Linsarea maiorului Aurel Agache

adevarul,

Aurel Agache, maior de Militie, a fost omorat in bataie la Targu Secuiesc, pe 22 decembrie 1989. Unul dintre
ucigasi a fost gratiat de Ion Iliescu. Justitia romana a tratat cu indiferenta cazul ,,Agache". Doi dintre criminalii
sai traiesc bine mersi in Ungaria.

Judetele Harghita si Covasna au fost, in timpul Revolutiei din 1989, teatrul unor adevarate scene de groaza.
Dupa fuga lui Ceausescu din Comitetul Central (22 decembrie, ora 12.09), populatia de etnie maghiara din
aceste regiuni a recurs la acte de violenta extrema, in urma carora sase ofiteri si subofiteri de Militie si
Securitate au fost omorati cu salbaticie de multimea dornica de razbunare.

Cititi si:

De ce i-ai gratiat pe ucigasi<</p>

Dupa ce in ultimele doua episoade v-am prezentat pe larg cazul plutonierului-major Liviu Cheuchisan, seful
postului de Militie din comuna harghiteana Dealu, linsat de localnici in fata sotiei si a celor doi copii, episodul
de astazi trateaza cazul unui maior de Militie, Aurel Agache, omorat la Targu Secuiesc, judetul Covasna, in
aceeasi zi de 22 decembrie 1989. La fel cum s-a intamplat in majoritatea oraselor si comunelor din Covasna si
Harghita, in dupa-amiaza de 22 decembrie posturile de Militie si sediile Securitatii au fost atacate de populatia
iesita in strada. La Targu Secuiesc, furia manifestantilor, printre care se aflau si fosti condamnati sau cercetati
penal pentru detinere ilegala de aur si valuta, l-a vizat in primul rand pe maiorul Aurel Agache (43 de ani, in
1989), seful sectiei economice din Militie. Acesta a fost lovit cu betele de la steaguri si cu alte obiecte
contondente, dar, dupa interventia catorva persoane care au incercat sa calmeze spiritele, ofiterul de Militie a
reusit sa scape din mainile agresorilor si a fugit catre centrul orasului. A fost urmarit de un grup numeros de
persoane, care l-au prins langa fantana din parcul central si au inceput din nou sa-l loveasca. Cu disperarea
fireasca a omului aflat in fata mortii, maiorul Agache a reusit sa scape inca o data si a incercat sa se
adaposteasca intr-o farmacie din zona. Din multimea furioasa s-au desprins patru-cinci persoane care au intrat in
farmacie si l-au scos afara pe militian. Acesta nu era inarmat cand a fost atacat, intrucat toti militienii din Targu
Secuiesc depusesera armele in acea dimineata, ca urmare a ordinului venit de la Bucuresti. Macelarul dinspre
,,Sport"Csesznek Oliver, unul dintre martorii oculari, a declarat la Procuratura: ,,La un moment dat, numitul
Agache a fost lovit in cap cu lancea unui steag, care in acel moment s-a rupt, iar cel lovit a cazut in genunchi.
Retin ca a venit dinspre magazinul <<Sport>> un barbat de statura mijlocie, care striga sa se dea lumea la o
parte, deoarece el este macelar si o sa-l taie pe Agache in bucati". Nu toata multimea prezenta in strada a
participat la linsarea ofiterului. O parte dintre oameni au chemat Salvarea si apoi au incercat sa-l scoata pe Aurel
Agache de sub ploaia de lovituri si sa-l urce in ambulanta pentru a fi dus la spital. Mai multe persoane agresive,
dintre care procurorii i-au identificat ulterior pe Octavian Paisz si pe Dezideriu Hejja, l-au scos pe maior afara
din Salvare si i-au amenintat pe cei care incercau sa-l salveze. ,,Cand a venit Salvarea si l-am urcat in ea pe cel
batut, am fost amenintat de un barbat gras, care mi-a spus ca ma va lua la bataie daca mai incerc sa dau vreo
mana de ajutor. Mi s-a facut frica si am plecat acasa", a declarat Erszebet Magureanu in fata procurorilor care au
anchetat cazul. Un sobolan mort in guraMaiorul Aurel Agache a fost batut in continuare, desi era prabusit la
pamant si nici macar nu mai misca. Dupa ce au constatat ca nu mai este in viata, agresorii nu s-au multumit cu
