’ este) dispus si ierte, s4-$i primeasca inapoi sotia necredincioasa, Crestinii fl numesc pe Dumnezeu ,Patal nos tru’, Imaginea de Tata este biblicd si foarte cunoscuta, Imaginea de Mire-Logodnic-Sot € mai putin cunoscuta. Nimeni nu se roaga zicand ,Sotul nostru care esti in ceruri”. To- tusi, Biblia insista asupra acestei perspective inedite. Spre deosebire de relatia unui om cu parintii sai, care se riceste atunci cand respectivul se cisitoreste si pleaca la casa lui, relatia sol-sotie eo poveste fara sfargit. Sub soar ca sa zic ca Eclesiastul, cdsitoria poate tine pana la moarte. in sens escatologic, ea poa- te dura, in forme nebinuite, la infinit. Acest «poate” reflect inclinatia noastra de a clea stramb. Axticol publicat pe mushtar.ro, blog de opinie cu privie la viata cresting.; O° DEVOTIONALE “ ’ ° , * a rsa to de putere ZUNE —POLTRUFEME] PENTRUFAMIUE —PEATRUEXPLOPENTRUTAGRI MAGYAR ELVEN LASA DUREREA IN URMA! Zs Primeste devotionalele De e-mail DEVOTIONALE sursa ta de putere WWW.DEVOTIONALE.ROAndrei Bordeanu riim in era digitald si, atunei cdnd ck [isc eae ee avem nevoie de hart’ tiparita, ci fo- Josim GPS-ul, Candva, mai indreptam spre 0 bisericd in care trebuia si predic si nu cumos- team bine drumul, Am scos rapid telefonul si mi-am fixat coordonatele destinatiei, in- creziitor ci voi ajunge unde trebuie. Dar am ajuns intr-un loc complet diferit. Biblia descrie viata crestinului ca pe un cros. Multi alearg’, dar put Jul Pavel avea o destinatie exactil El nu alerga pentru un vis efemer, ci pentru cel mai inalt vis: .Alerg spre tint, pentru premiul chemsi- rii ceresti a lui Dumnezeu, in Hristos Isus” (Filipeni 3:14). Ti-ar plicea si cdstigi situ pre- miul oferit de Dumnezeu? Destinatia e mai importanté decat traseul Pentru a alerga in directia corecta trebuie sa ‘intelegem regulile jocului. Nu te lisa ghidat niciodata de intelepciunea ta. Bi- blia este GPS-ul perfect. Foloseste cu incredere Spre tinta Fara un scop si o directie, efortul si curajul nu sunt suficiente. 9 9 ~ Jolin F. Kennedy Scriptura, ea te va conduce in siguranti la destinatia corectal Era luna noiembrie a anului 1975 cand 75 de detinuti din inchisoarea de maxima siguranta din Saltillo, Mexie, au facut un plan de evada- re, Planul consta in realizarea unui tunel care sa ii scoata din perimetrul inchisorii, Au Iu- crat din greu doar noaptea, iar in cinei luni au reusit. in momentul in care au iesit la supra- fata, si-au dat seama cu stupoare ci se aflau... intr-o sala de judecati. Cei mai multi fusese- ri condamnati chiar in acel loc cu mult timp in urmi. Toti au fost pringi si incarcerati. Alergi prin vial gi fact eforturi pentru a-ti indeplini obiectivele. Dar, inainte de toate, asigur’i-te cd te indrepti in directia cea buna. -Increde-te in Domnul din toa~ ima ta si nu te bizui pe intelepciunea ta! Re- cunoaste-L, in toate caile tale, si I iti va netezi cararile” (Pro- verbele 3:5,6).Reperele Adrian Neagu Nu te condamn! dimineata, Isus, care ajunsese destul de K« me la templu, stitea jos si lamu- rea oamenilor Cuvantul vietii in mani- era Sa simpla gi pli de putere. Deodata, scena aceea linistita a fost intrerup- ade un grup de carturari si farisei care f] ci- utau pe Isus. Cum L-au gasit, au aruncat in fala Lui o femeie ca pe un obiect nefolositor si apoi L-au intrebat: ,invatatorule, aceasta femeie a fost prinsa picdtuind. Moise ne-a poruncit si ucidem cu pietre astfel de femei. ‘Tu dar ce zici?” (vezi loan 8:1-11). in loc s& spuna ceva, Isus Se apleacd pe pa- mant si, in praful de pe pietrele templului, incepe sa scrie... Linistea Lui ii inspaimanta si mai mult pe farisei, care incep si se agite sisi comenteze tot mai imbufnati pani cand Isus S-a ridicat gi a rostit doar atat: ,Cine din- tre voi este far plcat s& arunce cel dintai cu piatra’. Nevinovati? Cum sa fie nevinovati cand in fata era adu: doar femeia? Cum sa fie nevinovati cand ju- miatate de pacat era acoperit? Cum sa fie ne- vinovati cand inscenasera totul? Apoi mai era si ceea ce scria Isus... ceva care ii privea personal. $i oamenii acestia scrupule, care nu se vor da inapoi de la a-L. 19+ Reperele credinteistigni, care vor lovi fata de inger a lui Stefan, oamenii acestia s-au simtit mustrati in cuge- tul lor, de la cel mai batran la cel mai tanar, aga ci incet, unul cate unul, au para Lisind in urma lor doar pietrele si gro7 femeia i Dintre toti cei de acolo, Isus era singurul ne- vinovat, deci singurul care avea dreptul si ridice piatra. A spus insa doar atat: .Femeie, unde sunt parasii tai? Nimeni nu te-a osan- dit?... Nici Eu nu te osindese. Du-te si sii nu mai pacatuiesti” Nu te grabi si intelegi ci niciun judecator mu are dreptul si condamne pe nimeni pentru ca nici el nu este perfect, nici ci Dumnezeu nu este interesat de cum traim si, la final, Jude- citorul tuturor va spune fiectir te condamn”, Reperele credintei + 20 Dumnezeu stie toata povestea Prima lectie de invatat este ci