Universitatea „Ștefan cel Mare”

Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică

EVOLUȚIA VENITURILOR DIN ACCIZE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA

2013-2017

SCRIPCARIU IONEL LUCIAN

AF, anul 1, grupa 2

1
 Cuprins

EVOLUȚIA VENITURILOR DIN ACCIZE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2013-2017............1

I.Abordarea teoretică a veniturilor din accize......................................................................................3

I.1. Carburanții în România după majorarea accizelor, comparativ cu celelalte țări europene..............5

II. Analiza veniturilor din accize pe parcursul anilor 2013-2017........................................................6

III.Calculul indicatorilor de volum, structură şi ai dinamicii pentru veniturile repartizate............6

A.Indicatorii nivelului veniturilor publice (VP).....................................................................................6
B.Indicatorii de structură........................................................................................................................6
C.Indicatorii dinamicii...........................................................................................................................7

IV.Reprezentarea grafică a dinamicii veniturilor din accize în perioada 2013-2017..............9

V.Tabelele privind rezultatele obținute în urma calculelor...............................................................10

VI.Bibliografie........................................................................................................................................10

2
 I.Abordarea teoretică a veniturilor din accize
Taxele de consumaţie sunt impozite indirecte care se includ în preţul de vânzare al mărfurilor
fabricate şi realizate în interiorul ţării care percepe impozitul. Mărfurile asupra cărora se percep taxe de
consumaţie sunt, în general, cele de larg consum, iar acestea pot diferi ca structură de la o ţară la alta.
Printre aceste mărfuri întâlnim:zahărul, pastele făinoase, orezul, sarea, uleiul, vinul, berea, ceaiul,
cafeaua, cacao, textilele, încălţămintea. În categoria taxelor de consumaţie intră:
 accizele (taxe speciale de consumaţie);
 taxele generale pe vânzări.
Accizele sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi
înlocuite de cumpărători cu altele. Se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică, cum
sunt: alcoolul, vinul, berea, apele minerale, tutunul, cafeaua, ceaiul, uleiurile minerale, produsele
petroliere sau alcoolul.
În România accizele s-au introdus în anul 1993 şi au suferit mai multe modificări, care au vizat
atât produsele accizate cât şi cotele aplicate. Modificările au vizat apropierea accizelor armonizate de
nivelul cotelor din UE. Accizele în UE şi România sunt stabilite în euro pe unitatea de măsură.
Accizele sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru produsele provenite
din producţia internă sau din import.1
Potrivit Codului Fiscal, se practică: accize armonizate şi accize la alte produse. Cele armonizate
au stabilite nivelurile minime prin legislaţia comunitară şi trebuie respectate de toate ţările membre.
Accizele armonizate sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului unor produse.
Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi sau lipsuri de
produse accizabile.
În România avem următoarele produse cu accize armonizate: alcool şi băuturi alcoolice (bere,
vin, băuturi fermentate altele decât bere şi vinuri, produse intermediare - concentraţie alcoolică ce
depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 22% în volum -, alcool etilic), tutun prelucrat, produse
energetice (benzină, motorină, păcură, gaz natural, cărbune, cocs) şi electricitate.
Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul: producerii acestora, inclusiv, acolo
unde este cazul, la momentul extracţiei acestora, pe teritoriul Comunităţii sau importului acestora pe
teritoriul Comunităţii.Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul
membru în care se face eliberarea pentru consum.
Accizele pentru produsele din tutun sunt exprimate în sumă fixă (pentru ţigarete, ţigări de foi şi
tutun destinat fumatului), precum şi mixt, atât în sumă fixă, cât şi sub forma de cotă procentuală (pentru
ţigarete). Pentru ţigarete acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem.
Acciza specifică se calculează în echivalent euro pe 1000 de ţigarete, iar acciza ad valorem se
calculează prin aplicarea procentului legal stabilit, asupra preţului maxim de vânzare cu amănuntul.
Preţul maxim de vânzare cu amănuntul este preţul la care produsul este vândut altor persoane decât
comercianţi şi care include toate taxele şi impozitele.2

Persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este:

1
„Finanțe”- suport de curs, lec. univ. dr. Gheorghe Moroșanu, pag. 107;
2
"Finanțe" – suport de curs, Conf. univ. dr. Irina Ștefana Cibotariu, pag. 77;
3
 a. în ceea ce priveşte ieşirea unor produse accizabile dintr-un regim suspensiv de accize:
1. antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele
accizabile din regimul suspensiv de accize ori în numele căreia se efectuează această eliberare şi, în
cazul ieşirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această
ieşire;
2. în cazul unei nereguli în cursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv de accize:
antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a garantat plata accizelor,
precum şi orice persoană care a participat la ieşirea neregulamentară şi care avea cunoştinţă sau care ar
fi trebuit să aibă cunoştinţă în mod normal de caracterul neregulamentar al acestei ieşiri;
b. în ceea ce priveşte deţinerea unor produse accizabile: persoana care deţine produsele accizabile sau
orice altă persoană implicată în deţinerea acestora;
c. în ceea ce priveşte producerea unor produse accizabile: persoana care produce produsele accizabile
sau, în cazul unei produceri neregulamentare, orice altă persoană implicată în producerea acestora;
d. în ceea ce priveşte importul unor produse accizabile: persoana care declară produsele accizabile sau
în numele căreia produsele sunt declarate în momentul importului ori, în cazul unui import
neregulamentar, orice altă persoană implicată în importul acestora.
Atunci când mai multe persoane sunt obligate să plătească aceeaşi datorie privind accizele,
acestea sunt obligate să plătească în solidar acea datorie.
Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor dacă sunt destinate utilizării: 3
a. în contextul relaţiilor diplomatice sau consulare;
b. de către organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile publice din România şi de
către membrii acestor organizaţii, în limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale
privind instituirea acestor organizaţii sau prin acordurile de sediu;
c. de către forţele armate ale oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, altul decât România,
pentru uzul forţelor armate în cauză, pentru personalul civil însoţitor sau pentru aprovizionarea
popotelor ori a cantinelor acestora;
d. de către forţele armate ale Regatului Unit staţionate în Cipru în temeiul Tratatului de instituire a
Republicii Cipru din 16 august 1960, pentru uzul forţelor armate în cauză, pentru personalul civil
însoţitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;
e. pentru consum în cadrul unui acord încheiat cu ţări terţe sau cu organizaţii internaţionale, cu condiţia
ca acordul în cauză să fie permis ori autorizat în ceea ce priveşte scutirea de la plata taxei pe valoarea
adăugată.
Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă. Pentru orice produs accizabil, acciza
devine exigibilă la data când produsul este eliberat pentru consum în România.
În cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un produs accizabil devine exigibilă la data
când se constată pierderea sau o lipsa produsului accizabil. Întârzierea la plata accizelor cu mai mult de
5 zile de la termenul legal atrage suspendarea autorizaţiei deţinute de operatorul economic plătitor de
accize până la plata sumelor restante. Orice plătitor de accize are obligaţia de a depune lunar la
autoritatea fiscală competentă o declaraţie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei

3
„Finanțe”- suport de curs, lec. univ. dr. Gheorghe Moroșanu:
4
pentru luna respectivă. Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă, de către plătitorii de
accize, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
Plătitorul are de asemenea obligaţia de a ţine registre contabile precise, conform legislaţiei în
vigoare, care să conţină suficiente informaţii pentru ca autorităţile fiscale să poată verifica respectarea
prevederilor legale şi poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor
către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea fiscală
competentă.Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul
legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la
autoritatea competentă.
Accizele la alte produse sunt stabilite la: cafea verde, cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori,
cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă. Nivelul accizelor pentru aceste produse este
prevăzut în anexa la Codul Fiscal.
Plătitori de accize pentru produsele accizabile de mai sus sunt operatorii economici - persoane
juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate - care produc sau care achiziţionează din
teritoriul comunitar ori din afara teritoriului comunitar astfel de produse.

