Cioran, Noica si Nae Ionescu: legaturile cu Garda de Fier si miza ,,de Nobel" a

inculparii lui Eliade ca legionar. ,,Aceasta miscare imi dadea dramul de convulsie"
Alina Pop,

Vazuta ca o contrapondere la influentele bolsevismului rusesc, Miscarea Legionara din Romania i-a atras pe pe
cei mai importanti reprezentanti ai intelectualitatii din perioada interbelica. Mircea Eliade, Emil Cioran,
Constantin Noica si Nae Ionescu sunt doar cateva dintre numele mari ale culturii romanesti asociate cu doctrina
liberala.
Trecutul legionar al unor nume grele ale literaturii si spiritualitatii romanesti a starnit vii patimi de-a lungul
timpului, nu putini fiind cei care s-au pozitionat, cu ardoare, la extreme, sustinand fie ca asocierea unor nume
precum Eliade sau Cioran cu Corneliu Zelea Codreanu este o blasfemie, fie, din contra, legand de personalitatea
lor atrocitatile vremurilor.
Contextul istoric al miscarii
Potrivit istoricului Marin Pop, legaturile, mai mult sau mai putin dovedite, ale intelectualitatii interbelice cu
Miscarea Legionara pleaca de la Nae Ionescu, "Profesorul", cum era numit in epoca, care era mentorul lui
Mircea Eliade si a celorlalti tineri scriitori in afirmare la acea vreme - Constantin Noica, Emil Cioran si altii.
Nae Ionescu era un apropiat al printului Carol, fiind cel care a pregatit opinia publica pentru restaurarea
acestuia. Dupa instalarea la tron al lui Carol al II-lea, "Profesorul" are un rol important in regimul vremii, fiind