Dumnezeu stie cu exactitate cat suntem de vinovati sau de nevinovati. El, care ne stie pana si numérul firelor de par din cap, are mila de slahiciunile noastre si ne iubeste cu o iubire vesnica (Ma i i 4:15; leremia 31:3). in ochii oamenilor putem trece drept vinovati inovati, dar singura apreciere care conteaza este a Sa. Isus stie pacatul nostru, dar stie si cine ne-a condus acolo, cunoaste indeaproape slabiciumile si neputintele noas- tre. El, care are mila de vrabii, care da hrana pui- lor de leu, este Cel Inic ne poarté po- vara’, Cel care ne da speranta. Indiferent cat de slabi si de cazuti am fi, indiferent cat de mare ar fi povara picatelor noastre, atuncicand venim la El in umilint, putem auzi ace- leasi cuvinte: .Nici Eu nu te condamn, Du-te si sd nu mai pacatuiesti.” Totusi Cineva a murit Isus a putut anula condamnarea femeii pen- tru ca El urma si moara in locul ei. De aceea Biblia spune ca Bl este Mielul injunghiat de la intemeierea lumii. Atunci cand Dumnezeu le-a dat lui Adam si Evei haine de piele sia rostit prima fagiduint, El a decis ca Hristos si moard pentru noi, lertarea ui Dumnezeu nu este un gest gratuit, care nu Tl cost ni- mic. lertarea Lui inseamna ci pedeapsa care ne aduce pace a cizut peste El si prin ranile Lui am fost tamaduiti (Apocalipsa 13:8; Gene- 7a 3315421; Isaia 53:5). Ca femeia sa nu fie condamnata in ziua aceea, Isus avea sa fie condamnat la moarte, batjo- “istignit pe cruce. El a luat povara pi- catelor noastre, ,pentru ca oricine crede in El sAnu piar’, ci sa aiba viata vesnica* (Ioan 3:16). Desi Isus a murit pentru toti oamenii, Biblia arati foarte clar ci doar cei care cred in El si care isi marturisesc picatele primesc iertarea Sa gratuita (Proverbele 28:13). Ce pacate iarta Isus? larta Isus pacatele infaptuite intentionat sau pe acelea comise far’ voia noastr? Ideea ci exist pacate facute fara voie este seducatoa re, pentru ca, in lipsa vointei constiente, con- damnarea nu isi mai are rostul, De ce am fiju- decati pentru ceva ce am fost fortati si facem Biblia este foarte clara. Pacatul este alegerea de a face un lucru rau gi de a nu face un lu- cru bun (1 Ioan 3:4; Tacov 4:17). Noi nu limitim 21+ Reperele credinteiiubirea lui Dumnezeu spu- nand ca El nu va ierta paca- tele comise constient si nici nu ierarhizam pacatele in functie de opinia personal: In afara de pacatul impotri va Duhului Sfant, adica im- potrivirea constant si pe manenta in fata apelurilor Sale, care ne conduce la a-1 intoarce spatele lui Dum- nezeu pentru totdeauna, nu ex este fai std vreun pi- cat care si nu poata fi iertat. Dumnezeu este bucuros sa ne curateasca de orice nelegiuire daciom ut m (Matei 12:31; 1 loan 1:9). Repetarea picatului nu face ca iubirea Lui si ajunga la cay ne face pe noi insensibili la gravitatea lui, mai putin dispusi si il parisi si sine pockim cu adevarat. Deci limita este ka noi, si nu la Dumnezeu. $i nu mai pacatuil Multi nu vor sa citeasca si ultima parte a de- ‘atiei lui Isus, Le este de ajuns ci El a afir- .Nu te condamn.” Dar unul din motivele pentru care El a spus aya este faptul ci Isus stia ce putea deveni acea femeie prin puterea Sa. El nu doar ne iarta pacatele, dar ne da si puterea de a trai o viata noua. In Biblie, int: nirea cu Dumnezeu nu este doar un moment pasager, ci un pou nou de a trai. In fata Sa, omul Reperele credintel 2 99 Cine dintre voi arunce cel dintai ii da putere si .umble” im- preuni cu El. $i cand mergi cu Dumnezeu, cand ramai cu El, El traieste in tine (Ga- lateni 2:20), a pacat Este posibil sa pleci de nga El chiar daca te-ai intalnit cu El? Da, poti alege sa stai, sa pleci sau chiar sa te rein- tori. Cata vreme existai har, Dumnezeu te asteapti acasa, aga cum tal agtepta fiul risipitor. cu piatra (Ioan 8:7 Cum scapi de condamnare? Releta Scripturii este simpla si usor de inte- les. Exist .un singurmijlocitorintre Dumne- eu si oameni: Omul Isus Hristos” (1 Timotei :5). Putem veni la El cu ,deplina incredere’ ‘ind fi cerem iertare si credem ca El ne iar- ta, putem fi siguri ca ne spune si nod la fel cum a spus atunci: .Nici Eu nu te osindesc. Ducte si sa nu mai pacatuiesti” (Evrei 4:16; 1 Joan 4:17). Nu-i aga ci este cea mai bund veste auziti vreodati? Este atat de simplu! lar viata trait impreuna cu Dumnezeu este o vialii de pac bucurie si fericire. Desi iertarea lui Dumnezeu nu anuleazai toate ilor noastre, ne d asigurarea unei vesnicii impreuna cu Dumn ici poate incepe chiarBunatate Oamenii buni sunt ca niste livezi Carora numai rodul li-l vezi. Sunt ca podgoriile pline de struguri, Ca gradinile pline de muguri, Sunt ca intinse lanuri aurii, Sunt ca padurile, sunt ca niste campii... Oamenii buni sunt atat de boga Ca se revarsa peste toti ceilalti Cao ploaie senina gi binefacatoare, Ca o nesfargita binecuvantare. (Roxana Lupu, Poeziile padurii, p. 52)Szab6 Laszl6-Csaba rnetel cu agini si a verde pa cope ragi copii, va voi explica pe scurt facut Dumnezeu