ce ,,realizasera" deja, ci i-au profanat trupul in cele mai salbatice feluri. Intr-un ochi i-a fost infipta o moneda, in
celalalt emblema de la cascheta, iar in gura i-a fost pus un sobolan mort. Colonelul Gavril Ardeleanu, seful
Inspectoratului de Militie Covasna in 1989, sustine ca trupul profanat al maiorului Agache a ramas ore in sir
intins pe asfalt, ca un trofeu pe care atacatorii tineau sa-l arate tuturor: ,,Un numar mare de persoane s-a postat
in apropierea cadavrului, nepermitand ridicarea acestuia. In jurul orelor 18.00 a fost organizat un mars in centrul
orasului, iar in timpul trecerii pe langa cadavru multe persoane l-au scuipat si lovit cu picioarele. Dupa
terminare marsului, cand circulatia pietonala s-a rarit, doua persoane au luat cadavrul si l-au dus la morga
spitalului orasenesc". In aceeasi seara de 22 decembrie 1989, mai multe persoane necunoscute au patruns in casa
maiorului Agache, pe care au devastat-o, iar in final au vrut sa o incendieze, dar au fost opriti de vecinii ale
caror case erau puse in pericol. Familia ofiterului a reusit sa fuga la timp. Aurel Agache era casatorit cu o
femeie de etnie maghiara si aveau impreuna cinci copii. Fiul obiectivIn ultimii 21 de ani s-au facut multe
interpretari cu tenta nationalista ale acestui caz. Paradoxal sau nu, tocmai Dionise Agache, unul dintre fiii
maiorului ucis la Targu Secuiesc, este cel care indeamna la o judecata obiectiva. ,,Latura etnica a avut o
relevanta de maximum 15% in cazul tatalui meu. Motivatia principala a fost razbunarea. Nu cred ca impulsul
initial de a-l bate pe ofiterul Agache a pornit de la faptul ca era roman. As putea sa adopt o atitudine simplista si
sa merg pe latura etnica. Tot in Targu Secuiesc, ofiterul Teodor Nichita s-a plimbat in uniforma prin centrul
orasului si nu a fost agresat. Violenta exacerbata, faptul ca s-a ajuns la linsaje... se poate spune ca si latura etnica
a avut o relevanta pentru duritatea mortii acestor oameni, dar nu a fost determinanta. Eu niciodata nu am
incercat sa acuz pe o latura etnica. Eu am zis ca un grup de indivizi s-a comportat ca niste animale, in fata unei
multimi care a avut o pasivitate criminala. Erau mii de oameni si nimeni nu a ridicat un deget, toti au privit ca la
un spectacol de circ din Evul Mediu". Dionise Agache marturiseste ca mama sa nu a putut trece niciodata peste
ceea ce s-a intamplat in urma cu 21 de ani. ,,Mama mea a clacat psihic si refuza sa mai discute acest subiect. Ea
e un om simplu, fara prea mare cultura. Fiind unguroaica la origini, evident ca a privit moartea tatalui meu ca pe
o tradare din partea oamenilor". "La un moment dat, numitul Agache a fost lovit in cap cu lancea unui steag,
care in acel moment s-a rupt, iar cel lovit a cazut in genunchi."Csesznek Olivermartor ocular la linsarea
maiorului Aurel Agache"In jurul orelor 18.00 a fost organizat un mars in centrul orasului, iar in timpul trecerii
pe langa cadavru multe persoane l-au scuipat si lovit cu picioarele."Gavril Ardeleanuseful Inspectoratului de
Militie Covasna in 1989Frizerul se inclina si ucideE greu de spus, in cazul Agache, cat a fost dorinta de
razbunare fata de un om al Militiei si cat a fost ura nationalista, dar balanta pare sa incline spre prima varianta.
Maiorul Aurel Agache nu era tocmai un om adulat in Targu Secuiesc. Chiar fiul sau recunoaste acest lucru:
,,Tatal meu era urat de oameni pentru ca a fost un ofiter dur. Avea o imagine negativa, pentru ca asa si-a
construit-o. Noi am incercat sa fim obiectivi, n-am spus niciodata ca a fost usa de biserica, iar ca ofiter de
Militie cu siguranta a incalcat drepturile unor oameni, pentru ca metodele de represiune in acele vremuri
presupuneau si acest lucru.