considerat un consilier al regelui. Potrivit istoricului, Carol al II-lea ar fi incercat, dupa venirea la putere, sa si-i
apropie pe legionari pentru a-i avea de partea sa, context in care este posibil sa se fi creat si legaturile dintre Nae
Ionescu, Legiunea Arhanghelului Mihail, numita si Miscarea Legionara, constituita in 1927 de Corneliu Zelea
Codreanu.
Miscarea Legionara a fost, potrivit lui Petre Tutea, "o miscare de revigorare crestina si nationala din acest veac",
la care "toate marile personalitati romanesti au aderat la Miscarea Legionara fiindca nu exista decat pozitia
radicala fata de influenta nefasta a bolsevismului rusesc. Miscarea Legionara era singura miscare de dreapta
teologal fondata". Dorinta de se opune, macar la nivel conceptual, bolsevismului, i-a facut pe mai toti
intelectualii vremii sa simpatizeze cu Miscarea Legionara. Implicarea lor in miscare a facut si face inca obiectul
unor vii dezbateri. O analiza echilibrata a participarii acestor mari scriitori romani la ceea ce a insemnat
Miscarea Legionara pentru Romania a face publicistul italian Claudio Mutti, in cartea "Penele Arhanghelului.
Intelectualii romani si Garda de Fier".
,,Un scelerat refugiat din Romania, agitator fascist" - Mircea Eliade, inculpat ca si legionar si antisemit
pentru a-i zadarnici candidatura la Premiul Nobel
Potrivit lui Mutti, primul atac impotriva lui Mircea Eliade are loc in 1949, cand Ambrogio Donini a incercat sa
saboteze publicarea a doua lucrari ale lui Eliade, denuntandu-l pe roman ca "un scelerat refugiat din Romania,
agitator fascist". Primul atac de amploare are loc, insa, in 1972 cand Institutul Dr.J.Niemirower, cu sediul la
Ierusalim, a publicat "Dosarul Mircea Eliade", in primul numar al unui buletin intitulat "Toladot" (Origini).
"Inculparea lui Eliade ca "anisemit" nu avea doar scopul de " a denunta gafa unuia dintre cei mai prestigiosi
profesori ai Universitatii din Ierusalim, Gershom Scholem, care a considerat oportun sa-i aduca un omagiu lui
Eliade prin contributia sa la un volum in onoarea acestuia"; "Toladot" avea mai ales intentia de a manifesta
interdictia sionista la candidatura lui Eliade pentru Premiu Nobel", dezvaluie Claudio Mutti.
Italianul spune ca atacurile la adresa lui Eliade au continuat si dupa aceea, fiind realuate si la inceputurile anilor
90, in cadrul unui "dosar" care ii viza pe Eliade, Cioran, Noica, Nae Ionescu si altii. "Intentia era clara.
Dezbaterea iscata in ultimele decenii in jurul lui Nietzsche si Heidegger a demonstrat ca daca un ganditor este
asezat pe banca acuzarii si invinuit de legaturi, chiar si postume ( ca in cazul lui Nietzsche), cu national socialismul sau cu oricare alta varianta reala ori inchipuita a "fascismului", atunci opera sa nu mai poate
constitui vreun punct de referinta in noua era istorica inaugurata "dupa Auschwitz"", explica autorul.
Cat de implicat a fost Eliade in Miscarea Legionara
Asocierea lui Eliade (foto dreapta) cu Miscarea Legionara se face incepand cu anul 1933, cand are loc
"covertirea lui Mircea Eliade" la romanism (conform unui articol publicat in ziarul legionar "Axa". Potrivit lui
Mutti, conform unor informatii greu de verificar, in alegerile din decembrie 1937, Eliade ar fi candidat pentru
Camera pe listele electorale ale partidului legionar "Totul pentru tara" si ar fi fost si ales ca deputat in noul
parlament, pana la dizolvarea acestuia. Un an mai tarziu, Corneliu Zelea Codreanu este acuzat de calomnie la
adresa lui Nicolae Iorga si condamnat, la sase luni de inchisoare. In acelasi an, in mai 1938, Codreanu este
condamnat la 10 ani de inchisoare pentru inalta tradare, in contextul in care regele Carol al II-lea a decis sa
scoata Miscarea Legionara in afara legii, folosindu-se de acest context pentru a destabiliza conducerea.
,,Direct sau indirect, noi toti, discipolii si colaboratorii lui, eram solidarizati cu conceptiile si optiunile
politice ale Profesorului"
Mircea Eliade
Odata cu Codreanu sunt arestati si ceilalti membri ai conducerii Miscarii, printre care si mentorul lui Eliade,
Nae Ionescu. Dupa Ionescu, au urmat si discipolii sai. Eliade a fost arestat in 14 iulie, in timp ce un student

italian (Eliade era asistentul lui Ionescu la Universitate) ii citea o faza intermediara a traducerii la "Maitreyi" noteaza Mutti. "Direct sau indirect, noi toti, discipolii si colaboratorii lui, eram solidarizati cu conceptiile si
optiunile politice ale Profesorului", scrie Eliade, adaugand ca a aflra din presa despre unele intamplari care il
priveau personal: "bunaoara, demiterea lui Nae Ionescu de la Universitate, adica, indirect, si a mea, asistentul
lui".
Claudio Mutti noteaza ca Eliade a pretercut sase saptamani in arestul Sigurantei, interval in care Armand
Calinescu, ministrul de Interne, ii propune, in schimbul libertatii, sa semneze o declaratie de disociere de
Miscarea Legionara. Eliade refuza si la sfarsitul lunii august este mutat la un penitenciar din Miercurea Ciuc,
unde ramane pana in octombrie, cand este mutat, din cauza unor motive de sanatate, la sanatoriul din Moroeni.
"Eram, in orice caz, un privilegiat, si maiorul si-a dat repede seama de asta; printre atatea zeci de tuberculosi pe
care-i avea in lagar, eram singurul despre care "Bucurestiul" ceruse "sa fie tinut la curent"", a scris, ulterior,
Eliade. Este eliberat din sanatoriu in 25 noiembrie, cu cateva zile de asasinarea lui Codreanu.
Nae Ionescu, ideologul legionarilor
Mentorul lui Eliade si a celorlalti intelectuali de varf ai perioadei interbelice este vazut de unii drept ideolog al
Miscarii Legionare, desi legaturile sale cu miscarea nu au fost probate dincolo de orice tagada. Scriitor si
filosof, cu doctoratul luat la Munchen, Nea Ionescu este descris de discipolul sau, Mircea Eliade, "ca un temut
logician, facea cursuri de filozofie stiintei si isi trecuse teza de doctorat cu o problema de matematica". Deci o
personalitate complexa, cu spirit liber, care le permitea studentilor sa vorbeasca liber despre religie si misticism
intr-o perioada in care astfel de lucruri nu erau departe de a fi considerate un tabu.
Dintr-un apropiat al regelui Carol al II-lea, la al carei restauratie contribuie din plin, Ionescu ajunge un dusman
al acestuia, neferindu-se sa-si critice elegant suveranul si politica lui in articolele semnate in ziarul "Cuvantul".
La sfarsitul anului 1933, ziarul "Cuvantul" este inchis, iar Nae Ionescu arestat si intemnitat la Jilava. Este
eliberat cateva saptamani mai tarziu, dupa alegeri.

