Produsul intern brut în anul 2014

Biroul Naţional de Statistică informează că, conform datelor operative, în anul 2014

Produsul intern brut a însumat 111501 milioane lei, preţuri curente de piaţă, în creştere -
în termeni reali - cu 4,6% faţă de anul 2013 semidefinitiv.

În trimestrul IV 2014, Produsul intern brut, atât  pe seria brută, cât şi pe seria ajustată

sezonier a înregistrat o creştere cu 4,2% faţă de trimestrul IV 2013. Comparativ
cu trimestrul III 2014Produsul intern brut, pe seria ajustată sezonier, a fost, în termeni
reali, mai mare cu 0,1%.

Evoluția Produsului  intern brut în anul 2014

Trim. Trim. Trim. Trim.

An
I II III IV
Milioane lei, preţuri 21 26 34 29 111
curente 469 226 027 779 501
În % faţă de
perioada respectivă
din anul precedent:
- serie brută 103,6 104,2 105,9 104,2 104,6
- serie ajustată
sezonier 104,9 105,2 105,3 104,2 -
În % faţă de
trimestrul precedent
-
serie ajustată
sezonier 98,8 102,0 103,3 100,1 -

Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri s-a majorat, în anul 2014 cu

7,7%  în raport cu anul anterior, influenţând pozitiv (+2,0%) evoluţia Produsului intern
brut. Valoarea adăugată brută produsă în agricultură, economia vânatului, silvicultură,
pescuit, piscicultură şi industrie a depăşit realizările anului precedent respectiv cu 8,2%
şi 7,2%. Contribuţia sectorului de bunuri la formarea Produsului intern brut a constituit în
perioada de referinţă 26,9%.

Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu

anul precedent cu 4,2%, contribuind la sporirea Produsului intern brut cu 2,4%. Valoarea
adăugată brută din construcţii a crescut cu 10,6%, urmată de comerţul cu ridicata şi cu
amănuntul (+6,1%), transporturi şi comunicaţii (+3,4%) şi „alte activităţi de servicii”
(+3,0%).  
Din „alte activităţi de servicii”  majorări s-au produs pentru activităţile hoteluri şi
restaurante (+3,2%), activităţi financiare (+4,6%), tranzacţii imobiliare, închirieri şi
activităţi de servicii prestate întreprinderilor (+5,8%) şi alte activităţi de servicii colective,
sociale, personale şi servicii acordate gospodăriilor particulare de către personalul
angajat (+11,5%). Creşteri uşoare ale valorii adăugate brute s-au înregistrat pentru
administraţia publică (+0,3%) şi sănătate şi asistenţă socială (+0,6%). Reducere a valorii
adăugate brute s-a produs în învăţământ (-3,1%). Contribuţia sectorului de servicii la
formarea Produsului intern brut a constituit în perioada de referinţă 59,4%. Impozitele pe
produse s-au majorat cu 1,2% faţă de anul 2013, contribuind la formarea şi creşterea
Produsului intern brut cu 16,0% şi 0,2% respectiv.

Consumul final a fost în creştere cu 2,4% în raport cu anul precedent, influenţând pozitiv
(+2,8%) sporul Produsului intern brut. Creşterea a fost condiţionată de majorarea cu
2,9% a consumului final al gospodăriilor populaţiei. Formarea brută de capital fix a
depăşit cu 10,1% realizările anului precedent, contribuind în perioada de referinţă cu
24,6% la formarea Produsului intern brut şi cu 2,3% la creşterea acestuia. Exporturile şi
importurile de bunuri şi servicii s-au majorat cu 1,1%, şi cu 0,4% respectiv, faţă de anul
2013.

Anexe

 Produsul intern brut în anul 2014 - calcule preliminare

Notă:
* 
Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi mun.
Bender.

Persoana de contact:
Valentina Gîdilica
şef al direcţiei conturi naţionale şi sinteze macroeconomice
Tel. 0 22 73 75 57 / 40 30 90

PRECIZĂRI METODOLOGICE

Produsul intern brut trimestrial (PIBT) la preţ de piaţă, principalul indicator

macroeconomic al contabilităţii naţionale, reprezintă rezultatul final al activităţii de
producţie al unităţilor producătoare rezidente, în decursul unei perioade, respectiv un
trimestru.