I.1. Carburanții în România după majorarea accizelor, comparativ cu celelalte țări europene
Preţul benzinei din România este în prezent al doilea cel mai mic în rândul celor 28 de state din
Uniunea Europeană, dar va ajunge simular cu nivelul din Austria, iar cel al motorinei semnificativ mai
mare decât în Austria sau sau Luxemburg, după majorarea accizelor de la 1 septembrie, potrivit
calculelor realizate pe baza preţurilor medii din UE publicate de portlul energy.eu.
În prezent, preţul mediu la pompă al unui litru de benzină dintr-ul sortiment ieftin (fără plumb,
cifră octanică 95) este în România de 4,60 lei, echivalent cu 1,0070 euro, potrivit energy.eu. Un preţ
mai mic decât în România nu există, la nivelul UE, decât în Polonia, unde nivelul mediu la pompă este
de 0,99 euro/litru.4
După majorarea accizelor, de la 1 septembrie, preţul mediu al unui litru de benzină din cel mai
ieftin sortiment ar ajunge - ignorând alte influenţe asupra preţului - la 5,05 lei, echivalent cu 1,1066
euro la cursul BNR din 8 august, de 4,5635 lei/euro. Cu acest preţ, România ar ajunge pe locul al
şaptelea în topul ţărilor din UE cu cea mai ieftină benzină, după Polonia, Bulgaria (1,0170 euro),
Lituania (1,0740 euro), Cehia (1,0800 euro), Ungaria (1,0860 euro) şi Letonia (1,0880 euro).
În plus, preţul benzinei din România s-ar situa foarte aproape de nivelul actual din Austria
(1,1080 euro) sau Luxemburg (1,1180 euro). La nivelul UE, media actuală a preţurilor celor mai ieftine
sortimente de benzină este de 1,2430 euro, cele mai mari preţuri fiind în Olanda (1,6180 euro),
Danemarca (1,5440 euro) şi Italia (1,5280 euro).
La motorină, preţul mediu actual din România al celui mai ieftin sortiment este de 4,35 lei,
echivalent cu 0,9520 euro, şi este al cincilea cel mai mic din UE, după Lituania (0,88 euro), Polonia
(0,9360 euro), Letonia (0,94 euro) şi Luxemburg (0,95 euro).
După creşterea accizelor, de la 1 septembrie, preţul mediu din România va ajunge la 4,80
lei/litru, echivalent cu 1,0520 euro, la cursul actual al BNR. Cu acest preţ, România va ajunge pe locul
al optulea al celor mai mici preţuri din Uniunea Europeană, cu un preţ la pompă mai mare decât în
Bulgaria, Austria şi Slovacia, pe lângă statele deja menţionate.5

4
Site-ul: https://energy.eu/ accesat la data de 19.12.2017.
5
Site-ul: http://incont.stirileprotv.ro/auto/guvernul-scumpec-te-benzina-c-i-motorina-cu-cat-se-majoreaza-accizele.html
accesat la data de 19.12.2017.
5
 II. Analiza veniturilor din accize pe parcursul anilor 2013-2017
EXPLICAŢII 2013 2014 2015 2016 2017
Venituri md. lei 20,88 22,88 24,20 25,98 24,50
Total venituri publice md. lei 98,18 100,93 107,41 105,03 117,05
PIB md. lei 637,50 667,60 712,80 746,60 815,20
Indicilele preţului de consum 103,98 102,40 102,20 100,50 101,40
%