pentru noi, oame Am citit mai demult despre un carne= tel cu coperti verde si patru pagini: una de culoare neagr’, urmitoarea de culoare rosie, alta, alba, si ultima, galbeni. Pe aceste pagini nu este scris nimic. Culoarea paginilor este, de fapt, mesajul principal al carnetelului. ste complet neagra, ca si ne Adesea ne alt. Suntem neascultatori. noastra este inti param unul pe celi- m rele gi si fim cem rele, viata A doua pagina este toati rosie, ca sine aduca aminte de Dommul nostru Isus Hristos, care a murit pe cruce in locul nostru. Sangele Lui Tost a curs ca si ne ierte de orice greseala st de orice fapta nepkicuta. A treia pagind este alba, pentru ca sangele Isus Hristos ne face curati: pacatele suntsterse. Cand primim o foaie alba, albi ca zApada si avem o sans noua pe placul lui Dumnezeu. Reperele credintei + 24 A patra pagina este de culoare galbena, pen- tru ci Dumnezeu ne-a promis ci Isus Se va intoarce inconjurat de raze de slava si ne va Jua cu El sa locuim in imparatia Sa luminoa: Cum erau copertele carn tru ci ne aduc amint care crese in jurul ta Scriptura, cand ni mmnem altor oameni despre revenir. noi crestem spiritual pentru a fi asemenea Creatorului nostru. lui? Verzi, pen- le si copacii citim sfan- Ai vrea si pregatesti si tu un carnetel colorat pentru ale povesti altora despre ce-ai aflat? Poti folosi hartie sau un material textil. Ai nevoie di + un dreptunghi(7 x 8 cm) de hartie neagra; + un dreptunghi (7x8 cm) de hartie rosie; * un dreptunghi (7 x 8 cm) de hartie alba; ‘un dreptunghi (7 x8 em)¢ de hartie galbena; -, *un dreprunea ae cm) de hartie verde, 1. Pune dreptunghiurile mici unul peste altul in ordinea urmatoare: negru, rosu, alb, galben. 2. Asaz dreptunghiurile miciin coperta verde. 3. Capseaza dreptunghiurile miciin coperta verde sau, daca folosesti material texti, coase-le cu grijé in coperta verde.SEE i. \ . jn careul de mai jos s-au amestecat Sees 45 de fructe, legume, cereale sau zarzavaturi. Acestea fac parte din a n a a e dieta iniialé dat de Dumnezeu dupa ce La creat pe om (Geneza 1:29). in careu pot fi gasite doar de la stnga i A 2 la dreapta (orizontal si oblic, in urcare 3, Ardei satin coborare) side susinjos.Forma 4. Avocado i Es 6 7. 8 lor este la singular, lata ce alimente sanatoase ar trebui s descoperiti: 12.Conopida 13.Dovleac 14 Fasole 15.Fraga 16.Grau 17.Gutuie 18,Lamaie 19.Leustean 20.Mazire 21.Mar 22.Marar 23,Maslina 24.Morcov 25.Mura 26.Nap 27.Naut 28.Nuca 29.0rez 30.Para 31, Pastarnac 32.Patruniel 33.Portocala 34.Porumb 35.Prund 36.Salata 37.Secar’ 38.Sfecla 39.Soia 40.Spanac 41.Strugure 42.Usturoi 43.Varzs 44.vanats 45,Zmeurs Cc JA }m|N Ja JO [qn |[m Ic Ju |b Ic Ja |n [> |O > |> |r |r |a JO [> |> |w | JO |= |m |b |> |B w |v |m |> [mo |a |r |v |> |> |< |> Ja Jo |a > |0 |= |e 10 |Z JO Ja Jc |> IA |> |z |> |v |v Sm je [> |Z ]> [er Jm |Z Ic |w JA > | VI=z Z |x |mj-|o|alc ja |> |z |> |z |> |w Jo |w > |Z Ja |n [> |a |C |m |Z IN |> [4 |> |r |> |v <0 [EF /< [> 10 [> |Z IC Ju Jvl/> [Nn [uw [z /Z uUl/> |O |> |Z |x |B |O |W IE I/C |D JO |v I> |w Aly \a\wIO [C/O |} |L|> JE |H |A |C ]a |B ZI> IN |> [M10 [|< [> |e | |N |W |v /> |v IA > |v Ic |Z [A {> Ia [er [x Ja | > Ja [re Ja lula O |Z |n | |v |< /E |> |m |Z ] a I/C |m |u |m 0 me /> [> |n C10 [> JO |r |> |m [a IC [> Jn |r DIN |u |m lq |a |v |Z |z {> [A JO |u Jn [> [a m |Z JO |q [Cc |> |m |> |> |r | | |A | |» |= 25 + Reperele credintelat de atent va alegeti cuvintele? Viata multor crestini e sufocata de cuvinte neadecvate. Zilnic folosim mii de vorbe prin care ne exprimém opiniile si convingeri- le. in urma unor cuvinte, unii si-au schimbat in mod radical viata in bine, in timp ce altii si-au distrus-o, Isus avertiza ci in ziua ju- decatii, oamenii vor da socoteaki de orice cu- vant nefolositor pe care-l vor fi rostit” (Matei 12:36). Biblia spune ca vom fi responsabili de orice cuvant inutil, De asemenea, apostolul Pavel invita ca .niciun cuvant stricat si nu vi jas din gurd, ci unul bun, pentru zidire, dupa cum e nevoie ca si dea har celor ce-1 aud” (Efeseni 4:20). inseamna cuvinte ,stricate"? Nicio insul- 18, nicio jignire, nicio vorba sarcastic’, Orice cuvant care il depreciaza pe cekilalt ar trebui scos din vocabularul crestinului. Gredinciosul niu trebuie doar si se abtina de la vorhirea ne- potrivita, ci si-si foloseasea cuvintele pentru un scop folositor si bun. Atunci cind am lain: demand posibilitatea si spun o mineiun sau sa critic, ar fi bine si ma intreb daca vorbele mele vor zidi sau vor darama. ci sa Blementul comun al formelor de vorbire pa- ctoasa este acea atitudine de a rani, de a umili, In general, oamenii incep un conflict al, apoi se pedepsese prin tacere. in fa- multe neintelegeri apar din cauza unor replici .nevinovate”, La scoala sau la locul de munca, relatiile se deterioreaza din cauza eu- vintelor prea taioase rostite in fata sau a intri- gilor tesute pe la spate. Comunicarea noastra este afectati de prea