Modelul 13

Sugestii de raspuns

CARACTERIZAREA PERSONAJULUI LITERAR

Personajul e o instanta narativa tipica epicului, “fiinta de hartie” (R.Barthes) care da viata
lumii fictive si sens evenimentelor narate, dă sens evenimentelor, transmitand in mod indirect
mesajul autorului catre lector.
Personajul e un tip uman, semnificativ, cu trăsături fizice și morale, intelectuale distincte,
puse în lumină printr-un șir de întâmplări situate într-un anume cadru spațio-temporal.
Batranul este personajul principal in fragmentul selectat din opera literara Orb sarac de M.
Sadoveanu, deoarece este prezent pe tot parcursul actiunii, întreaga atenție a naratorului se concentrează
asupra lui, iar celelalte personaje graviteaza in jurul acetuia.
În primul rând, aflam despre personaj ca este un batran orb, de aceea mereu se află în preajma unei
femei care îl ajută să se ghideze. Trăsăturile fizice și morale alcătuiesc un portret sumar realizat atat prin
caraterizare direct cât și prin cea indirectă. Prin caracterizare directa, trăsăturile sale fizice îl
individualizează printr-o descriere de tip portret realizat prin puține detalii, dar semnificative. Se
relateaza ca era imbracat ca muntenii, ceea ce face ca personajul sa reprezinte tipul omului de la munte.
Zambetul acestuia ilustreaza tipul uni om vioi, sociabil, mai ales ca purta si un cimpoi cu el.
În al doilea rând, elemente ale portretului fizic creioneaza chipul unui batran, cu ,,obraz neclintit
impresurat de barba alba”, cu ochii lui ,,de albușuri coapte”, relevând ceea ce contureaza imaginea
personajului ca tip al taranului intelept, batranetea sugerand experienta de viata a omului. Trăsăturile
psiho-morale transpar și din text prin mijloace indirecte de carcaterizare care rezultă din comportament,
limbaj, sentimente și relația cu celelalte personaje. Acesta vorbește cu calm, povestind despre pasiunea sa-
cantatul. Trasaturile sale de caracter sunt completate de atitudinea față de ceilalți oameni, astfel, chiar
daca unii oameni il ironizau, precum negustorul de Lipsca, care l-a numit ,,chior” batranul raspundea cu
zambet bland, dând dovada de înțelegere. Limbajul pune în lumină înțelepciunea personajului, după cum
remarcă și comisul Ioniță, alt personaj din text.
Caracterizarea prin nume constituie o alta metoda indirecta , astfel, acesta e prezentat drept ,,orbul„ o
porecla care- numește și problema de sănătate pe care o avea de o viață.
 In concluzie, prin acest personaj autorul ilustreaza prototipul omului în vârstă înțelept. Intenţia
autorului a fost de a întruchipa în acest personajul imaginea omului care, chiar dacă are defecte fizice,
impresionează prin simplitate și înțelepciune dobândită de-a lungul vieții.