In 1938, Nae Ionescu este arestat din nou, alaturi de capeteniile legionare si de militantii de frunte, in contextul
in care dictatura instalata de rege, impreuna cu Armand Calinescu, vrea sa puna capat Miscarii Legionare.
Ajunge la penitenciarul de la Miercurea Ciuc, fiind eliberat dupa asasinarea lui Codreanu. In acelasi an este
arestat din nou, eliberat in martie 1939 si arestat apoi, din nou, pana in iarna anului 1940. In martie 1940 moare
in urma unei crize cardiace.
Chiar daca nu a fost "inregimentat" in Miscare, Claudio Mutti spune ca Ionescu a fost mereu in legatura cu
"latura intelectuala" a legionarilor, care "s-a sfatuit cu el, i-a cerut teme de reflectie si de lupta".
Emil Cioran s-a disociat de Miscarea Legionara
Potrivit lui autorului italian, un alt discipol al lui Nae Ioenscu acuzat de partizanat cu legionarii a fost Emil
Cioran, cu atat mai mult cu cat inceputurile carierei sale este strans legata de invatatura lui Nae Ionescu. La
maturitate, insa, Cioran s-a disociat, public, de trecutul sau legionar.
Pe atunci s-a nascut un soi de miscare, care voia sa reformeze totul, pana si trecutul. N-am crezut sincer
in ea nici macar un singur moment. Insa aceasta miscare era singurul indiciu ca tara noastra putea fi
altceva decat o fictiune. A fost o miscare cruda, amestec de preistorie si de profetie, de mistica a
rugaciunii si a revolverului, pe care toate autoritatile au persecutat-o si care facea tot posibilul sa fie
persecutata. Caci comisese greseala de neiertat de a concepe un viitor pentru ceva ce nu avea unul. (Emil
Cioran - "Mon pays").
"Toti sefii ei au fost lichidati, iar cadavrele lor aruncate in strada: in ce-i priveste, ei s-au ales cu un destin, fapt
ce a scutit tara sa aiba la randul ei unul. Si-au rascumparat patria cu dementa lor. Au fost martiri sangerosi.
Credeau in omor, drept care au si fost omorati. Au luat cu ei in moarte viitorul pe care il concepusera in pofida
bunului-simt, a evidentei, a ,,istoriei". Si miscarea a fost strivita, dispersata, aproape distrusa. Ea a avut soarta
unui Port-Royal salbatic. Fusese intemeiata pe idei feroce: a disparut in ferocitate. In clipa in care am incercat o
anume slabiciune pentru acesti visatori sanghinari, am simtit, nelamurit, am presimtit, ca nu aveau cum sa
reuseasca, ca nici nu trebuiau sa reuseasca si ca esecul tarii mele ei il intrupau intr-o forma ideala, perfecta, ca
destinul lor era tocmai de a da acestui esec intensitatea si tinuta pe care el nu le avea. In fond, facusem o pasiune
pentru un dublu esec. Aveam totusi nevoie de un dram de convulsie. Miscarea aceasta mi-l dadea. Cel care intre
douazeci si treizeci de ani nu subscrie la fanatism, la furie si la dementa, este un imbecil. Nu esti liberal decat
din oboseala, democrat, din ratiune." (Emil Cioran - "Mon pays").