multe cuvinte negative, Din picate, unii si-au format obiceiul de ar peta insulte, iar acestea au ajuns un reflex in procesul gandirii lor.Tn Matei 12:34. Hristos spune ¢4 .din prisosul inimii vorbeste gura’, Adicd nu putem rezolva situatia prin .astuparea gurii’ ci prin reme- dievea cauzei principale. Cuvintele unui om Asura mai mare sau mai mica, oglindirea propriilor ganduri, Vorbele tradea- za ceea ce purtam in suflet. Ca sa schimbim limbajul, este nevoie si adoptim o anume disciplina, dar merita efor- tul! Procesul acesta incepe cu o schimbare profunda: .Onmul bun scoate lucruri bune din vistieria bund a inimii lui, dar omul rau scoate Iucruri rele din vistieria rea a inimii lui” (Ma tei 12:35). Mintea este locul unde pistrim tot felul de emotii, atitudini, experiente si cu- nostinte. Ce depozitim an dupa an iniuntrul nostru? Dac’ pistr’im acolo ura, furia si frus~ iritile, ele vor da afara cuvinte distrugatoare, -Dar acum Kisati-va de toate aceste Inerui de manie, de vrajmasie, de rautate, de cleve- tire, de vorbele rusinoase care v-ar putea iesi (Coloseni 3:8). Ce admirabil ar fi si -o atmostera nepoluata din acest punet de vedere. Cuvintele frumoase nu cost nimic, dar obtin aproape totul. Merita sa traim fara a intra in razboiul replici- Jor. Mi-ar plaicea ca din inima mea sa iasa vorbe care incurajeaza. Te invit sa incepem, cu ajuto- rul lui Dumnezeu, schimbarea gandurilor, iar cuvintele noastre vor fi modificate automat.UN DAR PENTRU B [un oan penreu fanila ta — = Pentru detalii, contacteaza Editura Viata si Sandtate sau reprezentantii Bisericii Adventiste. # editura Viata si Sdnatate #cartea anului #2020De vorba cu... Pavel Bartolomeu, misionar international in varsta de 80 de ani, este un roman mai putin cunoscut, desi in anul 2010 a descoperit un trib de salbatici in desertul Kalahari. De atunci incoace, cu eforturi sustinute de credinciosi ai Bisericii Adventiste din tara si diaspora, a izbutit sa lase in urma o comunitate civilizata, care isi stinge setea din apa primului foraj in cel mai fierbinte loc al planetei. Asezarea actual este la curent cu minunile tehnicii moderne, iar comunitatea locala s-a inchegat prin legaturi de familie si fratietate crestina. Cat timp petreceti anual in Africa? in Africa doar atata timp cat am fon- mai putin de doug luni si jumaitate nu am stat niciodata. Au fost si perioade cand am petrecut mai mult timp, in functie de acti- vititile desfagurate. Cand am inceput si con- struim bisericile, scoala si spitalul, a trebuit stau mai mult. In ultima ocazie, am fost acolo din octombrie 2019 pana in ianuarie 202 Care au fost cele mai mari succese inregistra- te cu triburile Cea mai mare realizare pe care nu eu am fa- cut-o, ci Dumnezeu, a fost faptul cd oamenii din acele triburi si-au schimbat viata, Cand m-am dus prima data, in 2010, cei de acolo nu stiau nici care e stinga, nici care e dreap- ta, Unii dormeau in arbusti, altii, pe pamant. Foarte putini aveau colibe. Erau primitivi, se hraneau cu omizi, sobolani si viermi, Nu stiau zambeasc’, nici ce sunt hainele. Cum v-ati descurcat in aceste condit Prima dati am abordat partea sanitard, Aveau probleme si cu malaria, dar ce-i decimeaz pe ei cel mai mult sunt niste muste, care, atunci cand inteapa, bagi niste viermi pe sub piele. $i eu am fost muscat de doua ori la piciorul drept, Faceam incizie pe viu, fara anestezie, scoatem viermii din rani sisi o tratim, Fam inviilat sa se spele si le-am facut fantani, Iam J se imbrace si si-si aleag un parte Totul a mers in etape. Ce alte metode afi abordat? Dupa aceea, m-am ocupat de partea spirituala si de cea educationala. facem scoala, cei mai in varsté au invatat carte in biserica noastra. in Sabat, clidirea 0 foloseam ca bise- ric, iar in timpul saptimanii, ca scoala. I-am invalat : le-am_ cumparat tractor, plug, semanatoare, i-am invatat si puna po- rumb, cartofi, [-am invatat si-si faca ziduri de 29+ Reperele credinteicArlinida si colibe, pentru a se putea apiira de animale, in special de hiene silei, Multe lucruri le puteti vedea pe internet, in prezentirile pe care le-am sustinut, Erau canibali? Prima data eu nu am crezut si nici nu-mivenea si cred ca in mileniul al treilea exist asa ceva, dar am auzit printre ei ci, atunci cand cine- va murea, il imparteau si il mancau. Mult mai tarziu, cam dupa 6-7 ani, i-am intrebat de ce la inceput se uitau la mine si isi muscau buzele. Te superi daca iti spunem?” au zis ei. Aveam in minte cat de rotund esti si ne gandeam ce carne bund...". Eu personal nu am vazut nicio scena de canibalism. Acum sunt preponderent vegelarieni, minanc’ porumb, castraveli, nu prea mai vaneazi. Nu au armata sau politie, cum e la noi, ci doar un pastor si un comitet de 15 persoane care iau deciziile pentru grup. Cum vi se pare acum acea perioadi? A fost destul de greu cu ei la inceput, pentru cA nu se spilau. Aveau un motiy bine inteme- iat. A venit la mine un sef de trib si