Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bacalaureat 2011 Exigenele Probei Scrise
Bacalaureat 2011 Exigenele Probei Scrise
Pogan Mihai
Bacalaureat 2011
Limba și literatura
română
Subiecte propuse
și rezolvări posibile
Editura Gutenberg
Arad – 2011
La nivel ortografic:
1. Precizează rolul cratimei din structura „Trufaşa-ţi frumuseţe” – cea mai
frecventă cerință ce apare în biletele de examen și care presupune un răspuns
cât se poate de simplu: leagă două părți de vorbire diferite, un adjectiv de un
adjectiv pronominal posesiv, în situația unei exprimări cursive. În schimb, în
structura „Mã-nfăţişez cu duhul” cratima mai are un rol, acela de a înlocui
vocala î , tot în contextul unei exprimări fluente;
2. Motivează rolul virgulei din versul al treilea: „Şi ochilor tăi, aştri
tulburători de cale, / Opun …”. Elevul va fi tentat să răspundă eronat, că ar fi
vorba despre o pauză, despre o enumerație, etc., numai că aici virgulele
marchează prezența în text a unei construcții incidente, o precizare în plus, cu
semnificații metaforice, referitoare la frumusețea deosebită a ochilor iubitei.
Tot o explicație asemănătoare se poate da și pentru secvența „În care, fără
urme de pulbere târzie, / Te-amestec”. Virgula este folosită pentru enumerație
în ultimul vers: „Pământul n-are margini, nici cerurile prag”;
3. Menționează valoarea stilistică a punctelor de suspensie de la sfârșitul
versului: „Plecat ca peste o floare, te rup şi te respir...”. Este o altă posibilă
cerință privitoare la semnele de punctuație, mai ales că ea vizează o valoare
stilistică, marchează o stare lirică de mare intensitate emoțională, în sensul că
despre iubită poetul ar mai putea spune multe lucruri minunate, emulația lirică
s-ar putea continua mult și bine.
La nivelul componentelor de structură ale textului poetic, se pot formula
cerințe referitoare la conținutul și forma textului: eul liric, imagini, temă(e),
idee, motive, compoziție, momente lirice, semnificația titlului, comentarea
unei strofe sau a unui vers; strofă, specificul versificației: ritm, rimă, măsură,
etc.
1. Menţionează două teme/motive literare, prezente în poezie. Cerința
aceasta este și trebuie să fie nelipsită din analiza stilistică a textului literar
pentru că este fundamentală pentru mesajul textului. Nici răspunsul nu este
dificil: aspectul general despre care se vorbește în text este tema. Numai dacă
nu citești cu atenție textul nu vei înțelege că tema este dragostea și te ajută în
sensul acesta și secvențele: „Şi ochilor tăi”, „ … nu te sărut pe gură …”. Dacă
vrei să identifici două teme, așa cum cer cei de la comisia pentru examene,
Prof. Pogan Mihai - Bacalaureat 2011 Pagina 5
este clar faptul că poetul se mai referă și la „marea poezie” – cea de-a doua
temă. În schimb, dacă alegi doar o temă, atunci iei versurile pe rând și vezi că
se pot aminti și câteva motive prezente în text, prin care poetul aduce un
omagiu atât iubirii cât și poeziei. De aceea el vorbește despre tinerețea iubitei,
ochii ei, făptura, etc.
2. Identifică ideea centrală a poeziei și o ilustrează cu o secvență potrivită
– cerința cea mai importantă și în același timp și cea mai dificilă pentru elevi.
Și de ce? Pentru că se face de obicei o lectură superficială a textului liric și
atunci sigur nu se poate recunoaște faptul că o idee se referă la felul în care un
poet dezvoltă, ilustrează în mod personal o temă. Altfel zis, despre iubire
vorbesc toți poeții, dar fiecare o face în felul său. Și acum să vedem cum
prezintă V. Voiculescu iubirea: nu este văzută doar biologic, ci mai ales
spiritual, așa cum o arată versul „Mã-nfăţişez cu duhul, nu te sărut pe gură
…”. Există și alt vers prin care poetul refuză tentația biologicului în iubire: ”
Şi nu mai eşti de-acuma trupească o făptură”. Mai simplu și pe înțelesul
tuturor, iubita este o zeiță ce-l inspiră pe poet pentru a scrie „marea poezie”, o
poezie frumoasă, vorbind despre idealurile mari al oamenilor, căci „Pământul
n-are margini, nici cerurile prag”. Rețineți: dacă nu recunoaștem bine
ideea versurilor, nu răspundem corect nici altor cerințe!
3. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază
prezenţa eului liric în textul dat. Eul liric se definește ca fiind vocea poetului
în text, iar mărcile acestei voci sunt, de obicei: pronumele personal, verbe la
modul indicativ, persoana I, adjective pronominale posesive, și altele. În
textul de mai sus, mărcile lexico-gramaticale sunt verbele râd, privesc și
pronumele personal în cazul dativ din structura: „ce mi-e drag”.
4. Comentează, în 6-10 rânduri, primele patru versuri ale poeziei, prin
evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Aici vom
răspunde bine dacă am stabilit deja ideea centrală a poeziei, care se regăsește
și în aceste prime versuri. Aceasta pentru că ni se spune clar să avem în
vedere două momente. Mai întâi stabilim ideea versurilor: poetul nu se lasă
ademenit de ispita ce vine dinspre tinerețea iubitei, chiar dacă se află la
jumătatea vieții, la „miezul” ei, și se dedică mai ales „geniului” său, creației, o
creație care este intim legată și de imaginea iubitei. Pentru a exprima acest
gând, poetul apelează la o serie de „trucuri” poetice, la o serie de
particularități de limbaj. Dintre acestea voi aminti doar două: valoarea
stilistică a inversiunii și frumusețea unei metafore. În primul vers inversiunea
are în vedere referiri exprese la vârsta poetului, cel care „râde” vieții, iar în
versul al doilea prin inversiune se insistă asupra frumuseții „trufașe” a iubitei.
Rolul inversiunii tocmai acesta este, să pună pe primul plan o idee, un
sentiment, o stare lirică, etc. Metafora este o „altă reprezentare”, când un
Prof. Pogan Mihai - Bacalaureat 2011 Pagina 6
cuvânt are alt înțeles, cum este și cazul cuvântului aștri, pentru a sublinia
privirea plină de farmec, spiritualizată a iubitei, ochii ei fermecători, oarecum
divinizați prin forța expresivă a metaforei, care nici nu e una profundă, ci mai
degrabă una explicită, accesibilă.
5. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. Este tot o
cerință legată de componentele textului poetic și îl pune pe candidat în situația
de a face o legătură între titlu, care de obicei conține motive ce se regăsesc în
textul poetic, și conținutul poeziei. De aceea, explicarea unui titlu pornește de
la identificarea acestor motive din titlu și raportarea lor la textul poetic, cu
referire la ideea poetică. Textul de mai sus are un titlu generic desemnând
faptul că Voiculescu a scris sonete, poezii cu formă fixă, incluzând 14 versuri,
iar versurile finale condensează meditația poetică ce au mai degrabă aspect de
maximă, de sentință, exprimând în câteva cuvinte mari adevăruri despre lume
și viață. Concret, poetul ne spune că poezia presupune o mare iubire, dar și o
raportare prin această iubire la valorile eterne ale existenței terestre și cosmice
în același timp.
La nivelul lexical sunt posibile iarăși câteva cerințe: câmp semantic, sens
contextual, sens propriu, sens figurat, polisemie, expresii/locuţiuni, sinonime,
derivate cu sufixe și prefixe, omonime, paronime, antonime, etc. Iată câteva
dintre cerințele ce vizează nivelul lexical:
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor miez
și trufașă. Sinonimele sunt cuvinte cu sens apropiat, nu identic. Sinonimele
contextuale trebuie să aibă în vedere sensul din text al cuvântului pentru care
căutăm un sinonim. Spre exemplu, pentru cuvântul miez, ar fi posibile
cuvintele toi (toiul vieții) sau mijloc (perioada de mijloc a vârstei omului), iar
pentru cuvântul trufașa (frumusețe) se potrivesc sinonimele mândră sau
arogantă.
2. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin verbul a se topi. Vom
răspunde prin menționarea unor expresii, pentru că ele sunt „mai expresive” în
ceea ce privește semnificația unui înțeles unitar al îmbinării măiestrite de
cuvânte, pentru că aduc o conotație asemănătoare metaforei. Iată care ar fi
cele două expresii: „a se topi după cineva” - a ține foarte mult la cineva, a
iubi cu patimă pe cineva - și „a se topi de râs” - a râde grozav, cu mare poftă
de ceva sau de cineva, la fel ca mai cunoscuta expresie „A se topi de dorul
cuiva”, a cărei înțeles nu cred că trebuie să-l precizăm pentru că se folosește
atât de frecvent.
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele floare şi sevă să aibă sens
conotativ. Răspunsul e cât se poate de simplu: Cuvântul floare are conotație
metaforică în enunțul: „Iubito, tu ești floarea vieții mele”, iar pentru cuvântul
Eseul argumentativ
Eseul structurat
*****
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre trăsături ale romantismului
reflectate într-un text poetic studiat/în texte poetice studiate din opera lui
Mihai Eminescu, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie
critică: „De la automatismul erotic, Eminescu trece la metafizică. Dragostea
devine rațiunea însăși a vieții, mai mult, un mister cosmic. Prin ea poetul ar fi
biruit moartea și ar fi dat femeii existență eternă.” (G. Călinescu, Istoria
literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București,
1982, p. 443)”.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o
tipologie, într-un curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare
tematică;
- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două
imagini/idei poetice;
- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru
ilustrarea viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu,
incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central,
figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi
viziunea despre lume sunt reflectate în textul poetic ales.
Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip
argumentativ: ipoteza, constând în formularea tezei/a punctului de vedere cu
privire la temă, argumentaţia (cu minimum 4 argumente/raţionamente logice/
exemple concrete) şi concluzia/sinteza. Pentru conţinutul eseului vei primi 16
puncte, iar pentru redactarea lui vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în
scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de
argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
Atenție! În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul
trebuie să aibă minimum 2 pagini.
*****
Următorul eseu structurat va fi unul epic și îl vom alege tot din creația
scriitorilor canonici. Cel mai potrivit text ni se pare a fi nuvela Moara cu
noroc, de Ioan Slavici, un alt „mare clasic”.
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre relaţia dintre incipit şi final într-o
nuvelă psihologică studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere
următoarele repere:
- prezentarea a patru componente de structură şi / sau de compoziţie a
nuvelei psihologice pentru care ai optat (de exemplu: temă, viziune despre
lume, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă
narativă, tehnici narative, secvenţă narativă, episod, relaţii temporale şi
spaţiale, personaj, modalităţi de caracterizare a personajului, etc.);
- ilustrarea trăsăturilor incipitului, prin referire la textul narativ ales;
- comentarea particularităţilor construcţiei finalului în textul narativ ales;
- exprimarea unei opinii argumentate despre semnificaţia/ semnificaţiile
relaţiei dintre incipitul şi finalul nuvelei alese.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru
fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte
(organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte;
abilităţi de analiză şi argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte;
punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
Atenție! În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul
trebuie să aibă minimum 2 pagini.
*****
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi specificul unei nuvele
fantastice studiate. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele
repere:
- evidenţierea tipului de nuvelă pentru care ai optat şi a trăsăturilor care
fac posibilă încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural/literar, într-o
perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei nuvelei, reflectată în textul narativ ales, prin referire
la două episoade/secvenţe narative;
- sublinierea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru
ilustrarea viziunii despre lume a autorului/a naratorului (de exemplu: acţiune,
Prof. Pogan Mihai - Bacalaureat 2011 Pagina 24
conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale
compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului,
modalităţi de caracterizare, limbaj, etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi
viziunea despre lume sunt reflectate în nuvela aleasă.