Sursa datelor: m.finante.ro

III.Calculul indicatorilor de volum, structură şi ai dinamicii pentru veniturile

repartizate
A.Indicatorii nivelului veniturilor publice (VP):
 în mărime absolută, ca sumă a veniturilor publice, calculate în monedă națională sau în
valută și se calculează după formula: Vn = ∑ Vni , unde Vn reprezintă volumul veniturilor
publice totale în prețuri nominale, iar Vni reprezintă veniturile prevăzute în bugetul ni în
prețuri nominale.
Vn 2013 = 20,88 md. lei Vn 2016 = 25,98 md. lei
Vn 2014 = 22,88 md. lei Vn 2017 = 24,50 md. lei
Vn 2015 = 24,20 md. lei
 în mărime relativă ca pondere a veniturilor publice în PIB, indicator ce permite
realizarea unor comparații internaționale între țări, reflectând partea din PIB ce se
VP
concentrează la dispoziția statului și se calculează după formula: G= ∙ 100
PIB
20,88 25,98
G2013= ∙ 100=¿ 3,28% G2016= ∙100=¿ 3,48%
637,50 746,60
22,88 24,50
G2014= ∙ 100=¿ 3,43% G2017= ∙ 100=¿ 3,01%
667,60 815,20
24,20
G2015= ∙100=¿ 3,40%
712,80
Concluzii: În cazul acestui indicator se observă un trend ascendent din anul 2013 până în
2017 ca sumă a veniturilor din accize calculate în monedă națională. Conform acestor calcule putem
observa că valorile veniturilor din accize din perioada 2013-2017 înregistrează valori încadrate între
20,88 md. lei (valoare minimă înregistrată în anul 2013) și 25,98 md. lei (valoare maximă înregistrată
în anul 2016). Ponderea veniturilor din accize în PIB cuprinde valori între 3,01% și 3,48%. Faţă de
anul 2013 în anii 2014, 2015 și 2016 a avut loc o creștere a veniturilor din accize, urmând ca în anul
2017 să se înregistreze valoare minimă de 3,01% md. lei.

B.Indicatorii de structură:
 permit analiza compoziţiei veniturilor publice pe surse de provenienţă a acestora şi se
calculează cu ajutorul mărimilor relative de structură prin raportarea fiecărei categorii
de venit (VPi) la totalul veniturilor publice şi se calculează:

6
 VPi
Formula: Gi = . 100
VP

Anul Structura funcțională Explicaţii

2013 20,88 Din volumul total al veniturilor publice în anul 2013,
. 100 = 21,27%
98,18 veniturile din accize reprezintă 21,27%.
2014 22,88 Din volumul total al veniturilor publice în anul 2014,
. 100 = 22,67%
100,93 veniturile din accize reprezintă 22,67%.
2015 24,20 Din volumul total al veniturilor publice în anul 2015,
.100 = 22,53%
107,41 veniturile din accize reprezintă 22,53 %.
2016 25,98 Din volumul total al veniturilor publice în anul 2016,
. 100 = 24,74%
105,03 veniturile din accize reprezintă 24,74%.
2017 24,50 Din volumul total al veniturilor publice în anul 2017,
. 100 = 20,93%
117,05 veniturile din accize reprezintă 20,93%.
În cazul acestui indicator se observă un trend ascendent din 2013 până în 2016 a ponderii veniturilor din
accize în veniturile totale, urmând ca în anul 2017 ponderea acestor venituri să scadă față de ceilalți ani,
înregistrându-se cea mai mică valoare (20,93%). Ca și cauză ar putea fi anumite schimbări legislative în
această parte.