Parerea lui

Mutti este, insa, ca "avem de-a face cu unul dintre acei numeroti intelectuali romani care, mentinandu-si
autonomia e gandire si neaderand formal la Miscarea Legionara, au mers, totusi, pe un drum paralel cu el ei si iau sustinut activismul".
Constantin Noica: "Ader la Miscarea Legionara in semn de protest"
Despre Constantin Noica, publicistul italian spun ca, in 1938, cand, plecat la paris cu o bursa de studiu, afla de
asasinarea lui Zelea Codreanu, acesta trimite in Romania urmatoarea telegrama: "Ca urmare a asasinarii lui
Codreanu, ader la miscarea legionarp, in semn de protest". Dupa razboi, avea sa le spuna discipolilor ca fusese
vorba despre un "exces de puritate, din eticul practicat ca virtuozitate, ca pariu" (promisese ca, in cazul in care
va fi asasinat Capitanul - Codreanu, va intra in Legiune in semn de protest).
Mutti spune, insa, ca aderarea "in semn de protest" la miscarea legionara nu facea decat sa consacre in mod
deschis un parti pris stabilit deja in forul interior, cu atat mai mult cu cat interventiile lu Noica - legionar erau
dezvoltari coerente ale enunturilor precedente".

Constantin Noica este arestat de comunisti, in 11 decembrie 1958, dupa ce traise aproape un deceniu in
domiciliu obligatoriu la Campulung, fiind supus timp de doi ani anchetelor comuniste. Acuzatiile aduse erau de
uneltire impotriva ordinii de stat, raspandirea de manuscrise cu caracter dusmanos, precum si ascultarea de
posturi de radio straine cu comentarii dusmanoase la adresa regimului. Este condamnat la 25 de ani de munca
silnica, dar este eliberat, dupa sase ani de inchisoare la Jilava. Este supravegheat de Securitate pana 1987, la
moartea sa.
Citeste si:
Romani de geniu. Paradoxul lui Mircea Eliade: de la corigentul miop la savantul excentric
Viata lui Mircea Eliade (1907-1986) are doua extreme: nedisciplinatul adolescent miop, care si-a luat cu greu
corigentele, si ilustrul profesor de istorie a religiilor din SUA, iubit de hipioti. Despre mult prea generosul
scriitor si extravagantele din viata sa vorbesc nepotul lui Mircea Eliade, teoreticianul Sorin Alexandrescu, si
antropologul Andrei Oisteanu, presedintele Asociatiei Romane de Istorie a Religiilor
INTERVIU Prof. Univ. Dr. Sorin Alexandrescu, nepotul lui Mircea Eliade: ,,In facultate, Tudor Vianu ma scos din depresie"
Pe mentorul, profesorul si apoi colegul Tudor Vianu, Sorin Alexandrescu, directorul Centrului de Excelenta in
Studiul Imaginii (CESI), l-a cunoscut intr-un moment descuranjant, dar cu final fericit. Nepotul de sora al lui
Mircea Eliade vorbeste despre oamenii mari cunoscuti in fata catedrei, ca Alexandru Rosetti si George
Calinescu, dar si despre experienta sa din spatele acesteia, ca profesor de romana la Universitatea din
Amsterdam.
Geniile Romaniei - cum gandeau oamenii care ne-au schimbat tarac Eminescu nu lectura cuvant cu
cuvant, ci fraze intregi. Henri Coanda detinea secretul vorbirii

Inteligenta s-a manifestat inca din copilarie. In mai toate cazurile, marii ganditori au fost atrasi de lectura ca un
magnet, reusind sa-si formeze cunostinte vaste si temeinice. Stateau zile intregi , perioade lungi de timp, cu
ochii nedezlipiti de paginile cartilor.