Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 2 3 4 5 6 i 7 I 8 9 10 1 1 12
-1.6 U 5,8 11.2 16,3 | 19.4 21,1 ! 20.4 16.5 11,0 5,6 0,3
Cele mai ridicate amplitudini medii anuale s-au înregistrat in anii 1942 ; 1963; si
1964. Amplitudinea medie anuala cea mai scăzuta s-a înregistrat in anul 1948
(15,9°) .
Temperaturi extreme
Cunoaşterea temperaturilor extreme este necesara pentru adoptarea unor masuri de
protecţie in diferite sectoare de activitate.
Temperatura maxima absoluta s-a înregistrat la 16 august 1962 si a fost de 40,0 °C.
Minima absoluta a fost de -35,3CC si s-a produs la 12 ianuarie 1963. Amplitudinea
termica absoluta este de 75,3 grade Celsius.
Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice constituie, de asemeni un
element de analiza a structurii regimului termic care reprezintă interes pentru
numeroase domenii practice.
Numărul mediu al zilelor de îngheţ este de 91. In mod obişnuit, primul îngheţ se
produce la starsitul lunii Octombrie iar ultimul la jumătatea lunii Aprilie. Luna cu
cel mai mare număr mediu de zile cu îngheţ este ianuarie (25 zile ).
Numărul zilelor de iarna este relativ restrâns datorita influentei aerului maritim
cald si umed. Cele mai multe zile de iarna se înregistrează in luna ianuarie (In
medie 10,5 zile.).
Numărul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 100, fiind caracteristice
pentru intervalul Aprilie - Octombrie.
Numărul mediu al zilelor tropicale in Chisinau este de 40; aceste zile sunt
caracteristice lunilor iulie si August, când durata de strălucire a soarelui este
maxima.
Umezeala relativa.
Chisinaul are o valoare medie multianuala de 78%. Iarna, din cauza advecţiei
aerului cald si umed de origine oceanica, valorile umezelii relative sunt ridicate,
depăşind 85% .In intervalul Aprilie-august umezeala relativa se menţine la valori
scăzute (70-72%).
Umezeala relativa medie lunara si anuala (%) (1896-1915; 1926-2000)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Medie
87 85 77 71 72 72 70 72 75 79 85 89 78
Nebulozitatea in Chisinau are valori ridicate datorita poziţiei geografice a oraşului
cat si numeroaselor nuclee de condensare din atmosfera.
Valoarea medie multianuala a nebulozităţii este de 6,1, prezentând importante
variaţii de la o luna la alta.
Nebulozitatea minima se înregistrează in luna august când se intensifica activitatea
anticiclonica iar nebulozitatea maxima se produce in Decembrie, când este intensa
activitatea ciclonica dinspre Marea Mediterana.
Durata medie multianuala de strălucire a Soarelui la Chisinau este de 2128 ore. In
cursul unui an, cea mai mare durata de strălucire a Soarelui se înregistrează in
lunile de vara, când zilele sunt mai lungi si nebulozitatea redusa. Cele mai reduse
valori se înregistrează in anotimpul rece, când nebulozitatea are valori ridicate.
Durata de strălucire a Soarelui (ore si zecimi) (1951-2000)
I I 2 I 3 I 4 i 5 6 7 S I 9 10 111 1 12
Suma
75,8 i 83.7 i 156.9 j 184,8 : 240,2 263,8 297,4 276,4 ! 216 175,3 :
83.9 I 53,6 2128
In oraş durata de strălucire a Soarelui este puternic influenţata de activitatea
industriala, care prin praful si fumul pe care le degaja. produce o ecranare locala a
cerului.
Presiunea atmosferica are la Chisinau o medie multianuala de I005;4mb. In cursul
anului, cele mai mari valori ale presiunii atmosferice se înregistrează in anotimpul
rece, când temperaturile sunt scăzute iar cele mai coborâte valori in lunile de vara.
Amplitudinea medie multianuala a presiunii atmosferice este de 6,0mb
Precipitaţiile atmosferice au la Chisinau o valoare medie multianuala de 501,9 mm.
Anii cu cele mai bogate precipitaţii au fost: 1915; 1954; 1974. Perioadele in care
precipitaţiile au fost mai mulţi ani consecutivi peste media multianuala sunt: 1937-
1941, 1954-1956, 1979-1982, 1996-1998. Cantitati anuale de precipitaţii cu valori
peste media multianuala s-au înregistrat in 61 de ani (50,8%).
Cele mai reduse cantitati anuale de precipitaţii au fost in anii: 1984, 2000.
In cursul unui an, cele mai bogate precipitaţii cad in luna iunie, iar cele mai reduse
in Februarie.
Precipitaţii atmosferice. Cantitati medii lunare si multianuale (mm)
(2003-2005)
\ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An ul
39,3 36,0 36,7 43,7 46.6 76,1 63 49.8 40,3 38,9 48.2 49.S
591,9
Bogate in precipitaţii sunt si lunile mai si iulie, datorita atât frecventei ridicate a
fronturilor si maselor de aer din vest, cat si convecţiei termice intense. Din August
precipitaţiile încep sa scadă, astfel incat in luna Octornbrie produc minimal
secundar. In noiembrie si decembrie cantitatea de precipitaţii create din nou,
datorita ciclonilor mediteraneeni care in aceste luni, au frecventa mare. Începând
din ianuarie, cantităţile de precipitaţii încep sa scadă, in februarie înregistrându-se
minimul principal. Din februarie precipitaţiile cresc progresiv pana in iunie când se
înregistrează maximal principal.