Produsul intern brut trimestrial se estimează prin două metode, obţinându-se un rezultat
unic pentru cele două abordări. Acoperirea şi formulele de calcul sunt aceleaşi ca pentru
PIB anual.
 a. Metoda de producţie
PIBT = VAB+IP-SP,
unde
: unde:
= valoarea adăugată brută în preţ
VAB de bază;
IP = impozitele pe produse;
SP = subvenţiile pe produse.
b. Metoda cheltuielilor
PIBT = CF+FBCF+VS+(E-I),
CF = consumul final;
= formarea brută de
FBCF capital fix
VS = variaţia stocurilor;
= exportul de bunuri şi
E servicii;
= importul de bunuri şi
I servicii.

Principalele surse de date utilizate la calcularea PIBT:

 surse statistice: anchete infraanuale privind producţia industrială, construcţiile,

serviciile, comerţul, câştigurile salariale şi efectivul de salariaţi, anchetele forţei de
muncă şi bugetele gospodăriilor casnice, cercetarea statistică nr.5-CI
„Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”, raportul statistic nr.5-CON
„Consumurile şi cheltuielile organizaţiilor necomerciale”; contul de producţie
calculat de Direcţia agriculturii şi mediului, statisticile transportului; indicii volumului
fizic al producţiei industriale, investiţiilor, construcţiilor, importurilor şi exporturilor
de bunuri; indicii preţurilor producţiei industriale, investiţiilor, construcţiilor,
importurilor şi exporturilor de bunuri, indicii preţurilor de consum, pentru calculul
formării brute de capital fix se utilizează indicii de preţ ai producţiei industriale din
ţările zonei euro, destinată pentru piaţa externă, corectaţi cu rata implicită a
cursului valutar;
 surse administrative: execuţia bugetului public naţional (BPN) furnizat de
Ministerul Finanţelor, balanţa de plăţi elaborată de Banca Naţională;
 surse financiar-contabile: conturile de profit şi pierderi, bilanţurile contabile ale
instituţiilor financiare;
 alte surse: baza de date privind valoarea exportului şi importului de mărfuri cu
evidenţierea (pentru fiecare valoare a mărfii importate în parte) plăţilor privind
TVA, accize, taxa vamală, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale, taxa
specială – prezentată de Serviciul Vamal.

Calculele se efectuează în preturi curente şi constante (preturile medii ale anului

precedent şi în preţurile medii ale unui an de bază, actualmente - anul 2010).

Calculele producției în prețuri curente se realizează după cum urmează:

 pentru societăţile nefinanciare (întreprinderi), gospodăriile populaţiei şi instituţiile

fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei volumul producţiei se
 determină, pe activităţi economice pe baza informaţiilor furnizate de direcţiile de
ramură; producţia se calculează prin două metode: metoda de venituri (pornind
de la cifra de afaceri corectată cu stocurile de la începutul şi finele perioadei de
raportare) - pentru întreprinderile care prestează servicii destinate pieţii şi metoda
de cheltuieli (cheltuieli curente, remunerarea personalului, contribuţiile privind
asigurările sociale de stat şi prime de asigurare medicale obligatorii, uzura) –
pentru întreprinderile care prestează servicii nedestinate pieţii.

 pentru societăţile financiare şi administraţiile publice producţia se determină în

baza surselor de date privind bilanţurile contabile, execuţia bugetului public
naţional; producţia pentru societăţile financiare, cu excepţia celei pentru Banca
Naţională, se calculează după metoda de venituri (fonduri provenind din
angajamente contractate, dobânzi), cea pentru administraţiile publice – după
metoda de cheltuieli.

Calculele consumului intermediar se realizează după cum urmează:

 pentru societăţile nefinanciare (întreprinderi), gospodăriile populaţiei şi instituţiile

fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei se estimează, pe ramuri de
activitate, din formularele statistice nr.5-CI şi nr.5-CON;
 pentru societăţile financiare şi administraţiile publice se determină în baza surselor
de date privind bilanţurile contabile, execuţia bugetului public naţional.

Valoarea adăugată brută se calculează ca sold între producţie şi consum

intermediar.

Calcularea impozitelor şi subvenţiilor pe produse are la bază datele din execuţia

bugetului public naţional.