C.Indicatorii dinamicii:
a.Modificarea absolută a veniturilor publice exprimă evoluția veniturilor publice de la perioada 0 la
perioada 1 în mărime absolută și se determină:
 În prețuri nominale, curente se calculează:
Formulă: ∆Vtn= Vt1-Vt0 ∆Vtn2016/2015= 25,98 - 24,20 = 1,78
∆Vtn2014/2013= 22,88 - 20,88 = 2 ∆Vtn2017/2016= 24,50 - 25,98 = -1,48
∆Vtn2015/2014= 24,20 - 22,88 = 1,32
 În prețuri reale, constante:
Vt 1 Vt 0
Formulă: Vtr= ∙100− ∙100
IP 1 IP 0
22,88 20,88
Vtr2014/2013= ∙100− ∙100 = 22,34 – 20,08 = 2,26
102,40 103,98
24,20 22,88
Vtr2015/2014= ∙100− ∙100 = 23,68 – 22,34 = 1,06
102,20 102,40
25,98 24,20
Vtr2016/2015= ∙100− ∙100 = 25,85 – 23,68 = 2,17
100,50 102,20
24,50 25,98
∆Vtn2017/2016= ∙100− ∙100 = 24,16 – 25,85 = -1,69
101,40 100,50
Concluzie: După cum se observă în cazul acestor indicatori calculați, rezultatele au o evoluție
descendentă. Valorile veniturilor din accize obținute au înregistrat o creștere în perioada 2013–2016,
însă în anul 2017, aceste venituri au înregistrat o scădere semnificativă atât în expresie nominală, cât și
în expresie reală.
b.Modificarea relativă exprimă creșterea sau descreșterea veniturilor publice , în procente, în anul
analizat față de anul de bază și se determină:
 în prețuri nominale (%Vtn)
7
 Vt 1
Formula: Vtn= ∙ 100−100
Vt 0 25,98
22,88 Vtn 2016/2015= 24,20 ∙ 100−100=¿ 7,36%
Vtn 2014/2013= 20,88 ∙ 100−100=¿9,58%
24,50
24,20 Vt n 2017/2016 = 25,98
∙ 100−100=¿-5,70%
Vtn 2015/2014= 22,88 ∙ 100−100=¿ 5,77%
 în prețuri reale,constate (%Vtr)
Vt 1
IP 1
Formula: Vtr= ∙ 100−100
Vt 0
IP 0
22,88
102,40 0,22
Vtr 2014/2013= 20,88 ∙ 100−100= 0,20 ∙100−100=10 %
103,98
24,20
102,20 0,24
Vtr 2015/2014= 22,88 ∙ 100−100= 0,22 ∙ 100−100=9,09 %
102,40
25,98
100,50 0,26
Vtr 2016/2015= 24,20 ∙ 100−100= 0,24 ∙ 100−100=8,33 %
102,20
24,50
101,40 0,24
Vtn 2017/2016= 25,98 ∙ 100−100= 0,26 ∙ 100−100=−7,69 %
100,50
Concluzie: După cum se observă în cazul acestor indicatori calculați, rezultatele au o evoluție
descendentă. Valorile veniturilor din accize obținute au înregistrat o creștere în perioada 2013–2016,
însă în anul 2017, aceste venituri au înregistrat o scădere semnificativă atât în expresie nominală, cât și
în expresie reală.

c.Indicatorul privind corespondența dintre modificarea veniturile publice totale și modificarea PIB (K):
Vt 1
Vt 0
Formula: K= PIB 1
PIB 0
22,88 24,20
20,88 1,10 22,88 1,06
K2014/2013= 667,60 = 1,05 = 1,05 K2015/2014 = 712,80 = 1,07 = 0,99
637,50 667,60

8
 25,98 24,50
24,20 1,07 25,98 0,94
K2016/2015 = 746,60 = 1,05 = 1,02 K2017/2016 = 815,20 = 1,09 = 0,86
712,80 746,60

Anul de referință/Anul de bază

Anul de referinţă-2014; Anul de bază-2013;
K= 1,05
Anul de referinţă-2015; Anul de bază-2014;
K= 0,99
Anul de referinţă-2016; Anul de bază-2015;
K= 1,02
Anul de referinţă-2017; Anul de bază-2016;
K= 0,86
Explicaţii
În acest caz se observă o modificare mai mare a
veniturilor din accize în raport cu PIB deoarece K>1.
În acest caz se observă o modificare inferioară a
veniturilor din accize în raport cu PIB deoarece K<1.
În acest caz se observă o modificare mai mare a
veniturilor din accize în raport cu PIB deoarece K>1.
În acest caz se observă o modificare inferioară a
veniturilor din accize în raport cu PIB deoarece K<1.