Cineva din Baraolt s-a sinucis dupa o ancheta facuta de el, pentru ca tatal meu nu a avut tactul necesar si i-a
strigat ca-l mananca puscaria, iar, omul, vazand aceasta alternativa in fata, a ales streangul". Fiind seful sectiei
economice la Militia din Targu Secuiesc, maiorul Agache s-a ocupat si cu confiscarea bijuteriilor din aur, care
erau detinute ilegal, ceea ce i-a sporit capitalul de antipatie.

Criminalii maiorului de Militie Aurel Agache:Filip Orban Daniella, Paizs Otto si Hejja Dezso Foto:
www.agache.org

Konrad Janos si Reiner Anton Foto: www.agache.org

 De altfel, o

parte dintre cei care au participat la linsarea sa in mijlocul orasului avusesera de-a face, in trecut, cu maiorul
Agache. Cinci persoane au fost identificate de procurori si considerate principalii vinovati pentru moartea
ofiterului de Militie: Daniella Filip Orban (24 de ani in 1989), Octavian Paizs (56 de ani), Konrad Janos (23 de
ani), Anton Reiner (42 de ani) si Dezideriu (Dezso) Hejja (43 de ani). Cu picioarele in zona organelorDaniella
Filip Orban, desi femeie, a fost printre cei mai feroce atacatori ai ofiterului. Mai multi martori au nominalizat-o
ca fiind cea care a sarit cu picioarele pe abdomenul si in zona organelor sexuale ale lui Agache. Apoi s-a
descaltat de una din cizmele cu tocuri metalice si a aplicat mai multe lovituri in capul victimei, strigand: ,,Tu l-
ai bagat pe tata la inchisoare!". La audieri, Daniella Filip Orban a recunoscut ca-l cunostea pe maiorul Agache,
intrucat acesta instrumentase un dosar in urma caruia tatal ei fusese arestat pentru luare de mita. Initial, femeia
si-a recunoscut faptele, motivand ca ,,se afla intr-o stare psihica depresiva datorata mortii mamei sale si
suferintelor indurate in trecut de tatal sau", dupa care si-a schimbat declaratiile, negand ca l-ar fi lovit pe Aurel
Agache. Si Dezideriu Hejja avusese probleme cu Militia, dupa ce cu ani in urma fusese condamnat la un an cu
suspendare pentru conducerea unui autoturism sub influenta bauturilor alcoolice. A recunoscut tot timpul ca s-a
aflat printre agresorii maiorului Agache. ,,Afland ca acolo se afla maiorul Agache, fata de care de cativa ani
purtam o ura, am mers si l-am lovit cu piciorul in regiunea abdominala si cu coada unui steag", a declarat el in
cadrul anchetei. Anton Reiner a negat in permanenta implicarea in uciderea lui Aurel Agache, dar a fost
nominalizat de mai multi martori printre cei care l-au lovit pe ofiter si care-i indemnau si pe altii sa o faca. In
aceeasi situatie s-a aflat si Konrad Janos, cunoscut in Targu Secuiesc la acea vreme ca un practicant de karate si
mare consumator de alcool.Foarte bizara, in schimb, este situatia lui Octavian Paizs, nominalizat la randul sau
de mai multi martori printre cei mai violenti atacatori ai lui Agache. Paizs nu doar ca nu avusese relatii
tensionate cu ofiterul linsat la 22 decembrie, ba chiar era frizerul sau personal si, conform lui Dionisie Agache,
ii servea si ca informator. ,,Am reusit sa-l urc in Salvare pe maiorul Agache, dar Hejja Dezideriu si Paizs
Octavian l-au tras jos si au inceput sa-l loveasca", a declarat martorul Vardo Vilmos. Paizs a participat la linsaj
imbracat in halatul sau alb de frizer. Incompetenta Justitiei si tupeul lui Ion IliescuCu toate ca a fost cel mai