mi-a spus: Dac’ ne inveti si ne spakim, ne-ai condamnat la moarte pe toi”. Emu se spali, deoarece, in lupta pentru supravietuire, trebuie si miroa- sia animal, altfel sunt atacati de fiare. Eu mu mai {in minte de cate ori am fost in pericol de moarte. Odat am simtit mana lui Dumnezeu intre mine sileu. La cati salbatici a ajuns misiunea adventista? Ca populatie, au fost trei triburi si toate s-au unit intr-un singur trib. Sunt multi. Am cum- parat o masind mare, am fost prin tot degertul si i-am adus la noi pe toti copii care voiau si fact gcoaki. Ave acum 470 de copii si 7 invat- 1 botez 720 de per- siregiune. Cine v-a trimis in aceasta lucrare misionara? Dumnezeu a fost Cel care m-a chemat si am lucrat in Numele Lui, in colaborare cu Biserica Adventist de Ziua a Saptea si Crucea Rosie In. ternational, pentru medicamente. A{iavut recent vreo experienta deosebi Nici nu ne imaginam ce av Domnul cancelar al guvernului din Zimbabwe i-a vorbit presedintelui statului despre ce a facut Biserica Adventist in desert. Cancela- rul i-a explicat presedintelui Mnangagwa tot ce s-a facut acolo si i-a aratat si filmari. Sot domnului Mnangagwa, care este general activ in armati si de meserie medic, a venit la fata sa verifice personal realitatea, A dat i, a intrat in el si rimas pkicut impresionata de ce a gasit indiun- tru, mai ales de modul de proiectare a clidi a sa se intample. Ce a impresionat-o mai mult pe doamr Auxilia Mnangagy A fost impresionat de tot ce a putut si facd Biserica Adventista acolo. Chiar mi-a spus: »Religia care nu are in centrul ei si interesul comunitatii este o religie moarta, Consider ca religia adventista este o religie vie”. M-a intre- bat ce m-a determinat sa vin la ei de la atatia kilometri, pentru ci nu avem nimic in comun alt continent, alta cultura), I-am spus ca noi ‘To Whom It May Conceraavem ceva in comun - avem acelasi Tata, ace- lasi Dummnezeu. A vizitat spitalul, biserica, gra dina, sera sia ramas uimita. Mi-a dat steagul cu care a venit, ca semn de prietenie. La ei, steagul statului e semnul puterii si mi, i ilam amintire de la dansa. Apoi a zis ci prese- dintele ma va primi pentru o intrevedere. S-a intors in capital, I-a convocat pe ambasadorul Romaniei si, in plen, a vorbit la superlativ des- pre ce a vazut ci am facut akituri de Biserica Adventist in desert. Ce relatii aveti cu ambasada statului Zim- babwe? Dar cu administratia Bisericii Adven- liste de acolo? Amo relatie foarte bund cu domnul ambasador Alexandru Irimia, dar si cu Biserica Adventist din Zimbabwe. Biserica m-a ajutat cu tot ce a putut, mai putin cu partea financiara, pentru ca sunt siraci, M-au ajutat cu informatii, cu- nostinte, cu pompele de apa. Stiti cum? Mai repede au invatat ei romaneste decat eu swahili, Vorbese si eu limba lor, dar nu prea bine. Ki imi multumeau de fiecare dat mie, iar eu le spun cd trebuie si ridiczin mai- nile spre cer si si-1 multumim lui Dumnezeu. Ma primese foarte bine. Cand vi intoarceti inapoi i Cred atunei mai string finante, pentru ci avem multe de facut, Eu imi iau intotdeauna bil doar dus. Bilet intors nu iau, pentru cd nu stiu cat lucrez acolo. Sunteti ingrijorat in privinta cdlitoriei malelor silbatice sau a bo Situatiile periculoase acolo suntla ordineavilei. Am fost muscat de un sarpe mamba verde. Am totusi un echipament: pistol cu electrosocu baioneta si sabie langa de 7o de cm. Toate cu autorizatie. Mai mult decat toate acestea, eu stiu ci Dumnezeue cu mine. Este extraordinar! Nu de ani? e greu lavarsta de 8o Daca imi e greu la varsta asta? Nu, pentru fac totul din plicere. Satisfactiile cele mai mari stnitale mele, nu ale oamenilor la care merg. i Cele recomane revistei noastre? Li citito Si nu uite ci Dumnezeu Isi face cunoscute lucrarea si voia prin diferite metode. Pentru locurile unde nu poate ajunge picior ome nese, Dumnezeu are planuri, Cei care vor se inroleze in misitmea adventista si stie c aceasta este cea mai nobila Iucrare. Ce n-ai da, slucrezi akituri de ingerii lui Dummezeu pen- tru salvarea sufletelor? Dumnezeu face lucra rea aceasta mare, nu noi, pentru ci la mintea omului doar Dumnezeu poate si lucreze. Cu toate acestea, lucrarea lui Dumnezeu are 0 cheie: iubirea de oameni, VA multumese frumos in numele cititorilor va ocroteasca viala cu sinitate gi si vi dea succes mai departe! Interviu realizat de Cosmin CoceaCarmen Neatu Creati pentru bunatate acd ar fi pusin practicd, indemnul biblic .Fiti uni unii cu altii, milosi” (Efeseni 4:32) ar ac- tiona ca un leac miraculos, aducind vinde- care fizica si psihicd atat celui care ofera, cat si celui care primeste, Bunatatea este contagioasa, ea aduce fericire gi sanatate tuturor, ins beneficiile uimitoa- re sunt in primul rand pentru cel care o practica. Bunatatea este cel mai la indemana antidot pen- tru anxietate si depresie datorita serotoninei si dopaminei, doi hormoni benefici, denumiti si hor moni ai fericirii, care sunt eliberati