Recalcularea în preţurile medii ale anului precedent se efectuează prin cele două

metode principale:

 metoda deflatării prin preţ; se utilizează indici de preţ ai producţiei industriale

(IPPI), indicii preţurilor de consum (IPC), preţurile „intrărilor” (ex. preţul forţei de
muncă sau un preţ mediu al consumurilor intermediare, etc);
 metoda extrapolării volumului: indicii volumului fizic ai producţiei (IPI); indicatori
de volum ai „intrărilor” (de exemplu: numărul salariaţilor sau schimbarea de volum
a consumului intermediar).

Produsul intern brut – metoda de cheltuieli.

Consumul final însumează cheltuielile gospodăriilor populaţiei, administraţiei publice şi

instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei.
Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei se determină prin
însumarea cheltuielilor gospodăriilor populaţiei pentru procurarea bunurilor şi serviciilor
utilizate pentru satisfacerea directă a nevoilor umane individuale ale gospodăriilor
rezidente.

Cheltuielile pentru consumul final al administraţiei publice cuprind cheltuielile

administraţiei publice pentru procurarea bunurilor şi serviciilor în folosul individual al
gospodăriilor populaţiei și serviciile prestate din contul bugetului public naţional de
întreprinderi şi organizaţii în folosul colectivităţii sau a unor grupuri de gospodării.

Consumul final al administraţiei publice = volumul producţiei administraţiei publice +

prestaţii sociale – vânzări reziduale.

Cheltuielile pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în

serviciul gospodăriilor populaţiei reprezintă cheltuielile acestor unităţi pentru
procurarea bunurilor şi serviciilor în vederea furnizării lor gratis gospodăriilor populaţiei
cu titlu de transferuri sociale în natură.

Formarea brută de capital fix reprezintă valoarea bunurilor durabile dobândite de

unităţile rezidente în scopul de a fi utilizate ulterior în procesul de producţie (construcţii,
maşini şi utilaje şi alte).

Variaţia stocurilor reprezintă diferenţa între stocul de la finele perioadei considerate şi

cel iniţial. Stocurile reprezintă bunurile, altele decât cele de capital fix, deţinute la un
moment dat de unităţile de producţie.

La elaborarea Produsului intern brut prin metoda de cheltuieli în preţuri curente se

utilizează aceleaşi surse de date ca şi pentru Produsul intern brut prin metoda de
producţie, precum şi aceleaşi metode (deflatării prin preţ, metoda extrapolării volumului)
pentru recalcularea în preţurile medii ale anului precedent.

Produsul Intern Brut trimestrial – în preţuri constante sau prețurile unui an de

bază.

PIB în preţuri constante rezultă din elementele sale componente evaluate în preţuri
constante sau în preţurile unui an de bază.

Anul de bază - reprezintă anul utilizat pentru determinarea structurii preţurilor, în baza
cărora indicatorii statistici se calculează în preţuri medii anuale. În rezultatul schimbării
anului de bază obţinem diferite rezultate a evaluări indicatorilor statistici calculaţi în
preţuri medii anuale. La determinarea anului de bază, de obicei, sunt utilizate două
metode:

 metoda în lanţ;
 metoda de evaluare cu bază fixă.
Metoda în lanţ – constă în aceea că PIB pentru anul de raport este estimat în preţurile
anului precedent. În rezultatul calculelor obţinem indicii volumului fizic pe trimestre în
limitele a doi ani adiacenţi, care ulterior sunt utilizaţi la calculul indicilor în lanţ, utilizaţi la
recalcularea şirului de date în preţurile anului de bază stabilit (distincte de preţurile
anului precedent).

În conformitate cu metoda în lanţ calculele trimestriale ale PIB pentru doi ani adiacenţi
se efectuează în preturile medii ale anului precedent în rezultatul cărora obţinem date
trimestriale comparabile doar pentru aceşti doi ani. Calculul PIB în preţurile medii ale
anului precedent se produce pe fiecare component a PIB (pe activităţi economice şi pe
elemente de cheltuieli) prin deflatarea indicatorilor statistici în preţuri curente pentru
fiecare trimestru a anului de bază. În calitate de deflator se utilizează coraportul dintre
indicii de preţ medii trimestriali şi indicii medii anuali. Pentru unele componentele ale PIB
se utilizează metoda de evaluare cu ajutorul indicelui angajaţilor pe activităţi economice,
ori indicii volumului fizic, ori a indicatorilor care caracterizează volumul fizic, ori alţi
indicatori.