salbatic dintre cele sase cazuri de linsaj inregistrate in zilele Revolutiei in Harghita si Covasna, in dosarul
Agache s-au facut cele mai putine zile de inchisoare. Cele cinci persoane identificate ca principali agresori ai
ofiterului Agache au fost trimise in judecata abia in 1997. A trebuit sa mai treaca inca patru ani pentru o sentinta
definitiva si aproape inutila. Justitia din Romania nu doar ca s-a chinuit 11 ani sa condamne autorii unei crime
odioase, dar n-a facut prea mari eforturi nici pentru a-i impiedica sa plece din tara. Daniella Filip Orban,
condamnata in 2001 la 7 ani de inchisoare, n-a ispasit nici macar o zi, intrucat fugise, inca din 1992, in Ungaria,
unde traieste si astazi ca profesoara la un liceu din Budapesta. Octavian Paizs, condamnat la 4 ani de inchisoare,
n-a ispasit nicio zi intrucat a fugit in Ungaria, unde a si murit in 2009. Konrad Janos a fost achitat de instanta de
fond si apoi condamnat definitiv in 2001. El fugise in Ungaria imediat dupa Revolutie si n-a facut nicio zi de
puscarie. Anton Reiner si Dezideriu Hejja sunt singurii care au stat in spatele gratiilor pentru uciderea maiorului
Agache. Primul a primit 3 ani de inchisoare, din care a executat doar jumatate, fiind eliberat conditionat dupa un
an si sase luni. Apogeul nesimtirii cu care statul roman a tratat familia Agache este atins in situatia lui Hejja,
condamnat la 4 ani de inchisoare. Acesta a iesit insa din puscarie dupa mai putin de un an, datorita lui Ion
Iliescu, care, prin decretul semnat la 13 martie 2002 in calitate de presedinte al Romaniei, l-a gratiat pe singurul
criminal de la Targu Secuiesc care mai era in inchisoare. Criminalii, aparati de Gyorgy FrundaDionise Agache,
fiul maiorului ucis la Targu Secuiesc, s-a luptat in ultimii 21 de ani cu toate absurditatile statului roman. A facut
numeroase memorii catre Palatul Cotroceni pentru a impiedica decretul de gratiere si, neobtinand niciun
rezultat, intr-un final i-a returnat presedintelui Iliescu diploma si medalia de erou-martir primite post-mortem de
maiorul Agache Aurel. ,,Ce a facut Ion Iliescu este un abuz incalificabil. A fost presat de politicieni din UDMR,
care s-au implicat trup si suflet in acest caz. De altfel, cei cinci criminali au fost aparati in instanta de senatorul
Gyorgy Frunda, unul dintre liderii UDMR. El si alti lideri maghiari au dus o adevarata campanie de denigrare a
tatalui meu, transformandu-l intr-un demon care omora oameni, viola femei si care, in acceptiunea lor, si-a
meritat soarta. S-au folosit de drama noastra in scopuri politice", afirma Dionise Agache. Acesta este la fel de
scarbit si de felul in care justitia romana a tratat cazul uciderii tatalui sau. ,,Procesul a durat nepermis de mult.
Am apelat la CEDO, care a obligat statul roman sa ne plateasca 25.000 de euro daune morale. In 2007 am fortat
statul roman sa emita mandate europene de arestare pentru cei doi condamnati care traiesc in Ungaria, iar statul
maghiar a solicitat o copie certificata dupa intregul dosar. Romanii nostri n-au fost capabili intr-un an si
jumatate sa faca o copie dupa un dosar. Nu au facut nimic pentru a-i supune pedepsei pe cei doi condamnati
aflati in Ungaria", mai spune Agache. "Am apelat la CEDO, care a obligat statul roman sa ne plateasca 25.000
de euro daune morale."Dionise Agachefiul lui Aurel Agache