Cantitatea maxima lunara de precipitaţii înregistrata a fost de 195,1 mm(iunie
1965); valorile minime au fost de 0,0mm si 0,2 mm. Anotimpul cel mai bogat in
precipitaţii este vara, cele mai reduse cantitati de precipitaţii cad iarna si toamna.
Precipiţiile solide cad mai ales iarna, când temperatura aerului coboară sub 0°.
Numărul mediu al zilelor cu ninsoare in Chisinau este de 20,8. Primele ninsori apar
in noiembrie, dar nu sunt de durata. In luna ianuarie se înregistrează cel mai mare
număr de zile cu precipitaţii solide.
Regimul eolian La T Chisinau direcţia predominanta a vântului este cea nord-
vestica, urmata de cea vestica. Numărul mare al cazurilor de calm este explicat de
structura arealului constant. Cea mai scăzuta frecventa o au vanturile dinspre sud.
care bat mai ales in lunile aprilie si mai.
Viteza medie a vântului este redusa, 2,2 m/s. Cele mai mici valori se înregistrează
in lunile august si septembrie iar cele mai mari in lunile Martie si aprilie.
Cu toate ca vitezele medii lunare si anuale ale vântului sunt reduse, au fost si
excepţii.
Ceata, fenomen meteorologic mai frecvent in nopţile senine, se produce mai des
iarna, iar in timpul zilei, dimineaţa. Ceata in oraş, formează împreuna cu particule
de praf, cenuşe, gaze toxice si smogul, un fenomen accidental de scurta durata.
Primăverile sunt relativ mai blânde decât in restul tarii. In lunile aprilie si mai pot
sa apară scurte perioade de îngheţ.
Verile sunt lungi, călduroase si relativ umede. Adesea vara se prelungeşte pana la
sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Deşi este anotimpul cel mai
ploios, vara se înregistrează frecvent si perioade de seceta.
Toamna, media lunara a temperaturii aerului se înscrie intre 5,6 51 15,4 °C. Au
fost ani in care temperatura medie a lunii octombrie a depăşit 15,0°c, dar si mai
mici.
Toamnele sunt mai sărace in precipitaţii ca celelalte anotimpuri.
Impurificarea atmosferei este generata de factorii naturali si de cei antropici.
Substanţele poluate cu acţiune nociva sunt numeroase: compuşi ai sulfului,
carbonatului si azotului; poluanţi sub forma de particule solide in suspensie si
poluanţi radioactivi; pulberi sedimentabile; poluanţi organici.
Poluarea atmosferei se datorează in principal activităţii agenţilor economici, la care
ponderea echipamentelor industriale si a tehnologiilor învechite este mare,
transporturilor rutiere, precum 51 inexistentei unor stimulente pentru agenţii
economici care promovează activitati, sponsorizări sau investiţii in domeniul
protecţiei mediului.
Apele subterane
Acviferul freatic, format din nisipuri si pietrişuri mărunte, cuprins intre 2-3m.
adâncime, cuprinde 3 straturi acvifere separate prin argile nisipoase. Potenţialul
acvifer este redus.
Râurile
Principalul curs de apa din Chisinau este riuletul Bic. La începutul secolului 19
încep îndiguirile canalului.
Lacurile
Unele lacuri naturale, altele rezultate in urma activităţii antropice. Cele naturale
sunt situate fie in vechile meandre, fie in depresiunile de tasare. Sunt si lacuri
formate in excavaţii, rezultate din extrgrerea argilei necesara fabricilor de
cărămida, precum si bazinele amenajate pentru agrement.
2.CONDITII SOCIAL-ECONOMICE
Accesul in parc se face din Soseaua Balcani. Aleile sunt curbe libere (traseul in
linii curbe au deschideri variabile §i inflexiuni succesive, curbele si contracurbele
sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii), sinuoase, rectilinii (au laturile
paralele).
Racordurile aleilor se realizează in funcţie de unghiul acestora, astfel in cazul
aleilor aproape perpendicular, avem racord cu arcuri de cere cu aceeaşi raza
corespunzând unghiului de 90 grade si alei curbe cu unghiuri ascuţite si obtuze.
. Sunt alei care se bifurca unde racordurile s-au efectuat astfel incat axele aleilor sa
aibă acelaşi punct de origine.
Dispoziţia planului nu se subordonează unei reguli stricte. Schema aleilor împarte
terenul in suprafeţe inegale.
Aleile au diferite latimi astfel: aleea principala care uneşte cele doua intrări are o
latime de 2,5m; următoarea care străbate centrul compoziţiei este de 2m, aleile
secundare care înconjoară labirintul si rondoul de flori au o latime de 1,5m .
Materialul utilizat pentru realizarea (pavarea) aleilor este piatra.
Organigrama parcului. Organigrama parcului s-a realizat pentru a pune in evidenta
relaţiile funcţionale si vizuale intre diferite elemente si ierarhizarea importantei
acestora.
Cerinte, functii Elementul corespondent
- accese pietonale intrări,alei
- relaxare, odihna zone de staţionare pe bănci
- jocuri statice labirint cu foisor
- accese pt.autovehicule parcari
- zone de interes decorativ fantana arteziana,rondouri cu flori
3.4. Vegetaţia propusa sub aspectul compozitiei si amplasamentul din punct de
vedere functional si estetic.
Bancile sunt amplasate de-a lungul aleelor si in locuri izolate Unele au pergole pe
care se vor catara Lonicera japonica.Foisorul este inconjurat de un labirint din
Buxus sempervirens var. arborescens .
4 CALCULE TEHNICO –ECONOMICE