Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
15
Politica Fiscala
Politica Fiscala
Ratings:
(0)|Views: 3,806|Likes: 34
Published by apetreisimion
More info:
Availability:
salarii este 2476.0 miliarde lei, adica 53,7%; impozitele indirect sunt in
suma de 5044,3 miliardelei , adica 51,1% din totalul veniturilor
bugetare.I n a l c i n c i l e a r a n d , p o l i t i c a f i s c a l a s e
caracterizeaza prin
p r o g r e s i v i t a t e a impozitelor.Aceasta vizeaza impozitele directe
si presupune ca rata de impunere sa se mareasca pemasura ce
venitul impozabil creste.Progresivitatea impozitelor
constituie un instrument deredistribuire si de justitie fiscal si,
in acelasi timp , elemnt cheie al sustineii cererii facand
sa beneficieze de venituri suplimentare paturile sociale mai
sarace , finantate prin prelevarile asupraveniturilor celor
bogati.Rata de impunere nu poate fi insa marita oricat de
mult cu efecte poziive.exista un prag de presiune fiscala sau o
rata optima de presiune fiscala dincolo de careorice impunere
este vatamatoare economiei.Aceasta deoarece marirea ratei de
impunere , de la unanumit punct , limiteaza stimularea agentilor
economici ,descurajeaza realizarea de investitii,ingusteaza
bazele de impozitare ; totodata printr-o rata de impozitare
ridicata peste o anumitalimita , se pot antrena si actiuni de avaziune
fiscal ca si orientarea spre activitati ce beneficiaza deavantaje
fiscale ,fraude fiscal, diminuarea P.N.B. , si desigur, scaderea
incasarilor fiscal.Este posibil ca volumul incasarilor sa creasca ,
chiar prin reducerea ratei de impunere, insa aplicata la omasa
mai mare a venitului impozabil.In acest sens , reforma
fiscala Americana propusa inseptembrie 1986, a prevazut
ca, incepand din ianuarie 1988, sa se remanieza rata maxima
deimpunere , de la 50% la 33%-pentru particulari , si de la 45% la 39%
, -pentru intreprinderi, fara ase schimba , insa, volumul incasarilor
statului, prin suprimarea a o serie de derogari, de scutiri siexonerari
1.2. Politica fiscalã a României în Uniunea Europeanã
Politica fiscalã actualã a României se integreazã în interiorul
bandei trasate de politicafiscalã a tarilor memebre UE atât
pentru impozite indirecte, cât si pentru contributiile
sociale(privite ca pondere în PIB). Însã ponderea veniturilor obtinute
din impozitele directe este inferioarãminimului înregistrat în uniune.
Tinând cont si de cota unicã relativ redusa a impozitelor pe venit
si profit, România apare ca un paradis fiscal în comparatie cu
tarile membre UE, iar aceasta,contravine obiectivelor de
politicã fiscalã la nivel european si în special cel vizând
concurentafiscalã. Aceastã deviatie era evidentã la nivelul
anului 2004, fiind accentuatã în 2005 ca efect alaplicãrii cotei
unice pentru impozitarea veniturilor si profiturilor.