*****
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularităţile de construcţie a unui
personaj dintr-o operă dramatică studiată, aparţinând perioadei interbelice.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului dramatic, semnificative
pentru realizarea personajului ales (de exemplu: construcţia subiectului,
particularităţi ale compoziţiei, conflict, modalităţi de caracterizare, limbajul
personajelor, notaţiile autorului etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales,
prin raportare la conflictul / conflictele operei dramatice studiate;
- relevarea principalei trăsături a personajului ales, trăsătură ilustrată
prin două scene/ secvenţe/ situaţii semnificative sau prin citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se
reflectă o idee sau tema operei dramatice în construcţia personajului pentru
care ai optat.
Subiecte propuse și
sugestii de rezolvare
Varianta 1
Subiectul I 30 de puncte
Formularea ipotezei
Varianta 2
Subiectul I 30 de puncte
Citeşte cu atenţie textul şi răspunde cerinţelor:
Poetul Poetul
Tu eşti o undă, eu sunt o zare, Tu eşti o frunte, eu sunt o stemă,
Eu sunt un ţărmur, tu eşti o mare, Eu sunt un geniu, tu o problemă,
Tu eşti o noapte, eu sunt o stea, Privesc în ochii-ţi să te ghicesc
Iubita mea. Şi te iubesc!
Iubita Iubita
Tu eşti o ziuă, eu sunt un soare, Îți par o noapte, îți par o taină
Eu sunt un flutur, tu eşti o floare, Mutată-n pala a umbrei haină,
Eu sunt un templu, tu eşti un zeu - Iţi par un cântec sublim încet,
Iubitul meu. Iubit poet ?
Tu eşti un rege, eu sunt regină, O, tot ce-i mistic, iubite barde,
Eu sunt un caos, tu o lumină, În acest suflet ce ţie-ţi arde,
Eu sunt o arpă muiată-n vânt - Nimica nu e, nimic al meu -
Tu eşti un cânt. E tot al tău.
M. Eminescu, Replici (1869)
Eu cred că afirmaţia de mai sus vrea să exprime clar ce este invidia.
Invidia este un sentiment urât, care apare în sufletul unui om atunci când se
simte inferior altuia, atunci când se simte ameninţat de către altă persoană mai
frumoasă, mai deşteaptă sau mai specială în felul ei de a fi. Chiar dacă acest
sentiment este exteriorizat sau nu, el ne macină în sinea noastră.
De exemplu, în clasa mea sunt multe persoane invidioase, pur şi simplu
pentru că o persoană are haine mai frumoase ca alta, sau poate că au la fel,
pentru un băiat sau alte motive de genul acesta care sunt chiar stupide.
Dar pot există şi alte motive, cum ar fi atunci când invidiezi pentru că
cineva gândește mai mult, luptă pentru sine şi este fericit, aceste motive te
stimulează să fii şi tu mai bun.
Părerea mea este că invidia iţi face mai mult rău decât bine, dar uneori
este posibil să devii mai bun atunci când invidiezi bunătatea, fericirea şi
dorinţa de a lupta în viaţă a cuiva.
În concluzie, aș spune că uneori este bine să fii invidios, dar nu cu
gânduri ascunse. Să fii invidios înseamnă să fii slab, să n-ai încredere în tine,
cum se spune şi în afirmaţia de mai sus: „Invidia (…) este întotdeauna un
semn de inferioritate.”
Lunga Andreea – cl. a XII-a D
Ghizd - împrejmuire (din piatră, din bârne, etc.) a unei fântâni, de la suprafața
pământului în sus; colac.
Pălămidă - plantă erbacee din familia compozitelor, cu frunze spinoase, păroase și
cu flori roșii.
Cerințe:
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor
părăginit şi ruinată. 2
puncte
Calendarul
examenului de bacalaureat – 2011
Sesiunea iunie-iulie 2011
Cuprins
1. Preliminarii ……………………………………………. p. 3
2. Subiecte propuse și sugestii de rezolvare ………….…. p. 42
3. Calendarul examenului de bacalaureat …………...…... p. 65