d.Elasticitatea venituri publice totale față de PIB (Ecp ) :

Vt 1−Vt 0
PIB 1−PIB 0
Formula: Ecp=
Vt 0
PIB 0

22,88−20,88 25,98−24,20
2 1,78
667,60−637,50 0,07 746,60−712,80 0,05
Ecp 2014/2013= = 30,1 ¿ = Ecp 2016/2015= = 33,8 ¿ =
20,88 0,03 24,20 0,03
0,03 0,03
637,50 712,80
2,33 1,67
24,20−22,88 24,50−25,98
1,32 −1,48
712,80−667,60 815,20−746,60 −0,02
Ecp 2015/2014= = 45,2 0,029 = Ecp 2017/2016= = 68,6 ¿
22,88 = 25,98 0,03
0,034 0,034 0,03
667,60 746,60
0,85 = -0,67
Concluzie: În urma efectuării calculului coeficientului de elasticitate putem observa că valorile
obţinute în anii 2014/2013 și 2016/2015 sunt mai mari decât 1. Valorile obținute în ceilalți ani se
situează sub valoarea de 1 ceea ce face că aceste venituri să fie inelastice în raport cu PIB.

9
 IV.Reprezentarea grafică a dinamicii veniturilor din accize în perioada
2013-2017

Indicatorii dinamici
15

10

0
2014/2013 2015/2014 2016/2015 2017/2016

-5

-10

Modificarea absolută -prețuri nominale Modificarea absolută - prețuri reale

Modificarea relativă - prețuri nominale (%) Modificarea relativă -prețuri reale (%)

V.Tabelele privind rezultatele obținute în urma calculelor

Ani Indicatorii de volum Ani Indicatorii de structură (%)

În mărime În mărime 2013 21,27

absolută relativă (%) 2014 22,67
2013 20,88 3,28
2015 22,53
2014 22,88 3,43
2015 24,20 3,40 2016 24,74
2016 25,98 3,48
2017 20,93
2017 24,50 3,01

Anii Indicatorii dinamici

Modificarea absolută a veniturilor Modificarea relativă a veniturilor din accize
din accize
10
 În prețuri În prețuri reale În prețuri În prețuri reale (%)
nominale nominale(%)
2014/2013 2 2,26 9,58 10
2015/2014 1,32 1,06 5,77 9,09
2016/2015 1,78 2,17 7,36 8,33
2017/2016 -1,48 -1,69 -5,70 -7,69

Anii Indicatorul privind corespondența Elasticitatea venituri publice

dintre modificarea veniturile totale față de PIB (Ecp )
publice totale și modificarea PIB
(K)
2014/2013 1,05 2,33
2015/2014 0,99 0,85
2016/2015 1,02 1,67
2017/2016 0,86 -0,67

VI.Bibliografie

1) „Finanțe”- Suport de curs , dr. Irina Ștefana Cibotariu;

2) Finanțe, abordări teoretice și practice, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.,București 2008;
3) Tatiana Moșteanu, Constantin Roman, "Finanțele instituțiilor publice", editura economică,
București, 2012;
4) Site-ul: https://energy.eu/ accesat la data de 19.12.2017.
5) Site-ul: https://www.noulcodfiscal.ro/, accesat la data de 20.12.2017;
6) Site-ul Ministerului Finanțelor: http://www.mfinante.gov.ro/arhivabuget.html?pagina=domenii
accesat la data de 19.12.2017.

11