Criteriul de convergentã - MaastrichtDin acest unghi de vedere
România a respectat aproape în fiecare an acest criteriu,
cuexceptia anului 2001. Totusi aceastã politicã subordonatã unui
criteriu care nu se aplicã României aavut drept cost de
oportunitate nefinantarea unor investitii profitabile din
punct de vedereeconomic si/sau social. În cazul anului 2005, pe
fondul frânãrii cresterii economice (a unei cresterieconomice inertiale)
si al reducerii veniturilor fiscale s-a înregistrat o reducere a deficitului,
careînsã se datoreazã amânãrii unor investitii în infrastructurã care ar fi
fost benefice pentru crestereaeconomicã.La 12 februarie 2008
Consiliul a examinat programul actualizat de convergen
t
ă alRomâniei pentru perioada 2007-2010. România a
înregistrat o cre
s
tere economică puternică, deordinul a 6,5 % în medie anual,
între 2003
s
i 2006. Cu toate acestea, economia sa foarte performantă
dă semne clare de supraîncălzire, prezentând un deficit extern
ridicat
s
i în cre
s
tere(estimat la aproape 13 % din PIB în 2007)
s
i o reducere a finan
t
ărilor provenite din ISD (investi
t
iistrăine directe), în pofida nivelului ridicat al investi
t
iilor altele decât cele legate de privatizări, dar totu
s
i atenuate datorită unei propor
t
ii mai mari a aporturilor de capital pe termen mediu
s
i lung, potrivit informa
t
iilor disponibile în prezent pentru anul 2007. Deficitul tot mai ridicat de
for
t
ă demuncă, cre
s
terea puternică a salariilor care împiedică concuren
t
a
s
i dezvoltarea rapidă a împrumuturilor contractate de gospodării
reprezintă alte semne ale supraîncălzirii. Cre
s
terea bruscăa infla
t
iei, după o lungă perioadă de dezinfla
t
ie reu
s
ită, a fost declan
s
ată în principal de
s
ocuriasupra factorilor de ofertă, cauzate de performan
t
ele slabe ale sectorului agricol în 2007, în urmaintemperiilor. Aceasta a
fost agravată de efectele asupra cererii globale ale cre
s
terii veniturilor
s
icreditelor, ale politicilor nerestrictive în materie fiscală
s
i de salarizare a sectorului public
s
i aledeprecierii leului începând cu luna august 2007 (după aprecierea
din ultimii ani). Pentru a continuasă se apropie rapid de PIB-ul
mediu pe cap de locuitor al UE-27, este imperativ ca România
săremedieze dezechilibrele externe crescânde. În acest context,
politica fiscală are un rol cheie prinmoderarea cererii interne,
îmbunătă
t
ind totodată calitatea finan
t
elor publice, în special printr-oreorientare spre investi
t
ii de accelerare a cre
s
terii economice. Scenariul macroeconomic care stă la
baza programului prevede o accelerare a cre
s
terii PIB-ului, acesta urmând a se fixa la 5,8 % în2010. Pe
baza informa
t
iilor disponibile în prezent cre
s
terea prevăzută în 2009 este oarecumoptimistă. În
special, este neclară modalitatea potrivit căreia se va
putea realiza reducereacontribu
t
iei negative a exporturilor nete la cre
s
tere într-un context caracterizat de cre
s
tereacosturilor unitare ale for
t
ei de muncă
s
i de puternice presiuni ale cererii, accentuate datorită unei politici
fiscale nerestrictive. Amploarea
s
i agravarea rapidă a dezechilibrelor externe
suntîngrijorătoare, după cum o dovede
s
te tendin
t
a de depreciere a leului începând cu mijlocul anului2007, în contextul
unei reevaluări generale a riscurilor de pe pie
t
ele financiare interna
t
ionale.Previziunile programului în ceea ce prive
s
te infla
t
ia par a fi, de asemenea, foarte pesimiste.Presiunile infla
t
ioniste puternice datorate evolu
t
iei salariilor (inclusiv salariile func
t
iilor publice),cre
s
terii rapide a pre
t
urilor interna
t
ionale ale produselor alimentare
s
i bunurilor de larg consum, precum
s
i cursului de schimb mai scăzut (după o lungă perioadă de apreciere)
sugerează existen
t
aunei încetiniri mai pronun
t
ate a procesului de dezinfla
t
ie. Astfel, se estimează că diferen
t
ialul deinfla
t
ie (IAPC) fa
t
ă de UE-27 se va stabiliza sau nu se va reduce decât u
s
or pe parcursul perioadeianalizate. În ansamblu, există
posibilitatea ca combina
t
ia de politici expuse în program să nudetermine progresul pe
calea convergen
t
ei nominale.