in circulatia sangyini atunci cand suntem buni si generosi cu cei din jur. Un alt hormon secretat atunei cénd suntem im- plicati in fapte de bunditate si altruism, ocitocina, elibereaza la randul siu acid nitric in singe, acesta avand rolul de a reduce tensiunea arterial si de a proteja in acest fel inima si vasele de singe. Ocito- cina are proprietatea de a scidea numarul de radi- cali liberi, dar si nivelul de inflamatie din corp, in- cetinind procesul de imbatranire a organismului Sunt studii care arati cd actele de binefacere in- taresc sistemul imunitar datorita cresterii_ con- centratiei cle imunoglobulina A, un anticorp cu rol esential in imunitate. De asemenea, stunt studii care aratit ci durerile musculare si articulare sunt mult ameliorate la cei implicatiin acte de voluntariat.. Abraham Lincoln a spus c& indepartarea durerii altora duce la indepartarea propriei dureri. Putem Reperelecredintel + 32incepe cu lucruri mici, dar cu efecte uimitoare. Un zimbet care va lumina ziua cuiva si care in mod sigur va fi dus mai departe, o vorba incurajatoar un compliment, un cuvant de multumire vor fi de- cisive intr-o lume plind de nevoi eare agteapti si fie implinite. Un psihiatru care tinea o conferinta despre san tatea mintali a fost intrebat ce sfat i-ar da unei persoane care simte apropierea unei crize nervoa- se. Oamenii se asteptau si raspunda: .Si mearga la un psihiatru.” Dar, surprinzitor, el a avut un alt Aspuns: .Incuie-ti usa, traverseazii calea ferati gaseste pe cineva in nevoie si fa ceva ca sa il ajuti’. Nu este intotdeauna usor sa traversezi calea ferat: si treci dincolo, sa iesi din zona ta de confort! Dar, daca urmaresti fericirea ta si a celorlalti, aceasta este calea. La polul opus, istoria recent ne arat’ ce se poa- te intampla atunci cand oamenii aleg sa fi a. Am vazut de curand un documentar in care erau descrise efectele negative pe care le experimentau cei care erau pusi si ucida evrei. fntr-un r: 1941, Un ofiter german descria o acevarata epidemie de caderi nervoase, depresii, sinucideri, tensiuni psihice, dependenta de alcool, strategii de evitare a violentei prin luarea de concedii medicale, Oamer cadeau prada sadismului, nebuniei sau depresiei pentru ci nu mai suportau sa participe la masacrele in masa sila Violenta extrema care-iinconjura Bunatatea este oatitudine, un dar pe care il primim dela Dumnezeu si pe care putem alege si-l oferim la randul nostru. Asa am fost creati si asa functio- nim cel mai bine. Numai asa vom fi fericiti si vom aduce fericire in jurul nostru. Bunatatea este 0 sa- manti care, seminati in viata altora, va rasari in ta, Si transinitem bundtate prin gind si fap- unbet si strangere de mana, prin lacrimi rii, ca sii ne putem implini menirea. .Cine urmareste neprihdnirea si bundtatea gaseste vial neprihanire si slava" (Proverbele 21:21). 33 + Reperele credinteiGabi Ciocarlan Ultima speranta! Inamicul din umbra in 1918, pandemia de gripa spanioli a afec- tat aproximativ 500 de milioane de oameni la nivel mondial ~ aproximatiy o treime din ia planetei — si a ucis intre 20 gi 50 de mnilioane de persoane. Astiizi, omenirea se confruntaieu ,COVID-10, un virus sirit peste bariera spectilor, trecind de la animale la oameni. Desi China si alte tari au impus carantine si restrictii extra- ordinare de cilitorie, pot apirea consecinte globale. Posibilitatea de a esua in producerea unui antidot care si stopeze extinderea rapid a acestui virus produce tulburare si team. Gandul ca partenerul sau copilul tau s-ar pu- tea imbolndivi din aceasta cauzaite ingrozeste. Ca sa vorbim deschis, adevarata groaza este teama de moarte. Poate omul scapa de aceasta team? Cei mai multi inceare scoati din minte acest gand sinistru. Dar ce te faci cind imprejurari terifiante readue cu mai multa fort in minte gandul cel negru?! Paradoxal, tot in moar Reperele credintel +» 34 te std salvarea! Biblia ne invata sine muti, atentia de la propria moarte catre moartea is- pasitoare a Mantuitorului! Prin moartea Lui, EI poate ,si nimiceasea pe cel ce are puterea mortii, adicd pe diavolul, si sa izbi toti aceia care, prin frica mortii, erau supusi robiei toatd viata lor” (Evrei 2:14.15). Credinciosul imparat David miirturiseste despre interventia divin in viata sa: .Eu am cutat pe Domnul si mi-a rispuns: m-a izbi vit din toate temerile mele” (Psalinii 34:4). Dezlegarea enigmei Gat de adénca este moartea? Teama de moar- te este teama de necunoscut. Inceteazi omul si existe in mod definitiv? Va supravietui mortii sub o alta forma? Are un suflet consti- ent, care in momentul mortii se desprinde de corp? Opinia populara si majoritara sustine idea sufletului nemuritor. ‘Totusi, Biblia prezinti o opinie contrar’. Atunci cand a aflat cdi Lazar era grav bolnav, Mantuitorul a numit moartea un somn: ~ prietenul nostru, doarme, dar Mi duc sti-L trezesc... Isus vorbise despre moartea lui,dar ei credeau ca vorbeste despre odihna