Coșul minim de consum lunar in România

Coşul minim de consum lunar a fost introdus în România prin „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 217 din 24 noiembrie 2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar”, aprobată prin „Legea nr.
554 din 17 octombrie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind
aprobarea coşului minim de consum lunar”.

Coşul minim de consum lunar stabilea, pentru o gospodărie de mărime medie, considerată de 2,804
persoane (deci de aproape 3 persoane), totalitatea cheltuielilor necesare traiului într-o lună prin
achiziţionarea (1) de produse alimentare, (2) de produse nealimentare şi (3) de servicii.

Structura şi componentele coşului minim de consum lunar erau prezentate în Anexa din actul normativ prin
care se aproba, trimestrial, acest indicator deosebit de important în fundamentarea salariului de bază minim
pe economie, a politicii salariale şi a altor politici în domeniul social.

Coşul minim de consum lunar se evalua trimestrial de către Institutul Naţional de Statistică şi Studii
Economice, iar valoarea acestuia se aproba prin hotărâre a Guvernului.

Coşul minim de consum lunar, aprobat prin O.U.G. nr. 217/2000, a avut următoarea structură şi
componente, calculate la preţurile din octombrie 2000:

Produse alimentare strict necesare pentru un consum raţional, sănătos al populaţiei, exprimate

cantitativ şi valoric:
– 34 de produse alimentare, nominalizate, în sumă de 1.399.757 de lei, respectiv: 3,1 kg de făină, 5,89 kg de
mălai, 31,97 kg de pâine, 0,5 kg de produse de franzelărie şi panificaţie, 0,7 kg de paste făinoase, 1,4 kg de
orez, 2,1 kg fasole boabe, 13,18 kg cartofi, 1,68 kg de morcovi, pătrunjel şi păstârnac, 2,5 kg ceapă uscată,
3,8 kg varză murată şi murături, 0,84 kg bulion, 0,56 kg conserve de legume, 3 kg mere, 0,56 kg citrice, 0,7
kg conserve din fructe, 0,7 kg carne de bovină, 2,52 kg carne de porc, 2,8 kg carne de pasăre, 0,42 kg de
carne de oaie, 2,52 kg de preparate din carne, 0,84 kg de peşte proaspăt şi congelat, 14,86 litri lapte proaspăt,
0,7 litri de lapte bătut, 1,12 kg de telemea de vacă, 0,7 kg telemea de oaie, 0,98 kg brânză proaspătă şi
smântână, 42 de ouă, 2,8 litri ulei comestibil, 0,7 kg de untură, 0,56 kg margarină, 2,8 kg zahăr, 0,1 kg
ciocolată şi bomboane şi 2,38 litri de băuturi nealcoolice.
– Alte produse alimentare, nenominalizate, în sumă de 209.964 de lei.

Total produse alimentare = 1.609.721 de lei.

Produse nealimentare, exprimate (numai) valoric:

– 6 produse nealimentare nominalizate, în sumă de 384.039 de lei, respectiv: confecţii, tricotaje,
încălţăminte, cărţi şi rechizite şcolare, medicamente, articole de igienă; alte produse nealimentare.
– Alte produse nealimentare, nenominalizate, în sumă de 193.556 de lei.
Total produse nealimentare = 577.595 de lei.
Servicii:
– 9 servicii nominalizate, în sumă de 826.897 de lei, dintre care 5 exprimate şi cantitativ: apă, canal,
salubritate, energie electrică 84,10 kwh, energie termică sau alte surse de energie 0,86 Gcal, gaze naturale
29,16 metri cubi, abonament radio-tv, telefon 50 impulsuri, transport de călători 42 călătorii, servicii
medicale, impozite şi taxe.
– Alte servicii, nenominalizate, în sumă de 122.381 de lei.
Total servicii = 949.278 de lei.
Total GENERAL valoare a coşului minim de consum lunar = 3.136.594 de lei.

În cazul în care este folosit, coşul minim de consum lunar este un indicator deosebit de important prin faptul
că:
– exprimă:
1) nivelul şi evoluţia indicelui naţional al preţurilor de consum pentru bunurile şi serviciile de strictă
necesitate pentru traiul (raţional, sănătos al) populaţiei;
2) nivelul general al consumului, al „minimului costului vieţii”;
3) indicele general al preţurilor şi al tarifelor (indicele preţurilor şi al tarifelor cu amănuntul);
– stă la baza fundamentării:
1) salariului de bază minim pe economie,
2) a politicii salariale şi
3) a altor politici în domeniul social.