Fig. nr. 2In tara noastra tranzitia la economia de piata este organic
legata de procesele financiare, de politica statului privind veniturile
si cheltuielile bugetare. In programul de reforma se arata ca,
inacest proces, se are in vedere angajarea directa a instrumentelor
financiare, de credit si monetare inconducerea activitatii
economice. Prin cote de impunere diferentiate , se urmareste
incurajareadezvoltarii unor anumite activitati economice,
infiintarea de intreprinderi mici si mijlocii,extinderea
intreprinderilor private si mixte, incurajarea penetrarii de capital
strain in economie, prin cote diferentiate pe ramuri, pentru a
orienta investitiile spre sfera productive si servicii utile.Se
urmareste deasemenea, simplificarea relatiilor dintre bugetul de stat si
intreprinderile de stat,care va stimuli autonomia, initiative, raspunderea
si eficienta.Alocarea optimă a resurselor, distribuirea veniturilor
şi averilor între membrii societăţii, precum şi stabilizarea
macroeconomică reclamă din partea statului eforturi financiare
deosebite.Astfel, funcţia fiscală a finanţelor publice trebuie să
permită acoperirea cheltuielilor publiceefectuate de către
autorităţile statului, prin colectarea de resurse financiare. Deci,
prin politicafiscală adoptată randamentul fiscal trebuie să fie ridicat.În
literatura de specialitate, randamentul fiscal reprezintă un
indicator de stare careilustrează raportul dintre efectul
(veniturile fiscale mobilizate) şi efortul depus
(cheltuielileînregistrate cu mobilizarea veniturilor fiscale) pentru
obţinerea unui anumit cuantum al fiscalităţii., 0 < < 1
( 1 ) unde: - randamentul fiscal;O altă modalitate de determinare a
randamentului fiscal este reprezentată ca raport dintrefiscalitatea
efectivă şi cea potenţială, inclusiv cheltuielile ocazionate
de administrarea şigestionarea impozitelor şi taxelor. (2)
unde: - fiscalitatea efectivă, reprezentând impozitele, taxele şi
contribuţiile efectiv încasate;- fiscalitatea potenţială, reprezentând
impozitele, taxele şi contribuţiile potenţiale a fi încasate;Analiza
randamentului fiscal poate fi realizată cu ajutorul următorilor
indicatori fiscali:venituri fiscale încasate la bugetul de stat,
venituri fiscale previzionate ale bugetului de stat,cheltuieli ale
autorităţilor publice, randament fiscal, rata de
noneficienţă a randamentului şidinamica randamentului fiscal
(vezi Tabel 2).
E x p l i c a ţ i e u . m Ani2 0
0 0 2 0 0 1 2 0 0
2 2 0 0 3 2 0 0 4
Venituri fiscale î n c a s a t e a l e bugetului de
stat(preţuri curente)mld. lei114.394,5 137.271,0
167.752,4 236.022,7 302.526,7Venituri
fiscale previzionate ale bugetului de statmld. lei108.696,0
139.711,2 167.071,3 228.601,2 287.261,0G r a d u l
d e c o l e c t a r e a l v e n i t u r i l o r
f i s c a l e
% 1 0 5 , 2 4 3 9 8 , 2 5 3 1 0 0 , 4 0
8 1 0 3 , 2 4 6 1 0 5 , 3 1 4 Cheltuieli
a l e autorităţilor publicemld.