În principiu, estimarea în preţurile medii ale anului 2010 (sau ale oricărui an de bază)
oferă posibilitatea comparării oricăror două trimestre (consecutive, corespunzătoare
etc.) în ceea ce priveşte creşterea în volum, fără a fi afectată de variaţia preţurilor
corespunzătoare acelor trimestre comparate.

Punctul de pornire în calcul îl constituie estimarea agregatelor macroeconomice pentru

cele patru trimestre ale anului 2010 în preţurile medii ale anului 2010. Continuând cu
anul 2011, pentru fiecare agregat, estimările trimestriale în preţurile anului 2010 sunt
calculate prin înlănţuirea indicelui de volum al trimestrului corespunzător din anul 2010
în preţurile medii ale anului 2010. Acelaşi calcul se aplică pentru anii următori. Deoarece
înlănţuirea se realizează separat pentru fiecare agregat, în final se poate pierde
aditivitatea dintre suma componentelor şi PIB, fiind evidenţiat un element de discrepanţe
statistice.

Principalele metode de estimare în preţuri constante sunt aceleaşi ca la recalcularea în

preţurile medii ale anului precedent.

Produsul intern brut trimestrial (PIBT) - ajustat sezonier

Pe lângă estimările brute ale Produsului intern brut trimestrial, se calculează şi estimări
ajustate sezonier prin metoda regresivă, metoda recomandată de regulamentele
europene.

Ajustarea sezonieră are drept scop eliminarea efectelor sezoniere din cadrul seriei

de date pentru a se evidenţia evoluţia economică reala din perioade consecutive.
Produsul intern brut - serie ajustată sezonier - este utilizat în compararea trimestrului de
referinţă cu trimestrul anterior, în timp ce Produsul intern brut – serie brută se utilizează,
preponderent, în compararea cu perioada corespunzătoare din anul anterior.

Aplicarea ajustărilor sezoniere şi aprecierea trendului ciclic reprezintă o revizuire

analitică a informaţiei iniţiale. Esenţa noului şir dinamic ajustat sezonier şi a
componentului trendului ciclic este diferită de cea a şirului dinamic iniţial şi nici de cum
nu pot fi substituite unul prin altul din următoarele motive:

 datele iniţiale reflectă evenimentele reale care au loc în economie, pe când

informaţia corectată sezonier şi trendul ciclic reprezintă reconcilierea datelor
iniţiale cu cele anuale, utilizate ulterior în elaborarea pronosticului şi în luarea
deciziilor;
 datele ajustate sezonier sunt supuse reviziei pe măsura precizării informaţiei şi
apariţiei noilor trimestre;
 în şirul de date ajustate sezonier e mult mai uşor de depistat erorile, fapt care ne
impune analiza şi prelucrarea suplimentară a informaţiei şirului de date iniţial.

Conform standardelor internaţionale Produsul intern brut ajustat sezonier se

obţine prin metoda directă, ceea ce conduce la apariţia unei discrepanţe statistice
între Produsul intern brut şi suma componentelor sale ajustate sezonier în mod
independent.

Ajustarea sezonieră a seriilor de date a fost efectuată cu ajutorul programului

DEMETRA, utilizând metoda TRAMO-SEATS. Acesta realizează estimarea efectului
sezonier (evenimente care se întâmplă în acelaşi moment, cu aceeaşi magnitudine şi
direcţie în fiecare an, cum ar fi: anotimpuri, vacanţe, etc., a numărului de zile lucrătoare
diferit de la o lună la alta şi efectului calendarului, cum ar fi Paştele ortodox, an bisect şi
alte sărbători naţionale) precum şi identificarea şi corectarea valorilor extreme
(schimbări de nivel ocazionale, tranzitorii sau permanente) şi interpolarea valorilor lipsă.

Politica de estimare și diseminare a Produsului intern brut trimestrial s-a

modificat prin:

 iniţierea calculelor discrete a Produsului intern brut pentru trimestrul IV (începând

cu trimestrul IV 2012);
 trecerea la executarea calculelor trimestriale în preţurile medii ale anului precedent
(începând cu trimestrul I 2013);
 schimbarea anului de bază (din 2000 în 2010).