Prin „Hotărârea Guvernului nr. 101 din 9 februarie 2000 cu privire la stabilirea salariului de bază minim brut
pe ţară” s-a stabilit că „Începând cu data de 1 februarie 2000 salariul de bază minim brut pe ţară se stabileşte
la 700.000 lei lunar […]”.

Prin „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11 din 23 martie 2004 privind stabilirea unor măsuri de
reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale” s-a prevăzut că “în vederea stabilirii măsurilor care să
permită desfăşurarea, în cel mai scurt timp, în noul cadru organizatoric, a activităţii ministerelor, organelor
de specialitate ale administraţiei publice centrale, instituţiilor publice şi structurilor din cadrul administraţiei
publice centrale, elemente care vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare”,
fapt pentru care prin art. 23 s-a dispus că, începând cu 25 martie 2004, “Pe data intrării în vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă, se abrogă: a) art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000
privind aprobarea coşului minim de consum lunar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
606 din 25 noiembrie 2000, aprobată prin Legea nr. 554/2001 […]”.
Guvernul din acea perioadă, pe motiv că având în vedere „elemente care vizează interesul public şi
constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare” a dispus renunţarea la calcularea coşului minim de consum
lunar şi, pe cale de consecinţă, şi la fundamentarea salariului de bază minim pe economie, a politicii salariale
şi a altor politici în domeniul social pe baza acestui indicator atât de important.

În februarie 2016, cheltuielile minime lunare ale unei gospodării formate din 2,804 persoane respectând lista
din coşul minim de consum lunar erau de minimum 1.600 – 1.700 de lei, raportat la produsele cele mai
ieftine de pe piață din Constanța, după calculele făcute de reporterii ziarului Telegraf. Și asta în condițiile în
care salariul minim pe economie era situat la 1.050 de lei.

Anul 2017 ne găsește cu aceleași statistici îngrijorătoare. Rata de sărăcie în rândul salariaților din România
este cea mai ridicată din Uniunea Europeană, depășindu-le cu mult pe cele din Bulgaria, Portugalia sau
Grecia, precum și pe cea din Serbia, țară nemembră a Uniunii, relevă o statistică Eurostat, citată de un studiu
realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung România. De altfel, același studiu propunea revenirea la calcularea
coșului minim de consum conform legii și publicarea acestuia de către guvern. Analiza corelării salariului
minim cu coșul minim de consum pentru o gospodărie cu 2 salarii minime și 2 alocații de copii indică faptul
că veniturile acestor familii nu au putut acoperi nici minimul de trai decent și nici măcar minimul de
subzistență în niciunul dintre anii din perioada luată în considerare 2001-2015. Autorii studiului consideră că
fundamentarea și implementarea de politici sociale/de venituri prin care salariul minim să acopere coșul
minim de trai decent sunt procese strict necesare.În România sunt în jur de 1,2 milioane de angajați cu
salariu minim. În timp ce Guvernele se joacă de-a coșul minim, peste jumătate dintre copiii români (51%)
trăiesc sub spectrul sărăciei, iar unii chiar în sărăcie extremă, care le limitează dreptul la creștere și
dezvoltare fizică normală, arată World Vision România. Iar situația este mult mai rea la sat, unde locuiesc
74% dintre copiii săraci ai României și unde sărăcia este citată ca principala cauză a abandonului școlar.
Un calcul al INS din ianuarie 2017 pentru coşul de consum spune că valoarea unui coş minim de
subzistenţă pentru familia cu 2,8 persoane este de 1.842 lei în urban şi 1.600 lei în rural. Însă un alt studiu,
realizat de ICCV, în care consumul este normat de specialiști nutriționiști, spune că necesarul de trai în
mediul urban presupune un coş minim de consum a cărui valoare este de 2.273 de lei, iar în mediul rural,
unde o parte din produse şi servicii sunt asigurate prin funcţionarea propriei gospodării, valoarea acestui coş
minim este de 1.831 de lei.