lei7703,311070,61415421694,224092,3Randamentulf i s c
a l * % 0 , 9 8 3 0 , 9 1 0
0 , 9 2 6 0 , 9 4 3
0 , 9 7 2 R a t a
d e noneficienţă ar a n d a m e n t u l u i * *
%0,017 0,090 0,074 0,057
0 , 0 2 8 Dinamicarandamentuluif i s c
a l % -
7 , 3 7 1 ,
6 8 1 , 8 7
3 , 0 4
Tabel nr. 2 Randamentul fiscal aferent bugetului de stat în
RomâniaObs: * Randamentul fiscal = [Venituri fiscale încasate/(venituri
fiscale previzionate + cheltuieli
alea u t o r i t ă ţ i
l o r
p u b l i c e ) ] *
1 0 0 ** Rata de noneficienţă a randamentului = 100%
- Randamentul fiscal (%)Sursa: date prelucrate din Anuarul Statistic al
României pe anii 2000-2005
Din analiza acestor date se observă că dinamica
randamentului fiscal este oscilantă,înregistrând un trend
descendent în primii doi ani ai perioadei (2000-2001) şi un trend
ascendent înultimii trei ani ai perioadei analizate (2002-2004). O
explicaţie pentru această evoluţie rezidă încreşterea cheltuielilor
autorităţilor publice care nu s-a regăsit şi în ritmul de creştere a
veniturilor fiscale încasate la bugetul de stat.Reducerea
randamentului fiscal a fost însoţită de creşterea ratei de
noneficienţă arandamentului care atinge un nivel maxim în anul
2001. Acest fapt demonstrează că organele cuatribuţii în colectarea
veniturilor bugetare nu au putut identifica măsuri adecvate de
prevenirea şicombaterea fenomenului de evaziune fiscală.În ceea ce
priveşte gradul de colectare al veniturilor fiscale, opinia Ministerului
Finanţelor Publice este că acest indicator se poate calcula, în
două moduri şi anume, ca raport procentualîntre:-Veniturile
încasate şi datorate - în acest caz fiind un indicator care arată
mai curând nivelul blocajului financiar, lipsa de lichidităţi sau
indisciplina financiară;-Veniturile realizate efectiv şi veniturile
programate (prin legea bugetului de stat).La acest mod de calcul
al gradului de colectare se pot face o serie de observaţii, între care:a.
metoda de la punctul 1, care este în realitate modul corect de
calcul, nu se aplică deoarece sec o n s i d e r ă
c a n e f i i n d p o s i b i l ă
c a l c u l a r e a
s u m e l o r datorate (sau nu se doreşte acest
lucru); b. metoda de calcul de la punctul 2 este incompletă,
destul de incorectă, depinzând foarte mult
dec a r a c t e r u l p r u d e n t
a l e v a l u ă r i l o r c e
d e t e r m i n ă suma programată.
Acesta este şi motivul pentru care,
d e ş i s e ş t i e c ă s e propune în permanenţă mai
buna colectare, prin acest mod de calcul, înfiecare an se
înregistrează depăşiri.Mai buna colectare a datoriilor restante la
bugetul statului presupune atragerea la buget aacelor venituri
nedeclarate de agenţii economici prin practicarea fraudei şi
evaziunii fiscale sau prin întârzierea plăţii precum şi a
sancţiunilor stabilite în urma identificării evaziunii fiscale. Din
păcate, structura actuală de raportare a datelor primare privind
identificarea şi combatereaevaziunii fiscale este încă
deficitară ceea ce nu permite o analiză de fineţe şi
împiedică predictibilitatea fenomenului în cauză.Lipsa datelor
ne-a determinat să utilizăm în cadrul acestui demers ştiinţific a doua
metodăde calcul, observând că în anul 2001 s-a înregistrat cel mai
scăzut grad de colectare de 98,253%.Fig. Nr. 3 Randamentul fiscal şi
rata de noneficienţă fiscalăSursa: date prelucrate din Anuarul Statistic
al României pe anii 2000-2005Analiza dinamicii randamentului fiscal
arată că în anul 2001, acesta scade cu 7,37% faţă deanul 2000, dar
trendul se va modifica în perioada 2002-2004, înregistrând o creştere
faţă de anulanterior cu 1,68%, respectiv cu 3,04% în anul 2004 faţă de
anul 2003 (a se vedea Graficul 2).
Fig. Nr. 4 Dinamica randamentului fiscal al bugetului de stat în
RomâniaSursa: date prelucrate din Anuarul Statistic al României pe
anii 2000-2005Dacă realizăm o analiză a costului colectării veniturilor
fiscale în perioada 2005-2006 (a sevedea tabelul 3) se observă că
în această perioadă s-a înregistrat o creştere a costului total
alcolectării veniturilor fiscale de la 2,27% la 2,51% . Totuşi creşterea de
0,107% a costului colectăriiveniturilor fiscale la bugetul de stat a
determinat o creştere de 16,19% a nivelului veniturilor, ceeace ne
determină să afirmăm că în perioada analizată s-a înregistrat o
îmbunătăţire a activităţii decolectare a veniturilor fiscale.