ca- patata prin somn” (Ioan 11:11,13). Somnul acesta este unul in care functiile cere brale au incetat, pentru c& ,cei morti nu stit 1 mic... Caci, in Locuinta mortilor in care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuiali, nici stiinta, nici intelepciune!” (Eclesiastul 9:5,10). Sfantul apostol Petru, intr-o cuvantare im- presionanti la Ierusalim, nega prezenta re- gelui David in ceruri dupa moarte, micar c& fusese un om dupa inima lui Dumnezeu. .Cat despre patriarhul David, si-mi fie ingiduit, fratilor, sii va spun fara sfiaki cd a murit si a fost ingropat, si morméntul lui este in mijlo- cul nostru pani in ziua de avi... Ciei David nu ruri” (Paptele 2:20,34). Domnul Isus plasa risplata celor drepti si nedrepti in ceasul invierii, si nu in momen- tul mortii, cand sufletele rizlete eliberate din trupurilor inerte s-ar duce in- ai sau horific iad: .Nu vi mirati de lucrul acesta, pentru ca vine ceasul cand toti cei din morminte vor auzi glasul Lui si vor iesi afara din ele. Gei ce au facut binele vor invia pentru viata, iar cei ce au facut raul vor invia pentru judecata” (Ioan 5:28.20). Daca moartea este un somn adanc, din care doar Hristos ne poate trezi, singura solutie este credinta in invierea trupului, nu in ne- murirea sufletului, Isus te invita s crezi cu tirie in declaratia Lui: Eu sunt Invierea si Vata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi mu- it, va trai” (Ioan 11:25). e 35. + Reperele credinteiDan Robinson = ist o singurci carte a Biblied in care nu Bes Numele lui Dumnezeu. Car- tea Estera este o istorie inspirata des- pre persecutia si exterminarea evreilor. Criza antisemita incepe la palatul persan, unde im- parateasa Vasti este invitata de sotul ei, im- iratul Ahagveros, sii intre fastuos in sala de petrecere, pentru ca oaspetii si se delecteze cu frumusetea ei. Conform obiceiurilor locu- ui, la ospete, femelle mancau separat de bati. Deci Vasti refuza solicitarea umilitoare a impiratului plin de vin, Imediat intervine nevoia de inlocuire a regi- nei. Ne intrebiim daci din cauza aspectelor maritale sau pentru ca altii sa. ajunga la pute- re. Istoricul Herodot seria ci Vasti era foarte urata de politicieni. Cum stain picioare cand toti cad Urmiatorul act se petrece la poarta palatului, cand apare in scena marele dregitor Haman. El cere ca, ori de cate ori trece pe poarta, toti si se inchine cu fata la pimant inaintea lui Cand Haman apare, toti cei prezenti se pros- terna inaintea lui, cu exceptia lui Mardoheu, un evreu. Mardoheu avea o problema de con- stint’. Curtenii gandeau cd neascultitorul va fi arestat, dar Haman pregitea ceva mai special. Stia cdi nu Mardoheu era problema, ci Dumne- zeul lui Mardoheut imbatat de putere, Haman hota Zoi cu Dunmezeul evreilor. in alt plan, imparatului i se face dor de Vasti, dar ea nu mai e vrednica si primeasea dem- nitatea regald. Se cauti o alt imparateasa, si Reperele credintel + 36 Cartea fara cel mai important In cartea Estera, Dumnezeu nu este amintit, pentru ca El Se poate vedea clar in faptele lui Mardoheu.Estera, un copil al lui Dunmezeu, ajunge pe tron fara ca regele sa stie c& era evreicd. Tim- pul trece, iar Haman cere viata tuturor evrei- lor. Se da decretul de moarte. Mardoheu protesteaza pe strazi. A gresit cand a stat curajos in picioare? Era modul lui de a stri- ga la Dumnezeu intr-o societate fara Dumne- zeu. Totusi, cel care rimane ultimul in picioare e declarat biruitor. Va interveni Dumnezeu? Cu Dumnezeu esti de partea majorital Mardoheu aetioneaza cu intelepeiune sii spu- he deschis Esterei si isi foloseasc’ influenta. Daca tu vei técea, ajutorul si izbavirea pen- au incercat si-I asasineze si au fost deconspi- rati de Mardoheu, insa gestul lui de loialitate nua fost recompensat. Ga si repare greseala, regele ii cere sfat lui Haman, Cum sa fie rasplatit un gest asa de nobil? Fara sa stie, Haman face o propunere, sperand ci el va primi laurii. Era insetat dup onoare si recunoastere. Stupefiat, afli cd toate risplitirile i se cuvin lui Mardohen. Rasturnarea de situatie o face pe sotia sa si intuiascd faptul 8, dack Mar: doheu este evreu, Haman mu are nicio sansi in fata lui, tru popor vor veni din alti parte” o indemna el. Estera intelege gravitatea situaliei. Legea curtii era clara: daca mergea in fata imparatu- Jui fara sa fie chemat, urma si fie ucisa. in acest moment de cotitura, se pare ci evreii nut mai au nicio sansi de supravietuire dack Dumnezeul lor nu intervine. si Dumnezeu intervine printr-o insomnie. Intr-o noapte ali, regele Ahagveros cere sii se citeasca is torii din cronici, Afl& despre doi slujitori Cu ajutorul Esterei, se da 0 noua lege, ca toti iudeii sa ramana in viata. Haman pregatise spanzuratoarea pentru Mardoheu, dar cel spanzurat este el. Merit sa stim de partea lui Dumnezeu. intr-o lume in care este uitat, Dumnezeu va fi desco- perit in caracterul urmasilor Sai, Pentru orice victima, Dumnezeu va interveni mai devreme sau mai tarziu, dupa voia Sa. Daca li apartii lui Dummezeu, si fii sigur c& El te va apaira. 37+ Reperele credinteiRADIO =») VOCEA SPERANTE! GRILA DE PROGRAME 00-0100: Mure c0-0200-Tuhotastir 10200-0300 Stadadeegailer 300-0700: Munka (790-0715: RA 0715-0800. Matinal (00-1000: Diminestac span 1020-1190 Cuant sf fpte ‘100-1200: Mura ‘e00-300cTlsenlet ‘00-1315:StH RA 1315-00 Munich “V00-1600: Pete Speranfel ‘00-1790: dn Galena ‘00-1800: Mue ‘We00-2000:Sperentala ease sera ‘00-2030: Luma eligias ai 2030-2190: Vorb cuminte 00-2200: Adevaru& Pespete 7200-2300: Prmocirie vie 00-2330: Popas de suet 73:30-0000:1QRomania 100, Reperele credintel + 38 (0000-0100 Muni 01-00-0200: Teste inept (200-0300: lubes vata (8300-0700: Munk (0700-0715: RA 0715-0800: Maina (08:00-1090:Diminetacusperants ‘200-1100 Nustsngur ‘00-1200: Muka ‘200-1300: Repere 1300-1315 Sti RA 1315-1400: ‘¥00-1600:Peten Spratt ‘00-1200:Cwéntsifapter ‘00-1800; Mus 1¥.00-20.0:Sperantala cease sera 200203: Lume liga a 2130-200: Del cantemporane 2100-2200; Advan & Pespetne 200-2390: Provociie vt 7.00-2830:Popasde silt 330-000nimécu mnte .00-0100: Muna 0700-0200: Reperer 0200-0300: Leciadeviata lr (0300-0700: Mura (0700-0715: StiiRA (0715-0800: Matial (0800-1000: Diminafacusperants 1000-100 Pagin dot T1020: Mua T200-1300:Ebines sth 1300-7315: RA 1315-1600 Musica 1400-1600 Pete Sper 1600-1700: Nuestsngur ‘7.01800: Mua 10-200 Sperant la ceasde sera 20 00-2030: ume ebigias a 2030-2100: Devos cu tcl 2100-2200: Mevirut& Perspective 2200-2300:Proiileviei 7300-2330: Popasdesulet 7330-0000: Detalcreconteazac0-0100: Mure D1 90-0200-Ebinesastir (1200-0300 §coaaCuvantllt 300-0700: Murs 7 90-07:95:St RA 715-0800-Matinal (1800-1000 Diminestacusperans 100-1190 nen uni ‘100-1200: Mund 120-130 meaner T3O0-B5 St RRA Tas g0cMund 1400-16902 Pete pean 1690-1700-Pastndol ‘7-00-1800: Muze 1800-2000, Spernfaaceas desea 200-2200 Ete pei 200-2300: Prvcire vii 700-2330: Popas de sufet 330-0000. Matematia ceil 00-0100: Muze (00-0200: Vemeanebatorr 0200-0300. Vatadin Cunt 300-700: Muria 790-0795:5tH RA 07.15-0890.Matinal (840-1000: Diminestac span ‘We00-1100 Stn dn Galena 1190-12900 Mura ‘00-1300. Lecta de via ¥00-1315:50H FRA 1315-190: Muria “Ve 0-1600- Pree Spree 1600-17-00 nen uni ‘790-1800: Muka ‘100-2000: Speranala ease sera 200-2030: Detal cae contezar 2030-2100: Univesulfeme cresting 270-2200. Jumal de ceding 2200-2390: Desinai 73.00-2330.Popas de suet 3:30-0000-Pomlvii on.00-000: Munk (:90-1200:Lecade war :00-4800:Seins cup 500-790: Muka 7.90890: Matina (00-630: mal desta 830-1000: Mus 1000-1100: Scoala nanuuir ‘190-1200: Vgadn Canin 100-1230; Anideacass 1230-130: Romanfoeton 100-1400: Ratunile cent ‘vh00-1590: Muza 15.00-1690:istade pre 160-1700 Standarde lable ‘¥.00-1800:Cuvtecuar ‘W200 20.00: Sprantla cease ead 2-00-2200: speiar 2.00-2390:Rattunle ceding .00-2330:Popasdesuft 23:30-4000 Pol viet on.g0-000: Munk 000-0130: Anideacaar 01:30-4200:Romanfoeton 7 0.004590: nfuenier 300-790: Muka 07-00-4715: RA 715-1000: Matinal ‘1200-1190: Cut ‘-00-1200:Tuhoa ‘12.00-1300:Leade wal ‘.0-1490:Sedinta cups ‘ve00-1500: Mui 1500-1530: Dinca decavinte 1530-1600-Dintoatainima 1¥600-1700:Destnalir ‘700-1800 ubestvia ‘00-2000: Sperantlaceasde sera 21200-2190 tandardeelabler 7 00-200;Trerjeae oata 2200-230 nue 200-2330:Popas dest 2330-000:Drecicontemporaner r-reluare Frecvente Radio Vocea Sperantei cutransmisie 24 h/zi (acexceptielocalitilein dreptul romain paranteze este mentionat oral) Aud 50H -vbnid-8301e Aud 108200H Ata ula-99:100H -Alania-8.10NE2 ~Baci-9504H2 -Baga-93. 00 -Boosai- 185i Bago S401 050-0890, 1300-1.0) Bucuresti 942082 (10-13:0) Buca 8970 aangi-9550H2 apuiung Mus - 1006082 Capuing Moldvees-10070 Me Clylapca-88 300 (1500-7.0,21200320) obadn- 103042 Constanta 10440He (1900-050) (ala 8.60 -De-9790NH2 ~Deva-$60He -Drigisn-8890 He Hoey 88.40 -Herau-9400 ee Hunedora-95. 10H les 184e new 1240 mH Neds 85 Nasi -95 002 =e Oa-9800 tena 3082 Oreo 148514 -Pevogn-9600 Praag 102i Pes -5000 He Roser deed 107.10H Scag -11.60NHe Sightul Mamate- 54 slatina-9670Mi2 Suceaa-102 7042 ~Tagusu-1027 MH ~Tecud- 153414 -Tingra-62 20M (1800-2180 ken. Vata amel-14he ~Tieicea-04SOWH 39+ Reperele credinteifumatul s-arispand Ten eeT ort renee atribuie promovarea ‘tutunului era... fenitren rea ee coe rE fet enn eee Sere atte er nea Toate) deCoors oe SEL DanC yoke! Dentin cco QDR ce nasi Preeti erie Eonar a freemee ara nen legiitura dintre cancer Sere roe medicale s-au Sir aces oNUy replica inventandu-se filtrele tigaretelor si, mai tarziu, legi care Pree ecm a eee eee fumatul in spatiile publice, in pareuri si scol. In timp’ Errore er aren ENo eee es Ernie net | mnale europene critica _ ni clarific’ asped Cpe Teron Deere SONG ied tevin ina biserice pentru fi Color tere lo ire untt materie de preventie aol lioeeruemertomuelyty tutunului.(oravriq (d MAI APROAPE DE TINE RETEAUA NATIONALA DE fing SCRIPTURA Wsolascripturaro